Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a modificat substantial
- revolutia francera a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific
- intreaga structura urb a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul de functionare)
- Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea societatilor si a arhitecturii
Faza Liberala
- articuleaza o lume veche (a sec XVIII)
- de Revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor productive, cresterea populatiei urbane (ex.
Londra avea 1 mil loc la sf sec XVIII, in 1861, avea 2.5 mil; Manchester - 12000 loc ajunge un secol mai tarziu sa aiba 400000 loc),
perfectionarea sistemelor de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830 - apare calea ferata)
- industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor), apoi in jurul unor zone in care spa descoperit
zacaminte de carbune si minereu de fier
- dezvoltarea industriala si cresterea populatiei a pus problema unei amenajari urbane globale
- pana in secolul 18 ca interverntii: apar orase noi in Renastere si Baroc, si s-a facut interventii asupra unor fragmente urbane la care s-
au aplicat principiile Renasterii
- din 1850 incolo - se incearca o dirijare a dezv urbane, iar ca inteventii publice importante: 1. Hausmann in Paris; 2. Viena; 3.
Extinderea orasului Barcelona
Parisul Haussmannian
- oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. Toate orasele europei
- s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand periferia, Il imparte in 20 de sectoare (arondismente)
- a realizat mai multe retele de echipare publica - retele edilitare, de canalizare, apa, iluminatul cu gaz, transport public, retea de scoli,
spitale, piete, parcuri, iar fiecare arondisment avea primaria ei
- interventia ppublica si cea privata incep sa se intrepatrunda
- interventiile publice importante au avut consecinta demolarea unor monumente importante (biserici, etc)
- orasul, strada, devin spatii publice moderne, in care spatiile comerciale la parterul cladirilor de locuit facc parte dintr-o ambianta noua a
orasului moderna
Orasul postliberal
Parisul Hausmanian
- orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat;
- orasul - impartire administrativa
- a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice, bulevardele au fost reparcelate ->imobil tipic
Barcelona
- orasul se extinde, este port al Mediteranei
- devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec 19
- explozia industriala a dus la o crestere a orasului
- organizare in insule patrate cu L=130 m (45 de grade la colturi)
Ringul Vienez
- intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in tehnica moderna a razboiului - ramane o suprafata
de teren foarte mare
- trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb veche si cartierele periferice
- ring - forma inelara
- relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte urganica, a tramei stradala, naturala
- interventia este foarte vizibila pt. Ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat plantate
Atena
- in 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman
- extinderea ocoleste acropola , protejand-o
- orasul se extinde pe o grila ortogonala, si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului
Berlinul
- spre sf. Sec XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax lung de factura baroca
- in 1860 capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate
- s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren
Florenta
- a fost capitala intre 1864 si 1871
- are un nucleu roman + o parte medievala
- sufera interventii renascentiste (Sf. Anunziata)
- vechile fortificatii dispar
Roma
- in sec XVIII - zona Romana (vestigii)
- primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice - treceau prin suprafete seurbanizate, devin directii de
dezvoltare
- nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi functionari
- s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat noua forma a orasului
- se realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi
- se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat
- au aparut strazi noi
- zona veche se transforma prin extinder regulate
Milano
- are un miez, nucleu istoric maai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei
- un plan f mare de dezv s-a realizat in 1894
- are potential de dezvoltare economica
Madrid
- extinderea s-a facut pe baza unui plan de extindere
- oras liniar cu artera periferica care separa orasul de teritoriul inconjurator
Helsinki
- sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa
Neoclasicismul
2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane
Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc), francezii au facut Enciclopediile in care
incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de gandirea religioasa
- Revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de Stat
- iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si egalitatii umane, idee
preluata de Marx, Engels; a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de relationare a lucrurilor -> asocierea cu arh si artele
neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- a reauds interesul oamenilor de arta catre lumea Antica
- Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- Renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- ALberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice
- Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice
- explozie a interesului pt. Cercetarile arh datorat it, fr, englezilor
- ls inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi, decoratii, fresce,
locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor
- Intentia cunoasterii mai aprofundate a Arh. Antice care s-a facut prin relevee in primul rand, care au fost publicate in Anglia, Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele Antichitatii)
- Academia Frantei de la Roma in sec XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori - se acorda
burse in Roma (locul unde s-a nascut civilizatia Europeana)
