Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea „Tibiscus” din Timişoara

Master: Psihoterapii şi psihologie clinică

PROIECT

Prezentarea cazului BOTA GRIGORE – „Ucigaşul de boschetari”

Disciplina:

PSIHOCRIMINOLOGIE

SEMESTRUL II

Student: Ghergari Claudia Alexandra

Anul I

Anul universitar 2016-2017


Inculpatul Bota Grigore este căsătorit cu soţia sa Bota Maria, de 15 ani, însă din căsătoria
acestora nu au rezultat copii. Relaţiile sexuale dintre cei doi soţi erau sporadice iar în ultimii ani,
au lipsit în totalitate, inculpatul nefiind interesat, sub acest aspect, de soţia sa. În schimb, încă din
tinereţe, înculpatul manifesta atracţie faţă de persoanele de sex masculin, cu care obişnuia să
întreţină relaţii sexuale pe cale orală (rezultă din declaraţia inculpatului).

Soţia inculpatului a aflat despre preferinţele sexuale ale soţului său de la organele de poliţie care,
în perioada 1986-1987, l-au prins şi reţinut pe inculpat pentru faptul că a întreţinut relaţii sexuale
nefireşti cu un alt bărbat. De asemenea, în urmă cu 3 ani, martora Bota Maria l-a surprins pe
inculpat la domiciliul lor, în pat cu un bărbat, motiv pentru care acesta a reacţionat extrem de
violent, din cauza bătăii primite, martora fiind nevoită să se refugieze la vecini .

În cazul lui Bota Grigore avem o „dedublare” de personalitate. În familie şi la serviciu era
un om deosebit: bun soţ (în afara tragediei sexuale, pe care soţia o accepta datorită celorlalte
calităţi), bun cofetar şi bucătar, un partener spiritual cu un umor fin şi inteligent, bun coleg, iar
cealaltă faţă este a criminalului care ucide fără scrupule oameni, fără o posibilitate efectivă de a
se apăra.

În perioada aprilie-august 2000, pe ambele maluri ale râului Săsar şi în apropierea Gării
din Baia Mare, au fost găsite unsprezece cadavre, în diferite stadii de descompunere. Acest lucru
a creat o adevărată psihoză în oraş. În toate cazurile cadavrele au fost la început neidentificate,
reuşindu-se identificarea prin mijloace dactiloscopice (mai puţin în două cazuri).

Nouă dintre cadavre au fost găsite pe malul râului Săsar, iar două cadavre în zona gării C.F.R.
din Baia Mare, în locurile frecventate de boschetari.

În vara anului 2000, în căutare de parteneri cu care să întreţină relaţii sexuale nefireşti, inculpatul
a început să frecventeze zona Staţiei CFR Baia Mare şi malurile râului Săsar din zona
municipiului Baia Mare, locuri unde pe timpul nopţii se adăposteau diverse persoane fără
locuinţă.

La data de 10 iulie 2000, după ce s-a înnoptat, inculpatul s-a deplasat în acest scop, în zona
Staţiei CFR Baia Mare şi deplasându-se paralel cu terasamentul căii ferate s-a apropiat de Staţia
de benzină SHELL, unde între gardul benzinăriei şi terasament, dormea victima G. Ioan.

2
Inculpatul s-a apropiat de victimă şi a scuturat-o ca să se trezească, după care i-a propus să
întreţină relaţii sexuale pe cale orala, dar victima a reacţionat cu iritare, adresându-i inculpatului
cuvinte obscene şi cerându-i să plece. Datorită faptului că a fost refuzat, inculpatul a luat o piatră
şi i-a aplicat victimei mai multe lovituri puternice în zona temporală stânga, după care a părăsit
neobservat locul faptei. Cadavrul victimei a fost găsit a doua zi şi efectuându-se autopsia
cadavrului s-a constatat ca moartea numitului G. loan, a fost violentă, că ea s-a datorat contuziei,
delacerării şi hemotragiei meningocerebrale cu fracturi craniene, leziunile tanatogeneratoare
precum si corespondentul lor extern (plaga pleznită retroauriculara stâgă şi echimozele de la
nivelul pavilionului urechii stângi) putându-se produce prin acţiunea de loviri active cu un corp
contondent dur, în cadrul unei heteroagresiuni (…).

Ulterior comiterii acestor fapte, în noaptea de 21/22 august 2000, inculpatul a încercat să
întreţină relaţii sexuale nefireşti cu martorul P. loan, care dormea întâmplător pe iarbă, în zona
Garii CFR Baia Mare, din declaraţia martorului rezultând că inculpatul a avut şi de această dată
un bolovan asupra sa. Martorul care s-a trezit când inculpatul s-a aruncat asupra sa, a reuşit să
anunţe imediat o patrulă a poliţiei, care l-a prins şi condus pe inculpat la sediu, în timpul
cercetărilor ce au urmat stabilindu-se că acesta este autorul crimelor comise asupra persoanelor
fără adăpost, pe raza oraşului Baia Mare.

