Sunteți pe pagina 1din 74

UNIVERSITATEA PETROL –GAZE PLoIEŞTI

FACULTATEA I.P.G.

Proiectarea construcţiei unei sonde în


foraj pe structura Boldeşti

COORDONATOR: STUDENT:

2008
INTRODUCERE
• Tipul sondei

In proiect se prezintă programul de execuţie al sondei Ax Boldeşti. Lucrarea are la baza


informaţiile privind forajul sondelor din cadrul lucrării: "Studiu de exploatare a zăcămintelor de la
Boldesti-Sarmatian" precum si dosarele sondelor de corelare Ai, A2, A3 Boldeşti

Sonda este amplasata pe structura Boldeşti, ce se încadrează in zona mio-pliocena a depresiunii


din fata Carpatilor, fiind situata in extremitatea estica a aliniamentului cutelor chapire subcarpatice
caracterizat prin diapirism mai puţin accentuat.

Obiectivul geologic al sondei Ax Boldeşti, in limitele adancirnii proiectate de 2300 m, este


exploatarea rezervelor de hidrocarburi din Sarmatian intr-o zona mai puţin drenata a zăcământului,
situata la aproximativ 40 m NE de sonda productiva Ai Boldeşti, in blocul I Sud.

• Istoria zăcământului

Structura Boldeşti a fost descoperita datorita lucrărilor de prospecţiune geologica si geofizica


efectuate începând cu anul 1907 cand a fost pus in evidenta un zăcământ de gaze libere, contonat in roci
aparţinând Dacianului.

In anul 1908 a fost săpate prima sonda de pe structura având ca obiectiv Dacianul fara insa a-1
atinge. In 1923 sonde a intrat in producţie cu gaze din Dacian. Ulterior aceasta sonda a fost adâncită si a
produs gaze si condensat din Meotian I.

Intre 1923... 1930 s-au desfăşurat primele lucrări de explorare care au condus la descoperirea
zăcământului de gaze din Dacian si Levantin si a celor de titei din Meotian.

In 1950 a avut loc o noua etapa de explorare pentru punerea in evidenta a acumulărilor de petrol
din Sarmatian. Acestea fuseseră semnalate inca din anul 1931.

In anul 1954 a fost iniţiat un proces de injecţie de apa extracontural pentru menţinerea presiunii
de zăcământ din Sarmatian.

Pentru Sarmatian au fost săpate pana in 1994 un număr de 203 sonde din care 129 au intrat in
producţie. Sondele forate au avut programele de construcţie fíe cu trei coloane 12 % x 8 5/8 x 5 lA in, fíe
cu doua coloane 10 ¾ x 5½ sau 6 5/8 in. Punerea in producţie s-a efectuat prin perforare cu jet, sondele
pornind eruptiv, iar mai târziu prin scăderea presiunii zăcământului prin pistonaj.
• Tema de proiectare cuprinde următoarele date de baza pentru proiectarea sondei
Categoria sondei - exploatare Obiectiv geologic - Sarmatian Adâncimea proiectata: 2250 m.
Limite geologice: Dacian/Pontian: 780 m
Pontian/Meotian: 1640 m
Meotian/Sarmatian: 1990 m Programul de construcţie cuprinde:
• Coloana de suprafaţa (de ancoraj) de 16 in tubata la 300 m, cimentata la zi
• Coloana intermediara de 10¾ in tubata la 1660 m, cimentata la zi
• Coloana de exploatare de 7 in tubata la 2250 m, cimantata la 1460 m

2
Capitolul 1. GEOLOGIA STRUCTURII

Structura Boldeşti este situata la nord de oraşul Ploieşti si reprezintă un anticlinal cu axa mare de
12 Km si axa mica de 2,5 Km, orientat pe direcţia est-vest. Face parte din zona de molasa (Mio-
pîiocena) si este încadrata de structurile: Podenii Vechi - la nord; Ţintea - Baicoi - la vest; Urlaţi - Malu
Roşu - la est si Bucov - Chitorani - Valea Oriei - la sud.

1.1 Formatiunile geologice traversate

Structura Boldeşti a fost descoperita datorita lucrărilor geologice efectuate incepand din 1907,
dovedindu-se productive Sarmatianul si Meotiarml.
Procesul de acumulare a depozitelor aparţinând molasei a meeput din Miocen. Un prim ciclu de
sedimentare s-a încheiat in Sarmatianul timpuriu, cand paroxismul moldavic a dus la incalecarea molasei
carpatice peste unităţile de vorland. Inca din Sarmatianul timpuriu s-a reluat procesul de sedimentare
care va continua in Pliocen. In felul acesta a luat naştere o molasa superioara care acoperă transgresiv
formaţiunile mai vechi si urma sariajului moldavic. Aşadar, in ansamblul molasei carpatice se poate
vorbi de o molasa inferioara de vârsta Miocen-sarmatian timpuriu si de o molasa superioara de vârsta
Sarmatian-Plioceua.
La suprafaţa, anticlinalul de la Boldeşti este acoperit de depozitele Cuaternalului si Levantinului,
restul depozitelor pliocene si prepliocene rămânând in profunzime.
Depozitele Cuaternarului sunt reprezentate prin pietrişuri si formează terasele râului Teleajen.
• Levantinul are o grosime de aproximativ 350 m in zona axiala centrala si este alcătuit din
nisipuri cu bobul mijlociu, cu intercalaţii de marne si argile vinetii-albastrui, cu concretiuni calcaroase.
Levantianul este purtător de gaze. In programele de foraj, Levantianul in general se înglobează mtr-un
pachet cu Dacianul si nu reprezintă particularităţi la forat.
• Dacianul are o grosime de aproximativ 300 m, in zona axiala, centrala si este alcătuit dintr-o
alternanta de nisipuri si gresii cu intercalaţii subordonate de marne si argile cu cărbuni. Nisipurile daciene
sunt purtătoare de gaze in zona axiala.
• Pontianul are o grosime de aproximativ 1000 m si este construit din marne cenuşii,
• slab nisipoase, fin micacee. Lipsa colectoarelor favorabile acumulărilor de hidrocarburi
• il face lipsit de importanta economica, constituind insa, formaţiunea protectoare a acumulărilor
de hidrocarburi din Meotianul structurii, ca urmare a faciesului sau predominant marnos.
• Meotianul are o grosime de aproximativ 350 m si include depozite de apa puternic îndulcite, cu
un nivel de depozite cu fauna salmastra. Este reprezentat prin nisipuri si argile in care apar frecvent
material cineritic si intercalaţii de gresii oolitice.
Meotianul conţine patru complexe productive denumite de jos in sus: M.n, Mint, M.I si Gaz (in, II si I).
Compexul M.II are o grosime totala de 90m si este constituit din 5-7 pachete de nisip si gresii separate
prin intercalaţii marnoase discontinue. Complexul M.Int are o grosime de aproximativ 20 m si este
format din nisipuri si intercalaţii subţiri de marne. Complexul M.I are o grosime de aproximativ 60 m si
este constituit din 4...6 strate de nisip cu bobul fin pana la mediu. Complexul Gaz este situat imediat

3
deasupra M.I fiin separat de acesta printr-o intercalatie mânioasa. Are o grosime de aproximativ 40 m si
se remarca printr-un conţinut mare de material pelitic.
• Sarmatianul a fost intalnit pe o grosime de aproximativ 580 m si este constituit din gresii
silicioase cu ciment calcaros, nisipuri cu bob fin pana la mediu, nisipuri marnose si marne; pe alocuri s-
au intalnit calcare oolitice si gresii microconglomeratice.
Depozitele aparţinând Sarmatianului sunt dispuse concordant peste cele ale Tortonianului, care
are o dezvoltare in facies predominant marnos si suporta depozitele Meotianului. Acesta prin intercalatia
mânioasa groasa de 20...30 m cu care isi începe ciclul sau de sedimentare, asigura închiderea pe verticala
a acumulărilor de hidrocarburi localizate in Sarmatian.
Depozitele aparţinând seriei nisipos-grezoase sunt alcătuite dintr-o alternanta de material
psamitic si pelitic. Ele se caracterizează printr-o stratificatie incrucisata, particularităţi specifice unui
bazin de sedimentare puţin adânc si cu aport important de material de pe continent Acestea au fost de
fapt condiţiile de sedimentare existente in bazinul de sedimentare al Sarmatianului in timpul depunerii
acestei serii. Ca urmare, depozitele respective se caracterizează printr-o accentuata variaţie litologica de
facies, atat pe verticala cat si pe orizontala, ceea ce face destul de nesigura si dificila corelarea lor.
Aceasta variaţie accentuata de facies a creat bariere atat in calea apei injectate, cum de fapt a creat si in
calea migrării ţiţeiului spre zonele favorabile acumulării. Documentaţia prezentata pentru confirmări de
rezerve a propus impartirea seriei nisipos-grezoase a Sarmatianului in cinci complexe strali grafii ce
numerotate de sus in jos cu literele: "a", "b", "c", "d" si "e"
Complexul "a" prezent pe toata structura este alcătuit dintr-o alternanta de nisipuri si gresii nisipoase ,
separate de intercalaţii marnoase subţiri, dar frecvente, fiind totuşi subordonate nisipurilor.
Complexul "b" prezintă o tendinţa mai accentuata in ceea ce priveşte variaţia de litofacies, nisipurile
fiind subordonate uneori marnelor pe suprafeţe foarte restrânse. Complexul "c" caracterizat deasemeni
printr-o variaţie de facies extinsa pe zone mari, cu trecere de la pachete grezoase-nisipoase compacte Ia
marne.
Complexul "d" are o alcătuire litologica asemănătoare cu a complexului "c" din care, in cele mai multe
cazuri este dificil de separat, mai ales ca in foarte multe cazuri ambele sunt dezvoltate fie in facies
maraos, fie in facies predominant grezos.
Complexul "e" este de regula marnos la partea superioara si predominant nisipos la baza, având un
caracter uniform de sedimentare.
Prin sondele noi săpate s-a pus in evidenta continuarea in adâncime a seriei nisipos-grezoase cu
intercalaţii marnoase putând pune in evidenta chiar si complexul "f\

4
1.2 Proprietatile rocilor intalnite in foraj si
gradientii de presiuen, fisurare si temperatura

Proprietăţile rocilor întâlnite in foraj

• Porozitatea
Pe baza analizelor de carote mecanice s-au determinat pentru porozitate valori cuprinse intre 6% si
28%. Analiza diagrafiilor electrice efectuate la sondele noi pun in evidenta, pentru acest parametru,
valori care se Încadrează in ordinul de mărime sus amintit.

• Permeabilitatea
Ca si in cazul porozitatii si pentru acest parametru sunt luate in considerare valorile înregistrate
in documentele anterioare. Pentru permeabilitatea absoluta paralela cu statificatia, limitele de variaţie
sunt cuprinse intre 7mD...5570mD.

Gradienti de presiune, fisurare si temperatura


Analiza si interpretarea complexa a informaţiilor obţinute in sondele săpate pe structura
Boldeşti, dar mai ales in sondele de corelare au permis evaluarea si reprezentarea grafica a gradientilor
de presiune si fisurare in funcţie de adâncime, pentru succesiunea lito-stratigrafica propusa a fi intalnita
de sonda proiectata (figura 1.1.). In cele ce
urmează, aceasta reprezentare grafica va fi discutata explicativ, adaugandu-se referiri asupra gradientului
de temperatura.
• Levantin+Dacian este recunoscut ca o formaţiune predominant nisipoasa, slab consolidata, cu
un conţinut de ape dulci si foarte slab saline, cu presiuni normale ale fluidelor din pori-valori ale
gradientilor de presiune de aproximativ 0,98...0,99bar/10m. Calculele pentru determinarea gradientilor
de fisurare releva, in intervalul ocupat de depozitele levantin-daciene, valori de aproximativ 1,39... 1,63
bar/l Om, probabil mai scăzute in intercalatiile de nisipuri grosiere si pietrişuri din imediata apropiere a
suprafeţei.
• Pontian, formaţiune predominant marnoasa, inca in curs de compactizare, cu un conţinut de ape
cu salimtate mica sau medie, este acceptat cu valori normale ale gradientilor de presiune de aproximativ
1,0... 1,03 bar/1 Om, in timp ce valorile calculate ale gradientilor de fisurare sunt de cel puţin 1,65... 1,79
bar/l Om.
• Meotian, formaţiune de interes economic si intens exploatata in trecut, a fost caracterizata in faza
iniţiala de valori normale ale gradientilor de presiune, de aproximativ 1,04... 1,05 bar/l Om si valori ale
gradientilor de fisurare de aproximativ 1,78... 1,83 bar/1 Om. In momentul de fata, in lipsa informaţiilor
récente de presiune măsurata, se estimează scăderi drastice ale valorilor gradientilor de presiune de pana
la 0,1...0,2 bar/1 Om, si deasemenea, scăderi puternice ale valorilor gradientilor de fisurare de pana la
1,25 bar/l Om in complexele nisipoase exploatate.
• Sarmatian, principalul obiectiv al sondei proiectate, in urma analizelor datelor de presiune
statica, obţinute recent, poate fi caracterizat, in partea superioara, corespunzătoare complexelor grezo-
nisipoase "a"..."d", cu valori ale gradientilor de presiune de cel mult 0,4 bar/l Om si valori calculate ale
gradientilor de fisurare de cel mult 1,13... 1,15 bar/10m.

5
In partea inferioara, cel mai probabil se vor întâlni presiuni ale fluidelor din pori apropiate de cele
initiale, deci valori ale gradientilor de presiune de aproximativ 1,1 bar/1 Om, iar valorile calculate ale
gradientilor de fisurare se situează la aproximativ 1,84... 1,86 bar/l0 m.

