REFERAT

ION IONESCU DE LA BRAD –

REPERE ŞI CONTRIBUŢII LA
DEZVOLTAREA STATISTICII ÎN
ROMÂNIA

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România

 Ion Ionescu de la Brad – Repere

Ion Ionescu de la Brad (n. 24 iunie/6 iulie 1818, Roman, Moldova – d.16/28
decembrie 1891, Brad, România) fiul al “iconomului” Ion Isăcescu şi al
Saftei(Elisabeta), fata preotului Toader Clima, şi-a petrecut o parte a copilăriei la
moşia schitului de la Brad, moşie administrată de tatăl său.
La vârsta de 7 ani începe Şcoala Domnească din Roman unde este “botezat”
Ionescu (fiul lui Ion) de către dascălul Verescu, astfel prenumele Ion devine nume
patronimic.
A studiat în țară la Academia Mihăileană din Iași, apoi în anul 1838 s-a
specializat în Franța în economie agrară la renumita Şcoală a agronomului
Mathieu de Dombasle şi a statisticianului Moreau de Johanes, frecventând cursuri
de fizică, chimie şi istorie la Sorbona, de botanică la Jardin des plantes şi de
economie la Conservatoir des Artes et Metieres. A urmat cursurile de economie
politică predate de A. Blanqui şi Pellegrino Rossi, ocazie cu care a studiat şi
lucrările de bază în domeniul statisticii.
În educaţia sa a avut parte de îndrumarea cunoscutului revoluţionar paşoptist
Eftimie Murgu. La doar 24 de ani devine profesor de agronomie la Academia
Mihăileană din Iași, fiind unul dintre principalii promotori ai realizării reformei
agrare în Principatele Române.
La Paris, Ion Ionescu de la Brad a închegat o strânsă prietenie cu alți tineri
români aflați la studii, animați toți de năzuința îmbunătățirii condițiilor materiale
și spirituale ale poporului din România. El a stabilit, de asemenea, relații cu multe
personalități progresiste ale societății franceze, trăind în mijlocul frământărilor
care au premers și au pregătit Revoluția de la 1848, revoluţie la care a şi participat
alături de Nicolae Bălcescu militând pentru oprirea abuzurilor şi drepturile
ţăranilor fapt care a condus la arestarea sa de către armata otomană şi trimiterea
în exil la Constantinopol. Revine în ţară după 8 ani şi 4 luni de exil, în anul 1857
cu o multitudine de cunoştinţe acumulate în domeniul agriculturii ca urmare a
ocupării unor funcţii importante precum cea de Membru în Consiliul Agriculturii,
director al Şcolii de Agricultură de la San Stefano, expert, consilier imperial şi
administrator al domeniilor din Tesalia ale marelui vizir Reşid Paşa.
Ion Ionescu de la Brad a fost implicat şi în viaţa politică fiind ales ca deputat
de Roman. Din această poziţie a încercat să apere drepturile ţăranilor şi să îşi
reprezinte cât mai bine alegătorii, astfel că prin acţiunile sale a ajuns să deranjeze

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România

autorităţile, fapt ce a condus la înlăturarea sa de la conducerea Oficiului de
Statistică în anul 1860 şi “exilarea” timp de trei luni la Mânăstirea Neamţului.
Cu competența și autoritatea sa recunoscută, el a reprezentat țara la congrese
internaționale şi expoziții în străinătate. Ca recompensă pentru creația lui
științifică, a fost ales membru corespondent și apoi membru de onoare al
Academiei Române şi membru al Societății de statistică din Londra.
Bun cunoscător al problemelor rurale, la momentul alcătuirii Legii pentru
Reforma Agrară a fost consultat chiar de către Alexandru Ioan Cuza. A lucrat ca
inspector general agricol până în anul 1869 cănd a decis să cumpere moşia de la
Brad (de la care şi-a luat şi numele Ion Ionescu de la Brad), unde a creat o “fermă
model” în care copii orfani erau luaţi, crescuţi şi educaţi. A numit ferma sa
“Orfelinatul Agricol de la Brad” fiind considerat primul care a practicat la noi în
ţară o acţiune de tip “plasament familial. A condus această fermă timp de 22 ani,
unde a practicat o agricultură model, aplicând metode dintre cele mai avansate
pentru acele timpuri.
Deşi a fost căsătorit, în anul 1855 cu o fată a cărei mamă era grecoaică iar tatăl
neamţ din Stuttgart, nu a avut nici un urmaş direct. La numai doi ani după
căsătorie, în anul 1857 la revenirea în ţară soţia îl părăseşte iar Ion Ionescu de la
Brad nu se mai recăsătoreşte.
La 73 de ani, Ion Ionescu de la Brad, se stinge din viaţă la data 16 decembrie,
după calendarul iulian, 28 decembrie, după calendarul gregorian 1891. Este
înmormântat în cimitirul de la Brad alături de înaintaşii săi. Casa memorială se
află în satul Brad, comuna Negri din judeţul Bacău.
Ion Ionescu de la Brad pe parcursul vieţii sale a avut preocupări complexe
axându-se pe diverse aspecte din domenii precum agronomia, economia politică,
statistică şi contabilitate.

