Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.

3/2013

20 DE ANI DE CODECIZIE 20 YEARS OF EUROPEAN

EUROPEANA. EVOLUŢIE ŞI CODECISION. EVOLUTION AND
EVALUARE. ASSESSMENT.

Cristina CIORA1 Cristina CIORA 11

Abstract: Pe data de 1 noiembrie 2013,
procedura de codecizie va sărbători a 20-a
aniversare. În 2013, anul european al cetățenilor,
aniversarea procedurii care a consolidat legitimitatea
democratică a instituțiilor europene și care, de la
intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a
devenit procedura legislativă ordinară nu putea fi
trecută cu vederea. În acest context, lucrarea
încearcă să evidențieze principalele etape în
dezvoltarea procedurii și de a evalua performanța
acesteia de-a lungul anilor, prin selectarea unor
indicatori cantitativi și calitativi. Cu un procent
general aproximativ de 89% dosare încheiate, 10%,
dosare caduce sau retrase și doar 0,5% dosare
respinse, procedura de codecizie funcționează foarte
bine. De la o legislatură la alta, timpul de decizie a
fost în mod constant redus cu câștiguri ulterioare
consistente în termeni de eficiență. Nici modificările
tratatelor, nici extinderile nu au împiedicat buna
funcționare a acesteia. Chiar mai mult, procedura a
fost mai bine conectată la cetățenii europeni. Astfel,
din punct de vedere sectorial, procedurile legislative
au integrat nevoile concrete ale europenilor, cea mai
activă comisie a Parlamentului European, din punctul
de vedere al codeciziei fiind, de-a lungul anilor,
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță
alimentară urmată, la jumătatea legislaturii actuale,
de Comisia pentru afaceri economice și monetare.
Astract: On the 1st of November 2013, the
codecision procedure will celebrate its 20th
anniversary. In 2013, the European Year of Citizens,
the celebration of the procedure which consolidated
the democratic legitimacy of the European institutions
and which, since the entry into force of the Lisbon
Treaty, has become the ordinary legislative procedure
could not be overlooked. In this context, the paper
tries to highlight the main stages in the development
of the procedure and to assess its performance over
the years by selecting some quantitative and
qualitative indicators. With an overall average
percentage of 89% completed files, 10% lapsed or
withdrawn files and only 0,5% rejected files, the
codecision procedure has functioned very well. From
one legislature to another, the decisional time has
been constantly reduced with subsequent consistent
gains in terms of efficiency. Neither the modifications
of the treaties, nor the enlargements hindered its
proper functioning. Even more, the procedure has
been better connected to the European citizens. Thus,
from a sectoral point of view, the legislative
procedures have echoed the concrete needs of the
Europeans, the most codecision active Committee of
the European Parliament being, over the years, the
Environment, Public Health and Food Safety
Committee followed, at the mid-term of the present
legislature, by the Economic and Monetary Affairs
Committee.

Cuvinte cheie: procedura legislativă ordinară, Key words: ordinary legislative procedure,
codecizie, procesul decizional european codecision, decision-making process, European
Parliament, Council of the European Union

I. Consideraţii introductive I. Introductory remarks

2013 este anul cetăţenilor europeni. 2013 is the European Year of

2013 este şi anul în care, la 1 noiembrie se Citizens. 2013 is also the year when, on the