6
1.3 Schema in plan de amplasare a sondei

Sonda de exploatare Ax Boldeşti a fost amplasata la aproximativ 40 m NE de sonda productiva


A} Boldeşti, in blocul I Sud (figura 1.2,, 1.3. si 1.4.)
• Reţeaua hidrografica
Reţeaua hidrografica aparţine râului Teleajen subafluent al Ialomitei si afluent al Prahovei.
Suprafaţa pe care se intinde exploatarea structurii Boldeşti este cuprinsa intre râul Teleajen si paraul
Bucovet. Intre aceste ape de suprafaţa sunt numeroase vai colectoare ale torentilor formaţi in perioadele
ploioase. Apele de suprafaţa sunt puţin utilizate in aceasta suprafaţa, fiind folosita apa de la reţea
provenita din pururi de adâncime. Apa freatica de suprafaţa apare la adâncimi cuprinse intre 8 si 15 m in
funcţie de locaţia fântânii si distanta de râul Teleajen.
• Cai de acces
Caile de acces deriva in principal din şoseaua ce uneşte oraşele Ploieşti si Bucov prin Vălenii de
Munte si din drumurile judeţene ce leagă satele din zona. Deasemeni, exista calea ferata ce uneşte
oraşele Ploieşti - Vălenii de Munte.
Careul sondei Ai Boldeşti ocupa o suprafaţa de 3180 m2 pasune, proprietate Consiliul Local
Boldeşti-Scaeni.
Accesul la sonda se face pe drum de schela ce se va amenaja pe distanta de 70 m, reprezentând
drum de reamenajat.

1.4 Dificultati intalnite in timpul forajului

La forajul sondelor, la punerea in producţie si apoi in exploatare au fost înregistrate unele


dificultăţi ca:
• contaminarea fluidului de foraj cu marne, blocarea formaţiunilor productive care au necesitat apoi
acidizari repetate cu 10... 15% HC1 pentru punerea in producţie;
• mansonarea, prinderea sapei de foraj in Meotian si Sarmatian, strângeri de gaura in Pontian;
• dărâmări de gaura in Sarmatian;
• tendinţe naturale de deviere, la adâncimi mici;
• pierderi de fluid de foraj;
• eventuale gazeificari in Pontian, Meotian si Sarmatian;
• deteriorarea coloanelor in dreptul limitei Pontian/Meotian in decursul exploatării, ducând astfel
la reducerea fondului de sonde active de extracţie si injecţie.

7
1.5 Comanda geologo tehnica
In figura urmatoare este prezentata comanda geologo-tehnica a sondei de exploatare A x
Boldeşti, săpata la adâncimea finala de 2250 m având ca obiectiv Sarmatianul.

8
Capitolul 2. CONSTRUCŢIA SONDEI

Calculul diametrelor coloanelor şi diametrele sapelor.


Alegerea garniturii de foraj

2.1 Stabilirea numărului de coloane şi a adâncimii


lor de fixare

Calculul diametr elor coloanelor s i a diametre lor s e face conform


programului de cons trucţie al s ondei s tabilit. S e impune o coloana de
exploatare de 7 in.
Numărul de coloane ales : 3

Coloana de s upr afaţă (0-300m):

 as igură s tabilit atea găurii de sondă în dreptul formaţiuni lor


s lab cons olidate (nis ipuri, pietriş uri);
 protejeaz ă surs ele s ubterane de apă potabilă, împiedi când
contaminare a lor cu noroi, apă s ărată, petrol s au alte subs tanţe
chimice;
 cons tituie s uportul (ancorajul) ins talaţi ei de prevenire a
erupţiilor;
 împiedi că pătrunderea gazelor provenite de la adâncimi mari în
s traturile permeabi le ş i cu pres iune mică de la s uprafaţă;
 prin s is temul de sus pendare din capul de s ondă, trans mite
rocilor din jur s arcinile axiale din coloanele următoare, greutatea
tubingului ş i a echipam entulu i de s uprafaţă.

P entru a îndeplini i toate funcţii le enumerate mai s us , coloana de


suprafaţă se ciment ează pe toată lungimea, până „la zi”.

Coloana inter m ediar ă (0-1660m):

D acă între ş iul coloanei de s uprafaţă ş i adâncimea de tubare a


coloanei de exploatar e s unt travers ate formaţiun i care îngreunează ori chiar
împiedică forajul, s e tubează una s au mai multe coloane intermed iare (între
cele două obligatori i anterioare). Sunt numite uneori coloane de protecţi e,
pentru pros pectiuni geologice (folos ite pentru a nu s e surpa peretii).
As emenea s e introduc pentru a izola s traturi în care s e pierde noroiul
de foraj, s traturi cu pres iune ridicat ă, mas ive de s are, roci argiloas e
ins tabile, roci marnoas e dificile, evitându- s e anumite dificultă ţi la
continuarea forajului sub aces te zone.

9
Coloanele intermed iare se tubează ş i din motive de s iguranţă – când
intervalul des chis es te prea mare, când coloana precedentă es te uzată – s au
din motive economic e.

Coloana de exploatare (0- 2250m):

Cons titui e un canal s igur de exploatar e a zacaman tului intalnit ; s e


tubează până la baza ultimului orizont productiv s au pres upus productiv ş i
face pos ibilă extracţ ia petrolului s au gazelor, prin interiorul tubingului, în
condiţii de s iguranţă. Tubingul poate fi extras , reparat s au înlocuit ori de
câte ori es te nevoie ş i permite s ă s e efectueze diferite operaţii în interiorul
coloanei de exploatar e (înlocuiri de fluide, cimentări, s timulăr i, curăţări de
nis ip etc.).
Coloana de exploatare izolează ş i unele formaţiuni ins tabile (marne
ce s e umfla, s are ce curge, etc.), ori în care s e produc pierderi de
circulaţi e, rămas e des chis e s ub ş iul coloanei precedente. S e ciment eaza in
zona s tratelor purtatoare de fluid. In cazul s ondelor de cercetare s au
pros pectiuni geologice ea poate lips i.

La alcătu irea succes iunii s ape-coloane s unt urmărite doua condiţii:

 P rima impune ca in exteriorul coloanelor de burlane s ă exis te un


joc s uficient de mare pentru introducerea lor fără dificultăţ i s i
pentru realiz area unei cimentăr i eficient e in spaţiul inelar (fig
2.1.a). M ărimea aces tui joc es te determin ată de rigiditat ea
burlanelor, tipul îmbinări i, prezenţa unor dis pozitive cum ar fi
centrori ş i s carificatori, lungimea ş i rectilin ita tea intervalulu i
des chis s ub ş iul coloanei precedente, exis tenţa unor zone ce pot
prezenta dificultăţ i la tubare (s trângeri ori s urpări ale pereţilor
găurii de s onda, pierderi de circula ţie), viteza de introducere.
 A doua condiţie impune ca s apa des tinata săpării următorului
trons on de s onda s ă treacă de ş iul coloanei precedente (fig.2.2.b)

D acă s e impune jocul radial j r in dreptul mufelor diametrul s apei va


fi (conform fig.2.1.a.):

D s = D m +2j r

Jocurile uzuale variază intre 7 s i 60 mm. Ele cres c cu diametrul


coloanelor s i cu lungimea intervalulu i des chis .

Fig.2.1.a

10
S emnificaţi ile notaţiilor din figura alăturată sunt următoarele :
D m –diametrul pes te mufă;
D –diametru l exterior al coloanei;
D s –diametru l s apei;
j r -jocul radial  [7,60] mm.

Raţia de tubare s e defineş te ca:

R=jr/Ds=(Ds-Dm)/2Ds

Ea variează în limite mai res trâns e: 0,05-0,10. D acă s e impune raţia


R , s e determină diametru l s apei D s .
Conform figurii de mai jos avem următoarele relaţii:

F ig.2.1.b

D =D i +2t

D i =D s + 2a
Unde:
D– diametru l exterior al coloanei de burlane;
D i – diametrul interior al coloanei de burlane;
t–gros imea de perete al coloanei de burlane;
a–un joc ce ia in cons iderare tolerante de la gros imea ş i diametrul
nominal, precum ş i ovalitate a burlanelor; s e admite a= 2–5 mm.

11
2.2. Calculul diametrelor coloanelor şi sapelor

 Calculul coloanei de exploatare:


P entru coloana de exploatare s e cunoaş te diametrul exterior al
coloanei:

D e =7in = 177,8 mm (dat prin tema).

D in S TA S cores punzător lui D s e adopta diametrul mufei, normală,


B uttres s :

D m e =194,5 mm

S e adopta un joc radial j r = 15mm.


D iametrul s apei s e calculeaz ă as tfel :
D s e = D m e + 2·j r = 194,5 + 2·15 =224,5 mm

D in S TA S s e alege s apa cu diametrul :

D s e c a t = 244,5 mm = 9 ⅝ in

D i i = D s e c a t +2·a = 244,5 + 2·2 = 248,5 mm


a = 2 mm

D in S TA S s e alege s apa cu diametrul :

D i i c a t = 247,9 mm  D i = 10 ¾ in

Ratia de tubare:

Dsec at  Dme 244,5  194,5


Re    0,066
2  Dsec at 2  244,5

Re   0,05...0,10  s apa es te bine aleas a

 Calculul coloanei inter m ediare:

S e cunoas te diametrul exterior al coloamei intermediar e:

D i = 10¾ in = 273,1 mm

D in S TA S cores punzător lui D s e adopta diametrul mufei, normală,


B uttres s :

D m i =298,5mm

S e adopta un joc radial j r = 25mm.

12
D iametrul s apei s e calculeaz ă as tfel :

D s i = D m i +2·j r =298,5 + 2·25 = 348,5 mm

D in S TA S s e alege s apa cu diametrul :

D s i c a t = 346,1 mm = 13 ⅝ in

D i a = D s i c a t +2·a = 346,1 + 2·2 = 350,1 mm


a = 2 mm

D in S TA S s e alege s apa cu diametrul :

D i a c a t = 381,3 mm => D a = 16 in

Ratia de tubare:

Dsicat  Dmi 346,1  298,5


Re    0,068
2  Dsicat 2  346,1

Re   0,05...0,10  s apa es te bine aleas a

 Calculul coloanei de ancor aj (s upr afata):

S e cunoaş te diametrul exterior al coloanei de amcoraj:

D a = 16 in = 406,4 mm

D in S TA S cores punzător lui D s e adopta diametrul mufei, normală,


B uttres s :

D m a =431,8 mm

S e adopta un joc radial j r = 40mm.


D iametrul s apei s e calculeaz ă as tfel :
D s a = D m a +2·j r = 431,8 + 2·40 = 511,8 mm

D in S TA S s e alege s apa cu diametrul :

D s a c a t = 508 mm = 20 in

Ratia de tubare:

Dsacat  Dma 508  431,8


Re    0,075
2  Dsacat 2  508

Re   0,05...0,10  s apa es te bine aleas a


Datele mai sus calculate sunt trecute in tabelul următor:

13
Tabelul 2.1
Diametr
Adâncime Diamet Raţia
ul J oc u l
a de rul D i a m e t r ul s a pe i de
C o l o a na c o l o a ne radial
tubare mufei (mm) tubar
i (mm)
(m) (mm) e
(in)
De
0-300 16 431,8 5 0 8 ( 2 0 i n) 40 0,075
suprafaţă
Intermedia
0- 1 6 6 0 10 ¾ 298,5 3 4 6, 1 ( 1 3 ⅝ i n ) 25 0,068

De
0- 2 2 5 0 7 194,5 2 4 4, 5 ( 9 ⅝ i n) 15 0,066
exploatare

Fig. 2.2

2.3 Calculul de rezistenţă al garniturii de foraj pentru forarea


găurii de sondă a coloanei de exploatare

14
Diametrele pentru prajini grele si parjini de foraj:

- prajimi grele:
Dg < Dse – 25,4 => Dg < 244,5 – 25,4 = 219,1 mm = 8 ⅝ in
Dgcat = 9 in =228,6 mm
dig cat = 71,5 mm
qg = 263,5 kg/m
lg = 200 m

- prajini de foraj:

Dp = 127 mm = 5 in
t = 9,19 mm
qp = 26,71 kg/m
Lp = H – lg = 2250 – 200 = 2050 m

Calculul de rezistenta al agrniturii de foraj se face atat la extragerea garniturii cat si in


timpul forajului pentru a vedea unde solicitarile sunt maxime.

a) calculul de rezisteanta al garniturii de foraj la extragerea ei:

G p  G g  Fp1  Fp 2  F f  Fi
z 
Ap

- greutatea garniturii de foraj:

Gp = qp·lp·g = 26,71·2050·9,81 = 537151,55 N = 537,151455 kN


  
Ap    D p2  d ip2     D p  d ip    D p  d ip   2  t   2 D p  2t     t  D p  t 
4 4 4
Ap    9,19  127  9,19   3401,32 mm2 = 0,00340132 m2 = 3,40132·10-3 m2

- greutatea prajinilor de foraj:

Gg = qg·lg·g =263,5 ·200·9,81 = 516987 N = 516,987 kN


 
Ag    Dg2  d ig2     228,6 2  71,5 2   37028,154 mm2
4 4
 ne
 G p  Gg 
 Fp1  Fp 2  
o
unde: ρne = 1150 kg/m3 (din graficul variatiei gradientilor de presiune)
ρo = 7850 kg/m3

Ff = s·(Gp + Gg) = 0,15 · (537151,455 + 516987)=158120,76 N = 158,12 kN

s = 0,15
Fi  c   G p  G g  
a 0,2
  537151,455  516987  411,1 N = 0,4111 kN
g 9,81
ac = 0,2

15
  
G p  G g   1  ne  s  c
a
  537151,455  516987  1  1150  0,15  0,2 
 o g   7850 9,81 
z   386,112 N/mm 2
Ap 3401,32

 i  0 N/m 2 
   ax   z  386,112 N/mm
2

 ax   z   i 
 1   r  0 N/mm 2

  0 N/m 2

2 2
 t  t  386,112  0  386,112  0 
 2  ax   ax   4  
2
    4  0  386,112 N/mm
2 2

