Sunteți pe pagina 1din 6

Modalități de integrare a activităţile matematice în invatamantul prescolar

Abordarea integrată este așadar, o împletire a conținuturilor într-o formă atractivă,


flexibilă, mobilizatoare care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare
și aplicare practică a celor învățate.
Întregul program se realizează prin joc, dar nu un joc întâmplător ci un joc organizat în
care copilul are prilejul să exploreze medii diferite și să îndeplinească sarcini în mod individual
sau cu în grupuri mici.
Trebuie să amintim că în puținul timp de când se aplică metoda abordării integrate a
conținuturilor, pe baza observațiilor zilnice spontane sau consemnate în fișele de observații
psihopedagogice ale copiilor, s-au constatat reale progrese în ceea ce privește creativitatea,
flexibilitatea, limbajul,sensibilitatea artistică, altruismul, sociabilitatea, încrederea în propriile
posibilități, stabilitatea psiho-emoțională, adaptabilitatea la situații noi a copiilor și nu în ultimul
rând, dezvoltarea abilităților motrice.
Predarea integrată a conținuturilor nu este riguros definită, în pofida numeroaselor studii
și cercetări care i-au fost consacrate în ultima vreme, datorită caracterului ei dinamic ce suferă
mereu modificări prin adaptarea continuă la ritmul de dezvoltare al societății moderne.
Astfel, cel mai utilizat termen este cel de predare integrată a științelor și presupune
reconsiderări radicale atât ale conținuturilor cât și ale ambientului predării și învățării.
Predarea integrată se fundamentează pe două sisteme de referință: pe unitatea științei și pe
procesul de învățare la copil.
La vârsta preșcolară, informația se subordonează dezvoltării iar activitățile cu conținut
matematic oferă instrumente care ajută copilul să rezolve situații de viață, adică o viziune unitară
asupra întregului proces instructiv-educativ ce se desfășoară în grădiniță presupune tocmai
integrarea conținuturilor diferitelor discipline în domenii de activitate diferite.
Activitățile matematice, datorită conținuturilor flexibile, se pot integra în toate cele cinci
domenii experiențiale prevăzute în curriculumul preșcolar: domeniul Științe, domeniul Limbă și
Comunicare, domeniul Estetic și Creativ, domeniul Om și societate și domeniul Psiho-motric.
Pentru realizarea individualizării și diferențierii vom prezenta câteva aspect metodice
privin legăturile dintre domeniul Știință și celelalte domenii experențiale.
1.Integrarea conținuturilor matematice în cadrul domeniului Științe
Aceasta reprezintă cea mai fructuasă modalitate de integrare a conținuturilor matematice
întrucât oferă cadrului didactic o paletă largă de facilități pentru parcurgerea programei și atingerea
obiectivelor învățământului matematic preșcolar.
Cele două tipuri de conținuturi vizează mediul apropiat copiilor în care ei se dezvoltă,
adică mediul natural, mediul social al grădiniței, mediul familial, care constituie surse inepuizabile
de cercetare pentru copii și de inspirație pentrucadrul didactic.
Cele patru anotimpurilor, ne oferă teme pentru studiul viețuitoarelor, fenomenelor
meteorologice, vegetației, activităților umane, care nu se repetă pe parcursul unui an școlar dar
care pot fi reluate și aprofundate în anii următori.
De exemplu în cadrul activităților de cunoașterea mediului, încă de la grupa mică
preșcolarii sunt puși în situația de a lua contact direct cu obiecte și fenomene cunoscute dar pe care
acum învață să observe, să analizeze,să experimenteze, să rețină caracteristicile definitorii, să
realizeze conexiuni logice de tip cauză-efect sub îndrumarea cadrului didactic care organizează
atent aceste activități.
Vom lua drept exemplu o activitate în cadrul căreia am integrat conținuturi de cunoașterea
mediului și matematică, activitate ce se poate desfășura în primele săptămâni ale anului școlar.
Exemplu: Toamnă darnică
Scopul: observarea a două fructe: mărul și para.
Fiecare copil va primi câte un fruct din fiecare soi și, dirijat de solicitările cadrului didactic,
îl va analiza sub aspectul culorii, formei, gustului, asemănărilor și deosebirilor, al posibilităților
de procesare și conservare dar și sub aspectul igienei alimentației și al beneficiilor pentru sănătate.
În partea a doua a activității, matematice, copiii vor fi solicitați să trieze și să clasifice
fructele în spații delimitate, după specie: merele pe o măsuță (coș, farfurie) și perele pe o alta.
Pentru prima dată se va intoduce termenul de „grupă” fără a insista ca acest termen să fie
folosit de copii, unde cadrul didactic va explica acest termen prin compararea grupei (mulțimii) de
fructe care e alcătuită din două grupe mai mici – a merelor și perelor – cu grupa de copii care este
formată la rândul ei din grupa fetițelor și grupa băieților.
Ca variație copiii vor fi solicitați să clasifice fructele după culoare, iar cadrul didactic va
demonstra proprietatea merelor care „se rostogolesc” ca fundament al viitoarelor cunoștințe despre
formele geometrice (rotund, cerc).
Într-o altă activitate matematică, preșcolarii vor învăța să numere în concentru 1-3 folosind
alte fructe obsevate la activitățile de cunoașterea mediului.
Pe parcursul anului școlar se vor desfășura activități asemănătoare în care, în funcție de
sezon și de planificarea proiectelor, se vor integra conținuturile activităților de observare cu cele
matematice cu ajutorul materialelor din natură folosite în ambele activități.
La grupa mijlocie, numărul categoriilor de fructe se mărește, adică vom lua trei, patru
soiuri de fructe, iar copiii folosesc în mod curent câteva elemente ale limbajului matematic
(grupă,mai multe/puține/tot atâtea).
Astfel ei pot forma grupe având drept criterii de selecție proprietățile fructelor pe care le-
au observat în activitatea anterioară de cunoașterea mediului. În acest stadiu, pe lângă operațiile
de triere și clasificare, folosesc operația de comparație globală a grupelor de obiecte utilizând
termenii „mai multe/mai puține/tot atâtea”.