1
Doctorand, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, Romania.
11
Phd Candidate, National School of Political Studies and Public Administration, Bucharest, Romania.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
201
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
vor împlini 20 de ani de la intrarea în
vigoare a Tratatului de la Maastricht şi a
procedurii de codecizie. Procedura de
codecizie menită a rezolva, iniţial, deficitul
de legitimitate al procesului decizional
european, a consacrat de-a lungul anilor
puterea Parlamentului European în cadrul
echilibrul interinstituţional, punându-l pe
picior de egalitate cu Consiliul Uniunii
Europene.
Odată cu intrarea în vigoare, la 1
decembrie 2009, a Tratatului de la
Lisabona, procedura de codecizie (COD) a
devenit procedura legislativă ordinară
(PLO) în temeiul căreia este adoptată
majoritatea legislaţiei europene, ţinându-se
cont şi de interesele cetăţenilor europeni
reprezentaţi de europarlamentari.
Ceea ce ne propunem în această
lucrare, la ceas aniversar, este o trecere în
revistă a principalelor momente care au
marcat dezvoltarea COD/PLO şi o evaluare
a funcţionării acesteia după aproape 20 de
ani de la intrarea în vigoare.
II. Delimitări terminologice
”Obiect politic neidentificat” în
termenii lui Jacques Delors, Uniunea
europeană rămâne încă un ”obiect juridic
neidentificat”, deşi, cel puţin problema
personalităţii juridice a Uniunii a fost
rezolvată prin Tratatul de la Lisabona.
Ezitările terminologice care au
caracterizat în mod constant reforma
instituţiilor comunitare, regăsindu-se şi în
procesul decizional, nu sunt decât un indiciu
în acest sens. Putem începe cu denumirea
Tratatului de la Lisabona, care, deşi a reluat
în mare parte conţinutul Tratatului
constituţional, a fost reconceptualizat în
dezbateri ca un tratat modificativ şi
reformator şi nu ca o nouă Constituţie.
Acelaşi lucru pare a se fi întâmplat şi
în cazul procedurilor decizionale unde s-a
evitat folosirea sintagmei de proceduri
legislative în favoarea sintagmei de
proceduri decizionale. Tratatul de la
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
202
1st of November, there will be celebrated 20
years since the entry into force of the Treaty
of Maastricht and of the codecision
procedure. The codecision procedure meant
to initially solve the legitimacy deficit of the
European decision-making process, has
consolidated over the years the power of the
European Parliament within the
interinstitutional balance.
After the entry into force, on the 1st
of December 2009, of the Treaty of Lisbon,
the codecision procedure (COD) has become
the ordinary legislative procedure (OLP)
according to which most of European
legislation is adopted, whilst taking into
account the interests of the European citizens
represented by the Members of the European
Parliament. On this anniversary occasion, the
aim of this paper is to outline the key
moments that have marked the development
of COD/OLP and to assess its functioning
almost 20 years after its entry into force.
II. Terminological clarifications
"Unidentified political object" in the
words of Jacques Delors, the European
Union is still a "legal unidentified object",
although at least the issue of the legal
personality of the Union has been settled by
the Treaty of Lisbon.
An indication in this regard are the
terminological hesitations which have
constantly characterized the reform of the
European institutions and which can also be
found in the decision-making. A first
example thereof is the name of the Lisbon
Treaty, which, although took over most of
the content of the Constitutional Treaty, had
been reconceptualized as a modifying treaty
reform and not as new constitution.
The same seems to have happened
also with the decision-making procedures
where the use of decisional procedures had
been preferred to the wording of legislative
procedures. The Treaty of Lisbon is one that
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