2  2  2  2 

2
 t  t 
 3  ax   ax   4   0 N/mm
2 2

2  2 

 ech 
1
2
 2 2 2

   1   2     2   3     3   1   386,112 N/mm 2

R po,2 
 ech   ad  
cs   R po,2   ech  cs  386,112 1,5  579,168
cs  1,5 

Rpo,2 = 579,168 => otel X-95

b) calculul garniturii de foraj in timpul forajului

dip = Dp -2·t = 127 - 2·9,19 = 108,62 mm

  
G p  G g  Fp1  Fp 2  Fp 3
G p  Gg   1  ne   Fp 3
 o 
z  
Ap Ap

 537151,455  516987  1  1150   767789,63


z   7850   78,71 N/mm 2
3401,32

 2 
Fp 3  pi  Aip  pi 
 d ip  90 10 5   0,010862  767789,53 N
4 4
unde: pi - presiunea la incarcator, pi = 90 bar
pint = pi = 90 bar

16
 1  0 N/m2 
   ax  78,71N/mm
2

 ax   z   i 
d ip 108,62
ri    54,31 mm
2 2

Dp 127
rep    63,5 mm
2 2

ri 2  pi  re2  pe ri 2  re2   pi  pe 
 t ,r   2 2 2
re2  ri 2 r   re  ri 

r  ri , re  ri2  pi ri2  re2  pi


   t ,r  2 2  2 2 2
pe  0  re  ri r  re  ri  
-pentru r = ri

t 
r
i
2
 re2   pi  0,054312  0,06352   90  105
  58038191 N/m 2  58,03 N/mm 2
re  ri
2 2
0,0635  0,05431
2 2

r 
ri
2

 re2  pi
  90 105 N/m 2  9 N/mm 2
re  ri
2 2

-pentru r = re

2  ri 2  pi 2  0,054312  90 105
t    48989047 N/m 2  48,98 N/mm 2
re  ri
2 2
0,0635  0,05431
2 2

 r  0 N/mm 2

 t  58,03 N/mm 2
Se alege
 r  9 N/mm 2

Rotirea garniturii de foraj (solicitarea la torsiune)

M m 10610,32
1   m    57044731N/m 2  57,04 N/mm 2
W pp 0,000186
Pm Pm 100 103
Mm     10610,32 N/m
 2    n 2    90
60

17
Pm = 100 kV = 100·103 V

n = 90 rot/min

 D p  d ip  0,127 4  0,108624
44 4

W pp      0,000186 m 3
16 Dp 16 0,127

 1   r  9 N/mm 2

2 2
 ax   t    t  78,71  58,038  78,71  58,038 
2    ax   4  
2
    4  57,044  182,92 N/mm
2 2

2  2  2  2 
2 2
 ax   t    t  78,71  58,038  78,71  58,038 
3    ax   4  
2
    4  57,044  46,181 N/mm
2 2

2  2  2  2 

 ech 
1
2
 2 2 2

   1   2     2   3     3   1   176,18 N/mm 2

R po,2 
 ech   ad  
cs   R po,2   ech  cs  176,18  1,5  264,27
cs  1,5 

Rpo,2 = 264,27 => otel D

La extragerea garniturii de foraj In timpul forajului


N/m2 N/mm2 N/m2 N/mm2
σz 386,112·106 386,112 78,81·106 78,71
σi 0 0 0 0
σax 386,112·106 386,112 78,71·106 78,71
σt 0 0 58,038·106 58,038
6
σr 0 0 9·10 9
τ 0 0 57,044·106 57,044
σ1 0 0 9·106 9
σ2 386,112·106 386,112 182,92·106 182,92
σ3 0 0 -46,181·106 -46,181
6 6
σech 386,112·10 386,112 176,18·10 176,18

18
Capitolul 3. -FLUIDE DE FORAJ

F luidului de foraj i se atribuie, în prezent, următoare le roluri


principale:

 H idrodinam ic. După ieş irea din duzele s apei, fluidul curăţă
particulel e de rocă dis locată de pe talpa s ondei ş i le trans portă la
suprafaţă, unde sunt îndepărtate.
 H idros tatic. P rin contrapres iunea creată as upra pereţilor, el
împiedică s urparea rocilor s lab cons olidate ş i pătrunderea nedorită
în s ondă a fluidelor din formaţiunil e travers ate.
 D e colm atare. D atorită diferenţe i de pres iune s ondă-s traturi, în
dreptul rocilor permeabile s e depune prin filtrare o turtă din
particule solide, care cons olidează pietriş uri le, nis ipurile ş i alte
roci s lab cimentate s au fis urate. Totodat ă, turta de colmatare
reduce frecările dintre garnitura de foraj s au coloana de burlane ş i
rocile din pereţi, diminuea ză uzura prăjinilor ş i a racordurilor.
 D e răcire ş i lubr ifiere. F luidul de circulaţi e răceş te ş i
lubrifiază elementel e active ale elemen tului de dis locare,
prăjinile, lagărele s apelor cu role ş i lagărele motoarelor de fund.
 Motr ice. Când s e forează cu motoare de fund, hidraulice s au
pneumatice, fluidul de foraj cons tituie agentul de trans mitere a
energiei de la suprafaţă la motorul aflat deas upra s apei.
 Inform ativ. U rmărind fluidul de circulaţ ie la ieş irea din s ondă
ş i detritus ul adus la suprafaţă, s e obţin informaţii as upra rocilor
intercepta te ş i as upra fluidelor din porii lor.

În anumite s ituaţii, fluidul de foraj poate îndeplinii ş i alte atribuţi i:


plas area pas tei de ciment în s paţiul ce urmează s ă fie cimenta t, antrenarea
unor s cule de ins trumentaţie, degajarea garniturilor de foraj prins e,
as igurarea pres iunii neces are între coloana de exploatare ş i tubingul
sus pendat în packer, omorârea s ondei.

F luidul de foraj trebuie s ă îndeplineas că următoarele condiţii:

 fluidul ales nu trebuie s ă afecteze, fizic s au chimic, rocile


travers ate;
 s ă-ş i păs treze proprietăţ ile, în limite acceptabi le, la
contaminare ;

19
 s ă-ş i menţină îns uş irile tehnologice la tempera turil e ş i
pres iunile ridicat e ce vor fi întâlnit e în sonde ş i la variaţiile lor
din circuit;
 s ă permită inves tigarea geofizic ă a rocilor ş i fluidelor conţinute
în porii lor;
 s ă prevină coroziunea ş i eroziunea echipamentu lui de sondă;
 s ă menţină în sus pens ie particulel e de rocă neevacua te, în
timpul întreruperilor de circulaţ ie;
 s ă cons erve permeabili tate a s traturilor productive des chis e;
 s ă nu fie toxic s au inflamabi l ş i s ă nu polueze mediul
înconjurător ş i apele freatic e;
 s ă fie uş or de preparat, manipulat, întreţinut ş i curăţat de gaze
s au detritus ;
 s ă permită s au chiar s ă favorizeze obţinerea de viteze de
avans are a s apei cât mai mari;
 s ă fie ieftin, s ă nu reclame aditivi deficitar i ş i greu de procurat,
iar pomparea lui s ă aibă loc cu cheltuiel i minime.

Es te nerealis t s ă s e încerce prepararea unui fluid care s ă răs pundă la


toate aces te condiţii ş i atribuţii. P entru o anumită s ituaţie concretă s e alege
fluidul cel mai convenabil.

3.1 Tipuri de fluide pentru intervalele


corespunzătoare fiecărei coloane

P entru intervalul forat la aceas tă s ondă până la 2250m avem nevoie


de noroaie dis pers ate s au naturale.
F luidele de foraj dis pers ate au la bază s is temul dis pers at apă-argil ă.
C ons titui te din material e ieftine ş i uş or de procurat, ele pos edă practic
toate îns uş irile neces are forajului. D e aceea, s unt cele mai răs pândite
fluide de circulaţ ie.
Ele s unt preparate la s uprafaţă din argil e bentonitic e, uneori activate,
cu bune proprietăţ i coloidale, dar înglobează ş i particule argiloas e s au
inerte din rocile travers ate. P rin urmare, aces te fluide, nu s unt doar
dis pers ate, ci ş i dis pers ive.

D ens itate a
Interval forat
Tip fluid fluidului
[m] [k/m 3 ]
natural 0-300 1200
dis pers at 300-1660 1250

20
natural 1660-2250 1150

3.2 Cantităţi de fluide de foraj

 Inter valul 0-300m :

Hs

Dsacat

F ig.3.1

Vna  Vsd  Vrez

 
Vsd   Dsa2  H a   2  2
 na  Dsa  H a   0,508  300  121,60 m
   3
4 V 2
 4 2
Vsd  Vrez
V n a = 122 m 3
unde: V s d – volumul sondei
V r e z – volumul de rezerva

 Inter valul 300-1660m :

Dia cat Ha
Hi

Discat

21
F ig. 3.2
     
Vni  2    Dia2  H a   Dsi2   H i  H a    2    0,40642  300   0,34612  1660  300   333,72 m 3
4 4  4 4 
V n i = 334 m 3

 Inter valul 1660-2250m :

Diicat
Hi

Hs=He

Dsecat

F ig. 6

     
Vne  2    Dii2  H i   Dse2   H e  H i    2    0,27312 1660   0,2445 2   2250  1660    209,50 m 3
4 4  4 4 
V n e = 210 m 3

22
3.3 Cantităţile de materiale necesare preparării
fluidului de foraj

D ens itate a apei  a  1000 kg/m


3

D ens itate a argil ei  arg  2700 kg/m


3

D ens itate a baritei  ba  4100 kg/m


3

 Coloana de ancor aj

Volumul noroiului V n a = 122 m 3


D ens itatew a noroiului  na  1200 kg/m
3

Va Varg Vna Va Vna Varg


 
Vaa Vargarg Vnana Vna Varg a Vargarg Vnana
Vna  na  Vna  a 122  1200  1000
Varg    14,65 m 3
 arg   a 2700  1000

Va  Vna  Varg  122  14,35  107,65 m 3

marg 1  Varg  arg  14,35  2700  38745 kg  38,74 tone

 Coloana inter m ediar a

Volumul noroiului V n i = 334 m 3


D ens itatew a noroiului  ni  1250 kg/m
3

S e pleaca de la un noroi cu dens itate de 1200 km/m 3 dupa care s e


ingreuneaza cu barita.

23
Vn Vb  Vni Vn Vni Vba
 
Vnn Vbaba Vnini Vni Vba n Vbaba  Vnini
Vni  ni  Vni  n 334  1250  1200
Vba    5,75 m 3
 ba   n 4100  1200

Vn  Vni  Vba  334  5,75  328,25 m 3


Vn  Vna  Vn  Vn  Vna  328,25  122  206,25 m 3

Va Varg  V Va  V Varg


 
Vaa Vargarg  V ni V Varg a Vargarg  V ni
V   ni  V   a 209,25  1250  1000
Varg    30,33 m 3
 arg   a 2700  1000

Va  V  Varg  206,25  30,33  175,92 m 3


mba  Vba  ba  5,75  4100  23575 kg  23,57 tone
marg 2  Varg  arg  30,33  2700  81891 kg  81,89 tone
marg i  marg 1  marg 2  38,74  81,89  120,63 tone
mcmc  Vni  cmc  334  25  8350 kg  8,3 tone
 cmc  25 kg/m 3
mFCLS  Vni  FCLS  334  30  10020 kg  10,02 tone
 FCLS  30 kg/m 3

 Coloana de exploatare

Volumul noroiului V n e = 210 m 3


D ens itatew a noroiului  ne  1150 kg/m
3

24
Va Varg  Vne Va  Vne Varg
 
Vaa Vargarg  Vnene Vne Varg a Vargarg  Vnena
Vne  ne  Vne  a 210  1150  1000
Varg    18,52 m 3
 arg   a 2700  1000

Va  Vne  Varg  210  18,52  191,48 m 3

marg 3  Varg  arg  18,52  2700  50004 kg  50 tone

3.4 Tratamente şi proprietăţile fluidelor de foraj:

Compoziţi a, calităţ ile s au carenţele unui fluid de foraj sunt definite


printr- o s erie de proprietăţi, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de
fluide, altele s pecifice numai anumitor categorii. O parte (dens itatea,
conţinutul de gaze, rezis tivita tea ş .a.) s e măs oară ş i s e înregis treaz ă la
sondă ş i în mod continuu; celela lte s unt măs urate numai intermiten t, la
sondă ori în laborator.

h pl  n (VM  28)

unde : h pl reprezinta vis cozitate a plas tica a fluidului, in cP ;


VM reprezinta vis cozita tea M ars h, in s ecunde.

h pla  1,2   38  28  12 cP



h pli  1,25   43  28  18,75 cP

h ple  1,15   35  28  8 cP

Interval Ti p f l u i d D e n s i t a t e V â s c . Vâsc. Te n s . d i n a m . Gelaţii F i l t r a t Tu r t a pH


forat Marsh plastică de forfecare 10 sec 10 min API

25
[m] [Kg/m3] [s] [cP] [N/m3] [N/m3] [N/m3] [cm3] [mm]
0-300 natural 1200 38 12 4 4 6 6 2 7-8
300-1660 dispersat 1250 43 18,75 8,6 5,7 12 7 2,51,5 7-8
1660-2250 natural 11 5 0 35 8 2 3 4 5 1,5 7-8

Intervalul Tipul de noroi Densitatea CMC FCLS NaOH


forat noroiului
[m[ [kg/m3] [kg/m3] [kg/m3] [kg/m3]
0-300 natural 1200 20 20 -
300-1660 dispersat 1250 25 30 10
1660-2250 natural 1150 20 20 -

Intervalul Densitatea CMC FCLS


Tipul de Apă Bentonită Barită
forat noroiului
noroi
[m] [kg/m3] [m3] [t] [t] [t] [t]
0-300 natural 1100 107,65 38,74 - - -
300-1660 dispersat 1150 175,92 120,63 23,57 8,3 10,02
1660-2250 natural 1250 191,48 50 - - -

