O Calatorie În Mijlocul Naturii

Muntii Carpati
 MARAMUREȘ BUCOVINA

MOLDOVA
CRIȘANA

Bun venit
TRANSILVANIA

BANAT

în Grădina Carpaţilor!
DOBROGEA
MUNTENIA
OLTENIA

România este o ţară a frumuseţii naturale, în care veţi descoperi cu

plăcere toate formele de relief, de la culmi muntoase de peste 2 000
metri, populate de capre negre, unde vi se va așterne la picioare un
covor de vegetaţie alpină, până la câmpii, litoral și Delta Dunării, a treia
deltă din lume în ceea ce privește biodiversitatea. În numeroasele sale
parcuri naţionale, naturale și rezervaţii, ca într-un muzeu vegetal, veţi
avea ocazia să admiraţi specimene ocrotite de lege la nivel european și
internaţional.
Românii sunt renumiţi pentru ospitalitatea cu care își întâmpină oaspeţii.
Primirea gazdei vă va încânta cu siguranţă, la fel ca și mâncarea
tradiţională și gama largă de activităţi sportive de unde puteţi alege.
Haideţi să vedem împreună cele mei frumoase locuri din ROMÂNIA!

2
Cuprins

Scurtă prezentare
2
despre România ...........................

Parcuri naționale ..................... 4

Geoparcuri .......................... 17

Parcuri naturale .................. 20

Munții Făgăraș -
cele mai înalte piscuri ........ 29
Rezervații naturale.............. 31

Descoperă România............ 33

3
Parcuri Naţionale
Dacă doriţi să descoperiţi ecosisteme unice în lume, să practicaţi turismul sportiv, să vă recreaţi sau
toate la un loc, faceţi alegerea potrivită dintre cele 13 parcuri naţionale ale României: Semenic – Cheile
Carașului, Cheile Nerei – Beușniţa, Domogled – Valea Cernei, Retezat, Călimani, Cheile Bicazului –
Hășmașului, Ceahlău, Munţii Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila- Vânturariţa, Defileul Jiului și Munţii
Măcinului. Iată câteva în detaliu.

Parcul Naţional Semenic – Cheile Carașului

Pe teritoriul acestui parc se găsește cea
mai întinsă pădure de făgete virgine din
Europa (circa 5 000 ha), cu fagi de peste
350 ani, exemplare de ulm-de-munte cu
diametre de aproape 2 metri, carpeni,
paltini, frasini, mesteceni, goruni, ienuperi
si afini. Include cea mai mare structură
carstică compactă din România. Peisajul
montan este completat de oglinda unor
frumoase lacuri de acumulare: Secu,
Văliug, Trei Ape, o atracţie turistică
majoră atât pentru agrement, cât și
pentru sporturile nautice. Are o diversitate
botanică și zoologică deosebită, pe
teritoriul parcului existând 1 200 specii de
plante și 691 specii de animale aflate sub
protecţie strictă. Râurile au sculptat chei
impresionante, iar apele subterane au creat
125 avene și 566 de peșteri.
Muntele Semenic, cu 1446 m, este cel mai
înalt vârf din zona sud-vestică a ţării, iar
în Semenic sunt amenajate și staţiuni de
schi. Vă puteţi caza la pensiunile de la baza
parcului sau în zonele de campare special
amenajate.

Râu de munte bordat de pădure de fag.

Trasee turistice recomandate:

Traseul 3 Peștera Comrnic - Baia
Vulturilor
Marcaj: cruce roșie
Durată: 3 ore 30 minute

Traseul 6 Crucea Iabalcei - Prolaz.

Marcaj: triunghi roșu.
Durată: 45 minute.
Localizare: sud-vestul României,
judeţul Caraș-Severin
Suprafaţă: 36 219 hectare
Acces:
rutier - prin Prislop (DJ 582
E), Crivaia (DJ 582 D), Anina/ Orașul
Nou (DJ 582 C), Reșiţa / Minda
(DJ 582 C), Padina Seacă (DC 92),
Curiaciţa (DN 58), Celnic (DN 58),
Anina/Maial (DP 9),
Botu Calului (DP 5);
cu trenul - până la staţiile: Reșiţa,
Anina
Contact: Administraţia Parcului
Naţional Semenic-Cheile Carașului
Cazare: pensiuni turistice, cabane,
vile de două și trei stele.
www.pnscc.ro

4
 Trasee turistice recomandate:
Lacul Ochiul Beului – Beușniţa
Marcaj: triunghi albastru;
Durată: 1 oră
Sasca Montană - Cascada Șușara - Cheile Nerei
Marcaj: cruce albastră; Durată: 3-4 ore
Cheile Nerei - Poiana Meliugului - Izvorul Tișului
Marcaj cerc albatru.
Durată: 2 ore.
Localizare: sud-vestul României, judeţul Caraș-Severin
Suprafaţă: 37 758 hectare
Acces:
rutier - Caransebeș (E 94), DN 58 Caransebeș – Reșiţa – Anina,
DN 58B Timișoara – Reșiţa;
cu trenul - până la staţiile: Reșiţa, Anina, Oraviţa.
Contact: Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beușniţa
Cazare: cantonul silvic, camping, pensiuni turistice de
două și trei stele.
www.cheilenerei-beusnita.ro

Parcul Naţional
Cheile Nerei – Beușniţa
Încă din timpul călătoriei veţi fi încântaţi de peisajele
spectaculoase ale acestor locuri. Pe traseele turistice sau
cicloturistice, alături de ghizi autorizaţi sau pe cont propriu, veţi
putea admira alunul turcesc, garofiţa bănăţeană, stânjenelul ori
bujorul bănăţean. Dacă vă abateţi de pe traseele marcate, act
nerecomandat, este posibil să vă întâlniţi cu unul dintre localnici:
ursul, râsul, vulturul alb, lăstunul mare, rândunica roșcată,
presura-bărboasă ori vipera cu corn. Relieful este în principal
calcaros, astfel încât apa a săpat aici numeroase peșteri:
Dubova, Gaura Porcarului, Sfânta Elena, Ochiul Beului, Lacul
Dracului și chei: Nerei, Minișului, Șușarei. Printre obiectivele
turistice se mai numără și cascadele Bigăr, Beușniţa și Șușara și
siturile cultural-istorice Mănăstirea Călugăra și Cetatea Socola.
Primăvara și la începutul verii puteţi practica raftingul pe râul
Nera și, datorită prezenţei cheilor, canyoning-ul.

Parcul Naţional Domogled

Este o destinaţie de vacanţă care va satisface toate preferinţele,
datorită diversităţii naturale: relief calcaros, cu chei, prăpăstii,
creste și canioane, cătune și pajiști subalpine, cât și peșteri
termale unice în Europa. Aici există plante ocrotite de lege la
nivel mondial: sângelevoinicului, bulbucul de-munte, smirdarul,
stânjenelul sau brândușa galbenă. De asemenea, se întâlnesc
specii de animale unice în Europa și în lume. Apele de infiltraţie
au pătruns prin zonele de fractură până la 1 200 m adâncime,
apoi au ieșit la suprafaţă încălzite și mineralizate, determinând
înfiinţarea încă din vremea romanilor de staţiuni balneare,
care se bucură de recunoaștere internaţională. În peșterile
termale din acest parc, sunt condiţii de climat tropical (35-45°C).
Grota cu aburi suflă aburi fierbinţi, de 52°C.

Localizare: sud-vestul României, judeţele Caraș-Severin, Mehedinţi și Gorj

Șarpele de iarbă (Natrix natrix).
Suprafaţă: 61 211 hectare.
Acces:
rutier - DN 6 București – Timișoara în dreptul localităţii Băile Herculane, DN 67 D Băile
Herculane – Târgu Jiu în dreptul localităţii Godeanu și drumul judeţean Padeș – Valea Mare
în dreptul localităţii Padeș – Gorj;
cu trenul - până la staţia Băile Herculane.
Contact: Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei
Cazare: pensiuni turistice de două, trei și patru stele, motel de două stele
www.domogled-cerna.ro

5
Parcul Naţional Retezat
Relieful glaciar format în Cuaternar și alcătuirea geologică Vegetaţia subalpină este dominată de specii de arbuști.
îi conferă Masivului Retezat un peisaj specific, sălbatic. Fauna este și ea foarte diversă, cuprinzând specii precum
Numărul mare de vârfuri peste 2 000 m, circurile glaciare capra neagră, cerbul, mistreţul, căprioara, marmota, pisica
numeroase, marcate de lacuri glaciare îi dau o valoare sălbatică, ursul,râsul, lupul, cocoșul-de-munte, jderul,
peisagistică deosebită, completată de diversele etaje de ierunca, acvila-de-munte ș.a. Zonele calcaroase sunt
vegetaţie. Mai sus de 1 800 m se întâlnesc mari circuri preferate de vipera cu corn, un șarpe veninos.
glaciare și morene, martori ai existenţei unor gheţari. Lacurile și râurile sunt populate de pești de ape repezi,
Lacul Bucura este cel mai mare dintre cele 82 de lacuri precum păstrăvii.
glaciare din Carpaţi. Tot în Retezat sunt situate primele
trei ca adâncime maximă din România (peste 20 de metri):
Zănoaga, Tăul Negru, Galeșul. Zona lacurilor Gemenele
- Tăul Negru - Valea Dobrun este declarată rezervaţie
știinţifică, unde accesul publicului este interzis.

În Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante

specifice doar Carpaţilor și tot aici se găsește cea mai mare
densitate de zâmbru (Pinus cembra), un conifer din specia
pinilor.

Trasee turistice tematice cu enigme și ghicitori, concepute de Administraţia Parcului:

1. „Caprele negre și vecinii lor”: Pietrele – Valea Stânișoara – Șaua Ciurila –
Culmea Lolaia – Pietrele;
2. „Natură, oameni si istorie”:
a. Centrul de vizitare Nucșoara – observatorul de la Cârtog – Cetatea Mălăiești – Nucșoara;
b. Sălașu de Sus – Paroș – satul Peștera – Peștera Lotrilor (Gura Cetăţii);
3. Traseul interpretativ „Spre Cetatea Colţ”: viaduct Nucșoara – Cetatea Colţ și retur
Jepul sau jneapănul (Pinus mugo).

Lacul Bucura - Masivul Retezat.

6

Capra Neagră (Rupicapra rupicapra).
Capra neagră este cel mai vechi
mamifer de pe teritoriul ţării noastre,
supravieţuind tocmai din Cuaternar,
perioada Marii Glaciaţiuni. Are blana
de culoare ruginie-roșie, prezentând o
dungă neagră pe șira spinării (de unde
și denumirea de „capră neagră”).
Localizare: sud-vestul României, judeţul Hunedoara
Suprafaţa: 38 117 hectare
Acces:
rutier - prin Haţeg-Gura Zlatei-Gura Apei (DN68), Râușor (DJ),
Cârnic (E79 - DJ), Stâna din Râu și Baleia (E79 - DJ - DF),
Buta (DN66A), Câmpușel (DN66A);
cu trenul - până la staţiile Subcetate,
Ohaba-desub-Piatră, Pui, Lupeni
Contact: Administraţia Parcului Naţional Retezat
Cazare: pensiuni agroturistice de două și trei
flori, vile de trei și patru stele, cabane de o
stea și trei stele.
Forme de turism: turismul de recreere (practicarea sporturilor
de iarnă, drumeţii) ecoturism, turism cultural-știinţific, turismul
pentru reuniuni și congrese, turismul de aventură (speoturism,
alpinism), agroturism.
www.retezat.ro
7

În Piatra Craiului, vă puteţi întâlni
cu ursul brun. Are un corp de
până la 2,5 m lungime, o înălţime
la greabăn de până la 1,5 m și o
greutate maximă de 300 kg.
8
Parcul Naţional Piatra Craiului
Un munte marcant, aflat nu foarte departe de Brașov (ca. 35 km), în spaţiul
Carpaţilor Meridionali, masivul Piatra Craiului cu Parcul său Naţional, se impune
ca o creastă calcaroasă spectaculoasă, cu o lungime de 25 km, cu altitudini de
peste 2000 m, un adevărat paradis al alpiniștilor.
Pentru amatorii de drumeţii există nenumărate trasee de diverse dificultăţi, de la
simple poteci de munte, până la trasee de escaladă, ce pot fi străbătute numai
vara. Câteva adăposturi amenajate, dispuse în locuri ferite, pot oferi protecţie
drumeţilor surprinși de vremea care este foarte capricioasă în aceste locuri.
Cei care nu se încumetă pe stâncile din golul alpin se pot bucura de pădurile
de la poalele masivului, care ascund nestemate unice: o întâlnire cu un urs
sau un cerb nu este neobișnuită, iar pe teritoriul parcului au fost identificate un
număr total de 1 170 specii de plante, dintre care 181 sunt incluse în Lista roșie
a plantelor superioare din România. Printre acestea, se numără garofiţa Pietrei
Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte
fiind unicul în lume care o găzduiește.
Localizare: centrul României, judeţele Brașov și Argeș. Suprafaţă: 14 773 hectare
Acces: rutier - Brașov – Râșnov (E574/DN 73) – Zărnești (DN 73A), București – Predeal (E60/DN 1) – Pârâul Rece – Râșnov –
Zărnești (DN 73A);
cu trenul - până la Zărnești
Contact: Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului
www.pcrai.ro
 Cicloturism in Parcul Naţional Călimani.

Parcul Naţional Călimani

Călimanii, munţi de natură vulcanică, reprezintă
cel mai mare crater vulcanic stins din România, cu
un diametru de 10 km. Până la înălţimile de 2000
metri (Vf. Pietrosu, Vf. Reţitis, Vf. Calimani Izvor) veţi
întâlni o vegetaţie bogată. Dintre zonele de protecţie
integrală cu importanţă peisageră, amintim Rezervaţia
geologică 12 Apostoli și Rezervaţia peisagistică mixtă
Iezerul Călimanului – un lac de baraj natural aflat în
interiorul unei populaţii de ienupăr pitic, jnepeniș
și bujor-de-munte. Un alt punct de atracţie este și
cascada Tihu, de 8 metri înălţime, aflată pe Pârâul
Umed. Printre activităţile pe care le puteţi practica aici
se numără cicloturismul, turismul ecvestru, escalada,
vizitarea stânilor turistice, cross country sky și sporturi
de iarnă pe cele două pârtii de schi.

Trasee turistice recomandate:

Rezervaţia geologică – 12 Apostoli. Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli - Sat Gura Haitii
- Vf. Călimanul Cerbului - Sat Coverca
Marcaj: punct albastru
Durată: 8-9 ore

Sat Dornișoara - Izvoarele Dornei

Marcaj: punct galben; Durată: 4 ore
Localizare: nord-estul României, judeţele
Suceava, Mureș, Bistriţa-Năsăud și Harghita
Suprafaţă: 23 915 hectare

Acces:
rutier - prin Suceava – Vatra Dornei
(E576/DN17), Tulgheș – Topliţa – Răstoliţa (DN 15);
cu trenul - până la staţiile Vatra Dornei, Răstoliţa
Cazare: moteluri, pensiuni turistice de două și trei
stele, cabană de trei stele.
Contact: Administraţia Parcului Naţional Călimani
www.calimani.ro

9
 Parcul Naţional Cheile
Bicazului – Hășmaș
În Parcul Cheile Bicazului – Hășmaș se găsește cel mai
mare lac de baraj natural din România și primul
consemnat, Lacul Roșu, declarat rezervaţie naturală.
Cheile Bicazului, deosebit de pitorești, sunt un punct
major de atracţie. Elementele geologice, geomorfologice
și climatice foarte variate, precum și marea diferenţă de
nivel (de la 575 metri în valea Bicazului până la 1792 metri
în vârful Hășmașul Mare) au determinat existenţa unei flore
deosebit de bogate. Fauna parcului este și ea variată, aici
întâlnindu-se o multitudine de specii periclitate. Vă puteţi
caza la cabane, în zonele de campare special amenajate
sau la una dintre pensiunile de la baza parcului naţional.
Direcţia Silvică vă pune la dispoziţie o gamă largă de
servicii turistice: turism ecvestru, fototurism, excursii cu
ghizi – vizitarea comunităţilor locale sau specializate,
pentru observaţii asupra florei și faunei parcului, turism de
iarnă: ski, plimbări cu rachete de zăpadă.

Localizare: zona central-nord-estică a României, judeţele Harghita și Neamţ;

Suprafaţă: 6 575 hectare
Acces:
rutier - prin Bălan (DN 12), Bicaz (DN 12C);
cu trenul - până la staţia Bicaz
Contact: Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hășmaș
Cazare: pensiuni turistice de una, două și trei stele, camping de trei stele, cabană de
o stea, pensiuni agroturistice de două și trei flori.
www.cheilebicazului-hasmas.ro

10
 Lacul Roșu
Cel mai mare lac de baraj natural din România,
Lacul Roșu, este un lac de baraj format în 1837, situat la
poalele muntelui Hășmașul Mare. Are o suprafaţă de
11,47 hectare, o adâncime maximă de 10 metri și se află
la o altitudine de 980 metri. A luat naștere prin surparea
unui versant al Muntelui Ghilcoș, care a blocat Pârâul
Licaș, Pârâul Oii și Pârâul Roșu. Își datorează denumirea
prezenţei aluviunilor roșiatice aduse de Pârăul Roșu,
bogate în oxizi și hidroxizi de fier, precum și reflectării în
oglinda lacului a Suhardului Mic.
Lacul Roșu – Cheile Bicazului formează una dintre cele
mai complexe rezervaţii naturale din România.