Lisabona este cel care a marcat o evolutie showed a clear evolution in this respect, the
clară în acest sens, procedurile decizionale decision-making procedures being
fiind desemnate, după natura lor, în designated, according to their nature, as
proceduri legislative ordinare şi proceduri ordinary legislative procedures and special
legislative speciale, cele din urmă înglobând legislative procedures, the latter
procedurile care fac excepţie de la encompassing the procedures which do not
procedura standard care este codecizia. De fall in the scope of the standard procedure, i.
asemenea, la art. 289 alin. (3) din Tratatul e. the co-decision. The art. 289 (3) of TFEU
privind Funcţionarea Uniunii Europene (Treaty on the Functioning of the European
(TFUE), este stipulat clar că actele juridice Union) also clearly stipulates that the legal
adoptate prin procedură legislativă acts adopted by legislative procedure shall
constituie acte legislative. constitute legislative acts.
Deşi, în literatura de specialitate, se Although the literature makes
face în mod constant referire la proceduri constantly reference to the generic meaning
decizionale pentru a desemna generic un of the decision-making procedures
anumit tip de procedură în virtutea căreia designating a specific type of procedure
este elaborat un act legislativ, trebuie according to which a legislative act is
menţionat şi un alt sens al procedurii. De adopted, there must also be mentioned
exemplu, Unitatea de Codecizie din cadrul another meaning of the procedure. For
Serviciului Juridic al Secretariatului General instance, the former Codecision Unit of the
al Consiliului Uniunii Europene se numea Legal Service of the General Secretariat of
oficial Unitatea Proceduri Legislative în the EU Council used to be formally named
Codecizie, fiecare decizie în parte făcând Legislative Procedures in Codecision Unit,
obiectul unei proceduri legislative în each decision making the object of a specific
codecizie. codecision legislative procedure.
Astfel, putem vorbi de proceduri Therefore, we may speak of
legislative în codecizie încheiate în timpul codecision legislative procedures completed
unei legislaturi sau în timpul unei during a term or during a Presidency of the
Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, EU Council and assume that every taken
subînţelegându-se că fiecare decizie luată în decision is subject to a certain COD/OLP.
codecizie face obiectul unei anumite
PLO/COD. III. The Evolution of the
Codecision / Ordinary Legislative
III. Evoluţia procedurii de Procedure
codecizie/procedurii legislative ordinare
"The birth" of the ordinary legislative
«Actul de naştere » al procedurii procedure, initially known only as the
legislative ordinare, iniţial cunoscută doar codecision procedure is the Maastricht
ca procedura de codecizie, îl reprezintă Treaty, on the background of solving the
Tratatul de la Maastricht pe fondul "democratic deficit" and of strengthening the
rezolvării ”deficitului democratic” şi a democratic legitimacy of the European
întăririi legitimităţii democratice a UE. Union (EU). Thus, the European Parliament
Astfel Parlamentul european (PE) a căpătat (EP) has acquired a right of veto, a bill
un drept de veto, un act normativ neputând couldn’t be passed without its approval. The
fi adoptat decât cu acordul PE sau în cazul act appears to be common to both
în care acesta nu se opune. Actul apare ca institutions, being signed by their Presidents.
fiind comun ambelor instituţii fiind semnat The primary source of inspiration for
de către preşedinţii acestora. the codecision procedure had been, in fact,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
203
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
Sursa primară de inspiraţie a
procedurii de codecizie a fost, de fapt,
proiectul de Uniune Europeană cunoscut sub
numele de proiectul Spinelli adoptat de PE în
februarie 1984 şi care propunea împărţirea
egală a puterii legislative între Consiliu şi
Adunarea parlamentară de la acea vreme1.
Prin Tratatul de la Maastricht,
Parlamentul devenea co-legislator în doar
152 domenii de activitate comunitară (libera
circulaţie a lucrătorilor, dreptul de stabilire,
piaţa internă, cercetarea şi dezvoltarea,
mediul, reţelele de transport,
telecomunicaţiile, energia, sănătatea şi
cultura, etc.)3. Odată cu Tratatul de la
Amsterdam, numărul domeniilor sub
incidenţa co-deciziei a crescut considerabil la
38, oferind « un laborator pentru inovaţie şi
schimbare instituţională (….) pentru a
examina cum răspund instituţiile la o relaţie
de interdependenţă» 4.
Tratatul de la Nisa a extins câmpul de
aplicare a procedurii de codecizie la alte 7
domenii : măsurile de stimulare pentru
combaterea discriminării, cooperarea
judiciară în materie civilă, măsuri specifice
de sprijin în domeniul industrial, acţiuni în
domeniul coeziunii economice şi sociale (în
afară de fondurile structurale), statutul
partidelor politice şi masuri legate de vize,
azil şi imigrare 5.
Prin intrarea în vigoare a Tratatului de
la Lisabona, procedura de codecizie a
devenit procedura legislativă ordinară
aplicabilitatea sa aproape dublându-se la 856
de domenii7 . Practic, procedura de codecizie
redenumită procedura legislativă ordinară, a
intrat într-o ”nouă eră”8, devenind procedura
standard pentru adoptarea legislaţiei la nivel
european, iar Parlamentul European
dobândeşte astfel „un real statut de putere
legislativă”9. Majoritatea noilor domenii care
au trecut sub incidenţa procedurii legislative
ordinare, vin de sub incidenţa procedurii de
consultare, fiind vorba de domenii cheie de
activitate. Există de asemenea noi domenii
care intră sub incidenţa procedurii legislative
ordinare care relevă de noi baze juridice
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
204
the project of European Union known as the
Spinelli project adopted by the EP in
February 1984, which proposed equal