2. Integrarea conținuturilor matematice cu Domeniului Limbă și Comunicare


Personajele poveștilor sau chiar atmosfera de bazm pot deveni „firul conducător” sau ideea
după care se pot integra conținuturile matematice și cele de dezvoltarea vorbirii.
În cadrul conținutului matematic integrat în DLC, preșcolarul de trei ani numără iezișorii
caprei din poveste, învață despre „cel mic, cel mijlociu și cel mare”, despre primul, al doilea, al
treilea ied, iar mai târziu, firul poveștii se complică iar el descoperă că fiecăruia dintre cei șapte
pitici îi corespunde câte o farfurie, o lingură, un pătuț.
De asemenea, află că Făt-Frumos își trasează în jur un cerc de protecție și în povești
distanțele se măsoară în timp sau în acțiuni: „a mers trei zile și trei nopți”, „ a dispărut cât te-ai
șterge la ochi”, iar slăbiciunea trupului e compensată prin ascuțimea minții: eroii evită confruntarea
fizică dezlegând enigme.
Exemplu: În lumea poveștilor
Este un model de integrare a domeniului Limbă și comunicare cu activitatea matematică,
unde, în prima parte a activității copiii repovestesc Albă ca Zăpada folosind imagini-suport cu
scene din poveste.
În partea a doua se desfășoară un joc didactic în care copiii devin porumbeii-ajutoare ai
eroinei și primesc drept sarcină să trieze și să grupeze după 1-2 criterii (formă, culoare, formă-
dimensiune, formă-culoare etc.) semințele amestecate de mama vitregă.
O altă modalitate de integrare a conținuturilor matematice cu conținuturile activităților de
povestire/repovestire este cea în care folosim imagini ale personajelor din povești. Copiii învață
numerația cu mai multă ușurință dacă mânuiesc jetoane cu reprezentări grafice ale piticilor,
ursuleților, zânelor despre care s-a povestit în activitatea anterioară.În acest sens sunt relevante
activitățile matematice de consolidare a cunoștințelor în care sunt folosite fișele de lucru
individual.
Preșcolarii primesc sarcinile:
 de a grupa personajele din povești și obiectele ce le reprezintă;
 de a purta corespondențe între personaj și obiectul reprezentativ.
De asemenea, exersează raportarea cifrei la număr purtând corespondențe între cifra 3 și
grupa de iezișori, între cifra 7 și grupa de pitici, între cifra 5 și grupa muzicanților din Bremmen.
În cadrul unui joc didactic matematic, toată grupa de copiii este antrenată în a-l ajuta pe
fiul împăratului să rezolve diverse probe în călătoria inițiatică: să aleagă traseul corect într-un
labirint, să rezolve o problemă de genul „completează ce lipsește”, să indentifice poziția spațială a
unor obiecte, să rezolve ghicitori cu conținut matematic, etc.
Dramatizarea poveștilor cunoscute este o altă modalitate de integrare a conținuturilor
matematice în DLC, mult folosită în special în cazul jocurilor didactice, unde în Ursul păcălit de
vulpe nu mai sunt dușmani ci colaborează în adunarea peștilor.
3. Integrarea conținuturilor matematice în Domeniul Om și Societate
Este modalitatea de integrare al cărei scenariu pune accent deosebit pe relaționarea
permanentă, care creează echilibru între laturile cognivă, afectivă și psihomotorie ale educației.
Acest tip de activități valorizează atât cunoștințele copiilor acumulate anterior cât și
experiența lor individuală de viață dobândită în familie, iar planificarea integrată a conținuturilor
matematice în domenil Om și societate pune accent deosebit pe dezvoltarea creativității
preșcolarilor dar nu neglijează latura educativă.
Alături de cunoștințele din domeniul matematicii, copiii învață să mânuiască unelte, cunosc
nemijlocit proprietăți ale materialelor și substanțelor folosite, își dezvoltă motricitatea fină, își
formează abilități manuale.
Exemplu: Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
În prima parte a activității se desfășoară jocul didactic matematic „Ajutoarele Zânei
Toamna” în care copiii primesc drept sarcini:
 să grupeze frunzele după un criteriu dat (mărime, culoare, formă);
 să alcătuiască grupe cu „mai multe”- „mai puține” prin sesizarea diferențelor cantitative;
