Laptele praf în alimentația copilului

whalopedy 7 septembrie 2016 0

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca sugarul mai mic de 6 luni să fie alimentat
exclusiv la sân (se numește și alimentație naturală). În cazul în care laptele de mamă nu este
disponibil acesta se poate înlocui cu lapte praf (alimentație artificială). După vârsta de 6 luni
copilul va primi, alături de lapte, și alimente solide (diversificarea alimentației).

Laptele pentru sugari este produs din lapte de vacă prelucrat astfel încât să fie potrivit
nevoilor și posibilităților copilului de a-l digera. Laptele praf conține proteine provenite din
zer și cazeină, în cantitate mai mică decât laptele de vacă dar totuși mai mare comparativ cu
laptele de mamă și este suplimentat cu vitamine (A, B, C, D, E și K) și alte substanțe nutritive
necesare creșterii și dezvoltării copilului dumneavoastră. Compoziția laptelui praf este totuși
foarte diferită de cea a laptelui de mamă. În cazul în care copilul nu este alimentat cu lapte de
mamă se recomandă folosirea laptelui praf și nu a laptelui de vacă. Laptele de vacă nu este
potrivit copilului mai mic de 1 an deoarece conține prea multe proteine, sodiu și săruri
minerale și prea puține vitamine și fier ceea ce duce la probleme de sănătate ca, de exemplu,
anemia. Laptele de capră sau cel de oaie nu conțin suficiente substanțe nutritive motiv pentru
care nu sunt recomandate copilului mai mic de 1 an. Alimentația cu lapte praf adaptat
nevoilor copilului poate fi continuată și după vârsta de 1 an (lapte junior, lapte 1+, 2+, 3+).

Ce tip de lapte praf alegem?

În magazine găsim numeroase tipuri de lapte praf dedicate copilului, având producători
diferiți, dar calitățile importante ale laptelui praf (proteinele din lapte, suplimentarea cu
vitamine, în special cu vitamina D) sunt reglementate de standardele Codex Alimentarius și
respectate obligatoriu de către toți producătorii. Un lapte mai costisitor nu este neaparat un
lapte mai bun pentru copil. Copilul dumneavoastră e posibil să prefere un anumit lapte praf
datorită diferențelor dintre sortimente în ceea ce privește gustul și consistența laptelui.

Față de compoziția standard a laptelui pentru sugari producătorii pot să suplimenteze laptele
praf cu diverse substanțe care există în laptele de mamă și al căror rol în dezvoltarea copilului
este mai mult sau mai puțin dovedit științific. Pe eticheta diferitelor tipuri de lapte praf o să
găsiți sigle ce semnifică o anumită caracteristică a laptelui praf:

 „cu fier” sau „fortifiat cu fier”: suplimentarea cu fier a laptelui praf este esențială
pentru copil, este bine să cumpărați întotdeauna astfel de lapte.
 Multe dintre tipurile de lapte praf sunt suplimentate cu acizi grași polinesaturați cu lanț
lung (LCPUFAs) sau precursori ai acestora – acid decosahexanoic (DHA) și acid
arahidonic (ARA sau AA) care au rol dovedit în îmbunătățirea vederii și a
coeficientului de inteligență; laptele de mamă conține, în mod obișnuit, cantități
crescute de LCPUFAs.
 „Opti Pro” sau Alpha Pro”: semnifică existența în laptele praf a unui amestec
echilibrat de proteine, alfa-lactoalbumină, inclusiv AA și DHA, apropiat compoziției
laptelui de mamă, care ajută la dezvoltarea sistemului nervos și a vederii
 „Protect” – lapte care ajută la dezvoltarea bacteriilor intestinale al căror rol este de a
stimula sistemul imunitar și a proteja copilul de infecțiile digestive. Substanțele
prebiotice ajută la dezvoltarea acestor bacterii (GOS, maltodextrina, etc) dar cele mai
 multe tipuri de lapte conțin deja aceste bacterii „normale” intestinale numite
probiotice: „Bifidus BL” sau „Acidophilus” sau „L Comfortis”
 GOLD: conține anumite tipuri de grăsimi (acizi grași Omega 3 și 6, AA și DHA)
conținute și în LCPUFA, existente în mod normal în laptele de mamă, și care ajută la
dezvoltarea creierului, a retinei și a sistemului nervos
 Nucleotide: sunt adăugate în laptele praf în cantități mici, nu s-a demonstrat un
beneficiu anume al acestora dar ele intră în compoziția ADN-ului și există și în laptele
de mamă
 MCT semnifică prezența în lapte a acizilor grași cu lanț mediu, mai ușor de digerat de
către sistemul digestiv imatur al copiilor prematuri deoarece nu este necesară acțiunea
enzimelor digestive și a bilei înainte de a fi absorbiți