sharing of legislative power between the
Council and the Parliamentary Assembly of
that time13.
After the entry into force of the
Maastricht Treaty, the Parliament became
co-legislator in only 1514 areas of
Community activity (free movement of
workers, establishment right, internal market,
research and development, environment,
transport networks, telecommunications,
energy, health, culture, etc.) 15. Under the
Treaty of Amsterdam, the number of areas
under the co-decision increased significantly
to 38, offering "a laboratory for innovation
and institutional change (....) to examine how
institutions respond to an interdependent
relationship"16.
The Nice Treaty extended the scope of
the codecision procedure to 7 more areas:
stimulating measures to combat
discrimination, judicial cooperation in civil
matters, specific support measures for
industry, actions in the economic and social
cohesion area (apart from Structural Funds),
the status of political parties and measures
related to visas, asylum and immigration17.
With the entry into force of the Lisbon
Treaty, the codecision procedure has become
the ordinary legislative procedure, its
applicability nearly doubling to 8518
domains19. Basically, the codecision
procedure renamed the ordinary legislative
procedure, entered into a "new era"20
becoming the standard procedure for the
adoption of European legislation and, thus,
the European Parliament acquired a "real
status of legislative power"21. Most of the
new areas that came under the ordinary
legislative procedure, had used to fall within
the scope of the consultation procedure,
being key areas of activity. There are also
new areas falling under the scope of the
ordinary legislative procedure which rely
upon new legal bases introduced by the
Lisbon Treaty such as: the European energy
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
introduse prin Tratatul de la Lisabona din
care putem menţiona: politica energetică
europeană (art. 194 TFUE), cooperarea
administrativă (art. 197 TFUE), măsuri în
domeniul prevenirii crimei (art. 84 TFUE),
politica spaţială europeană (art. 189 TFUE),
politica europeană a sportului (art. 165
TFUE), etc.
Deşi modul de funcţionare a procedurii
de codecizie nu a fost modificat în mod
radical prin Tratatul de la Lisabona, putem
face totuşi câteva observaţii.
În primul rând, procedura art. 251
reglementată ca atare prin Tratatul de
instituire a Comunităţii Europene (TCE), dar
cunoscută, în general, sub sintagma de
procedură de codecizie (termen care nu se
regăseşte ca atare în TCE) a devenit oficial,
denumită ca atare la art. 294 procedura
legislativă ordinară. Astfel faimoasa
procedură de codecizie reglementată prin
tratate ca procedura articolului 251 TCE,
devine procedura legislativă ordinară.
În al doilea rând, aşa cum remarcă
Francois Xavier-Priollaud şi David
Siritzky10, Tratatul de la Lisabona substituie
avizului Parlamentului european din art. 251
TCE, o ”poziţie în primă lectură” în art. 294
TFUE. Diferenţa de substanţă între ”aviz” şi
”poziţie” este evidentă, marcând o evoluţie
calitativă din punctul de vedere al formulării
rolului Parlamentului European în procedura
de codecizie. Astfel poziţia în primă lectură a
Parlamentului European are acelaşi prestigiu
ca şi poziţia Consiliului UE în primă lectură.
Ba mai mult, poziţia Parlamentului european
în primă lectură subliniază clar preeminenţa
Parlamentului European în faţa Consiliului,
prima lectură a Parlamentului devansând
prima lectură a Consiliului care se face pe
baza primei poziţii a Parlamentului european.
Unii autori vorbesc, în acest context, chiar de
inscrierea principiului primei lecturi în faţa
Parlamentului european în tratat11. Tot în
acelaşi sens, putem remarca şi faptul că
« poziţia comună » a Consiliului devine pur
şi simplu « poziţie ».
Totuşi, aceeasi autori sunt si cei care
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
205
policy (art. 194 TFEU), the administrative
cooperation (art. 197 TFEU), crime
prevention measures (art. 84 TFEU), the
European space policy (art. 189 TFEU), the
European sport policy (art. 165 TFEU), etc..
Although the operation of the co-
decision procedure has not radically been
changed by the Lisbon Treaty, we can still
make a few observations.
First of all, the procedure of art. 251
regulated as such by the Treaty Establishing
the European Community (ECT), but
generally known under the terms of co-
decision procedure (which terms cannot be
found as such in ECT) has been officially
named under art. 294 TFUE ordinary
legislative procedure. Thus, the famous
codecision procedure regulated by the
treaties as the procedure of the 251 article of
the ECT becomes the ordinary legislative
procedure.
Secondly, as noted by Francois-Xavier
Priollaud and David Siritzky22, the Lisbon
Treaty replaces the opinion of the European
Parliament provided under art. 251 ECT,
with a "first reading position" under art. 294
TFEU. The substantive difference between
"opinion" and "position" is evident, marking
a qualitative evolution in terms of
formulating the role of the Parliament in the
co-decision procedure. Thereby, the position
of the European Parliament at first reading
has acquired the same prestige as the EU
Council's position at first reading. Even
more, the European Parliament's position at
first reading clearly emphasizes the
preeminence of the European Parliament
over the Council, its first reading taking
place before the reading of the EU Council
which is based on the first position of the
European Parliament. Some authors23 even
speak, in this context, of the codification by
the Treaty of the principle of the first
reading by the European Parliament. In the
same context, we can also note the fact that
the "common position" of the Council has
simply become "position".
However, the same authors are the ones
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