Trasee turistice recomandate:

Centrul staţiunii Lacul Roșu (967 m) - Balconul de Piatră (1007 m) - Drumul lui Márton
Ferenc - Crescătoria de păstrăvi (993 m) - Debarcader (983 m) - Centrul staţiunii
Lacul Roșu (967 m)
Marcaj: cruce roșie;
Durată: 1 oră
Centrul staţiunii Lacu Roșu (967 m) - Cheile Bicazului - Cheile Bicazului Mic - Drumul
Surducului - Șaua Piatra Roșie (1011 m) - Lacul Roșu (967 m)
Marcaj: linie galbenă;
Durată: 3-4 ore
Centrul staţiunii Lacu Roșu (967 m) - Șaua Piatra Roșie (1011 m) - Drumul Vărarilor -
Șaua Ţifra (1002 m) - Cheile Bicazului (850 m)
Marcaj: triunghi galben;
Durată: 1 oră
Cazare: hotel de trei stele, pensiuni turistice de două stele, cabană de două stele,
popas turistic de o stea.

11
Parcul Naţional
Ceahlău
Muntele Ceahlău reprezintă cel mai
important masiv din zona centrală a
Carpaţilor Orientali. Ascensiunea poate
începe de la Cabana „Izvorul Muntelui”
(versantul estic), din staţiunea Durău
sau comuna Ceahlău (versantul de
nord-vest), dinspre sud pornind din
Bicazul Ardelean, sau pe versantul
vestic, pe Valea lui Martin sau pe valea
Bistrei, unde puteţi opta pentru unul
din numeroasele trasee turistice. Alte
puncte de atracţie:
Rezervaţia Naturală-Botanică Poliţa
cu Crini, Rezervaţia Știinţifică Ocolașul
Mare și Cascada Duruitoarea și Avenul
Mare, toate monumente ale naturii.

Cascada Duruitoarea.

Trasee turistice recomandate:

Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roșu - cabana Dochia
Marcaj: bandă albastră;
Durată: 3 ore

Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiușului - cabana Dochia
Marcaj: cruce roșie;
Durată: 4 ore
Localizare: nord-estul României.
Suprafaţă: 7.742 hectare
Acces:
rutier - Topliţa – Borsec – Tulgheș (DN 15), Bistriţa – Vatra Dornei (DN 17/ E576/E58) – Broșteni–
Poiana Teiului (DN 17B), Gheorgheni – Lacu Roșu – Bicaz (DN 15D), Roman– Piatra Neamţ (DN 15D) –
Bicaz (DN 15), Târgu Neamţ – Poiana Largului (DN 15B);
cu trenul - până la staţiile Bicaz, Gheorgheni, Topliţa
Contact: Administraţia Parcului Naţional Ceahlău
www.ceahlaupark.ro

Floarea de colţ (Leontopodium alpinum).

12
Parcul Naţional
Munţii Rodnei
Acest parc naţional este declarat
Rezervaţie a Biosferei de către UNESCO,
atât datorită bogăţiei formelor glaciare și
crionivale (lacuri, văi și circuri glaciare),
cât și prezenţei unei multitudini de specii
de floră și faună. Aici se află și cea mai
înaltă cascadă din România, Izvorul
Cailor, cu o cădere de apă în trepte pe
o lungime de 90 m. În Munţii Rodnei,
urmele glaciaţiunii cuaternare s-au păstrat
excelent, aici putând fi observat peisajul
tipic al modelării glaciare, lacuri și peșteri
cu galerii și cascade spectaculoase.
Parcul Naţional Munţii Rodnei se află la
confluenţa a două arii de influenţă: baltică
și oceanică. Acest fapt, împreună cu o
diferenţă de altitudine de mai mult de
1.600 metri (cel mai înalt vârf, Pietrosu
Mare, atinge 2 303 metri), au determinat
apariţia unei flore și a unei faune extrem
de bogate. Formele de turism care pot
fi practicate aici sunt variate: turism de
recreere, turism cultural, turism curativ
(balnear), turism ecvestru și agroturism.

Trasee turistice recomandate:

Între Anieșe – Valea Anieșului Mic – Șaua „Între Izvoare”
Marcaj: cruce galbenă;
Durată: 3 ore
Valea Vinului – Izvorul Roșu – Vf. Cisia – Târniţa lui Putredu
Marcaj: triunghi albastru; Durată: 5-6 ore
Complexul turistic Borșa – Șaua Buza Muntelui –
Puzdrele – Șaua Paltinului
Marcaj: punct albastru; Durată: 4-5 ore
Localizare: nordul României, judeţele Maramureș
și Bistriţa-Năsăud. Suprafaţă: 47 207 hectare

Acces:
rutier - prin Cârlibaba, Borșa (DN 18);
cu trenul - până la staţiile Telciu, Romuli, Rebrișoara,
Sângeorz-Băi, Cormaia, Anieș Rodna.
Contact: Parcul Naţional Munţii Rodnei
www.parcrodna.ro
Cazare: pensiuni turistice de două și trei stele, pensiuni
agroturistice de trei stele, hoteluri de trei
stele, cabane de două stele.
Cascada Izvorul Cailor.

Păstoritul – ocupaţie tradiţionala românească.

13
Parcul Național Cozia
Se află pe raza județului Vâlcea, în partea central-sudică a
Carpaților Meridionali având o suprafață totală de 17.100 ha.
Cea mai mare parte a suprafeţei Parcului Național Cozia este
acoperită cu păduri (aproximativ 95%), restul fiind pajiștile
aflate pe Vârful Cozia și câteva poieni și goluri aflate în fondul
forestier. O bună parte a zonelor strict protejate - aproximativ
8.000 ha., se află în locuri mai izolate și inaccesibile, fapt ce a
făcut posibil în decursul timpului, păstrarea lor nealterată de
activitățile antropice și existenţa unor întinse zone sălbatice.
Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele
mai valoroase și mai pitorești colecții de plante din țară și
poate din multe alte locuri. O mulțime de grădini sălbatice
- adevărate sanctuare naturale, cum ar fi: Grădina Zânelor,
Grădina Ielelor, Grădina Zmeilor, Grădina Bulzului, Grădina
Stânișoarei, Grădina din Scoaca Ursului, dar și alte locuri,
sunt gazda unor aranjamente florale sălbatice de o frumusețe
fascinantă.
14
Tot aici se găsesc laolaltă de la plante alpine și subalpine
până la plante de stepă. Multe dintre acestea nu sunt specifice
doar Coziei sau Carpaților ci și regiunilor caucaziene,
balcanice, mediteraneene, central sau nord europene, zona
fiind gazda unor relicte cuaternare dar și a unor produse mai
noi ale evoluției speciilor sălbatice.
Legat de mozaicul habitatelor din această regiune, se găsește
aici și un valoros patrimoniu faunistic. Întâlnim în Parcul
Național Cozia viețuitoarele prezente în piramida trofică a
munților din România, având în vârf ursul brun și la bază o
mulțime de specii cu numeroși reprezentanți. Menționăm
capra neagră și râsul - podoabe ale faunei Parcului Național
Cozia. Pe stâncăriile însorite din zona Turnu și Basarab se
întâlnește vipera cu corn, iar în covorul de frunze căzute și
pe sub blocurile de stânci trăiește scorpionul mic - specie
termofilă de origine mediteraneană.
Amplasare: în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali, mărginit la nord de Depresiunea
Loviștei, judeţul Vâlcea.
Suprafaţă: 17.100 ha
Acces: în principal prin DN 7 (E 81), care este una din legăturile capitalei cu restul Europei.
Distanţele faţă de principalele orașe apropiate: 19 km până la Râmnicu Vâlcea, 83 km până la
Sibiu, 194 km până la București.
Acces: cu tren - pe ruta București – Râmnicu Vâlcea – Sibiu
Posibilităţi de cazare: variate, de la hoteluri la pensiuni turistice și agroturistice, clasificate de la
2 la 4 stele/margarete. În parc există o singură cabană turistică, Cabana Vârful Cozia.
Contact: Localitatea Brezoi, str. Lotrului, Nr. 8A, Județul Vâlcea
Telefon: 0350421822
Fax: 0250750256
www.cozia.ro