Laptele pentru copii se comercializează sub 3 forme:

 laptele lichid, gata preparat, steril, este dedicat în special copiilor prematuri sau cu
greutate mică, celor cu imunitate scăzută și copilului mai mare de 1 an; în România
acest tip de lapte este puțin comercializat. După deschiderea recipientului laptele poate
fi ținut la frigider, acoperit, timp de maxim 24 de ore. Înainte de utilizare spălați
exteriorul acestuia, inclusiv capacul, cu apă și detergent.
 lapte concentrat pentru copii: înainte de utilizare trebuie adăugată apă, este un produs
steril. Se comercializează puțin în România. Nu uitați să spălați cu apă și săpun
exteriorul cutiei înainte de deschidere.
 lapte praf – acesta nu este un produs steril. Prepararea și depozitarea corectă a laptelui
praf reduce riscul apariției bolilor. Păstrarea laptelui pudră odată desigilat – intervalul
maxim de timp și temperatura (precizate pe eticheta fiecărei cutii), sunt importante
pentru a evita infecțiile severe. Notați pe cutie data deschiderii acesteia pentru a evita
folosirea lui mai mult decât acesta este garantat. Exteriorul cutiei și, în special, capacul
și folia protectoare de sub capac trebuie spălate cu apă și detergent înainte de utilizare
pentru a îndepărta murdăria acumulată în timpul transportului și a depozitării pe
rafturile magazinelor. Nu se vor folosi cutiile a căror folie protectoare nu este integră.

Compoziția laptelui diferă în funcție de vârsta copilului:

1. Laptele praf de început (lapte praf 1): este potrivit pentru alimentația copilului de la
naștere până la vârsta de 6 luni, conține predominant proteine din zer care sunt mai
ușor de digerat. Laptele de început poate fi oferit și copilului mai mare de 6 luni,
alături de celelalte alimente introduse odată cu diversificarea.
2. Lapte praf de continuare (lapte praf 2): proteinele provin predominant din cazeină,
sunt ceva mai greu de digerat decât cele din zer, conține mai mult fier și o altă
combinație de vitamine și minerale decât laptele de început, potrivite copilului mai
mare de 6 luni.
3. Lapte praf de creștere (lapte praf 3): potrivit copilului peste vârsta de 10-12 luni.
4. Lapte praf special – se folosește doar la recomandarea medicului:
a. Lapte praf pentru recuperarea ponderală a copiilor cu greutate mică la naștere:
conține proteine din zer, LCPUFA și are valoare nutrițională mai mare decât
laptele de început.
b. Lapte hipoalergenic: conține doar proteine din zer sau proteine parțial
hidrolizate; acestea sunt mai ușor de digerat iar riscul de alergie este mai mic;
nu se administrează copiilor diagnosticați cu alergie la proteinele laptelui de
vacă.
 c. Lapte hipo/delactozat: se folosește la indicația medicului, în cazul copiilor cu
intoleranță la lactoză determinată de deficitul de lactază (enzimă ce se găsește
în peretele intestinului și are rolul de a digera lactoza pentru a putea fi
absorbită).
d. Lapte AR: lapte anti – regurgitații ce conține un agent de îngroșare (de
exemplu amidon de porumb, orez sau de cartof), este folosit în cazul copiilor
cu boală de reflux gastro-esofagian.
e. Lapte AC: lapte pentru prevenirea colicilor intestinale, datorită conținutului
redus de lactoză cantitatea de gaze produsă în intestinul copilului este mai
mică.
f. Lapte IT: lapte pentru reglarea tranzitului intestinal în cazul copiilor cu
constipație (are un conținut crescut de lactoză).
g. Lapte SD: crește senzația de sațietate și deci intervalul de timp dintre mese, se
folosește doar în cazul copiilor mai mari de 6 luni.
h. Lapte din soia: sursa proteinelor din lapte este soia, se folosește în cazul
copiilor alergici la proteinele laptelui de vacă, la indicația medicului, cu
mențiunea că aceștia pot fi alergici și la proteinele din soia (alergie
încrucișată).
i. Lapte extensiv hidrolizat (semi-elemental) sau lapte elemental: proteinele sunt
scindate în aminoacizi; aceste tipuri de lapte praf se folosesc doar în situații
speciale – alergia la proteinele laptelui de vacă și soia, laptele elemental se
recomandă dacă cel extensiv hidrolizat nu este tolerat