remarcă ”o egalitate imperfectă” între who also notice "an imperfect equality"
Consiliu şi Parlament în cadrul procedurii de between the Council and the Parliament
codecizie şi anume faptul că Parlamentul within the codecision procedure, i. e. that the
poate aproba poziţia Consiliului cu Parliament may approve the Council's
majoritatea voturilor exprimate, dar nu o position with the majority of cast votes, but
poate respinge decât cu majoritatea cannot reject it without the majority of its
membrilor săi. members.
O altă noutate este codificată prin alin. Another novelty codified under art. 294
15 al art. 294 din TFUE prin adaptarea par. 15 of TFEU provides the adaptation of
procedurii la cazurile speciale când the procedure to the particular cases when
prerogativa iniţiativei legislative nu aparţine the prerogative of the legislative initiative
Comisiei, ci unui grup de state membre sau does not belong to the Commission, but to a
la recomandarea Băncii Centrale Europene group of Member States, to the European
ori la solicitarea Curţii de Justiţie. Central Bank or to the European Court of
Justice.
I. Mod de lucru al COD/PLO
II. Working method of the
Procedura legislativă ordinară este COD/OLP
reglementată în detaliu la art. 294 din TFUE,
fiind prezentat modul de funcţionare. În mod The Ordinary legislative procedure is
general, procedura de co-decizie cuprinde regulated in detail under art. 294 TFEU
una, două sau trei lecturi, un text neputând fi presenting its functioning. In general, the co-
adoptat fără acordul Parlamentului sau al decision procedure comprises one, two or
Consiliului. De la intrarea în vigoare a three readings, a text couldn’t be adopted
Tratatului de la Amsterdam un acord poate fi without the agreement of the Parliament or
obţinut într-una dintre cele trei lecturi, the Council. Since the entry into force of the
nemaifiind necesară parcurgerea tuturor celor Amsterdam Treaty, an agreement can be
trei etape. A treia lectură este precedată de obtained in one of the three readings. It is no
un comitet de conciliere12. longer necessary to go through all three
Principalele diferenţe între prima si a stages. The third reading is preceded by a
doua lectură şi a treia lectură cu conciliere conciliation committee24.
în cadrul Parlamentului european sunt The main differences between the first
sintetizate în tabelul de mai jos: and second readings and the third reading
with conciliation are summarized in the table
below:

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
206
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

Tabel – Principalele diferenţe între prima/a doua lectură şi a treia lectură cu conciliere în cadrul
Parlamentului European

Sursă : Parlamentul European2

Table - Main Differences between First/Second Reading and Third Reading with Conciliation in the
European Parliament

Source: European Parliament3

2
Parlamentul european, Codecizia şi concilierea. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în
temeiul Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, ianuarie 2012, p. 17. (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/information/guide_ro.pdf accesată la 21/04/2013)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
207
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

În vederea eficientizării şi eficacităţii In order to improve the effectiveness and

procesului decizional pentru a încuraja o
decizie rapidă care să înglobeze în mod
echitabil interesele tuturor instituţiilor
implicate, COD/PLO este încadrată de diferite
clauze de securizare decizională:
varietatea instrumentelor implicate
(actori, reguli procedurale, limite temporale,
etc.),
multiplicitatea actorilor implicaţi
principali sau secundari (fiecare actor poate
atrage atenţia în mod direct sau indirect asupra
unui aspect prin feed-back-ul pe care îl dă
asupra proiectului conducând astfel la reglarea
unei anumite probleme apărută în timpul
procedurii legislative ordinare),
diferenţierea intereselor
reprezentate de fiecare instituţie asigură
reglarea optimă a politicii în curs de elaborare
în funcţie de interesele fiecărei instituţii (ex.
Comisia reprezintă interesul general al
Uniunii, Consiliul reprezintă interesele statelor
membre, Parlamentul european reprezintă
interesele cetăţenilor europeni),
etapizarea procedurii prin
stabilirea a trei lecturi reglementează trei
posibilităţi de reglare a intereselor satisfăcute
sau nu prin politica în curs de creare prin actul
legislativ,
termenele legale (limitele
temporale) instituite în faze diferite ale
procedurii reglează eficienţa procesului
legislativ de elaborare a politicilor
împiedicând o prelungire la nesfârșit a
procesului legislativ.(ex. dacă în cazul primei
lecturi nu există nicio constrângere legată de
termene,celelate lecturi sunt supuse unor
termene stricte).
regulile de vot din ce în ce mai
stricte în avalul procedurii contribuie, de
asemenea, la eficientizarea procesului
decizional prin încurajarea ajungerii la un
compromis cât mai repede posibil (ex. în
efficiency of the decision-making process and
to encourage a quick decision which equally
incorporates the interests of all institutions, the
COD/OLP is framed by different decisional
safety clauses:
the variety of the involved instruments
(actors, procedural rules, deadlines, etc.),
the multiplicity of primary or secondary
involved actors (each actor can directly or
indirectly draw attention to an aspect through
the feed-back it gives on a proposal, thus
leading to the adjustment of the problems
occurred during the ordinary legislative
procedure),
the differentiation of the interests
represented by each institution ensures the
optimal adjustment of the policy in the making
according to the interests of each institution
(e.g. the Commission represents the general
interest of the Union, the Council represents the
interests of the Member States, the European
Parliament represents the interests of European
citizens),
the phasing of the procedure by
establishing three readings regulates three
adjustment possibilities of the interests satisfied
or not by the policy being created through the
legislative act,
the legal deadlines (time limits) set in
different phases of the procedure adjust the
efficiency of the legislative process creating a
policy, thus preventing an endless extension of
the legislative process (e.g. if in the first reading
there is no deadline, the other readings are
subject to strict deadlines),
the voting rules becoming stricter and
stricter downstream the procedure also
contribute to render more efficient the decision-
making by encouraging reaching a compromise
as early as possible (e.g, in the first reading, the
European Parliament may adopt amendments
by simple majority, whereas during the second

3
European Parliament, Codecision and Conciliation. A Guide to how the Parliament co-legislates under the
Treaty of Lisbon, Brussels, January 2012 p. 16. (available at
http://www.europarl.europa.eu/code/information/guide_en.pdf accessed 21/04/2013)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
208
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

cadrul primei lecturi, Parlamentul european reading, the absolute majority is required).
poate adopta amendamente cu majoritate
simplă, în timp ce în cadrul celei de-a doua
lecturi este necesară majoritatea absolută) V. Assessment of the Codecision
/Ordinary Legislative Procedure