15
Parcul Naţional
Buila-Vânturariţa
Sit al Reţelei Ecologice Europene Natura
2000 este cel mai mic parc naţional
din România, cu o suprafaţă de 4186
ha, fiind situat în Judeţul Vâlcea, în
sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul
localităţilor Costești, Bărbătești și Băile
Olănești.
Parcul cuprinde creasta calcaroasă
liniară a Masivului Buila-Vânturariţa, cu
o lungime de cca 14 km, de la vest de
Cheile Bistriţei vâlcene, până la est de
Cheile Olănești (Folea), creastă dominată
de cele două vârfuri care dau numele
masivului: Vârful Buila (1849 m) și Vârful
Vânturariţa Mare (1885 m).
Masivul prezintă caracteristicile specifice
reliefului carstic, cu numeroase forme
exocarstice (chei, abrupturi calcaroase,
doline, câmpuri de lapiezuri, grohotișuri
calcaroase, hornuri, ace, strungi)
și endocarstice (peșteri și avene).
Datorită caracterului de insularitate
și accesibilităţii dificile, în masiv s-au
păstrat nealterate numeroase elemente
ale patrimoniului natural: habitate
naturale, păduri virgine, numeroase
specii ocrotite ale florei și faunei, situri
mineralogice și paleontologice, peșteri.
Un element de atracţie și valoare
suplimentar al parcului îl constituie
existenţa în perimetrul acestuia sau
în imediata apropiere a numeroase
monumente istorice: mănăstirile Arnota,
Bistriţa, Horezu, Frăsinei, schiturile
Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu,
Jgheaburi, bisericile fostelor schituri
44 Izvoare, Păpușa, Peri, bisericile
rupestre din Peștera Liliecilor, bisericile
din localităţile din zonă, precum și
elemente ale patrimoniului cultural
imaterial, existente în satele de la
poalele muntelui: tradiţiile, obiceiurile și
arhitectura specifică.

Amplasare: în judeţul Vâlcea, în sudul

Munţilor Căpăţânii
Suprafaţă: 4186 ha - cel mai mic parc
naţional din România
Acces: auto - pe DN 67 Râmnicu Vâlcea
- Târgu Jiu, pe DN 64A Râmnicu Vâlcea -
Băile Olănești.
Posibilităţi de cazare: variate, de
la hoteluri la pensiuni turistice și
agroturistice, clasificate de la 2 la 4 stele/
margarete.
În parc există o singură cabană turistică,
Cabana Cheia, aflată pe versantul nord-
vestic al crestei, patru refugii turistice
amenajate unde se poate dormi în
condiţii de bivuac.
Contact: Str. Pieţei nr. 7, Orașul Horezu,
Jud. Vâlcea

Tel.: 0250/860.157
Fax: 0250/860.157
E-mail: pnbuila@yahoo.com
www.buila.ro
16
Geoparcul Platoul
Mehedinți
Individualitatea geografică a Geoparcului
Platoul Munții Mehedinți constă în îmbinarea
caracteristicilor de munte și de deal . El poate
fi asemuit munţilor, cu care se aseamănă din
punct de vedere al rocilor (șisturi cristaline
și calcare mezozoice), al aspectelor de relief
(văi strâmte, chei), prezenţei peșterilor și
fragmentării tectonice și în același timp, poate fi
asemuit dealurilor (înălţime joasă, culmi netede,
numeroase așezări omenești).
Această unicitate se materializează și în
răspândirea și structura vegetaţiei. Prin poziţia
sa geografică, unitatea se întinde în zona
alternanţei pădurilor de fag și de gorun. Climatul
temperat cu influenţe submediteraneene,
altitudinea medie de 500-600m, relieful
accidentat, apropierea de Peninsula Balcanică,
suprafețele de calcar extinse, au avut un rol
însemnat în configuraţia actualei structuri
floristice și cenotice a vegetaţiei.
Popularea străveche și continuă a acestei
regiuni naturale a determinat transformări
însemnate în suprafaţa, structura și compoziţia
floristică a vegetaţiei. Terenurile cu păduri
defrișate (curături) au fost înlocuite de pajiști
și terenuri cultivate agricol, dar de slab
randament.
Ca urmare a originalităţii cadrului său natural,
în podișul Mehedinţi sunt semnalate cele mai
dense și variate rezervaţii naturale dintr-o
unitate geografică de asemenea dimensiuni.
Astfel, au fost declarate peste 17 rezervaţii
naturale, cum sunt: Complexul carstic de
la Ponoare, Rezervaţia complexă Peștera
Topolniţa, Peștera Epuran, Cornetul Băii și
Valea Mănăstirii, Cornetul Obârșia Cloșani,
Pădurea Borovăţ, Cheile Coșuștei ș.a.
Pășind în Platoul Mehedinţi avem ocazia de
a percepe ritmurile materiale ale timpului.
Perenitatea locuirii acestor meleaguri a
fost scoasă la iveală în timpul săpăturilor
arheologice care au dezvăluit urme de civilizaţie
datând din neolitic și aparţinând culturii
Coţofeni (Cireșu, sat Bunoaica, Jupânești).
În mai multe puncte din Platoul Mehedinţi
s-au descoperit urme ale unor așezări dacice
datând din secolele IV-I î.Hr. (Balta, Bala de
Sus, Malovăţ), mărturii ale unor așezări romane
(Șișești, sat Crăguiești).
Cea mai veche atestare documentară a unei
localităţi din Platoul Mehedinţi este din 1581,
Baia de Aramă.

Amplasare: nordul judeţului Mehedinţi, Munţii Mehedinţi

Suprafaţă: 106 000 ha
Acces auto principal DN6 pe ruta: Craiova – Drobeta-Turnu Severin
Acces cu tren pe ruta București - Drobeta-Turnu Severin - Timișoara
Posibilităţi de cazare: în pensiuni turistice și agroturistice de 2 și 3
margarete, sau la localnici.
Contact: Consiliul Judeţean Mehedinţi Drobeta Turnu-Severin,
str. Traian nr. 89
telefon: 0372 521 116
geoparcmehedinti@gmail.com
www.geoparcmehedinti.ro

17
Geoparcul Dinozaurilor
Ţara Haţegului
Țara Hațegului - Retezat este un teritoriu cu un farmec aparte, situat la întretăierea unor rute culturale și comerciale străvechi,
care oferă șansa unui “Drum prin vremi”, a unei călătorii în timp, o călătorie ce începe acum 500 de milioane de ani, vârsta
primelor roci, continuă apoi în apele Oceanului Tethys, în Insula Dinozaurilor, suntem apoi martori la formarea Munţilor Retezat,
Ţarcu, Șureanu și Poiana Ruscă. După ultima glaciaţiune este vremea primilor oameni, apoi vremea dacilor și romanilor, vremea
cavalerilor, a castelelor și curţilor domnești. Azi, locul și oamenii incă mai poartă urmele timpului, așteptând să fie descoperite in
zecile de puncte și trasee de vizitare.
Geoparcul este o arie protejată de tip parc natural, în care geodiversitatea, biodiversitatea și interacţiunea dintre om și Pământ
au creat un teritoriu cu o mare valoare naturală și culturală. Geoparcul are o suprafaţă de 102.392 ha, o populaţie de 37000 de
locuitori, 79 de sate grupate in zece comune și in orașul Haţeg.
Geoparcul are valori naturale și culturale unice: natură salbatică (Retezat, Ţarcu, Șureanu), locuri speciale pentru istoria
României (Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cetăți feudale), simboluri ale creștinismului (bisericile Densuș,
Sântămăria Orlea, mânăstirile Prislop și Colţ).
Geoparcul cuprinde situri cu resturi de oase și cuiburi cu ouă de dinozauri unice in lume. Ele aparţin unor specii de dinozauri
pitici, ce au trăit acum 70 de milioane de ani intr-o insulă tropicală din fostul Ocean Tethys.
Geoparcul are o vizibilitate naţională și internaţională susţinută de Reţeaua Europeană a Geoparcurilor și de Reţeaua Globală a
Geoparcurilor (UNESCO).
Geoparcul propune un program de dezvoltare durabilă susţinut de un parteneriat format din universităţi, muzee, administraţii
locale și organizaţii neguvernamentale.

Amplasare: în județul Hunedoara, în apropierea

orașului Hațeg și a Munților Retezat.
A fost primul geoparc din Europa de Sud Est
care a obținut acest statut internațional,
în anul 2005.
Acces: auto - DN66 pe ruta: Târgu Jiu -
Bumbești-Jiu - Petroșani - Hațeg. Din A1 cu
ieșire pentru Hațeg.
Acces: tren - pe ruta București – Tărgu Jiu –
Petroșani - Subcetate
Suprafața: circa 1023 km pătrați
Posibilități de cazare: variate, de la hoteluri
la pensiuni turistice, în funcție de zona în care
sunt amplasate și de la două la patru stele/
margarete.
Contact: Administrația Geoparcului
Strada Libertății, nr. 9A, Hațeg, jud. Hunedoara,
cod 335500

Telefon 0254777853
e-mail: hateggeoparc@yahoo.com
www.hateggeoparc.ro

18
19
Parcuri Naturale
Diversitatea peisagistică deosebită și marea varietate biologică au dus la declararea în România a 14
parcuri naturale: Bucegi, Munţii Apuseni, Porţile de Fier, Comana, Defileul Mureșului Superior, Balta Mică
a Brăilei, Lunca Mureșului inferior, Lunca Joasă a Prutului inferior, Grădiștea Muncelului – Cioclovina,
Munţii Maramureșului, Vânători-Neamţ, Putna – Vrancea, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului și
Geoparcul Platoul Mehedinţi. Iată câteva în detaliu.

