PREFAŢĂ

În ultimii ani se constată o tendinţă de îmbunătăţire a performanţelor motoarelor destinate

autovehiculelor în sensul creşterii puterii specifice, scăderii consumului de combustibil şi nivelului
noxelor din gazele de evacuare. Există şi tendinţa de înlocuire a materialelor tradiţionale cu scopul
micşorării masei specifice fără a afecta fiabilitatea motorului.
Având în vedere aceste tendinţe lucrarea evidenţiază particularităţile de proiectare a
motoarelor cu aspiraţie naturală şi supraalimentate în patru timpi. De asemenea având în vedere că
foarte mulţi constructori iau în considerare revenirea motorului în doi timpi pentru motorizarea
autovehiculelor, se tratează şi particularităţile de proiectare a acestor motoare.
Pornind de la aceste considerente autorii lucrării de faţă propun cititorului o metodologie
unitară de abordare a elementelor de proiectare a motorului ca ansamblu general cât şi pe
subansamble şi elemente componente ţinând seama de constrângerile impuse pe de o parte de
legislaţiile privind limitarea poluării mediului iar pe de altă parte de performanţele impuse de piaţă.
În prima parte a lucrării se abordează complexul de procese care se desfăşoară în cilindrii
motorului incluzând schimbul de gaze, formarea amestecului aer-combustibil şi arderea. La tratarea
acestor probleme s-a avut în vedere posibilitatea de modelare a proceselor pentru a ajunge la
soluţia optimă.
Lucrarea continuă cu calculul cinematic şi dinamic al mecanismului motor. Un accent
deosebit se pune pe echilibrarea motorului, în acest sens tratându-se majoritatea variantelor
constructive şi funcţionale.
În continuare se analizează variantele constructive şi se dezvoltă metodologia de calcul
pentru părţile fixe şi mobile ale motorului (mecanismul motor şi de distribuţie a gazelor).
Instalaţiile de alimentare, răcire şi ungere sunt analizate pentru fiecare tip de motor scoţându-
se în evidenţă cerinţele ce trebuiesc îndeplinite şi particularităţile constructive de care trebuie să se
ţină seama în procesul de proiectare. Elementele constructive ale acestor instalaţii sunt tratate
separat prezentându-se şi metodologia de calcul.
O atenţie deosebită s-a acordat procesului de supraalimentare a motorului, plecându-se de la
ideea că alegerea incorectă a unui element (turbocompresor, schimbător de căldură) are un efect
contrar celui propus.
La alcătuirea lucrării s-a promovat experienţa în acest domeniu în Universitatea
TRANSILVANIA Braşov, experienţă permanent îmbogăţită prin colaborarea cu specialiştii ce
acţionează în compartimentele proiectare-cercetare din firmele şi institutele de cercetare ştiinţifică
din Braşov.

1
 Prezenta lucrare se adresează în primul rând studenţilor care desfăşoară activităţi de
proiectare în domeniul motoarelor cu ardere internă pentru autovehicule precum şi tuturor
specialiştilor care au ca activitate proiectarea şi dezvoltarea de motoare cu ardere internă.
Autorii au participat la elaborarea lucrării astfel:
· Conf.dr.ing. Corneliu COFARU: capitolele 1; 5; 6; 7; 10; 11; 12; 14; 15; 18 şi coordonarea
întregii lucrări;
· Şef lucr.ing. Nicolae ISPAS: subcapitolul 16.1 şi capitolul 17;
· Şef lucr.ing. Mircea NĂSTĂSOIU: capitolul 3 şi 4;
· Asist.dr.ing. Horia ABĂITĂNCEI: capitolul. 2;
· Asist.ing. Horea-Răzvan ANCA: capitolul 13 şi tehnoredactarea întregii lucrări;
· Şef lucr.ing. Mihai DOGARIU: subcapitolul. 16.2;
· Prof.dr.ing. Anghel CHIRU: capitolul 8;
· Conf.dr.ing. Vladimir ENI: capitolul 9.
Autorii mulţumesc domnilor prof.dr.ing. Gheorghe BOBESCU, prof.dr.ing. Tiberiu NAGY şi
prof.dr.ing. Iosif SOARE care au recenzat lucrarea precum şi tuturor celor care au contribuit cu
sugestii şi observaţii la îmbunătăţirea acesteia.

AUTORII