 să ordoneze mulțimile de frunze în funcție de cardinalul acestora, stabilind legătura dintre cifră și
număr.
În partea a doua a activității copiii vor confecționa prin tehnici de îmbinare și lipire tablouri
decorative în care folosesc frunze de toamnă (figurine, teme plastice).
Exemplu: Activitatea integrată „Micii grădinari”.
În prima parte a activității (DOS), copiii confecționează flori din bețișoare și hârtie
colorată. În partea a doua (matematică) „plantează” tot atâtea flori câte indică cifra aplicată pe
fiecare „rond pentru flori”.
Pentru activitatea de învățare a unei noi figuri geometrice vom folosi modalitatea de
integrare DOS-DȘ, unde, în prima parte a activității copiii vor lipi triunghiuri de diferite
dimensiuni și culori pe contur (acoperișul casei, tichia clownului, vela vaporului, vârfuri de
munte).
În partea a doua a activității vor învăța despre figura geometrică numită triunghi al cărei
nume vine de la numărul trei: are 3 vârfuri și trei laturi. La grupa mare, după acest model se poate
proiecta o activitate mai complicată.
În prima parte putem desfășura un joc logico-matematic de fixare a cunoștințelor despre
figurile geometrice, iar în partea a doua –DOS- vor primi figuri geometrice de diverse dimensiuni
din hârtie colorată și foi de desen cu care vor realiza, prin tehica aplicației, teme plastice în funcție
de fantezia fiecăruia.
Din exemplele de mai sus a reieșit că, în afară de tema sau proiectul aflat în derulare este
liantul integrării, constituit materialul didactic folosit.
4. Integrarea conținuturilor matematice în Domeniu Estetic și Creativ
Domeniul estetic și creativ cuprinde disciplinele Educație muzicală și Educație plastic,
care, fiecare oferă un material bogat pentru realizarea diferitelor modele de integrare a
conținuturilor matematice.
Exemplu: „Numărăm pâna la zece/ Pe noi nimeni nu ne-ntrece!”.
În prima parte a activității, matematica, preșcolarii vor număra obiecte legate de tema
săptămânală și în partea a doua, educația muzicală, vor învăța cântecul Hai să zicem...: „Hai să
zicem una/ Una este luna/ Hai să zicem două/ Două mâini copilul are/ Una este luna.../ Hai să
zicem trei/ Trei Crai vin din depărtare/ Două mâini copilul are/ Una este luna.../Hai să zicem patru/
Patru boi la plug se mână/ Trei crai vin din depărtare/ Două mâini copilul are/ Una este luna.../ Hai
să zicem cinci/ Cinci sunt dagete la mână/ Patru boi la plug se mână/ Trei crai vin din depărtare/
Una este luna..”( la fiecare secvență muzicală, educatoarea indică imagini cu obiectele numărate).
Exemplu: Animale exotice integrază conținuturi matematice de predare a adunării cu o
unitate în concentrul 1-5 cu activitatea de educație muzicală în care se repetă jocul muzical
„Elefanții”: Un elefant (un copil iese în fața grupei)/ Se legăna/ Pe o pânză de păianjen/ Și pentru
că/ Ea nu se rupea/ A mai chemat un elefant (primul cheamă un al doilea copil în față iar grupa
numără: „1-2”). Jocul muzical se repetă pînă ajung în fața grupei 5 copii.
După același model putem desfășura activitatea La grădina zoologică din cadrul temei
anuale Viețuitoarele planetei. În prima parte a activității se desfășoară activitatea matematică de
predare a scăderii cu o unitate în concentrul 10-1 în care sunt folosite animale din plastic
(reproduceri fidele ale animalelor sălbatice) drept material didactic. În partea a doua, copiii vor
repeta jocul muzical „Elefanții” și anume secvența Zece elefanți/ Se legănau/ Pe o pânză de
păianjen/ Și pentru că/ Pânza se rupea/ A mai plecat un elefant (pleacă la loc un copil din grupul
de zece, iar grupa numără: „10-9”). Jocul se repetă până ce mai rămâne un singur copil în fața
grupei.
Disciplina Educație plastică este foarte bine reprezentată în modelele de integrare ale
conținuturilor matematice în cadrul DEC, unde preșcolarii rezolvă fișe matematice cu ajutorul
desenului în cadrul activităților de consolidare sau evaluare a cunoștințelor, decorează obiecte sau
jetoane ce vor deveni materiale didactice pentru activitățile cu conținut matematic.