Capitolul 4. – TUBAREA COLOANELOR

4.1 Stabilirea profilului coloanei de ancoraj

16 in
 n a = 1200 kg/m 3
 f i s e c h a =1500kg/m 3
300
10 ¾ in
 n i = 1150 kg/m 3
1660
 f i s e c h i = 1810kg/m 3
7 in
 n e = 1250 kg/m 3
2250

Diametrul coloanei de ancoraj: Da = 16 in = 406,4 mm


Adancimea coloanei de ancoraj: Ha = 300 m
Diametrul coloanei intermediare: Di = 10 ¾ in = 273,1 mm
Adancimea coloanei intermediare: Hi = 1660 m
Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm
Adancimea coloanei de exploatare: He = 2250 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de ancoraj: na=1200 kg/m3
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara: ni=1150 kg/m3

26
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ne=1250 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de ancoraj: fisecha=1500 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: fisechi=1810 kg/m3
a) Presiunea din pori

Ha
pfis a
ni=1250 kg/m3
Hi
p pi   ni  g  H i  1250  9,811660  203,55 10 5 N/m 2  203,55 bar

b) Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj

p fisa    fi sec a  100  g  H a  1500  100  9,81 300  47,08 105 N/m 2  47,08 bar
c) Calculul la presiune interioara(cazul sonda inchisa si plina cu gaze)

pc

1am = 1050 kg/m3

2Ha
pfisia
g = 200 kg/m3
Hi
ppi
1 Gura sondei

p p1  pc  p fisa  g  g  H a  47,08  105  200  9,81 300  41,19  105 N/m2  41,19 bar
pe1 = 0 bar
pi1  pi1  pe1  41,19  0  41,19 bar

2 La siul coloanei de ancoraj


pi 2  p fisa  47,08 bar
pe 2   am  g  H a  1050  9,81 300  30,90 105 N/m 2  30,90 bar
pi 2  pi 2  pe 2  47,08  30,09  16,18 bar

Da t q A psp pia pt pea Fsn Fsa


Otel Filet 2
[in] [mm] [kg/m] [cm ] [bar] [bar] [bar] [bar] [kN] [kN]
11,13 J 55 S 111,61 138,20 181 144,8 70 66,66 3158 1804,57
12,57 J 55 S 125,01 155,52 205 164 97 92,38 3634 2076,57
16
11,13 K 55 S 111,61 138,20 181 144,8 70 66,66 3345 1911,42
12,57 K 55 S 125,01 155,52 205 164 97 92,38 3848 2198,85

A    t   Da  t    11,13   406,4  11,13  138,20 cm 2

27
p sp 181
pia    144,8 bar
c sp 1,25
c sp  1,25
pt 70
pea    66,66 bar
ct 1,05
c t  1,05
F 3158
Fsa  sa   1804,57 kN
c sn 1,75
c sp  1,75

picalc  41,18 bar  pcat  144,8 bar


Se alege din catalog un otel J 55 cu t = 11,13 mm
Grafic ( 1)

28
d) Calculul la presiune exterioara (cazul golirii totale)

1na = 1200 kg/m3


ρi = 0

1 La gura sondei
pe1 = 0 bar
pi1 = 0 bar
pe1  pe1  pe 2  0 bar

2 La siul coloanei de ancoraj

pe 2   na  g  H a  1200  9,81 300  35,3110 5 N/m 2  35,31 bar


pi 2  0 bar
pi 2  pe 2  pi 2  35,31  0  35,31 bar
Se alege din catalog un otel J 55 cu t = 11,13 mm

Calculul la tractiune (smulgere din filet)


n
G   qi  li  g
i 1
unde: n – numarul de tronsoane
li – lungimea tronsonului

Gcol a = 111,61 · 300 · 9,81 = 328468 N = 328,46 kN


    1200 
'
Gcola  Gcola  1  na   328,46  1    278,24 kN
 o   7850 
 o  7850 kg/m 3
'
Fsa = 1804,57 kN > Gcola =278,42 kN => burlanul este bine dimensionat

Presiune exterioara corectara

29
  
2 
  Fax Fax 
pcor  pea   1  3  
 2  A  R p 0, 2  
 2  A  R p 0, 2  
 
Fax  Gcola
`
 278,24 kN  278,24  103 N
Limita minima de curgere aotelului J 55 este:
Rp,o2 = 3792,1 daN/cm2 = 379,21 N/mm2
  
2 
  278,24  103 278,24  103 
pcor  66,66 4
 1  3
 2  138,20  10 4  379,21  106    64,81 bar
 2  138,20  10  379,21  10
6

   
pcor  pe 2  psiu  35,3 1 bar

Grafic (2)

30
4.2 Stabilirea profilelor coloanei intermediare

Diametrul coloanei intermediare: Di = 10 ¾ in = 273,1 mm


Adancimea coloanei intermediare: Hi = 1660 m
Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm
Adancimea coloanei de exploatare: He = 2250 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ne=1250 kg/m3
Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara: fisechi=1810 kg/m3
Densitatea gazelor: g= 300 kg/m3
Densitatea apei mineralizate: am=1050 kg/m3
a) Presiunea fluidelor din pori

Ha

Hi
pfisi
ne=1150 kg/m3
He ppe
p pe   ne  g  H e  1150  9,81  2250  253,83  105 N/m 2  253,83 bar
b) Presiunea de fisurare
p fis1  (  fi sec h  100)  g  H 1  (1810  100)  9,81 1660  311,03 10 5 N/m 2  311,03 bar

c) Calculul la presiune interioara(cazul sonda inchisa si plina cu gaze)

Ha 2
am = 1050 kg/m3

31
Hi
pfisi
g = 300 kg/m3
He
1 Gura sondei
p p1  pc  p fisi   g  g  H i  311,03 10 5  300  9,81 1660  262,17 10 5 N/m 2  262,17 bar
pe1 = 0 bar
pi1  pi1  pe1  262,17  0  262,17 bar
2 La siul coloanei de ancoraj
pi 2  p fisi  311,03 bar
pe 2   am  g  H i  1050  9,811660  170,81 10 5 N/m 2  170,81 bar
pi 2  pi 2  pe 2  311,03  170,81  140,22 bar
d) Presiune interioara ( dop de gaze la talpa)
pcnax  350 bar
pc  262,17 bar  p cmax  350 bar
Daca presiunea in coloana este mai mica decat presiunea maxima in coloana nu se mai
face calculul la presiune interiora in cazul dopului de gaze la talpa.

Di t Fil q A psp pia pt pea Fsn Fsa


Otel
[in][mm] et [kg/m] [cm2] [bar] [bar] [bar] [bar] [kN] [kN]
8,89 J 55 L 60,27 73,79 216 172,8 109 103,8 2131 1217,71
10,16 J 55 L 67,71 83,92 247 197,6 144 137,14 2500 1428,57
10¾ 11,43 J 55 L 75,90 93,96 278 222,4 186 177,14 2869 1639,42
11,43 K 55 L 75,90 93,96 404 323,2 222 211,42 4075 2328,57
12,57 K 55 L 82,59 102,88 445 356 277 263,8 4537 2592,57
pi1  262,17 bar  p iacat  323,2 bar
pi 2  140,22 bar  p iacat  172,8 bar
A    t   Di  t     0,889   27,31  0,889  73,79 cm 2
psp 09
pia    1103,8 bar
c sp 1,25
c sp  1,25
pt 109
pea    103,8 bar
ct 1,05
c t  1,05
F 2131
Fsa  sa   1217,71 kN
c sn 1,75
c sp  1,75

l1 
pia1  pi 2

172,8  140,22 105  443 m
g  (  am   g ) 9,81 (1050  300)

l2 
pia 2  pia1

197,6  172,8  105  338 m
g  (  am   g ) 9,81  (1050  300)

l3 
pia 3  pia 2

 222,4  197,6  105  338 m
g  (  am   g ) 9,81  (1050  300)

32
l4 
pi1  pia 3

 262,17  222,4  105  541 m
g  (  am   g ) 9,81  (1050  300)
Grafic (3)

33
d) Calculul la presiune exterioara (golire totala)

1
Hg = 196 m

2ni = 1250 kg/m3

ne = 1150 kg/m3

Densitatea noroiului din timpul tubarii:  ext   ni  1250 kg/m


3

Densitatea noroiului corespunzator coloanei urmatoare:  int   ne  1150 kg/m 3


   am 1150  1050
H g  ne  He   2250  196 m
 ne 1150

1 La gura sondei
pe1 = 0 bar
pi1 = 0 bar
pe1  pe1  pe 2  0 bar

2 In punctual intermediar al coloanei


pe 2   ni  g  H g  1250  9,81  196  24,03  105 N/m 2  24,03 bar
pi 2  0 bar
pe 2  pe 2  pi 2  24,03  0  24,04 bar

3 La siul coloanei
pe3   ni  g  H i  1250  9,81  1660  203,55  105 N/m 2  203,55 bar
pi 3   ne  g   H i  H g   1150  9,81  1660  196  165,16  105 N/m 2  165,16 bar
pe3  pe3  pi 3  203,55  165,16  38,39 bar
pea  pe3  profilul calculate se verifica la presiune exterioara

Verificare la tractiune
G1  q1  l1  g  60,27  443  9,81  261923 N  261,92 kN
G1  Fsna  1217,71 kN
Trecerea de la compresiune la tractiune provocata de flotabilitate are loc la adancimea:
 1250
H 0  H i (1  ni )  1660  (1  )  1396 m
o 7850
    1250 
Fax1  G1 1  ni    ni  g  ( H i  l1 )  A1  261,921    1250  9,81 1660  443  73,79  10  10  110 kN
4 3

 o   7850 
  
2 
  Fax Fax 
pcor  pea   1  3  
 2  A  R p 0, 2  
 2  A  R p 0, 2  
 

34
  
2 
  110  103 110  103 
pcor  103,8 4
 1  3 4
   101,81 bar
 2  73,79  10  379,21  10  2  73,79  10  379,21  10
6 6

  

pcor  peH 541   ni  g  l4  1250  9,81  541  66,43  105 N/m 2  66,34 bar
n
Gcol   qi  li  g  q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g  q4  l4  g 
i 1

 60,27  443  9,81  67,71  338  9,81  75,90  338  9,81  75,90  541 9,81  1364293N  1364 kN
Gcol  Fsa 4  2328,57 kN  intreaga coloana rezista la tractiune

Grafic (4)

35
36
4.3 Stabilirea profilelor coloanei de exploatare
ţinând seama de solicitările combinate la tracţiune şi la
presiune exterioară (golire totală)

Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm


Adancimea coloanei de exploatare: He = 2250 m
Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ne=1250 kg/m3
Densitatea gazelor: g= 300 kg/m3
Densitatea apei mineralizate: am=1050 kg/m3
a) Presiunea din pori

H
 ne=1250 kg/m
3

p pe 2   ne  g  H  1150  9,81  2250  253,83  105 N/m 2  253,83 bar

b) Calculul la presiune interioara(sonda inchisa si plina cu gaz)

pc

1
am=1050 kg/m3

2
1 La gura sondei
pi1  pc  p pe   g  g  H  253,83  300  9,81  2250  187,61  105 N/m 2  187,61 bar
pe1 = 0 bar
pe1  pi1  pe1  187,61 bar

3 La siul coloanei de ancoraj

pe 2   am  g  H  1050  9,81  2250  231,76  105 N/m 2  231,76 bar

pi 2  p pe  253,83 bar

pi 2  pi1  pe 2  253,81  231,76  22,071 bar  pisiu

Di t Fil q A psp pia pt pea Fsn Fsa


Otel
[in] [mm] et [kg/m] [cm2] [bar] [bar] [bar] [bar] [kN] [kN]

37
5,87 H 40 S 25,30 31,70 159 127,2 100 95,23 543 310,28
6,91 H 40 S 29,76 37,09 256 204,8 137 130,47 783 447,42
7 6,91 J 55 S 29,76 37,09 258 206,4 157 149,52 1041 594,85
8,05 J 55 S 34,23 42,92 301 240,8 225 214,28 1263 721,71
9,19 J 55 S 23,69 48,67 343 274,4 298 283,8 1486 849,14

pi1  176,61 bar


pi 2  22,07 bar
A    t   Di  t     0,805  17,78  0,805  42,92 cm 2
psp 159
pia    127,2 bar
csp 1,25
c sp  1,25
pt 100
pea    95,23 bar
ct 1,05
c t  1,05
F 2
Fsa  sa   1217,71 kN
csn 1,75
c sp  1,75

l1 
pia1  pi 2

127,8  22,07  105  1428 m
g  (  am   g ) 9,81  (1050  300)

l2 
pi1  pia1

187,61  127,2  105  822 m
g  (  am   g ) 9,81  (1050  300)

Grafic (5)

38
c) Calculul la presiune exterioara (cazul golirii totale)

1ne = 1150 kg/m3

39
ρi = 0

1 La gura sondei
pe1 = 0 bar
pi1 = 0 bar
pe1  pe1  pe 2  0 bar

4 La siul coloanei de ancoraj

pe 2   ne  g  H  1150  9,81  2250  253,83  105 N/m 2  253,83 bar


pi 2  0 bar
pi 2  pe 2  pi 2  253,83  0  253,83 bar

pea  283,8 bar  pesiu  253,83 bar

pesiu  pe 2  253,83  214,28  105


l1    351 m
g   ne 9,81  1150

pea 2  pea 3  214,28  149,52   105


l2    574 m
g   ne 9,81  1150

pea 3  pea 4 149,52  130,47   105


l3    169 m
g   ne 9,81  1150

pea 4  pea 5 130,47  95,23  105


l4    312 m
g   ne 9,81  1150

pea 5  0  95,23  0   105


l5    844 m
g   ne 9,81  1150

Grafic (6)

40
d) Calculul la solicitari combinate - presiune exterioara (golire totala) si tractiune

 Tronsonul 1

pesiu   ne  g  H  1150  9,81  2250  253,83  10 5 N/m 2  253,83 bar


pea  283,8 bar  pesiu  253,83 bar

41
t1 = 9,19 mm otel J 55
t2 = 8,05 mm otel J 55
pea2 = 214,28 bar
Fsa2 = 721,71 kN
pea 2 214,28  105
H2    1899 m
 n  g 1150  9,81

Trecerea de la compresiune la tractiune are loc la adancimea:

    1150 
H 0  H  1  ne   2250  1    1920 m
 o   7850 
Burlanele din primul tronson sunt solicitate la tractiune pe distanta:

h  H 0  H 2  1920  1899  21 m
l1  H  H 2  2250  1899  351 m

Forta de tractiune la adancimea H2 = 1899 m se calculeaza cu formula:

    1150 
Fax  q  l1  g  1  ne    ne  g  H 2  A2  38,69  351 9,81  1  4
  1150  9,81  1899  42,92  10 
  o   7850 
 21755 N  21,75 kN
Presiunea admisibila corectata a burlanelor cu grosimea de perete t = 8,05 mm, otel J
55 la adancimea H2 = 1899 m este:

  
2 
  Fax Fax 
pcor 2  pea   1  3  
 2  A2  R p 0, 2  
  2  A2  R p 0, 2  

  
2 
  21,75  10 3 21,75  10 3 
pcor 2  214,28 4
 1  3
 2  42,92  10  4  379,21  10 6    212,83 bar
 2  42,92  10  379,21  10
6

   
pcor 2  212,83 bar  pea 2  214,28bar
Se recalculeaza adancimea de tubare a burlanelor cu grosimea de perete t = 8,05 mm,
otel J 55.