V. Evaluarea procedurii de V.1. Preliminary Considerations

codecizie/procedurii legislative ordinare
V.1. Consideraţii preliminare
«Nu tot ceea ce poate fi măsurat (...)
contează; nu tot ceea ce contează poate fi (...)
măsurat » spunea Albert Einstein 25. O
analiză strict cantitativă sau strict calitativă a
procedurii legislative ordinare ar fi
incompletă, motiv pentru care preferăm o
abordare cantitativă-calitativă/calitativă-
cantitativă cu preeminenţa, după caz, a unui
aspect.
Ca şi indicatori cantitativi, putem
menţiona: numărul procedurilor încheiate în
codecizie (pe legislaturi, pe ani, pe
preşedinţii ale Consiliului UE, pe lecturi, etc.)
şi timpul necesar pentru încheierea unei
COD/PLO (în general sau pe lecturi). Ca şi
indicatori calitativi putem menţiona: natura
dosarelor (politice sau tehnice) sau calitatea
legislaţiei adoptate (transversală sau
sectorială). Din raţiuni care ţin de limitele
acestei lucrări, ne vom limita doar la
abordarea unor anumiţi indicatori.
V.2. Abordare globală a COD/PLO
La aproape 20 de ani de funcţionare,
procedura legislativă ordinară pare a
funcţiona foarte bine. Astfel, la data de
09/04/2013 figurau 1255 de COD/PLO
încheiate, 305 proceduri în curs, 7 proceduri
respinse şi 148 de proceduri caduce sau
retrase26. Practic, dintr-un total de 1410
proceduri, un procent de 89% au fost
încheiate cu succes (1255), un procent
aproximativ de 10% din proceduri au fost
retrase sau caduce, în timp ce numărul
procedurilor respinse se ridică la doar 0,5%
din totalul procedurilor luate în considerare.
Cu un procent de 89% din proceduri încheiate
cu succes, putem afirma că, în mod global
"Everything that can be counted does
not necessarily counts; everything that counts
cannot necessarily
be counted " said Albert Einstein37. A purely
quantitative or purely qualitative analysis of
the ordinary legislative procedure would be
incomplete, which is why we prefer a
quantitative-qualitative/qualitative–
qualitative approach with the according
preeminence of one aspect.
As quantitative indicators, we can
mention: the number of procedures
completed in codecision (by legislatures, by
years, by Presidencies of the EU Council, by
readings, etc.) and the time necessary to
complete a COD / OLP (in general or by
readings). As qualitative indicators we may
mention: the nature of files (political or
technical) or the quality of passed legislation
(transversal or sectoral). For reasons related
to the limits of this paper, we will address
only some of the above mentioned indicators.
V.2. Global Approach of COD/OLP
After almost 20 years of operation, the
ordinary legislative procedure seems to work
very well. Thus, as of 09/04/2013, there were
1255 completed COD/OLPs, 305 on-going
procedures, 7 rejected procedures and 148
lapsed or withdrawn procedures38. In fact, out
of a total of 1410 procedures, around 89%
have been successfully completed (1255),
around 10% of the procedures have been
lapsed or withdrawn, while the number of
rejected procedure counts only 0, 5% of the
considered procedures. With 89% successful
procedures, we can say that, overall, the
codecision/OLP has been working very well.
If the withdrawn or lapsed procedures
represent clear indicators of decisional non-