În urma activităţilor specifice desfăşurate de lucrătorii de poliţie, s-a reuşit prinderea în noaptea
de 21/22.08.2000, în zona staţiei C.F.R. Baia Mare, a autorului crimelor, în persoana numitului
Bota Grigore, de 41 ani, din municipiul Baia Mare, în momentul în care încerca să-l lovească în
cap, cu o piatră, pe un „boschetar”. În momentul în care a fost prins de patrula de poliţie, Bota
Grigore a afirmat: “Jur pe cruce şi pe Evanghelie că n-am făcut nimic. Nu poţi trece de
boschetari, te împiedici de ei peste tot, în Gară, în Săsar. Te înjură, nu te mai poţi plimba de ei.
Dacă aş avea un pistol i-aş împuşca pe toţi!”

S-a reţinut că inculpatul, persoană cu atracţie sexuală spre persoane de acelaşi sex, în vara anului
2000, căutându-şi parteneri în rândul persoanelor fără locuinţă ce se adăposteau noaptea în
tufişurile de pe malul râului Săsar din zona oraşului Baia Mare, a ucis prin lovituri aplicate cu
pietre un număr de trei persoane, care nu au acceptat să întreţină cu el relaţii sexuale nefireşti.
Astfel, procedând în acest mod, inculpatul a ucis în noaptea de 10 iulie 2000 pe victima G. loan,

3
în noaptea de 3/4 august pe victima J. Alexandru iar în perioada 4-7 august 2000, tot pe timp de
noapte pe victima B. Vasile.

Inculpatul a fost supus în timpul urmăririi penale unei expertize medico – legale psihiatrice, care
a concluzionat că prezintă diagnosticul tulburare de preferinţă sexuală de tip homofil, că
păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale şi că
are discernământul păstrat în raport de faptele pentru care era cercetat.

La a doua expertiză medico – legale psihiatrică s-a concluzionat că inculpatul Bota Grigore, a
prezentat la data comiterii faptelor, ca şi în prezent psihopatie antisocială, că a avut capacitate
psihică de apreciere critica asupra faptelor de care este învinuit şi față de care discernământul a
fost păstrat.

În cazul ucigaşului de boschetari – Bota Grigore, profilul psihologic formulat anterior


prinderii acestuia a fost următorul:

 infractor bărbat;
 bolnav psihic pe fond sexual sau cu deviaţie sexuală (victimele au fost găsite cu şliţul
pantalonilor desfăcut sau cu pantalonii traşi în jos);
 laş, nu lasă victimei nici o şansă (lovea cu piatra direct din mână, în timp ce victima
dormea);
 putea fi un homosexual timid sau care nu-şi mai găsea un partener;
 căuta victime, care întotdeauna au fost sub influenţa alcoolului şi probabil consuma
băuturi alcoolice cu ele.

După identificarea lui Bota Grigore, cercetările au evidenţiat următoarele:

 cel în cauză a fost agresat sexual încă din minorat, fără a avea vreodată o viaţă sexuală
normală;
 în armată era cunoscut ca homosexual (sex oral);

4
 când s-a căsătorit (la 26 de ani), a făcut-o de formă, fără a avea o viaţă sexuală normală.
Şi după ce s-a căsătorit, a frecventat baia comunală unde-şi găsea parteneri. În anul 1989,
a fost prins în flagrant în timp ce acostase un bărbat cu care a întreţinut o relaţie sexuală
pe cale orală, fiind condamnat contravenţional. Pe măsură ce a înaintat în vârstă, şi-a
găsit tot mai greu parteneri de sex. A început să frecventeze locurile virane, unde-şi găsea
parteneri printre boschetari, care, de cele mai multe ori, acceptau o partidă de sex oral
pentru o sticlă de băutură. Când „propozabilii” ripostau fizic sau verbal, Bota Grigore îi
anihila prin lovire directă, cu pietre găsite în câmpul infracţional.

Cu toate că, după locul şi intervalul de timp în care au fost găsite cadavrele, leziunile prezentate
de acestea (plăgi zdrobite în regiunea capului), este mai mult decât probabil, că Bota Grigore a
ucis mai multe persoane (chiar el a declarat acest lucru cu ocazia testării la poligraf), a fost trimis
în judecată numai în trei cazuri, în celelalte concluziile medico-legale nefiind ferme şi clare,
datorită faptului că nu s-a putut stabili în mod sigur cauza morţii, din cauza gradului avansat de
descompunere al cadavrelor.

S-ar putea să vă placă și