Ion Ionescu de la Brad – Contribuţii la Dezvoltarea

Statisticii în România

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România

 Ion Ionescu de la Brad face parte din primul val de statisticieni români fiind şi
primul conducător al Oficiului de Statistică din Moldova. Din această postură
demarează în anul 1859 primul recensământ al populaţiei din Moldova.
În Moldova, pe baza referatului făcut de Lascar Catargiu, la 1 iulie 1859,
Alexandru Ioan Cuza dă decretul pentru înfiinţarea Direcţiei de Statistică a
Moldovei. Tot la această dată, A.I.Cuza semnează decretul prin care Ion Ionescu
de la Brad este numit director al Direcţiei de Statistică din Moldova, primul organ
de stat al statisticii din această parte a ţării. Oficiile centrale de statistică din Ţara
Romanească şi Moldova funcţionau pe lângă Ministerul de Interne şi aveau în
subordine câte un raportor statistic în fiecare judeţ. Cea mai importantă lucrare
efectuată imediat după înfiinţarea lor a fost Recensamantul populaţiei din 1859-
1860, ale căror rezultate au fost publicate în “Analele statistice şi economice
pentru cunoaşterea părţii muntene a României” şi în “Lucrările statistice ale
Moldovei”.
La sfârşitul lunii iulie 1862 încep lucrările pentru unificarea celor două organe
de statistică. Astfel, la 31 iulie 1862, Dionisie Pop Marţian alcătuieşte
regulamentul pentru atribuţiile Oficiului Statistic (unificat), urmând să aibă 12
secţii de lucru: Teritorial; Populaţia; Agricultura; Industria; Comerţul Intern;
Importul şi Exportul; Finanţele; Militare; Justiţia; Instrucţiunea publică;
Municipalitatile. Tot la 31 iulie 1862, pe baza materialelor prezentate, Consiliul
de Miniştri hotărăşte contopirea Directoratului statistic din Iaşi cu Oficiul statistic
din Bucureşti. La 2 august 1862 A.I.Cuza aprobă infiinţarea Direcţiei de
Statistică, unică pentru întreaga Românie, iar la 4 august este numit în fruntea
conducerii acestei instituţii Dionisie Pop Marţian. A urmat o perioada de
consolidare a instituţiei nou create, ca apoi, după anul 1866 să urmeze o perioadă
de regres a statisticii româneşti, cauzată printre altele şi de moartea lui Dionisie
Pop Marţian (1865). S-a încheiat astfel “o epocă de aur a statisticii româneşti,
ilustrată de Şuţu, Bariţiu, Marţian şi Ion Ionescu de la Brad” (Al. Barbat – Teoria
statisticii sociale).
Dr. Constantin Ionescu, director general al Direcţiei Centrale de Statistică
scria în articolul intitulat “Un veac şi jumătate de la naşterea lui Ion Ionescu de
la Brad, ctitor al statisticii româneşti” publicat în “Culegerea de articole – Din
Istoria Statisticii Româneşti, 1969” :
„Activitatea lui Ion Ionescu de la Brad ca director al statisticii din Moldova a
fost de scurtă durată. Și totuși, datorită energiei și pasiunii care-l caracterizau,
competenței pe care a dobândit-o prin studiu și meditație, agerimii minții sale,
Ion Ionescu de la Brad a realizat în acest răstimp o operă vastă și în unele