Recalculare 1
pcor 2 212,73  105
H 2 rec    1886 m
 n  g 1150  9,81
l1rec  H  H 2 rec  2250  1886  364 m
    1150 
Faxrec  q  l1rec  g  1  ne    ne  g  H 2 rec  A2  38,69  364  9,81  1  4
  1150  9,81  1886  42,92  10 
  o   7850 
 26595 N  26,59 kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 2 rec  pea   1  3  
 2  A2  R p 0, 2  
 2  A2  R p 0, 2  
 
  
2 
  26,59  10 3 26,59  103 
pcor 2 rec  214,28 4
 1  3 4
   212,54 bar
 2  42,92  10  379,21  10  2  42,92  10  379,21  10
6 6

  
pcor 2 rec  212,54 bar  pcor 2  212,83bar

42
Recalculare 2
pcor 2 rec 212,54  105
H 2 recrec    1883 m
n  g 1150  9,81
l1recrec  H  H 2 recrec  2250  1883  367 m
    1150 
Faxrecrec  q  l1recrec  g  1  ne    ne  g  H 2 recrec  A2  38,69  367  9,81 1  4
  1150  9,811883 42,92 10 
  o   7850 
 27713 N  27,71kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 2 recrec  pea   1  3  
 2  A2  R p 0, 2  
 2  A2  R p 0, 2  
 
  
2 
  27,71  103 27,71  103 
pcor 2 recrec  214,28 4
 1  3
 2  42,92  10 4  379,21  106    212,43 bar
 2  42,92  10  379,21  10
6

   
pcor 2 recrec  212,43 bar  pcor 2 rec  212,54bar

Recalculare 3
pcor 2 recrec 212,43  10 5
H 2 recrecrec    1882 m
n  g 1150  9,81
l1recrecrec  H  H 2 recrecrec  2250  1882  368 m
    1150 
Faxrecrecrec  q  l1recrecrec  g  1  ne    ne  g  H 2 recrecrec  A2  38,69  368  9,81 1    1150  9,811882  42,92 10

  o   7850 
 28085 N  28,08 kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 2 recrecrec  pea   1  3  
 2  A2  R p 0, 2  
  2  A2  R p 0, 2  

  
2 
  28,08  103 28,08  103 
pcor 2 recrecrec  214,28 4
 1  3 4
   212,43 bar
 2  42,92  10  379,21  10  2  42,92  10  379,21  10
6 6

  
pcor 2 recrecrec  212,43 bar  pcor 2 recrec  212,43bar

Lungimea tronsonului 1 este: l1 = 368 m iar H2 = 1882 m

Se verifica tronsonul 1 la presiune interioara


pc = 187,61 bar
piH2 1882m  pc   g  g  H 2   am  g  H 2  187,61105  300  9,811882  1150  9,811882  49,15 105 N/m 2  4
pia 2  127,2 bar  p iH2  49,15 bar  tronsonul rezista la presiune interioara

Verificare la tractiune a tronsonului 1


G1  q1  l1  g  38,69  368  9,81  103  139,67 kN
Fsa 2  721,71 kN  G1  139,67 kN  tronsonul rezista la tractiune

 Tronsonul 2

t2 = 8,05 mm otel J 55
t3 = 6,91 mm otel J 55
pea3 = 149,52 bar
pia3 = 206,4 bar

43
Fsa3 = 594,58 kN
p 149,52  105
H 3  ea 3   1325 m
 n  g 1150  9,81

l2  H  l1  H 3  2250  368  1325  557 m

Forta de tractiune la adancimea H3 = 1325 m se calculeaza cu formula:

    1150 
Fax   q1  l1  g  q2  l2  g   1  ne    ne  g  H 3  A3   38,69  368  9,81  34,23  557  9,81  1  
 o   7850 
 1150  9,81 37,09 132510 4  262982 N  262,98kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 3  pea 3   1  3  
 2  A3  R p 0 , 2  
  2  A3  R p 0 , 2  

  
2 
  262,98  10 3 262,98  10 3 
pcor 3  149,52 4
 1  3 4
   133,56 bar
 2  37,09  10  379,21  10  2  37,09  10  379,21  10
6 6

  
pcor 3  133,56 bar  pea 3  149,52bar

Recalculare 1
pcor 3 133,56  105
H 3rec    1184 m
 n  g 1150  9,81
l2 rec  H  l1  H 3rec  2250  368  1184  698 m
    1150 
Fax   q1  l1  g  q 2  l 2  g   1  ne    ne  g  H 3rec  A3   38,69  368  9,81  34,23  698  9,81  1  
 o   7850 
 1150  9,81  37,09  10  4  1184  30390 N  303,39kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 3rec  pea   1  3  
    
 2 A3 R p 0, 2  2 A3  R p 0, 2  
 
  
2 
  303,39  103 303,39  10 3 
pcor3 rec  149,52 4
 1  3 
 2  37,09  10 4  379,21  106    130,46 bar
 2  37,09  10  379,21  10
6

   
pcor 3rec  130,46 bar  pcor 2  133,56bar

Recalculare 2
pcor 3rec 130,46  105
H 3rec 2    1159 m
n  g 1150  9,81
l2 rec 2  H  l1  H 3rec 2  2250  368  1159  723 m
    1150 
Fax   q1  l1  g  q 2  l 2  g   1  ne    ne  g  H 3rec 2  A3   38,69  368  9,81  34,23  723  9,81  1  
 o   7850 
 1150  9,81  37,09  10  4  1159  310550 N  310,55kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 3 rec 2  pea   1  3  
 2  A3  R p 0 , 2  
 2  A3  R p 0, 2  
 

44
  
2 
  310,55  103 310,55  103 
pcor3 rec 2  149,52 4
 1  3 4
   130,25 bar
 2  37,09  10  379,21  10  2  37,09  10  379,21  10
6 6

  
pcor 3rec 2  130,25 bar  pcor 2 rec  130,46bar

Recalculare 3
pcor 3 rec 2 130,25  10 5
H 3 rec 3    1154 m
n  g 1150  9,81
l 2 rec 3  H  l1  H 3rec 3  2250  368  1154  728 m
    1150 
Fax   q1  l1  g  q 2  l 2  g   1  ne    ne  g  H 3rec 3  A3   38,69  368  9,81  34,23  728  9,81  1  
 o   7850 
 1150  9,81  37,09  10  4  1154  311990 N  311,99kN

  
2 
  Fax Fax 
pcor 3rec 3  pea   1  3  
 2  A3  R p 0, 2  
  2  A3  R p 0, 2  

  
2 
  311,99  10 3 311,99  103 
pcor3rec 3  149,52 4
 1  3
 2  37,09  10 4  379,21  10 6    130,15 bar
 2  37,09  10  379,21  10
6

   
pcor 3 rec 3  130,15 bar  pcor 2 rec 2  130,25bar

Recalculare 4
pcor 3rec 3 130,15  105
H 3rec 4    1153 m
n  g 1150  9,81
l 2 rec 4  H  l1  H 3rec 4  2250  368  1153  729 m
    1150 
Fax   q1  l1  g  q 2  l 2  g   1  ne    ne  g  H 3rec 4  A3   38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  1  
 o   7850 
 1150  9,81  37,09  10  4  1153  312005 N  312kN
  
2 
  Fax Fax 
pcor 3 rec 4  pea   1  3  
 2  A3  R p 0 , 2  
 2  A3  R p 0, 2  
 
  
2 
  312  103 312  103 
pcor3rec 3  149,52 4
 1  3
 2  37,09  10 4  379,21  10 6    130,15 bar
 2  37,09  10  379,21  10
6

   
pcor 3 rec 4  130,15 bar  pcor 2 rec 3  130,15bar

Lungimea tronsonului 2 este: l2 = 729 m iar H3 = 1153 m

Se verifica tronsonul 2 la presiune interioara


pc = 187,61 bar
piH3 1153m  pc   g  g  H 3   am  g  H 3  187,61105  300  9,811153  1150  9,811153  91,46 105 N/m 2  9
pia 3  206,4 bar  p iH2  91,46 bar  tronsonul rezista la presiune interioara

Verificare la tractiune a tronsonului 1

45
G2  q1  l1  g  q2  l2  g  38,69  368  9,81  10 3  34,23  729  9,81  10 3  286,46 kN
Fsa 3  594,85 kN  G 2  286,46 kN  tronsonul rezista la tractiune

 Tronsonul 3

t4 = 6,91 mm otel H 40
t5 = 5,87 mm otel H 40
Rp,02 = 2757,9 daN/cm2 = 275,79 N/mm2
pea5 = 95,23 bar
pia5 = 127,2 bar
Fsa5 = 310,28 kN
pea5 95,23  105
H4    879 m
 n  g 1150  9,81

l3  H  l1  l2  H 4  2250  368  729  879  274 m

Forta de tractiune la adancimea H4 = 879 m se calculeaza cu formula:

  
Fax   q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g   1  ne    ne  g  H 4  A5 
 o 
 1150 
  38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  29,76  274  9,81  1  4
  1150  9,81  31,70  10  879  262,98kN
 7850 
  
2 
  Fax Fax 
pcor 4  pea 5   1  3  
 2  A3  R p 0 , 2  
  2  A3  R p 0, 2  

  
2 
  386,55  103 386,55  103 
pcor 4  95,23 4
 1  3
 2  31,70  10 4  275,79  106    66,91 bar
 2  31,70  10  275,79  10
6

   
pcor 4  66,91 bar  pea 5  95,23bar

Recalculare 1
pcor 4 66,91  105
H 4 rec    593 m
 n  g 1150  9,81
l3  H  l1  l2  H 4 rec  2250  368  729  593  560 m
  
Fax   q1  l1  g  q 2  l 2  g  q3  l3  g   1  ne    ne  g  H 4 rec  A5 
 o 
 1150 
  38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  29,76  560  9,81  1  4
  1150  9,81 31,70 10  593  457,82kN
 7850 
  
2 
  Fax Fax 
pcor 4 rec  pea 5   1  3  
    
 2 A3 R p 0, 2  2 A3  R p 0, 2  
 
  
2 
  457,82  10 3 457,82  10 3 
pcor 4 rec  95,23 4
 1  3
 2  31,70  10  4  275,79  10 6    59,23 bar
 2  31,70  10  275,79  10
6

   
pcor 4 rec  59,23 bar  pcor 4  66,91bar

Recalculare 2

46
pcor 4 rec 59,23  105
H 4 rec 2    525 m
n  g 1150  9,81
l3  H  l1  l2  H 4 rec 2  2250  368  729  525  628 m
  
Fax   q1  l1  g  q2  l 2  g  q3  l3  g   1  ne    ne  g  H 4 rec 2  A5 
 o 
 1150 
  38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  29,76  628  9,81  1  4
  1150  9,81 31,70  10  525  474,76kN
 7850 
  
2 
  Fax Fax 
pcor 4 rec 2  pea 5   1  3  
 2  A3  R p 0, 2  
 2  A3  R p 0, 2  
 
  
2 
  474,76  103 474,76  103 
pcor 4 rec  95,23 4
 1  3 4
   58,18 bar
 2  31,70  10  275,79  10  2  31,70  10  275,79  10
6 6

  
pcor 4 rec 2  58,18 bar  pcor 4 rec  59,23bar

Recalculare 3
pcor 4 rec 2 58,18 105
H 4 rec 3    515 m
n  g 1150  9,81
l3  H  l1  l2  H 4 rec 3  2250  368  729  515  638 m
  
Fax   q1  l1  g  q 2  l 2  g  q3  l3  g   1  ne    ne  g  H 4 rec 3  A5 
 o 
 1150 
  38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  29,76  638  9,81  1  4
  1150  9,81 31,70  10  515  486,98kN
 7850 
  
2 
  Fax Fax 
pcor 4 rec 3  pea 5   1  3  
    
 2 A3 R p 0, 2  2 A3  R p 0, 2  
 
  
2 
  486,82  10 3 486,82  103 
pcor 4 rec 2  95,23 4
 1  3
 2  31,70  10  4  275,79  10 6    56,89 bar
 2  31,70  10  275,79  10
6

   
pcor 4 rec 3  56,89 bar  pcor 4 rec 2  58,18bar

Recalculare 4
pcor 4 rec 3 56,89  105
H 4 rec 4    504 m
n  g 1150  9,81
l3  H  l1  l2  H 4 rec 4  2250  368  729  504  649 m
  