Parcul Natural Bucegi

Prin complexitatea lui, Parcul Natural Bucegi oferă multiple
posibilităţi de recreere: drumeţie cu ghid turistic autorizat (pe
traseele existente și marcate), alpinism (în jur de 280 de trasee),
speoturism, fotografiere, filmare, sporturi de iarnă, moutain
bike pe drumurile publice din perimetrul parcului. Cel mai înalt
vârf al Munţilor Bucegi este Vf. Omu (2505 m). Emblema este
reprezentată prin stâncile supranumite Sfinx, respectiv vestitele
Babe, martori de natură diferenţială eoliană. Relieful variat,
înscris pe conglomerate calcaroase și altitudinea de peste
2000 de metri au permis instalarea unei flore bogate și variate
– peste 3 500 de specii de plante cunoscute, dintre care multe
ocrotite de lege. De asemenea, fauna este foarte diversificată,
cunoscându-se aproximativ 3 000 de specii de animale,
reprezentative fiind cocoșul-de-munte, capra neagră, ursul
brun, și râsul. Cocoșul-de-munte este o specie protejată.
Lungimea de la cioc până la vârful cozii este de 90 – 112 cm,
variind în funcţie de mediu, hrană și vârstă. Greutatea corporală
a masculului este de 4,5 – 6,5 kg, iar cea a femelei, de numai
1,8 – 3 kg.

Babele – formaţiune geologică de natură eoliană.

20
Capra neagră (Rupicapra rupicapra).

Trasee turistice recomandate:

Traseul 5: Bușteni (885m) - Cascada Urlătoarea (1100m)
Marcaj: punct roșu; Durata: 1 oră
Traseul 7: Bușteni (885m), Valea Jepilor – Cabana Caraiman (2025m) -
Cabana Babele (2200m) - Hotel Peștera (1610m) - Cabana Padina
(1525m)- Cabana Bolboci (1460m) - Cabana Zănoaga (1400m) -
Cabana Scropoasa (1205m) - Dobrești (1000m) - Tabăra Căprioara -
Pucheni (800m)
Marcaj: cruce albastră; Durata 11 - 12 ore
Traseul 10: Bușteni (885m) - Cabana Gura Dihamului (987m) -
Cabana Poiana Izvoarelor (1455m) - La Prepeleac (1750m) -
Cabana Omu (2505m),
Muntele Bătrâna (2181m) - Șaua Strunga (1909m).
Marcaj: bandă roșie; Durata: 8 – 10 ore
Puncte de informare: canton Scropoasa, sediul Administraţiei Parcului,
refugiul turistic Șaua Strunga
Localizare: centrul României, judeţele Brașov, Prahova, Dâmboviţa
Suprafaţă: 32663 hectare
Acces: rutier - din valea superioară a Văii Prahovei (E60/DN 1),
Târgoviște – Sinaia (DN 71) – Moroieni – Barajul Bolboci;
Brașov-Bran-Moieciu (DN73)
cu trenul - până în staţiile Sinaia, Bușteni, Predeal și Brașov, Râșnov
Contact: Administraţia Parcului Natural Bucegi
Cazare: cabane de două și trei stele, pensiuni turistice de două stele
www.bucegipark.ro

Sfinxul – simbolul Munţilor Bucegi.

21
Parcul Natural Apuseni
Parcul Natural Munţii Apuseni a fost desemnat Destinaţie
Europeană de Excelenţă în anul 2009, alături de alte
21 destinaţii din Europa, în cadrul proiectului European
Destinations of Excellence, ediţia cu tema turismul și ariile
protejate. Proiectul a fost lansat de Comisia Europeană și
implementat de către Autorităţile Naţionale de Turism din
fiecare stat participant. Cele mai spectaculoase obiective
din Munţii Apuseni, atât din punct de vedere al patrimoniului
natural, cât și cultural, sunt cuprinse în perimetrul Parcului
Natural Munţii Apuseni. Importanţa de prim rang o are aici
peisajul carstic caracteristic, cu platouri dolinare, lapiezuri,
văi oarbe, culmi domoale alternând cu zone stâncoase cu
chei, canioane și defilee, care acoperă în subteran peste 3
500 de peșteri. În acest sens, parcul natural se remarcă prin
superlative naţionale precum: cel mai înalt portal de peșteră
(Cetăţile Ponorului, 76 m înălţime), cel mai mare portal (Portalul
Coiba Mare, 54 x 45 m lăţime), cel mai adânc aven (Avenul
V5 din Vărășoaia, -642 m), cel mai adânc sifon (Izbucul Tăuz,
-85 m), singura polie din ţară (Poiana Ponor) și valea cu cea
mai mare densitate de peșteri pe unitatea de suprafaţă (Valea
Sighiștelului, peste 200 peșteri pe circa 10 km2).
Atracţiile turistice sunt obiectivele carstice și peisajele naturale
deosebite: platoul carstic Padiș, complexul carstic Cetăţile
22
Ponorului, platoul carstic Lumea Pierdută, Peștera Urșilor de la
Chișcău, Valea Sighiștelului, Groapa Ruginoasă, Cheile
Galbenei, Gheţarul Scărișoara, Peștera Coiba Mare, Peștera
Coiba Mică, Peștera Șura Boghii, Valea Ordâncușii, Cheile
Someșului Cald, Cascada Răchiţele, lacul Fântânele, creasta
Cârligate, precum și obiective culturale: Valea Arieșului și
cătunele din Ţara Moţilor, aflate la plafonul așezărilor omenești
din Carpaţii românești, dintre care Casa de Piatră este cătunul
cel mai izolat și pitoresc din Munţii Apuseni.
În 2008 s-a dat în folosinţă noul sediu administrativ al Parcului
Natural Munţii Apuseni în localitatea Sudrigiu (judeţul Bihor), iar
alte trei centre de vizitare și informare turistică se construiesc în
Platoul Padiș (zona Șesul Padiș), respectiv în localităţile Gârda
de Sus și Doda Pilii.
Puteţi participa la diverse activităţi turistice, printre care
drumeţii de vară sau de iarnă sau schi de tură pe traseele
turistice, schi alpin pe pârtia de la Vârtop (Arieșeni), alpinism pe
traseele stabilite în acest sens, cicloturism, vizitarea peșterilor
în care este permis accesul turiștilor, canyoning, rafting și caiac
pe ape repezi, vizitarea obiectivelor culturale și de patrimoniu,
dar și alte activităţi, cum ar fi fotografierea și observarea naturii
(flora, fauna, fotografie subterană), călărie și turism cu atelaje,
inclusiv cu sănii trase de câini pe timpul iernii.
Trasee turistice recomandate:
Stâna de Vale (1 080m) – Șaua Bohodei – Fântâna Rece –
Cârligatele – Șaua Cumpănăţelul – Piatra Arsă – Poiana Vărășoaia
– Cab. Vărășoaia – Șesul Padiș – Depr. Bălileasa – Poiana Glăvoi –
Poiana Căput – Barsa Cohanului – Șaua Poniţa – Vf. Vârtop – Șaua
Vârtop (1 160m) – Vf. Piatra Grăitoare (1658) – Șaua Tarniţa Bihorului
– Vf. Cucurbăta Mare (1 849m)
Marcaj: bandă roșie;
Durată: 12-13 ore
V. Sighiștelului – Sodolul Laurului – Dl. Brusturi – P. Urșilor –
V. Brusturi – Dl. Dosuri – Faţa Plaiului – P. Măgura – V. Sighiștelului
– Sodolul Laurului
Marcaj: punct roșu;
Durată 4 - 5 ore
Localizare: nord-vestul României, judeţele Bihor, Cluj și Alba
Suprafaţă: 76 022 hectare.
Acces:
rutier - prin Oradea - Cluj-Napoca – Huedin (E60/DN1), Oradea -
Deva (E 79/DN76); Ștei - Lunca - Câmpeni (DN 75);
cu trenul - până la staţiile Beiuș, Ștei, Huedin.
Contact: Administraţia Parcului Natural Apuseni - Sudrigiu
Cazare: vile de trei stele, camping de trei stele, pensiuni turistice
de trei stele.
www.parcapuseni.ro

Lacul Iezer Ighiel.