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România

privințe valabilă și astăzi: a îmbogățit metodologia statistică, a întocmit un vast
program de cercetare, a elaborat un îndrumar de statistică teoretică.”
În perioada exilului din Turcia a întreprins călătorii de studiu prin ținuturile
aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman, a cercetat și interpretat realitățile și
fenomenele naturale și sociale, realizând studii cu caracter monografic în care
utilizează statistica ca mijloc de cunoaștere și de ilustrare a aspectelor concrete
ale vieții social-economice, tipărind astfel în limba franceză câteva monografii și
un raport după cum urmeză:
- „Excursion agricole a Brussa”, 1849;
- „Excursion agricole a Dobrogea” , 1850, studiu de atentă analiză a condițiilor
agricole și sociale, precum și de vibrantă atitudine românească;
- „La Thessalie, telle qu’elleest et telle qu’elle peut etre”, 1851;
- „Excursion agricole en Asie Mineure”, 1856;
- „Etude sur le domain imperial de Hailer Kiflar”, 1856;
În anul 1861, după ce a fost îndepărtat de la conducerea Oficiului de Statistică
şi “exilat” la Mânăstirea Neamţului realizează “Monografia Mănăstirii
Neamţului” .
În deceniul al şaptelea din secolul XIX a realizat trei lucrări mari pentru a
caracteriza agricultura din trei judeţe ale ţării: Agricultura română din judeţul
Dorohoi, Agricultura română din judeţul Mehedinţi şi Agricultura română din
judeţul Putna, lucrări care de fapt sunt trei monografii complete de judeţe.
Aceste trei lucrări însumează aproape 2000 de pagini care cuprind un material
documentar preţios al epocii respective şi îl arată pe Ion Ionescu de la Brad drept
precursor al metodologiei monografice în studiul vieţii social-economice din
România.

Mircea Biji în lucrarea sa “Statistica in lucrările cu caracter monografic ale lui

Ion Ionescu de la Brad - „Din Istoria Statisticii Romanești, Culegere de articole
”, 1969, spunea :

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România

„Preocupările pentru statistică ale lui Ion Ionescu își au izvorul în activitatea sa
de cercetare științifică și mai ales în cercetările cu caracter monografic.
Monografia este forma preferată de studiu al lui Ion Ionescu.” .
În anul 1859, Ion Ionescu de la Brad, având funcţia de Director al Oficiului de
Statistică din Moldova, conştient fiind de necesitatea modernizării şi-a propus
ridicarea nivelului teoretic şi practic al statisticii moldovene, ceea ce presupunea
înlocuirea catagrafiilor cu recensăminte moderne, instruirea personalului,
prelucrarea corectă a datelor, reorganizarea statisticii în sine. În acelaşi an a
publicat “Povăţuiri pentru catagrafia Moldovei, precedate de oarecare elemente
de statistică“, editura Tipografia Buciumului Romanu Iaşi, lucrare ce a stat la
baza instrucţiunilor tipărite în „Monitorul Oficial“ (iulie 1859) pentru
desfăşurarea recensământului din 1859. Privitor la populaţie, recensământul
trebuia să ţină seama de vârstă, sex, starea civilă, profesie, capacitatea politică,
ştiinţa de carte. Această lucrare este considerată drept cea mai importantă
contribuţie în domeniul statisticii româneşti din acea perioadă, mai ales partea
introductivă intitulată “Elemente de Statistică” care ar putea fi realmente
considarată primul manual de statistică apărut în limba română.
Acelaşi Mircea Biji afirma : “Din activitatea practică statistică a lui Ion
Ionescu izvorăsc cele mai multe din ideile care-l îndreptățesc să se numere
printre precursorii teoriei și metodologiei statistice înaintate. Metodologia
observării statistice, a întocmirii tabelelor pe grupe și combinate, germenii
teoriei grupărilor, principiile de prelucrare a materialelor observării, utilizarea
metodei monografice în studiul fenomenelor social-economice iși găsesc o
fundamentare justă in lucrările lui Ion Ionescu” (Statistica in lucrările cu caracter monografic
ale lui Ion Ionescu de la Brad - „Din Istoria Statisticii Romanești, Culegere de articole”, 1969).

„În lumina realelor contribuții aduse de Ion Ionescu de la Brad la dezvoltarea

teoriei și practicii statisticii romanești din secolul al XIX-lea, se apreciază că el
se numără printre cele mai reprezentative personalități, cu certe calități de
teoretician, îndrumător metodologic și inovator in statistica romanească.” (Prof.
univ. dr. Neculai Tabără, Dr. ec. Mihaela Ungureanu, Drd. Ec. Carmen Nistor – Ion Ionescu de la Brad –
precursor al economiei agrare, statisticii și contabilității în Revista Română de Statistică – Supliment nr. 9/2014)

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România

 BIBLIOGRAFIE

 Revista INFO INS seria Centenar nr. 2 februarie 2017;

 Din Istoria Statisticii Romanești, Culegere de articole – editura Direcţia
Centrală de Statistică 1969;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Ionescu_de_la_Brad;
 http://www.acad.ro_comunicat_ Ionescu_de_la_Brad;
 Revista Română de Statistică – Supliment nr. 9/2014;
 Tratat de Statistică de Mircea Biji, Elena Maria Biji , Eugenia Lilea ,
Constantin Anghelache , Editura Economică 2002.

Ion Ionescu de la Brad – Repere si Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii în România