Cum știu când îi este foame copilului meu?

Pe măsură ce vă obișnuiți cu prezența și obiceiurile copilului dumneavoastră o să recunoașteți

semnele prin care copilul vă transmite că este pregătit să primească laptele: se mișcă mult, își
rotește capul și gura și apoi găsește ceva de supt – de obicei degetele. Dacă nu primește
laptele, în final va plânge – ca și semn al foamei, copilul e bine să fie hrănit înainte să plângă
de foame. Alimentați copilul doar când este treaz, dacă oferiți lapte în timpul somnului e
posibil să îl supraalimentați și creșteți, în același timp, riscul apariției sufocării, a infecțiilor
urechii și a cariilor dentare.

Ce cantitate de lapte este necesară copilului?

Cantitatea de lapte consumată de copil poate să difere de la o masă la alta și de la o zi la alta.

Pe eticheta cutiilor de lapte praf există recomandări privind numărul de mese și volumul
acestora în funcție de vârstă dar acestea sunt doar orientative, țineți cont de faptul că niciun
copil nu este identic cu altul, cantitatea de lapte diferă de la un copil la altul. Copilul mai mic
de 6 luni se hrănește, în interval de 24 de ore, cu o cantitate de lapte egală cu 150-200 ml
pentru fiecare kg din greutatea lui, de exemplu un copil ce cântărește 5 kg o să consume o
cantitate de lapte cuprinsă între 750 ml și 1000 ml în 24 de ore. De obicei copilului îi este
foame la interval de 3-4 ore, copilul în vârstă de 1 lună are 7-8 mese pe zi, în timp ce la 6 luni
copilul manâncă obișnuit 5 mese. Nu forțați copilul să termine întreg conținutul biberonului,
când acesta nu mai vrea să manânce își întoarce capul, împinge biberonul, scoate tetina din
gură, strânge buzele și nu mai suge.

Greutatea copilului dumneavoastră precum și numărul și aspectul scutecelor cu scaun și urină

vă ajută să evaluați dacă laptele consumat de copil este suficient. Laptele este suficient dacă
asigură o creștere corespunzătoare în greutate – copilul va fi cântărit (complet dezbrăcat) la
naștere, la 5-10 zile de viață, apoi lunar până la 6 luni și ulterior la vârsta de 1 an; medicul de
familie sau medicul pediatru va evalua dacă ritmul de creștere este cel adecvat vârstei. Copilul
suficient alimentat are scaune de culoare galben-aurie (după prima săptămână de viată, dacă
este alimentat exclusiv cu lapte) și urinează de aproximativ 6 ori pe zi – urina fiind de culoare
galben – palid sau transparentă.

De ce avem nevoie pentru alimentația artificială?

 2-6 biberoane: există biberoane de diferite forme, niciunul nu s-a dovedit mai eficient
decât celelalte în prevenirea colicilor copilului. Achiziționați biberoane ușor de
curățat.
 Tetine din cauciuc sau silicon: copilul poate să prefere tetinele având o anumită formă,
eficiența diferitelor tetine în prevenirea colicilor nu a fost dovedită științific.
Dimensiunea orificiului tetinei este importantă: dacă întoarceți biberonul, laptele
trebuie să curgă picătură cu picătură. Dacă laptele curge în jet continuu orificiul este
prea mare iar, dacă biberonul trebuie scuturat pentru a picura laptele, orificiul este prea
mic și copilul poate obosi în timpul suptului (adoarme).
 Perii pentru curățarea biberonului și a tetinei.
 Echipamente pentru sterilizare.