23
Parcul Natural Munții și a dragostei față de natură.
Arhitectura din Maramureș este una dintre cele mai frumoase
Maramureșului din sud-estul Europei. Ea a câștigat admirația europenilor
și nu numai datorită expresivității construcțiilor sale. Faima
zonei a fost purtată peste hotare datorită vestitelor construcții
Este situat în nordul județului Maramureș, în zona localităților
din lemn cu specific maramureșean. Tradiția se resimte
Borșa, Moisei, Vișeu de Sus, Vișeu de Jos, Leordina, Ruscova,
în fiecare element specific zonei Maramureșului: ţesături,
Repedea, Poienile de sub Munte, Valea Vișeului, Petrova
ceramică, biserici de lemn sau pictură naivă, vestitele porți
și Bistra, incluzând masivul Munților Maramureșului până
maramureșene, motivele decorative întâlnite pe stâlpii caselor,
la frontiera româno-ucraineană. Suprafața parcului este de
sau la ferestrele acestora, toate vorbesc despre frumusețea
133.354 hectare.
oamenilor și despre unicitatea arhitecturală a Maramureșului.
Maramureșul este cunoscut în întreaga lume ca un loc
Scopul parcului este acela de menţinere a interacţiunii
binecuvântat, caracterizat de armonia dintre vestitele
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii
construcții din lemn și oamenii strașnici și gospodari, care le
habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosinţelor
locuiesc și le dau viață.
tradiţionale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea
Frumusețea acestor plaiuri reiese tocmai din comuniunea
activităţilor, practicilor și culturii tradiţionale ale populaţiei
omului cu natura. Casele tradiționale din satele maramureșene
locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi de recreere și
sunt mărturia respectului pentru moștenirea lăsată de strămoși
turism și se încurajează activităţile știinţifice și educaţionale.

24
Amplasare: Nordul județului Maramureș.
Cel mai înalt vârf din masiv, Farcău, peste 1950 m altitudine.
Acces: auto - DN 18, Baia Mare – Vadu Izei – Vișeu de Sus.
Acces: tren - pe ruta București – Baia Mare – Sighetul Marmației.
Acces: avion - pe ruta București – Baia Mare.
Suprafața Munților Maramureșului: circa 1500 km pătrați.
Suprafața parcului: peste 148.000 ha.
Posibilități de cazare: variate, de la hoteluri la pensiuni turistice, în funcție de zona în
care sunt amplasate și de la două la patru stele/margarete.
Contact: Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului
Str. 22 Decembrie nr. 20, Vișeu de Sus 435700 România

Telefon: +40-262-352.216
Fax: +40-262-352.217
E-mail: parc@muntiimaramuresului.ro
www. muntiimaramuresului.ro

25
Parcul Natural Grădiștea
Muncelului – Cioclovina
Este o arie naturală protejată al cărei scop îl constituie
protecţia și conservarea unor ansambluri peisagistice în
care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul
timpului a creat zone distincte, cu o mare valoare peisagistică,
culturală și biologică. Parcul este destinat gospodăririi
durabile a resurselor naturale, conservării peisajului și tradiţiilor
locale, precum și încurajării turismului bazat pe aceste valori.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina este situat
în Munţii Orăștiei și ai Sebeșului, subdiviziuni ale Munţilor
Șureanu (Carpaţii Meridionali), fiind mărginit de depresiunile
Haţegului la vest și Orăștiei la nord. Limita estică este
convenţională, fiind trasată pe linia comuna Peștera-Izvoarele
Streiului-Vf. Steaua Mare (1.730 m). Din punct de vedere
administrativ, parcul face parte din judeţul Hunedoara.
Pe teritoriul acestui parc se află sistemul de cetăţi dacice din
Munţii Orăștiei, dintre care cea mai importantă este capitala
Daciei, Sarmizegetusa Regia, cetatea de scaun a regilor daci
Burebista și Decebal. Cercetarea acestor situri arheologice
este în curs, an de an săpăturile scoţând la lumină noi vestigii
care atestă locuirea acestor munţi încă din cele mai vechi
timpuri. Așezările din platforma înaltă a Luncanilor constituie o
zonă etnografică cu o valoare deosebită. Activităţile specifice
din zonă, cum ar fi exploatarea resurselor naturale ale pădurii,
creșterea animalelor, cultivarea pământului prin metode
tradiţionale, nu au alterat încă peisajele specifice zonei. Ele
conferă parcului o excepţională valenţă istorică și o deosebită
importanţă culturală de nivel naţional și internaţional.
Complexul de așezări și fortificaţii, cunoscut sub denumirea
de Cetăţile dacice din Munţii Orăștiei, este pomenit în scrierile
vremii încă din secolul XVI. Importanţa deosebită a culturii
materiale și spirituale a populaţiei dacice din zonă a determinat
includerea în anul 1999 a Complexului, care cuprinde cetăţile
de la Costești-Cetăţuia, Costești-Blidaru, Luncani Piatra Roșie,
Sarmizegetusa – Grădiștea Muncelului și Băniţa de pe teritoriul
judeţului Hunedoara în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Se mai păstrează și în zilele noastre „călușul” sau „călușerul”,
un obicei care face parte din Patrimoniul Mondial, întrucât
această tradiţie a fost proclamată de reprezentanţii UNESCO
drept „o capodoperă a patrimoniului oral și al comunităţii”,
ca o recunoaștere a valorilor patrimoniului nostru cultural în
peisajul mondial al culturii.
Acest obicei ancestral își are originea în antichitate și are la
bază cultul Soarelui, asociat cu cel al fertilităţii. El se practică
sub diferite nume „călușul”, „călușerii” sau „căiuţii” în mai
multe provincii ale ţării, Oltenia, Transilvania, Moldova, în

Amplasare: Munții Șureanu, în apropierea orașului Orăștie, judeţul

Hunedoara
Acces: auto - DN 7 din Orăștie spre Costești (principalul punct de acces
spre majoritatea cetăţilor dacice din M-ţii Orăștiei);
- de pe DN 66 / E79 din Călan spre comuna Boșorod;
- de pe A1 cu ieșire pentru Orăștie.
Acces: tren - magistralele feroviare București - Petroșani - Deva sau
București - Sibiu - Deva.

Amatorii de drumeţii lungi pot ajunge în Parcul Natural Grădiștea

Muncelului - Cioclovina pe traseele turistice din Munţii Șureanu.
Suprafaţă: 10.000 ha
Posibilităţi de cazare: în special în pensiuni turistice și agroturistice de
2 și 3 margarete.
Contact:
Aleea Parcului nr. 21, Deva
Tel/Fax: 0254/211569
www.gradiste.ro
mail: pngm_c@yahoo.co.uk

26
anumite perioade ale anului.
Zona care a prezentat cel mai intens interes pentru specialiștii etnografi a fost și este zona “Platforma Luncanilor”, denumire
care a fost folosită pentru prima dată în anul 1950.
Vechimea și continuitatea populării acestei zone de munte este atestată de urme ale omului paleolitic la Cioclovina (fosile umane
și unelte) și neolitic la Ţâfla (așezare aparţinând neoliticului).
Principala ocupaţie a locuitorilor din zonă este creșterea animalelor. Elementele tradiţionale îmbinate cu tehnici moderne
introduse pentru ușurarea muncii, au rămas mărturii menite să ateste vechimea acestei îndeletniciri.
Pentru cine cutreieră pentru prima oară zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, peisajul devine deosebit de
încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante,

cu prezentul înnoitor,
dinamic, prin coloritul
etnografic atât de specific
satelor de aici. Zona ne
apare de un vădit interes
turistic și prin accea că
ea înglobează o regiune
montană de mare atracţie
pentru iubitorii de drumeţie
unde, alături de vestigiile
trecutului, întâlnim un peisaj
natural de neîntrecută
frumuseţe. În cuprinsul
parcului se găsesc șase
rezervații și monumente ale
naturii: Complexul carstic
Ponorici – Cioclovina,
Peștera din V. Călianului,
Peștera Șura Mare, Peștera
Tecuri, Punctul fosilifer
Ohaba Ponor, Cheile
Crivădei, Dealul și Peștera
Bolii.

27
 Parcul Natural Vânători Neamţ
Parcul Natural Vânători Neamţ este un adăpost pentru o serie
de specii rare sau pe cale de dispariţie: ursul brun, râsul, vidra
și zimbrul. În 1927, în lume rămăseseră mai puţin de 50 de
zimbri, toţi în captivitate. În prezent, în România trăiesc 55 de
zimbri în trei rezervaţii. Rezervaţia Dragoș Vodă din judeţul
Neamţ adăpostește mai multe perechi.. După ce i-aţi făcut o
vizită celui mai mare animal din Europa, mergeţi în drumeţie
până la cele trei iazuri din apropiere: Zimbrilor, Cerbilor și
Căpriorilor.