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani - a scris una dintre primele lucrari fundamentale asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca:"reprezinta nobila simplitate si inalta maretie"
Piranessi- desenator, arhitect italian
- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. Mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa de dezvoltare a fanteziei ->
reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia spre puritatea formelor primitive, elementare (cub, sfera, piramida,
etc); a generat (Antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de mana omului
- Antichitatea identificata a prins arh facuta de om, si cu o natura primitiva ideala
Germania - ca in Anglia, prezenta ideea de a recreea o arh noua bazata pe Antichitate - comuna a culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta ca exprime o recunoastere politica, economica, culturala
Italia
- traditia a existat intotdeauna care a traversat si Evul Mediu
Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg - cladit intr-o arhitectura neoclasica
Planse
- se acorda importanta f. Mare releveului precis, detaliile, structura -
- o cercetare rationala a sist tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor
- s-a incercat o reconstituire a Acropolei Atenei
- Piranessi - cunoastere f. Aprofundata a Antichitatii; face o reconstituire fantezista in spiritul Antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta
si decoratii: coloane corintice, arce in plin cintru - subliniaza importanta ruinelor Antice
- in Franta - legatura cu arh clasicista de curte - diferente esentiale de limbaj orientat direct catre Antichitatea clasica, dispar
independenta scolii franceze, apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv; colonade nesfarsite
care definesc sp. Public; sp. Grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane
- prezenta importanta a suprafetelor mari a zisdului orb, tratat cu niste goluri f. Simple; volumetrie elementara simpla
- colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. Mare, rezultand un contrast f. Mare umbra/lumina
- ex. Gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane
- Odeonul - la Paris: intrare - colonada masiva, dispare frontonul; cornisa este accentuata, separarea celor 2 niveluri; doriv maasiv si
simplu - soliditate+ masivitatea cladirii
- ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. Simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic)
- turnul scenei, tratat simplu, decoratia este eliminata
- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartione si exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris)
- este de fapt un templu antic
- arhitectura templului este transferata arh bisericii crestine
- nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat direct templul pagan
Friederich Gilly
- soclu gigant - nu prea a existat in Antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect de teatru - exacerbarea tendintelor simplificatoare ( se poate descompune f. Simplu in volume)
Alte planse
- reluari a Pantheonului de la Roma
- forma templului Antiic nu este proiectata pe un soclu solid
- golul reprezinta contrast intre frontonul regulat si scobitura sferei
- sp. Public - Napoli - colonada nesfarsita (Roma - Piata sf. Petru)
- volum f. Masiv de tip central (referinta Panteon)
Helsinki - ansamblu neoclasic unitar -- arh. Engel
Romantismul
- nu este un stil, este un mod de a privi arhitectura: opere, arhitecturi romantice
Caracteristici:
- o stare de spirit care a declansat un mod de a gandi atat in filosofie cat si fin in toate artele (literatura, pictura, arhitectura)
- a refuzat orice canon artistic - unica referinta a arh romantice : personalitatea creatorului, intuitie si sensibilitate individuala - se poate
emite o judecata de valoare asupra artei , arhitectului
- Beethoven - compozitie romantica
- presupune valori individuale, personale (caract. F. Generale)
- cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane
John Ruskin - promotorul gandirii romantice:"Arhitectura e o stiinta a simtirii si dup-aia o stiinta a regulilor"
- se bazeaza pe sentimentul naturii (nu natura primordiala, ci pitorescul naturii inconjuratoare)
Herder (pictor national german) - "Ratiunea singura nu este capabila sa inteleaga natura vie, este necesar sentimentul si imaginatia"
- perceptia naturii este personala, pitorescul este individual, presupune neregularitate, in opozitie cu gradinile clasice
- scoala peisagista engleza - doreste sa creezze o natura vie, neregulata, dar proiectata de o mana de om
- exista tentatia de a reunifica toate artele intr-o singura opera totala
- romanticii refuza frumosul in conceptia clasica
- o cladire nu trebuie sa fie frumoasa, ci sa exprime ceva
- reprezentante: muzeul grecesc, biserica gotica, cladirile publice cu arh romana antica
- romanticii foloseau si arhitectura antica, trebuie sa exprime caracterul cladirilor respective
- cultul ruinelor - se adreseaza sufletului, imaginatiei
- arh romantica este exprimata de o arhitectura de influenta medievala ( o arh a trecutului)
- Evul Mediu devine important pt. Ca atunci se formeaza natiunile moderne
- EM era un moment al nasterii unei natiuni (care presupunea o privire nostalgica asupra trecutului) - referinta la arh gotica (caracter
grav, sublim) care exprima cel mai bine arta evului mediu
- Heidide Heine :"oamenii evului mediu aveau convingeri pe cand noi avem doar opinii"
- e nevoie de mai mult decat o opinie pt. A construi o catedrala
- arhitectura gotica redescoperita - arh Romanticilor
Planse:
- fascinatia descoperirii evului mediu
- catedrala de factura gotica, care se pierde in vegetatie, se transforma in ruina
- descoperirea arh. Locale, nationlae
- Pusin? - in Anglia - initiatorul romantismului
- porneste de la orasul industrial englez si face reconstituiri - zidurile cetatilor, biserici gotice, etc
- model ideal de catedrala gotica - pe un varf de deal la care se ajunge printr-o succesiune de trepte, podeste - pitorescul, vegetatia f.