Fax   q1  l1  g  q2  l 2  g  q3  l3  g   1  ne    ne  g  H 4 rec 4  A5 
 o 
 1150 
  38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  29,76  649  9,81  1  4
  1150  9,81 31,70  10  504  489,99kN
 7850 
  
2 
  Fax Fax 
pcor 4 rec 4  pea 5   1  3  
 2  A3  R p 0, 2  
 2  A3  R p 0, 2  
 

47
  
2 
  489,99  103 489,99  103 
pcor 4 rec 4  95,23 4
 1  3 4
   57,63 bar
 2  31,70  10  275,79  10  2  31,70  10  275,79  10
6 6

  
pcor 4 rec 4  57,63 bar  pcor 4 rec 3  56,89bar

Lungimea tronsonului 3 este: l3 = 649 m iar H4 = 504 m

Se verifica tronsonul 32 la presiune interioara


pc = 187,61 bar
piH3 504m  pc   g  g  H 4   am  g  H 4  187,61105  300  9,81 504  1150  9,81 504  115,91105 N/m 2  11
pia 5  127,2 bar  p iH3  115,91 bar  tronsonul rezista la presiune interioara

Verificare la tractiune a tronsonului 1

G2  q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g   38,69  368  9,81  34,23  729  9,81  25,30  649  9,81  10 3  309,57 kN
Fsa 5  310,28 kN  G 2  309,57 kN  tronsonul rezista la tractiune

 Tronsonul 4

t4 = 6,91 mm otel H 40
Rp,02 = 2757,9 daN/cm2 = 275,79 N/mm2
n
Fsa 4   q1  l1  g
i 1

Fsa 4   q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g  Fsa 4  Fsa 3  594,85  447,42 103


l4     505 m
q4  g q4  g 29,76  9,81
n
H   li  l1  l2  l3  l4  2250 m
i 1
2250  l1  l2  l3  l4  l4  2250  368  729  649  504 m

Greutatea coloanei
Gcol  q1  l1  g  q2  l2  g  q3  l3  g  q4  l4  g  Fsa 4  q4  l4  g  447,42  29,76  504  9,81  10 3  594,59 kN
Gcol  594,56 kN  Fsa3  594,85 kN  tronsonul rezista la tractiune

Grafic (7)

48
Capitolul 5. – CIMENTAREA COLOANELOR

5.1 Stabilirea metodei de cimentare

49
Se alege cimentarea prin metoda primara cu doaua dopuri. Este cea mai raspandita
metosa. Pasta de ciment se pompeaza prin interiorul coloanei, intre doua dopuri separatoare
de cauciuc, iar dupa pasta se pompeaza fluid de foraj, un volum egal cu interiorul coloanei de
la suprafata panala niplul cu valva de retinere montat in apropierea siului. In acest mod pasta
trece pe la siul coloanei si urca pana la inaltimea dorita.
Primul dop are o membrana care se sparge in mometul cand ajunge pe niplul cu valva,
la o diferenta de presiune de 15 – 20 bar, permitand sa treaca pasta de ciment mai departe. Cel
de-al doilea dop este masiv, cand el se suprapune peste primul, cimentarea este terminata.
Pentru a separa pasta de ciment de noroi in spatiul inelar si a mair gradul de
dezlocuire, de obicei, inaintea pastei se pompeaza si un diop separator de fluid.
Deoarece pasta de ciment are densitatea mai amre decat a noroiului de refulare, ea
tinde sa revina in coloana. Fenomenul este impiedicat de valva siului si de cea a niplului
montat cu doua, trei burlane mai sus. Uneori, la inaltimi mici de cimentare, niplul cu valva
este inlocuit cu un simplu inel de retinere a dopurilor separatoare, numit si placa orpitoare.
Im ambele variante, in coloana ramane o oarecare cantitate de pasta, de la siu pana la niplu sa
inel. Daca, eventual, primul dop lasa pe suprafata burlanelor un film de noroi care este sters
de dopul masiv, atunci un anumit volum de pasta va fi contaminat, dar el va ramane deasupra
siului in loc sa treaca in pstele coloanei si sa compromita cimentarea din zona restectiva.
Cand forajul continua, dopurile, valva niplului de retinere, cimentul aflat dedesuptul
ei, in interiorul coloanei si sabotul coloanei cu valva lui sunt frezate cu o sapa cu role.
Pomparea pastei prin interiorul coloanei si nu direct in sptiul inelar are urmatoarele
ratiuni: deoarece gaura de sonda este mai mult sau ami putin neuniforma, volumul spatiului
inelar nu poate fi stabilit de cat cu aproximatie, in timp ce volumul coloanei se determina
destul de precis; pompand pasta prin interiorul coloanei se cunoaste exact momentul cad ea a
ajuns in zona ce ne intereseaza de la siu in sus. Totodata, in vecinatatea siului, unde cerintele
de etansare si rezistenta sunt mai severe, pasta pompata prin interior va fi mai putin
contaminata decat atunci cand s-ar pompa direct prin spatiul inelar, unde nu exista
posibilitatea de izolare cu dopuri separatoare. In plus, noroiul, avand densitatea mai mica
decat a apstei de ciment, este mai usor de dezlocuit de jos in sus; la dezlocuierea de sus in
jos, cresc posibilitatiule de canalizare a pastei si de amestecare cu noroiul.
Cimentarea normala are totusi doua dezavantaje:
- durata operatiei este mare;
- presiunea de pompare la sfarsitul cimentarii este mai ridicata din cauza
diferentei de densitate pasta – noroi de refulare.
Adeseori se folosesc doua tipuri de pasta:
- in zona inferioara, unde este nevoie de rezistenta ridicata, o pasta de ciment
fara alte adaosuri
- mai sus o pasta de umplutura, cu densitate mai redusa care sa asigure doar o
buna etansare, se reduce in astfel fel, presiunea asupra stratelor izolate.

50
51
5.2 Cimentarea coloanei de ancoraj

H
Di
h
Dg
-diametrul interior al coloanei de ancoraj

Di  D  2  t med  406,4  2 11,13  384,12 mm

a) Adancimea de cimentare

Hc = Ha = 600 m

b) Densitatea pastei de ciment

 p  1800 kg/m 3

c) Volumul pastei de ciment



V p Asi  H c  Ai  h 
2

4
D
2
g 
 D  Hc 

4
 
2 
4
2
 
4
 2

Di  h  kcav  Dsacat  D 2  H a  Dia 2  h  
 
  1,2  0,6602  0,5082   600   0,44852  20  127,87 m3
4 4
unde:
Hc – adincimea coloanei de ancoraj
Dsa - diametrul sapei de la ancoraj
Di – dimetrul interior al burlanului de la coloana de ancoraj
D - diametrul nominal al burlanului de la coloana de ancoraj
h- oglinda de ciment h=20 m
kcav – coeficient de cavernometrie.

d) Volumul fluidului de refulare


 
Vn  A   H  h    Di   H a  h  
 0,44852   600  20  90,53 m3
2

4 4
e) Cantitatile de materiale - pasta de ciment are doi componenţi (apa+ciment)
 p  1750...1800 kg/m 3
- cantitatile unitare

va  vc 1m pc va 1vc


3

 
va a  vc c 1pc 1vcc  vc c 1pc
 pc   a 1800  1000
vc 
c  a

3150  1000

 0,37 m 3 ciment/ m 3 pasta ciment 

52

va  1  vc  1  0,37  0,67 m 3 apa/m 3 pasta ciment 
unde:
 pc  1800 kg/m 3

 a  1000 kg/m
3


 c  3150 kg/m
3


mc  vc   c  0,37  3150  1165,5 kg ciment /1 m 3 pasta ciment 
- cantitatile totale

M c  mc  Vp  1165,6  127,87  149032 kg ciment  149,03 tone ciment

Va  va  V p  0,63  127,87  80,55 m3 apa

f) Numarul de autocontainere

Mc 149,03
N ac    13,54 => Nac = 14 autocontainere
M autocont 11

Mac = 10 t ... 12 t
Se alege Mac = 11 tone

g) Numarul de agredate de cimentare

N ac 14
N ag   1   1  8 agregate
2 2

h) Presiunea de pompare

p p  pc  pd  23,2  20,6  43,8 bar

pc  0,012  H a  16  0,012  600  16  23,2bar

pd   pc  g  H a   nr  g  H a  1800  9,81  600  1450  9,81  600  20,60 bar

unde:
p c  presiunea de circulaţie
p d  presiuena datorită diferentei de densitate

 2 
Vicol  Ai  H a   Dia 2  H a   0,44852  600  94,79 m3
4 4
V p  127,87 m 3  Vicol  94,79 m 3

53
Algoritmul trasarii graficului

a) Incepe pomparea pastei de ciment

 p  0 bar
 d1
 p p1  pc  23,2 bar  punctul 1 de coordonate  0; 23,2
 3
Vp  0 m
b) Pasta de ciment ajunge la siu

p p 2  pc  pd 2  23,2  20,6  2,6 bar


pd 2  (  n   p )  g  hd 2  (  n   p )  g  H c  (1150  1800)  9,81  600  20,6bar
V2  Vicol  94,79 m 3
Punctul 2 este de coordonate Vicol ; p pa  , adica  94,79; 2,6 

c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment

Punctul 3 este de coordonate  V3  V p ; pd 3  , adica  36,36; 2,76

d) Sfarsitul operatiei de cimentare

p p 4  pc  pd 4  pc    p   n   g  hd 4  pc    p   n   g   H c  h   23,2  1800  1150  9,81  600  20  105  60,18


V4  V p  Vn  19,91  90,53  110,44 m 3

Punctul 4 este de coordonate V4 ; p d 4  , adica 110 ,44; 60,18

Grafic (8)

54
5.3 Cimentarea coloanei intermediare 2

-diametrul interior al coloanei intermediare

Di  D  2  tmed  339,7  2  10,5  318,7 mm


n

t  l i i
8,89  0,443  10,16  0,338  11,43  0,338  11,43  0,5432
tmed  i 1
  10,49 mm
Hi 1800

a) Adancimea de cimentare

55
Hc = Hi –Ha +(100...150) m =1800 – 600+100 = 1300 m

b) Densitatea pastei de ciment

 p min   p   p max
 p min   n  100  300 kg/m3  1120  100  1220kg/m3
 p max   pfis  200kg/m3  1570  200  1370kg/m3
Se alege  p  1300kg/m
3

p fis   fis  H fis   pfis  g   H fis   H i  H c     n  g   H i  H c 

1,2  105
fis  H f   n  g   H i  H c   1600  1120  9,81  (1800  1300)
 pfis   10  1570 kg/m3
g   H f   Hi  Hc   9,81  1600  (1800  1300) 
H f  H i  200  1800  200  1600 m

c) Volumul pastei de ciment


4
 

Dg  D 2   H i  H a     Dia2  D 2    H c   H i  H a   
V p Aen   H i  H a   Aet   H c   H i  H a    Ai  h 
2

4


4
 
2
Di  h 

4
 2
 
kcav  Dsa  D 2   H i  H a     Dia2  D 2    H c   H i  H a   
4

4
2
Di  h   
  
  1,2  0,6132  0,5082   1800  600     0,44852  0,3397 2   1300  1800  600     0,3397 2  20  190,31 m3
4 4 4
unde:
Ha – adincimea coloanei de ancoraj
Hi – adancimea coloanei intermediare
Dsa - diametrul sapei de la ancoraj
Di – dimetrul interior al burlanului de la coloana de ancoraj
D - diametrul nominal al burlanului de la coloana de ancoraj
h- oglinda de ciment h=20 m
kcav – coeficient de cavernometrie.

d) Volumul fluidului de refulare

 
Vn  A   H i  h    Di   H i  h    0,33972  1800  20  161,32 m 3
2

4 4

e) Cantitatile de materiale - pasta de ciment are tri componenţi (apa+ciment+cenusa)

p 
 1  m  1  m1   m0   a  c   x
 a  m  c    x   a  m1   x   m0  c
 p    a  m   c    x   p    a  m1   x   m0   c   1  m  1  m1   m0    a  c   x

 p   x    a  m   c    p   c    a  m1   x   m0  1  m   a   c   x  1  m1   m0   a   c   x

56
m0    a  m1   x    p   c  m0  1  m1    a   c   x  1  m    a   c   x   p   x    a  m   c 
 
m0    a  m1   x    p   c  1  m1    a   c   x  1  m    a   c   x   p   x    a  m   c 

1  m  a  c   x   p   x    a  m  c  1  0,55  1  3,15  1,75  1  0,55  3,15 1,3  1,75


m0    0,75
  a  m1   x    p  c  1  m1    a  c   x 1  1,3  1,75  1,3  3,15  1  1,3  1,3  3,15  1,75
- cantitatile unitare
v  m v  
m0  x x  v x   x  m0  vc   c  vx  0 c c
vc   c x

va 1 vc  vx
va  vc  vx 1m pc 
3

    m0  v c   c  m0  v c   c
va  a  vc  c  vx  x 1  pc vc  c  1 vc   a   x 1 pc
  x  x
 m v   
vc    c  0 c c  m0   a   a    p   a
 x 
 p  a
vc 
m0  vc   c

1300  1000
3150 1000
 0,19 m 3 ciment/ m 3 pasta ciment 
c   m0   a   a 3150  0,75   0,75 1000  1000
x 1750
vx  0,75  0.19 
3150
1750

 0,25 m3 cenusa/ m3 pasta ciment 


va  1  vc  vx  1  0,19  0,25  0,56 m3 apa/m3 pasta ciment 
unde:
 p  1300 kg/m3

a  1000 kg/m
3


c  3150 kg/m
3

- cantitatile totale

M x  vx   x  V p  0,25  1750  190,31  83260kg cenusa


mc  vc  c  0,19  3150  598,5 kg ciment /1 m3 pasta ciment 
M c  mc  Vp  598,5  190,31  113900 kg ciment  113,9 tone ciment

Va  va  V p  0,56  190,31  106,57 m3 apa

57
f) Numarul de autocontainere

Mx 83,26
N accenusa    7,56 => Naccenusa = 8 autocontainere
M autocont 11
Mc 113,9
N acciment    10,35 => Nacciment = 11 autocontainere
M autocont 11