Parcul Natural Porţile-de-Fier Localizare: în nord-estul României, judeţul Neamţ

Suprafaţă: 30 840 hectare
Acces: rutier - pe E85/DN 2 Suceava – Cristești, apoi pe DN 15 B prin
Diversitatea geologică și geomorfologică deosebită, diversitatea
Târgu Neamţ – Vânători Neamţ; pe E 85/DN2 Roman –
biologică, prezenţa zonelor umede – habitate pentru specii de Cristești, apoi pe DN 15 B;
păsări protejate la nivel internaţional, precum și prezenţa urmelor cu trenul - până la staţia Târgu Neamţ
de așezări umane din Paleolitic fac din Parcul Natural Porţile de Contact: Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ
www.vanatoripark.ro
Fier un adevărat muzeu în aer liber. În zona Cazanelor Mari, cel mai
îngust defileu al Dunării, adânc de 53 metri și lat de 150, apa, forţată
să treacă printr-o zonă atât de strâmtă, creează curenţi extrem de
puternici, astfel încât la suprafaţă dă impresia că este într-o continuă
fierbere (de unde și denumirea de „cazane”). Colţurile de stânci care
ieșeau din albia Dunării și apele învolburate au făcut multă vreme
aproape imposibilă navigaţia pe acest fluviu la intrarea în România.
Parcul Naţional Porţile de Fier este una dintre regiunile cu cea mai
mare biodiversitate din ţara noastră, multe dintre specii prezentând
interes ridicat pentru știinţă. Pădurile de fagi și goruni îmbracă 75%
din munţii Almăjului și Locvei, în vreme ce versanţii calcaroși sunt
populaţi cu numeroase specii unice în România. Fagul, tisa și afinul
sunt o prezenţă neobișnuită pentru o altitudine atât de joasă, după
cum unele specii sudice: liliacul sălbatic, cerul sau mojdreanul se
găsesc în Defileul Dunării la altitudini mari.

Trasee turistice recomandate:

Golful Dubova - Cazanele Mari Marcaj: triunghi galben; Durată: 2 ore
Golful Dubova - Cazanele Mici Marcaj: triunghi roșu; Durată: 1 oră
Stariște - Trescovăţ Marcaj: triunghi roșu; Durată: 6 ore
Localizare: sud-vestul României, judeţele Mehedinţi și Caraș-Severin
Suprafaţă: 127 196 hectare.
Acces: - rutier prin Drobeta Turnu-Severin – Orșova (E70/DN6) – Moldova Nouă (DN 57), Reșiţa –
Oraviţa – Naidăș – Moldova Nouă (DN 57);
cu trenul - până la staţiile Drobeta Turnu-Severin, Orșova sau Reșiţa.
Contact: Administraţia Parcului Natural Porţile-de-Fier
Cazare: pensiuni turistice de două și trei stele, hoteluri de trei stele.
www.portiledefierpn.ro

28
Munţii Făgărașului -
cele mai înalte piscuri
Munţii Făgărașului au cea mai lungă creastă muntoasă din România (circa 70 km) și cele mai înalte
piscuri din România.
Aici întâlnim cele mai pitorești lacuri glaciare, dintre care
cel mai mare este Bâlea – aflat la 2040 m altitudine, cu o
suprafaţă de 4,65 ha, adâncime maximă 11 m, inclus în
rezervaţia naturală Bâlea. Locul este relativ ușor accesibil,
iar drumul Transfăgărășan, ce traversează masivul de la
nord la sud, își are cel mai înalt punct în apropierea lacului
Bâlea. Trecând printr-un tunel rutier(sau, pentru cei dornici
de escalade, peste culmea muntelui, cumpănă de ape),
ajungem pe versantul sudic. Vegetaţia de aici diferă de cea
de pe versantul nordic, dar și aici regăsim o parte din plantele
zonelor înalte de pe versantul transilvan: jneapăn, ienupăr,
afin. În drumeţiile pe potecile de creastă (întreprinse de
preferat alături de ghizi turistici sau localnici) putem întâlni
specii rare de păsări: câteva varietăţi de șoim, vânturel sau
gaiţă-de-munte.
Trasee turistice recomandate:
Sâmbăta de Jos - Complex turistic Popasul Sâmbăta - Piatra Caprei - Cabană Valea Sâmbetei
Marcaj: triunghi roșu;
Durată: 2-3 ore
Porumbacu de Sus - Râul Mare - Pârâul Șerbotei - Cabana Negoiu
Marcaj: triunghi albastru;
Durată: 6-6,5 ore
Cabana Negoiu - Drumul Zmeilor - Valea Sărăţii - Piatra Prânzului - Șaua Popasul lui Mihai
- Custura Sărăţii - Negoiul Mic - Vârful Negoiu (2535 m, al doilea ca înălţime din România)
Marcaj: triunghi albastru;
Durata: 3,5 – 4 ore. Drum de evitat pe timpul iernii.
În această zonă urcă frecvent în timpul lunilor de vară capra
neagră, mai ales în căldările izolate și nederanjate de poteci
turistice (Arpășel, Albota, Lăiţa). Vulpea, ursul și lupul ajung
doar ocazional în zona de peste 2000 – 2100 m, dar sunt o
prezenţă permanentă mai jos, în pădurile dese de conifere, ca
și cerbul și râsul, jderul, mistreţul și căpriorul din pădurile de
foioase. În arealul parcului natural al Munţilor Făgăraș puteţi
vizita și Rezervaţia faunistică Arpășel, Calcarele de la Turnu
Roșu și cele mai înalte vârfuri din România, dintre care opt
peste 2 500 m - cel mai înalt, vârful Moldoveanu, are 2 544 m.
Crestele Făgărașului sunt înguste și relativ greu de parcurs,
însă peisajul de o frumuseţe inegalabilă vă va recompensa
efortul. În plus, între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, puteţi
admira peisajul din telecabina care urcă deasupra unei văi
glaciare caracteristice.
Piatra Dracului - Lacul Buteanului - Vârful Buteanu - Vf.Netedu - Șaua Netedului - Valea
Văiugii - Căldarea Bâlei - Lacul Bâlea
Marcaj: linie albastră;
Durată 4 - 5 ore
Localizare: în centrul României, judeţele Brașov și Sibiu
Acces:
rutier - prin E68/DN1, Sibiu – Făgăraș pe Transfăgărășan, care este însă închis în sezonul
rece, între lunile octombrie și iulie
Cazare: cabană de trei stele, pensiuni turistice de trei stele, pensiune agroturistică de
patru flori.
29
 Transfăgărășanul este unul dintre cele mai spectaculoase trasee
rutiere din Europa. Începe în apropierea orașului Curtea de Argeș
(DN7C)și se termină la intersecţia cu E68/DN1 dintre Sibiu și Brașov,
trecând în drumul său printre păduri dese, ajungând aproape de
crestele golașe ale munţilor, traversând un tunel lung de aproape
un kilometru la o înălţime de peste 2.000 de metri. A fost inaugurat
în 1974, cu eforturi materiale considerabile. Din cauza înălţimilor pe
care le atinge, șoseaua este acoperită de zăpadă pe timp de iarnă,
fiind închisă circulaţiei din luna octombrie până în iulie.

30
Rezervaţii Naturale
Vedeţi cu proprii ochi specii de plante și animale unice în lume sau pe cale de dispariţie, precum și areale
cu deosebită valoare știinţifică. Să descoperim împreună minunile Planetei Albastre.

Rezervaţia Vulcanii noroioși

Prin craterele micilor vulcani, gazele naturale de la 3 000
metri adâncime ies la suprafaţă și aduc un noroi fluid și
rece, cu pelicule concentrice de petrol, în diferite tonuri
de gri, ceea ce face ca solul să fie sulfuros și sărăturos,
neprielnic creșterii vegetaţiei obișnuite. Întâlnim speciile
de plante protejate prin lege Nitraria schoberi și Obione
verrucifera. Fenomenul vulcanilor noroioși poate fi
observat în două puncte separate: Pâclele Mari, unde
s-au format conuri cu baza de peste 100 de metri, pe
care bolborosesc mai multe cratere, și Pâclele Mici. În
zonă se mai află și tabăra de sculptură de la Măgura, ce
poate fi vizitată.

Localizare: comunele Berca și Scorţoasa, judeţul Buzău. Suprafaţă: 30 hectare

Acces: rutier - pe DN 10 prin Buzău – Vernești – Cândești – Sătuc – Berca – Joseni,
Policiori – Scorţoasa;
cu trenul - până la staţiile Cândești sau Berca
Cazare: pensiune turistică de patru stele, pensiune agroturistică de două flori.