Bogata
- Leo van Klenze - templu grec amplasat pe un soclu f. Masiv (arh. Neoclasica) -> romantic-> modul in care este amplasat pe un deal
inconjurat de o fortificatie medievala, apare o relatie de pitoresc cu natura inconjuratoare
- un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima
- arhitectura gotica plasata intr-o vegetatie foarte bogata este pe cale de a invada arhitectura (ideea de natura vie care tine sa inghita
arhitectura)
- reconstituirea catedralei de la Kholn - folosirea imaginatiei pt. A putea reconstitui ceva ce nu a fost terminat niciodata
- arh. Engleza - tesatura decorativa a plafonului - nervurile
- Ruskin? - reconstructia unei mari proprietati - sipar simetria absoluta folosita de neoclasiciscm - libertatea imbinarii volumelor,
decoratiilor
- tot Ruskin? - ansamblu de cladiri (locuinta +biserica): tentatia iregularului; asimetria pronuntata; nu se fac referiri la axe de compozitie
- locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula care ulterior a fost asimilata si de alte tari)
Sec XIX
- 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza
1. Etienne Louie Boullee - 17 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris
- a construit f. Putine cladiri
- proiectele desenate dupa 1780 - 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra arhitecturii
- forma este elementul dominator - legile arhitecturii gasite in natura - elemente geometrice primare
- arhitectura este un sombol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
Planse: - capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental
- proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. Simple)
- teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul cel mai elegant
"Lumina este cea care creeaza efectele"
Cenotaful lui Newton
- monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este inmormanta acolo
- prezenta vegetatiei - supusa unei arhitecturi la scara gigantica
- foloseste formele elementare, corpurile geometrice foarte simple
Eclectismul
Problema stilului
- 1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam?
- tot trecutul arh se afla la indoirea fiecarui arhitect, si el trebuie sa aleaga
- Viollet le Duc - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide, stilul
- ce rol are in aceasta dezvoltare , experimentele arhitecturale, scoala de arhitectura si academismul? (academia de arh, Fratia Colbert -
reunesc cei mai reputati ai vremii, care stabilesc stilul de arhitectura moderna
- academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
Beaux Arts
- presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda dpdv artistic toate inovatiile tehnicii
- apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul - persoana f. Riguroasa mult mai deschis noilor produse
tehnice (metalul)
- contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala
Planse
Beaux Arts - compozitie simetrica, volum simplu, cladire amplassta intr-o suprafata f. Mare, amenajata intr-o compozitie clasicizanta
- ax principal dominant - o succesiune de spatii tratate diferite care se termina cu edificiul
- ax secundar perpendicular pe axul principal, care are niste incheieri, ax limitat in spatiu, amenajari peisagere
- cladirea inconjurata de amenajari peisagere care sustin cladirea, compozitie complexa, rafinata
Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de eclectism (alaturare de cladiri care au formule
sitlistice diferite)
- Parlamentul Austriac - stil antic (romanic) cu portic in fata, Primaria - tradite, construita cu arh romantica, arh medievala; Opera -
maniera neorenascentista
- ex de arh eclectica de influenta orientala
Biserica - corpul cladirii - de factura clasicizanta; flesa de factura medievala diferita
- ex. : rezolvare a unor cladiri public cu asocieri de surse arh f. Diferite
- tipologie a organizarii fatadei: toate cladirile importnate care apartin unui spatiu urban central al orasului - parterul este marcat cu un
portic; parter +mezanin formeaza un soclu mare
- ex. Catedrala de la Marsilia
- arh romanica cu un tip de tratare arhitecturala - referinta la arh evului mediu tuscan
- dezvoltare spatiala impunatoare - tip de structura bizantina
- ex. Biserica Paris - Scarecelor ?
- domina prin volum; inspiratie medievala; in detaliu - inspiratia renascentista; volumele se inalta succesiv in raport cu pozitia urbana
(cladirea se adapteaza unui mediu construit inclinat))
-ex. Reichul german
- sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata de la Louvre), elemente diferite articulate intr-
o asociere fireasca
- ex. Palatul Justitiei de la Bruxelles
- context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial
- contrast: dimensiuni f. Mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele inguste)
Planse:
Anglia - traditia medievala continua
- sistemul Fackwers
- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh f. Diferite; evolutia prin cercetare, epurare a planului
Elvetia: asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o forma relativ noua
Franta - stilul breton (N-V Frantei) - reia masiva constructie din piatra
- stil coasta de azur - arh mediteraneeana - volume simple, goluri mari la parter, living mare; se inscrie intr-un cerc local din S. Frantei
- Sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria - pitorescul
Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita, arhitectura pt care conditiile climatice incep
sa puna probleme
Ex. Arh regionala - Venetia : traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc
Ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei, proportii etc