Mac = 10 t ... 12 t
Se alege Mac = 11 tone

g) Numarul de agredate de cimentare

N accenusa  N acciment 8  11
N ag    10 agregate
2 2

h) Presiunea de pompare

p p  pc  pd  35,92  19,12  16,80 bar

pc  0,012  H i  16  0,012  1800  16  37,6bar

p d   pc  g  H c   nr  g  H c  1300  9,81  1300  1150  9,81  1300  19,12 bar

unde:
p c  presiunea de circulaţie
p d  presiunea datorită diferentei de densitate

 2 
Vicol  Ai  H i   Di  H i   0,3397 2  1800  163,13 m3
4 4
V p  190,31 m 3  Vicol  163,13 m 3

Algoritmul trasarii graficului

a) Incepe pomparea pastei de ciment

 p  0 bar
 d1
 p p1  pc  37,6 bar  punctul1 de coordonate  0; 37,6
 3
Vp  0 m

58
b) Pasta de ciment ajunge la siu

p p 2  pc  pd 2  37,6  31,88  5,72 bar


pd 2  (  n   p )  g  hd 2  (  n   p )  g  H i  (1150  1300)  9,81  1800  31,88bar
Vn  Vicol  34,76 m 3
Punctul 2 este de coordonate Vicol ; p p 2  , adica 163,12; 5,72 

c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment

p p 3  pc  pd 3  pc   n   p   g   H c  x   37,6  1150  1300  9,81  1300  0,31  105  14,44 bar


V p  Ai  H i  Asi  x

 
V p  Ai  H i Vp   Di2  H i 190,31   0,33972  1800
x  4  4  0,31 m
 
Asi   Dg  D   1,2  0,3461  0,2731 
2 2

4 4

unde:
Dg  k cav  Ds2
k cav  1,2

Punctul 3 este de coordonate  V3  V p ; pd 3  , adica 190,31; 14,44

d) Sfarsitul operatiei de cimentare

p p 4  pc  pd 4  pc    p   n   g  hd 4  pc    p   n   g   H c  h   37,6  1300  1150   9,81  1300  20   10 5  68,99


V4  V p  Vn  190,31  161,32  351,63 m 3

Punctul 4 este de coordonate V4 ; pd 4  , adica  351,63; 68,99 

Grafic (9)

59
5.4 Cimentarea coloanei intermediare 1
-diametrul interior al coloanei intermediare

Di  D  2  tmed  244,5  2  8,5  227,5 mm


n

t  l i i
8,89  0,443  10,16  0,338  11,43  0,338  11,43  0,5432
tmed  i 1
  8,5 mm
Hi 3400

a) Adancimea de cimentare

Hc = Hi1 –Hi2 +(100...150) m =3400 – 1800+100 = 1700 m

b) Densitatea pastei de ciment

 p min   p   p max
 p min   n  100  300 kg/m3  1300  200  1500kg/m3
 p max   pfis  200kg/m3  2101  200  1901kg/m3
Se alege  p  1700kg/m
3

p fis   fis  H fis   pfis  g   H fis   H i  H c     n  g   H i  H c 

1,55  105
fis  H fis   n  g   H i  H c   3200  1120  9,81  (3400  1700)
 pfis   10  2101kg/m3
g   H fis   H i  H c   9,81   3200  (3400  1700) 
H f  H i  200  3400  200  3200 m

c) Volumul pastei de ciment

60

4
 

Dg  D 2   H i  H a     Dia2  D 2    H c   H i  H a   
V p Aen   H i  H a   Aet   H c   H i  H a    Ai  h 
2

4

 
2
 Di  h 
4

4
  
 
kcav  Dsi 2  Di1   H i1  H i 2    Di22  Di1   H c   H i1  H i 2   
2 2

4
2 
4
2
Di1  h   
  
  1,2  0,43512  0,24452    3400  1800    0,33972  0,24452   1700   3400  1800    0,24452  20  215,66
4 4 4
unde:
Ha – adincimea coloanei de ancoraj
Hi – adancimea coloanei intermediare
Dsa - diametrul sapei de la ancoraj
Di – dimetrul interior al burlanului de la coloana de ancoraj
D - diametrul nominal al burlanului de la coloana de ancoraj
h- oglinda de ciment h=20 m
kcav – coeficient de cavernometrie.

d) Volumul fluidului de refulare

 
Vn  A   H i  h    Di1   H i1  h    0,24452   3400  20  158,69 m3
2

4 4

e) Cantitatile de materiale - pasta de ciment are trei componenţi (apa+ciment+cenusa)

p 
 1  m  1  m1   m0   a  c   x
 a  m  c    x   a  m1   x   m0  c
 p    a  m   c    x   p    a  m1   x   m0   c   1  m  1  m1   m0    a  c   x

 p   x    a  m   c    p   c    a  m1   x   m0  1  m   a   c   x  1  m1   m0   a   c   x

m0    a  m1   x    p   c  m0  1  m1    a   c   x  1  m    a   c   x   p   x    a  m   c 
 
m0    a  m1   x    p   c  1  m1    a   c   x  1  m    a   c   x   p   x    a  m   c 

1  m    a  c   x   p   x    a  m  c  1  0,55  1  3,15  1,75  1  0,55  3,15  1,7  1,75


m0    0,10
  a  m1   x    p  c  1  m1   a  c   x 1  1,3  1,75  1,7  3,15  1  1,3  1,7  3,15  1,75
- cantitatile unitare
v  m v  
m0  x x  v x   x  m0  vc   c  vx  0 c c
vc   c x

va 1 vc  vx
va  vc  vx 1m pc 
3

    m0  v c   c  m0  v c   c
va  a  vc  c  vx  x 1  pc vc  c  1 vc   a   x 1 pc
  x  x
61
 m v   
vc    c  0 c c  m0   a   a    p   a
 x 
 p  a
vc 
m v  

1700  1000
3150 1000

 0,33 m 3 ciment/ m3 pasta ciment
c  0 c c  m0   a   a 3150  0,10   0,10 1000  1000
x 1750
vx  0,10  0.33 
3150
1750

 0,059 m 3 cenusa/ m 3 pasta ciment 


va  1  vc  vx  1  0,33  0.06  0,60 m3 apa/m3 pasta ciment 
unde:
 p  1700 kg/m3

a  1000 kg/m
3


c  3150 kg/m
3

- cantitatile totale

M x  vx   x  V p  0,06  1750  190,31  19982kg cenusa


mc  vc  c  0,33  3150  1042 kg ciment /1 m 3 pasta ciment 
M c  mc  Vp  1042  190,31  198392 kg ciment  198,39 tone ciment

Va  va  V p  0,60  190,31  114,18 m 3 apa

f) Numarul de autocontainere

Mx 19,98
N accenusa    1,81 => Naccenusa = 2 autocontainere
M autocont 11
Mc 198,39
N acciment    18,03 => Nacciment = 18 autocontainere
M autocont 11

Mac = 10 t ... 12 t
Se alege Mac = 11 tone

g) Numarul de agredate de cimentare

N accenusa  N acciment 2  18
N ag    10 agregate
2 2

h) Presiunea de pompare

p p  pc  pd  35,92  31,88  67,80 bar

pc  0,012  H i  16  0,012  1800  16  37,6bar

62
pd   pc  g  H c   nr  g  H c  1700  9,81  1300  1300  9,81  1300  51,01 bar

unde:
p c  presiunea de circulaţie
p d  presiunea datorită diferentei de densitate

 2 
Vicol  Ai  H i   Di  H i   0,3397 2  1800  163,13 m3
4 4
V p  190,31 m 3  Vicol  163,13 m 3

Algoritmul trasarii graficului

a) Incepe pomparea pastei de ciment

 p  0 bar
 d1
 p p1  pc  37,6 bar  punctul1 de coordonate  0; 37,6
 3
Vp  0 m
b) Pasta de ciment ajunge la siu

p p 2  pc  pd 2  37,6  31,88  5,72 bar


pd 2  (  n   p )  g  hd 2  (  n   p )  g  H i  (1300  1700)  9,81  1800  31,88bar
Vn  Vicol  34,76 m 3
Punctul 2 este de coordonate Vicol ; p p 2  , adica 163,12; 5,72 

c) Sfarsitul pomparii pastei de ciment

p p 3  pc  pd 3  pc    n   p   g   H c  x   37,6  1300  1700  9,81 1300  500  10 5  27,63 bar


V p  Ai  H i  Asi  x

 
V p  Ai  H i V p  4  Di  H i 190,31  4  0,3397  1800
2 2

x    500,25 m
 
Asi
4
  Dg  D 
4

 1,2  0,3461  0,2731
2 2

unde:

63
Dg  k cav  Ds2
k cav  1,2

Punctul 3 este de coordonate  V3  V p ; pd 3  , adica 190,31; 27,63

d) Sfarsitul operatiei de cimentare

p p 4  pc  pd 4  pc    p   n   g  hd 4  pc    p   n   g   H c  h   37,6  1700  1300   9,81  1300  20  10 5  87,82


V4  V p  Vn  190,31  161,32  351,63 m 3

Punctul 4 este de coordonate V4 ; pd 4  , adica  351,63; 87,82 

5.4 Cimentarea coloanei de exploatare in regim


turbulent

Diim
H Hs
Di

Hc
h
D

Date initiale
De = 6 5/8 in = 168,8 mm

64
n

t  l i
9,19  368  10 3  8,05  729  10 3  6,91  649  10 3  6,91  504  10 3
i
t i 1
  7.65mm
He 3650  10 3
H = He =Hsd = 3650 m
Di = D - 2t = 168,8 - 2∙9,65 = 159,15 mm
Di1 =9 5/8, Hi1 = 1800 m, h = 20 m, k1 = kcav = 1,2
Di2=13 3/8,Hi2=3400m
Hs = 3650 - 200 = 3450 m
Гfis = 1,1 bar/ 10 m, ρne = 1150 kg/m3
ηpn = 20 cP, τ0 = 5 N/m2
Hc = H – Hi + 200 = 3650 - 3400 + 200 = 450 m

1) Adancimea de cimentare

Hc = H – Hi + 200 = 3650 - 3400 + 200 = 450 m

2) Densitatea pastei de ciment si proprietatile reologice ale pastei


 p min   p   p max
 p min   n  100  300 kg/m3  1150  150  1300kg/m3
p fis   fis  H fis   pfis  g   H fis   H i  H c     n  g   H i  H c 

1,1  105
fis  H fis   n  g   H i  H c   3450  1150  9,81  (3650  450)
 pfis   10  1730kg/m3
g   H fis   H i  H c   9,81   3450  (3650  450) 
 p max   pfis  200kg/m3  1730  200  1430kg/m3
Se alege  p  1350kg/m
3

Ciment S2 – RS

h p  316,01   p  522,85  316,01  1,8  522,85  46,54cP  46  103 N  s/m 2


p

 o p  213,08   p  370,19  213,08  1,8  370,19  14 N/m 2

Ciment S2 – RS

h p  900   p2  3050   p  2602  900  1,82  3050  1,8  2602  28  103 N  s/m 2
 o p  146,44   p  244,54  146,44  1,8  244,54  19 N/m 2

3) Volumul pastei de ciment


V p Aen   H  H i   Aet   H c   H  H i    Ai  h 
4
2
 
Dg  D 2   H  H i     Diim
4
2

 D2    Hc   H  Hi  



4
 
2
Di  h 

4
 2 
4

kcav  Dse  D   H  H i     Diim  D    H c   H  H i   
2 2 2 
4
2
Di  h   
  
  1,2  0,21272  0,16882    3650  3400    0,24452  0,16882    450   3650  3400    0,21682  20  10,71 m
4 4 4
4) Cantitatile de materiale

65
p 
 1  m  1  m1   m0   a  c   x
 a  m  c    x   a  m1   x   m0  c
 p    a  m   c    x   p    a  m1   x   m0   c   1  m  1  m1   m0    a  c   x

 p   x    a  m   c    p   c    a  m1   x   m0  1  m   a   c   x  1  m1   m0   a   c   x

m0    a  m1   x    p   c  m0  1  m1    a   c   x  1  m    a   c   x   p   x    a  m   c 
 
m0    a  m1   x    p   c  1  m1    a   c   x  1  m    a   c   x   p   x    a  m   c 

1  m   a  c   x   p   x   a  m  c  1  0,55  1  3,15  1,75  1  0,55  3,15  1,4  1,75


m0    0,72
 a  m1   x    p  c  1  m1   a  c   x 1  1,3  1,75  1,4  3,15  1  1,3 1,4  3,15  1,75
- cantitatile unitare
v  m v  
m0  x x  v x   x  m0  vc   c  vx  0 c c
vc   c x

va 1 vc  vx
va  vc  vx 1m pc 
3

    m0  v c   c  m0  v c   c
va  a  vc  c  vx  x 1  pc vc  c  1 vc   a   x 1  pc
  x  x
 m v   
vc    c  0 c c  m0   a   a    p   a
 x 
 p  a
vc 
m v  

1400  1000
3150 1000
 0,21 m 3 ciment/ m 3 pasta ciment 
 c  0 c c  m0   a   a 3150  0,72   0,72 1000  1000
x 1750
vx  0,72  0.21 
3150
1750

 0,27 m 3 cenusa/ m 3 pasta ciment 


va  1  vc  vx  1  0,21  0,27  0,51 m3 apa/m3 pasta ciment 
unde:
 p  1400 kg/m3

a  1000 kg/m
3


c  3150 kg/m
3

- cantitatile totale

66
M x  v x   x  V p  0,27  1750  10,71  5060kg cenusa


mc  vc  c  0,21  3150  661,5 kg ciment /1 m3 pasta ciment 
M c  mc  Vp  661,5  10,71  7084 kg ciment  7,08 tone ciment