Rezervaţia Naturală Creasta Cocoșului

Rezervaţia Naturală Creasta Cocoșului este
amplasată în Munţii Gutâi, la o distanţă de
aproximativ 35 km de orașul Baia Mare. Numele
său provine de la o coamă stâncoasă ascuţită,
crenelată, care pare a semăna cu o creastă de
cocoș. Este o porţiune dintr-un vechi crater
vulcanic, având o altitudine de aproximativ 1
450m. La sud de creasta principală se află centrele
urbane miniere Baia Mare, Baia Sprie și Cavnic
și două centre turistice. Alpiniștii se antrenează
și participă la concursuri de căţărare pe pereţii
crestei, deoarece terenul este destul de
dificil. La baza crestei se află o zonă cu aspect de
podiș.

Localizare: în nordul României, judeţul Maramureș

Suprafaţă: sub 50 de hectare
Acces: rutier - pe DN18 Baia Mare – Sighetu Marmaţiei, pânâ în pasul Gutâi
și apoi DF lateral spre NE
cu trenul - din gara Baia Mare
Cazare: pensiuni turistice de trei și patru stele, pensiuni agroturistice de
două și trei flori.

31
Rezervaţia naturală complexă
Lacul Sfânta Ana
Sfânta Ana este singurul lac vulcanic de pe întreg teritoriul
României. Este situat în munţii Harghitei, pe stânga Oltului,
în apropiere de Băile Tușnad. Lacul este așezat pe fundul
craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu, din masivul
vulcanic Puciosu (1 301 m), locul celei mai recente erupţii
vulcanice din Carpaţi și Europa Centrală de acum câteva
zeci de mii de ani.
Lacul se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape
circulară, are o lungime de 620 m și o lăţime maximă de
460 m, o suprafaţă de 19,50 ha și o adâncime maximă
de șapte metri. Lacul își completează apele numai din
precipitaţii, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de
aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apă
nu există oxigen, motiv pentru care în aceasta nu trăiește
nicio vietate. Lacul Sfânta Ana este o rezervaţie naturală
complexă (geologică, floristică și faunistică) și se leagă de
Băile Tușnad prin poteci turistice și o șosea.

Trasee în zona Lacului Sfânta Ana

Tinovul Mohoș - Băile Nadaș - gara CFR Tușnadu Nou
Marcaj: punct roșu.
Lungimea traseului: în urcare 4 – 4 1/2 h, în coborâre 3 – 3 1/2 h.
Distanţa de parcurs: 14 km. Practicabil tot anul; deosebit de frumos.
Lacul Sfânta Ana - Hotel Carpaţi
Marcaj: cruce galbenă. Lungimea traseului: 1 – 2 h. Distanţa de parcurs: 7 km, cel
mai scurt drum între Lacul Sfânta Ana și Băile Bálványoș, practicabil tot anul.
Lacul Sfânta Ana – Ţeţelea
Marcaj: cruce albastră. Lungimea traseului: 3 – 4 h. Distanţa de parcurs: 9 km.
Traseu de dificultate medie, pe timp de iarnă recomandat numai turiștilor bine echipaţi și
antrenaţi. Este bine să aveţi rezerve de apă, pentru că pe parcurs nu există niciun izvor.
Localizare: în centrul României, judeţul Harghita
Suprafaţă: 200,19 hectare.
Acces:
rutier - pe E 578/DN12 Miercurea Ciuc – Băile Tușnad – Bixad și apoi pe DJ 113 Bixad
- Lacul Sfânta Ana.
Cazare: pensiuni turistice de două și trei stele, camping de o stea.

32
Descoperă România
O tradiţie străveche este ca gazdele să își aștepte oaspeţii în
prag, cu o tavă cu pâinea „cea de toate zilele”, sare și
ţuică sau horincă, băuturi larg răspândite pe teritoriul ţării,
preparate din prune, după reţete tradiţionale.
Fie că vă veţi caza într-o pensiune din nord-vestul ţării, în
regiunea Crișana, ori în sud-est, în Dobrogea, veţi regăsi
pretutindeni aceeași plăcere a românilor de a prepara
mâncarea în casă și de a o împărţi cu cei care le trec pragul.
Dacă veniţi în preajma Crăciunului, veţi avea ocazia să
gustaţi din diferitele preparate din porc. Românii au inventat
câte un fel de mâncare pentru fiecare părticică din porc:
cârnaţi, lebăr (cârnat din măruntaie umplute cu ficat, fleică și
foi de dafin), caltaboși și tobă (inimă, picioare, urechi) etc. –
se gătesc aproape la fel pe tot întinsul ţării.

33
Când zăpada se topește și apele se
umflă învolburate în albiile lor, este timpul
pentru rafting și hydrospeed. Vă puteţi
caza la una din pensiunile de lângă râurile
cu cele mai mari debite și repezișuri:
Jiul, Mureșul, Crișul Repede și Bistriţa
– ideale pentru novici, Nera și Cerna –
situate în chei fascinante, unde veţi putea
practica și birdwaching-ul. Primăvara și
vara, pe munţi și pe dealuri se practică
mountainbiking-ul. Pe tot parcursul anului,
majoritatea direcţiilor silvice vă pun la
dispoziţie servicii de turism ecvestru și, în
Delta Dunării, plimbări cu barca.
În perioadele permise de lege, aici puteţi
pescui chiar dumneavoastră ceea ce
urmează să devină cina dvs.
Pentru aceasta, cel mai bine este să
plecaţi cu pescarii în zori, înainte de
cântatul cocoșilor, când peștele trage
mai bine la undiţă. Localnicii se pricep ca
nimeni alţii să prepare borșul de pește,
știuca umplută, saramura, crapul la proţap
și multe altele. În zona estică a ţării,
Moldova, puteţi face plimbări cu trăsura,
acesta fiind încă folosită de către localnici
ca mijloc de deplasare.
De Paști, românii înroșesc ouă, pregătesc
friptură de miel și colaci sau pască, pe
care le așază pe masă înainte de a merge
la biserică pentru Înviere.
Oricare ar fi partea ţării pe care veţi alege
să o vizitaţi, după o zi de efort cereţi
sarmale – rulouri din carne de porc și vită
cu condimente, învelite în foi de varză sau
de viţă-de-vie. În timpul postului, carnea
este înlocuită cu orez și ciuperci.
Mâncaţi-le cu smântână sau cu ardei iute,
alături de o porţie de mămăligă.

34
Coordonatele reprezentanțelor de promovare externă

Austria Italia
Opernring 1, Stiege R, Tur 404, Via Torino 95, Galleria Esedra,
1010 Viena 00184 Roma
Tel: 004313173157 Tel: 0039064880267
Fax: 00403131731574 Fax: 00390648986281
e-mail: rumaenien@aon.at e-mail: office@romania.it
www.rumaenien-info.at www.romania.it
Simion Giurcă – șef reprezentanță Ioana Podosu – șef reprezentanță
Marea Britanie
12 Harley Street, Londra, W1G 9 PG
China
Tel: 00442072243692
Tel: 0086 18614035912
Fax: 004479356435
e-mail info_romania@qq.com
e-mail: romaniatravel@btconnect.com
Mihaela Parteca – șef reprezentanță
www.romaniatourism.com
Răzvan Marc – șef reprezentanță
Franța
Polonia
3 Rue de l’Arrivée
Krakowskie Przedmiescie 47 - 51,
75015 Paris
00 - 071 Varsovia
Tel: 0033140209933
Tel/Fax: 0048228264010
email: info@guideroumanie.com
e-mail: info.rumunia@wp.pl
www.guideroumanie.com
Ruxandra Ana – șef reprezentanță
Mihaela Miheț – șef reprezentanță
Rusia
Germania
Mosfilmovskaya street 35, office 313,
Reinhardt Str., 47, D 10117 Berlin
119330 Moscova
Tel: 00493040055904
Tel: 007(499)1438765
Fax: 00493040055906
Fax: 007(499)1438672
e-mail: info@rumaenien-tourimus.de
e-mail: romaniatravel@gtmail.ru
www.rumaenien-tourismus.de
www.romaniatravel.ru
Adina Secară – șef reprezentanță
Alena Dodon – șef reprezentanță
SUA
355 Lexington Avenue, floor 19,
New York NY 10017
Tel/Fax: 0012125458484
e-mail: info@romaniatourism.com
www.romaniatourism.com
Simion Alb – șef reprezentanță

Autoritatea Națională pentru Turism

B-dul Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, 010873 București
Tel. +4 0372 144 079 / Fax. +4 0372 144 093
e-mail: comunicare@mturism.ro
www.turism.gov.ro / www.romania.travel

35
Cascada Bigăr, cea mai frumoasă cascadă din lume
(www.theworldgeography.com, 2015).