Va  va  V p  0,51  10,71  5,46 m 3 apa

5) Numarul de autocontainere

Mx 5,06
N accenusa    0,45 => Naccenusa = 1 autocontainere
M autocont 11

Mc 7,08
N ac    0,64 => Nac = 1 autocontainere
M autocont 11

Mac = 10 t ... 12 t
Se alege Mac = 11 tone

6) Volumul dopului separator cu o inaltime in spatiul inelar de 200 m

Vs  Aet  hs  0,025  200  5 m3


Vs  Aen  hs  0,031  200  6,2 m3
 
Aet    Diim
2
 D 2     0,21682  0,16882   0,025m 2
4 4
 
Aen    Dg2  D 2     0,24452  0,16882   0,031m 2
4 4
 n  1150 kg/m3   s   p  1300kg/m3
Se alege  s  1250kg/m
3

h p s  25  103 N  s/m 2 ,  os  7 N/m 2

7) Fluid de refulare

k3  1,03 coeficientul de pierdere de ciment


Vnr  k3  Ai   H  h   1,03  0,022   3650  20  82,25 m 3

8 ) Volumul interior al coloanei

Vicol  Ai  H  0.022  3650  80,3 m 3


Vicol  V p

9) Debitul de pasta si debitul de noroi

67
Agregate de vimentare ACF -700, dp = 100 mm, hv  80%

Viteza Qagr [l/min] Qagr real = 0.8∙Qagr p0 [bar]


VI 555 444 160
VII 753 602,4 120

602,21
Qagrreal  604,2l/min   10,04 l/s  10 l/s
60
nag = 3
Qp
nag   Q p  nag  Qagrreal  3  10  30 l/s
Qagrreal
 op   Dg  D    p 14   0,2678  0,1778  1800
He    96465
h p2 p  46 103  2
Dg  kcav  Ds  1,2  244,52  267,8 mm

Recr = 7100

h p p  Re rec 46  103  7100


vcr   2
D g  D   p  0,2678  0,1778  1800

Qn  Qcr  Aen  vcr  0,031  2  0,062 m/s  62 l/s


Pentru curgerea turbulenta se limiteaza valoarea lui Qn
Qn = 30 l/s
Se admite:
Vs = 6,2 m2 ; Qs = 10 l/s
Vp = 24,02 m2 ; Qs = 30 l/s
Vn = 45,93 m2 ; Qs = 30 l/s

v2 l
p       ;     Re, Bi 
2 d ech

v  d ech    d
Re  ; Bi  0 ech
hp v h p

10) Viteza de curgere

- interior
Q p 30  103
- pasta de ciment vip    1,5m/s
Ai 0,02
Qs 10  103
- fluid separator vis    0,5m/s
Ai 0,02
Qn 30  10 3
-fluid de refulare vin    1,5m/s
Ai 0,02

Aen   H  H i   Aet  H i 0,031   2250  1660  0,025  1660


Aemed    0,0265m 2
H 2250

68
Dg   H  H i   Diim  H i 0,2678   2250  1660  0,25212  1660
Demed    0,2562m
H 2250

Demed  D  256,2  177,8  78,4 mm

-exterior
Qp 30  10 3
- pasta de ciment vep    1,13m/s
Aemed 0,0265
Qp 10  103
v
- fluid separator es    0,37m/s
Aemed 0,0265
Qn 30  10 3
-fluid de refulare ven    1,13m/s
Aemed 0,0265

11) Presiunea la manifold

Debitul se imparte la 2 deoarece se folosesc doua conducte colectoare pana la capul de


cimentare.

pm  0,7  10    Q 2

pmn  0,7  10  1150 


30 10   3,28 bar
3

2
pmp  0,7  10  1800 
30 10   4,75 bar
3

2
pms  0,7  10  1600 

30  103 
 1,1 bar
2
Debitul l/s 10 20 30
Spatiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 1,5 1,13 0,5 0,37 1,5 1,13
Re 7213 2684 14426 5373 21639 8057
Bi 37,1 28,4 18,6 14,2 12,4 9,5
Fluid de
Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Turbulent
foraj
λ 0,058 0,160 0,024 0,046 0,023 0,031
pm 1,05
Re 6611 2454 13221 4913 19832 7367
Bi 41,6 31,8 20,9 15,9 13,9 10,6
Fluid de
Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Turbulent
foraj
λ 0,074 0,180 0,024 0,056 0,023 0,032
pm 1,1 2,3 4,3
Re 4042 1500 8084 3004 12126 45041
Bi 45,3 34,6 22,7 17,3 15,1 11,5
Pasta de
Regim Laminar Laminar Laminar Laminar Turbulent Laminar
ciment
λ 0,125 0,310 0,035 0,097 0,024 0,049
pm 1,15 2,5 4,75

69
Momentul Debitul Lungimi de fluide Presiunea
Interior Exterior pp pcapcol pfis
ln ls lp hn hs hp [bar] [bar] [bar]
- l/s [m] [m] [m] [m] [m] [m]
Incepe
pomparea
10 3650 0 0 3650 0 0 17,88 26,78 399,22
fluidului
separator
Sfarsitul
pomparii
10 2277 281 0 3650 0 0 21,11 21,24 399,22
fluidului
separator
Incepe
pomparea
30 2277 281 0 3650 0 0 24,75 0 396,93
pastei de
ciment
Sfarsitul
pomparii
30 739 281 1091 3650 0 0 4,75 0 396,93
pastei de
ciment
Incepe
pompare
noroiului 30 739 281 1091 3650 200 0 3,28 0 408,39
de
refulare
Pasat de
ciment
30 739 0 1091 2050 200 1400 3,28 136,4 408,39
ajunge la
siu
Sfarsitul
operatie
30 3630 0 20 2660 200 1400 79,34 76.06 423,11
de
cimentare

Vs 6,2
ls    281m (interior)
Ai 0,022
Vp 24,02
lp    1091m (exterior)
Ai 0,022
ln = H- (ls + lp)=3650 – (281 + 1091) = 2277 m (interior)

Pasta ajunge la siu

70
Vs 6,2
hs    234 m Luam hs = 200 m
Aemed 0,0265
ln = 3650 – 1201 = 2449 m

hn = 3650 – 200 = 3450 m

Sfarsitul operatie de cimentare

hs = 200 m (exterior)
hn = 3650 – 200 – 790 = 2660 m (exterior)
ln = 3650 – 20 = 3630 m (inerior0
lp = 20 m

a) Incepe pompare fluidului separator

V1 = 0 Q1 =10 l/s
p p1  pc1  pd 1  pmis  6.78  0  1,1  7,88 bar
pd 1  0 bar
pm1s  1,1 bar
pc1  pc1int  pc1ext  1,64  5,14  6,78 bar

vis2 ln 0,52 3630


pc1int  int n     n  0,028    1150  10 5  0,89 bar
2 d ech 2 0,1625

ves2 hn 0,372 2660


pc1ext  extn     n  0,160    1150  105  2,06 bar
2 Demed  D 2 0,1625

pcapcol1  p p1  pm1s  7,88  1,1  7,78 bar

p fis 1  p 'fis 1  p "fis 1   n  g  H s  


b) Sfarsitul pomparii fluidului separator

V2 = Vs = 6,20 m3 Q2 =10 l/s

p p 2  pc 2  pd 2  pm 2 s  6,9  14,12  1,1  6,12 bar


Nu exista presiuni negative, deci p p 2  1,1 bar

vis2 ls v2 l 0,52 281


pc1int  int s     s  int n  in  n   n  0,074    1350  10 5 
2 Di 2 Di 2 0,1625
0,52 2277
 0,023    1150  10 5  1,22 bar
2 0,1625

71
ven2 hn 0,372 1321
pc 2ext  extn     n  0,160   1150 105  5,14 bar
2 Demed  D 2 0,1625

pd 2    n   s   g  ls  1150  1350  9,81  281  105  5,51bar


pm 2 s  pmis  1,1 bar

pcapcol 2  p p 2  pm 2 s  1,1  1,1  0 bar


c) Incepe pomparea pastei de ciment

V3 = Vs = 6,20 m3 Q3 =30 l/s

p p 3  pc 3  pd 3  pm 3s  4,052  14,12  4,75  5,32 bar


Nu exista presiuni negative, deci p p 3  4,75 bar

vis2 ls v2 l v2 hn 0,52 281


pc 3  int s     s  int n  in  n   n  extn  en    n  0,074    1350  10 5 
2 Di 2 Di 2 Demed  D 2 0,1625
1,52 2277 1,132 1321
 0,023    1150  10 5  0,031   1150  10 5  36,52 bar
2 0,1625 2 0,0784
pd 3  pd 2  14,12 bar

pm 3 s  4,75 bar

pcapcol 3  p p 3  pm 3 s  4,75  4,75  0 bar


ves2 Hs 1,132 3450
p fis1   n  g  H s  extn     n  1150  9,81  3450  0,031  1150 105  399,22 bar
2 Demed  D 2 0,0784

d) Sfarsitul pomparii pastei de ciment

V4 = Vp+Vs = 24,02+6,20 = 30,22m3 Q4 =30 l/s

p p 4  pc 4  pd 4  pm 4 s

pd 4   n   p   g  l p    n   ps   g  ls  1150  1800  9,811201105  1150  1600  9,81 320105  90,26 bar


vip2 l p v2 l v2 l v2 hn
pc 4  int p     p  int s  is  s   s  int n  in  n   n  extn  en   n 
2 Di 2 Di 2 Di 2 Demed  D
1,52 1201 0,52 310 1,52 739
0,024    1800  10 5  0,074    1600  10 5  0,023    1150  10 5 
2 0,1625 2 0,1625 2 0,1625
1,132 2050
 0,031    1150  10 5  18,84 bar
2 0,0784
pm 4 s  pm3 s  4,75 bar

pcapcol4  p p 4  pd 4  14,84  90,26  75,42 bar


pcapcol 4  0 bar
p p 4  pc 4  pd 4  pm 4 s  18,84  90,26  4,75  70,67 bar

Nu exista presiuni negative, deci p p 4  4,75 bar

72
p fis1  p fis 3  423,22 bar

e) Incepe pomparea noroiului de refulare

V5 = V4 = 30,22 m3 Q5 =10 l/s

p p 5  pc 5  pd 5  pm 5 s

vip2 lp vis2 l s v2 l v2 hn
pc 5  int p     p  int s     s  int n  in  n   n  extn  en   n 
2 Di 2 Di 2 Di 2 Demed  D
2
1,5 1201 0,52 310 1,52 739
0,024    1400  10 5  0,074    1350  10 5  0,023    1150  10 5 
2 0,1625 2 0,1625 2 0,1625
1,132 2050
 0,031    1150  10 5  10,48 bar
2 0,0784
pd 5  pd 4  90,26 bar

pm 5 s  3,28 bar

pcapcol 5  pc 5  pm 5 s  9,38  90,26  80,88 bar

ven2 hn 1,132 2660


p fis5   n  g  H s  extn     n  1150  9,81 3650  0,031  1150 105  396,93 bar
2 Demed  D 2 0,0784

f) Pasta de cimentr ajunge la siu

V6 = Vint col = 45 m3

Q6 = 30 l/s

pp6 = pc6 + pd6 + pm6


pn6 = 3,28 bar
pd 6  (  s   p )  g  hs  (hn  hp )  g  (l p  hs )  (1600  1800)  9,81  200  (1150  1800)  9,81(1201  200)  67,75b
vin2 ln v l v2 hs v2 hn
pc 6  extn     n  int n  ip  p   p  exts  es    s  extn  en   n 
2 Di 2 Di 2 Demed  D 2 Demed  D
1,52 739 1,52 1201 0,37 2 200 1,132 2050
0,023    1150  0,024    1800  0,180    1600  0,031    1150 
2 0,1625 2 0,1625 2 0,0784 2 0,0784
2,48  3,59  0,50  5,59  12,52 bar

pp6 = 12,5-67,75+3,28 = - 51,97 bar  pp6=3,28 bar

pcap col 6 = 12,5- 67,75= - 55,25  pcap col 6= 0 bar

pfis 6 = pfis 5 = 237,8 bar

g) Sfarsitul operatiei de cimentare:

VA = Vp+Vs+Vn =24,02+6,2+45,93= 76,15 m3

73
Q7 = 30 l/s

pp7 = pc7 + pd7 + pm7n


pd 7  (  p   n )  g  ( H c  h)  (  s   n )  g  hs  (1800  1150 )  9,81  (790  20)  (1600  1150 )  9,81  200  57,92bar
pm7n = 3,28 bar

vin2 ln v l v2 hs v2 Hc v2 hn
pc 7  extn     n  int n  ip  p   p  exts  es    s  extn  en    n  extn  en   n
2 Di 2 Di 2 Demed  D 2 Demed  D 2 Dend  D
1.52 739 1,52 1201 1,132 790 0,37 2 200
 0,023    1150  0,024    1800  0,049    1800  0,180    1600 
2 0,1625 2 0,1625 2 0,0784 2 0,0784
1,132 2050
 0,031   1150  18,14bar
2 0,0784
pp7 = 18,14+57,92+3,28 = 79,34 bar

pcap col7 = pc7+pd7 = 18,14+57,92 = 76,06 bar


2
ven Hc v2 hs
p fis 7   p  g  ( H c  200)   s  g  hs   n  g  hn  st p     P  exts  es   s 
2 Demed  D 2 Dend  D
2
ven hn 1,132 790  200
extn     n  1800  9,81  (790  200)  1600  9,81  1321  0,49    1800 
2 Dend  D 2 0,0784
o,37 2 200 1,132 2050
0,180    1600  0,031    1150  408,39 bar
2 0,0784 2 0,0784

12) Durata operatiei de cimentare:

vp v 24,02 45,93
Ti   n  15 min    15  55,78 min  56 min
Q p Qn 30  10  60 30  10 3  60
3

vs 6,2
TS    11 min
Qs 10  10  3  60

Tc  56  11  67 min

Tp min  1,5  Tc  1,5  64  100,5 min

T p max  1,5  T p min  1,5  100,5  150,75 min

74