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
209
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
procedura codeciziei/PLO funcţionează foarte
bine.
Dacă procedurile retrase sau caduce
reprezintă indicatori clari de non-performanţă
decizională implicând nu doar costuri
financiare, ci şi de competitivitate prin
întârzierea punerii în aplicare a anumitor
politici, nu acelaşi lucru îl putem afirma şi
despre procedurile respinse. Astfel, în opinia
noastră, procedurile respinse constituie
excepţia de la regulă, motorul de căutare al
OEIL afişând doar 7 proceduri respinse27.
Deşi, aparent, procedurile respinse pot
reprezenta un indicator de neperformanţă
decizională, numărul foarte scăzut al acestora
pare a indica mai degrabă un sistem
decizional eficient şi eficace ale cărui excepţii
confirmă regula. Pe de altă parte,
complexitatea dosarelor şi interesele
cetăţenilor europeni nu pot fi cuantificate.
Astfel, dacă intrarea în vigoare a anumitor
acte ar fi avut efecte negative asupra
cetăţenilor europeni reprezentaţi în PE, atunci
respingerea acelor proceduri poate fi benefică
şi, paradoxal, chiar un indicator de
performanţă în sensul în care rolul
Parlamentului european de a apăra interesele
generale europene a fost îndeplinit cu succes.
De exemplu, una dintre cele două
proceduri respinse în cadrul celei de-a şasea
legislaturi se referă la Directiva timpului de
lucru, Parlamentul european neputând fi de
acord, printre altele, cu măsurarea timpului de
lucru per contract si nu per persoană care, în
vremuri de criză, poate avea mai multe
contracte de muncă. Este vorba de o protecţie
a lucrătorilor europeni, un dosar cu o
importanţă politică majoră, mai ales în
contextul actualei crize economico-sociale.
În ceea ce priveşte timpul mediu pentru
adoptarea unei proceduri, acesta a cunoscut o
evoluţie pozitivă prin diminuarea progresivă
a acestuia de la o legislatură la alta. Astfel,
dacă în timpul celei de-a cincea legislaturi
(1999-2004) timpul mediu ponderat pentru
adoptarea unei decizii COD a fost de 23,3
luni, în timpul celei de-a şasea legislaturi
(2004-2009) acesta a fost de 21,7 luni, iar în
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
210
performance, involving not only financial
costs, but also competitiveness costs by
delaying the implementation of certain
policies, we cannot say the same about the
rejected procedures. Thus, in our opinion, the
rejected procedures constitute the exception
to the rule, the search engine of the
Legislative Observatory of the European
Parliament (OEIL) displaying, following our
researches, only 7 rejected procedures39.
Although apparently the rejected procedures
can be an indicator of decisional non-
performance, their very low number seems to
rather indicate an efficient and effective
decision-making system whose exceptions
prove the rule.
On the other hand, the complexity of
the files and the interests of the European
citizens cannot be quantified. Thus, if the
entry into force of certain legislative acts had
had negative effects on the Europeans
represented in the EP, then the rejection of
those procedures could be beneficial and,
paradoxically, even a performance indicator
in the sense that the European Parliament's
role to defend the general interests of the
European citizens was successfully fulfilled.
For instance, one of the two
procedures rejected during the sixth
legislature refers to the Working Time
Directive, the European Parliament couldn’t
agree, among other things, the measurement
of working time per contract and not per
person who, in times of crisis, may have
several work contracts. It is the protection of
European workers which was at stake, a file
of major political importance, especially on
the background of the current economic and
social crisis.
As regards the average time for
adopting a procedure, this has experienced a
positive development by progressively
reducing itself from one legislature to
another. Thus, if during the fifth legislature
(1999-2004) the average weighted time of
adoption for a COD decision was of 23.3
months, during the sixth legislature (2004-
2009) it was of 21.7 months, whereas during
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
timpul legislaturii actuale (2009-5/02/2013) a
fost de 17,72 luni28. În ceea ce priveşte cea
mai lungă sau cea mai scurtă procedură, în
timpul celei de-a şasea legislaturi (2004-
2009) de exemplu, cea mai scurtă procedură a
durat 1,8 luni fiind încheiată în primă lectură,
în timp ce cea mai lungă procedură a durat
159,4 luni, fiind încheiată în timpul celei de-a
treia lecturi29. Fără îndoială, procedurile cele
mai scurte sunt cele care se referă la
codificări, abrogări sau alinieri la
comitologie, în timp ce procedurile cele mai
lungi se referă la dosare complexe şi sensibile
din punct de vedere politic.
Cea mai veche procedură şi fără
îndoială una dintre cele mai lungi, dacă nu
cea mai lungă procedură, datează din anul
1985 1985/0046(COD)procedura sub care
fusese depusă propunerea legislativă iniţial în
anul 1985 fiind, fără îndoială, ulterior
reconvertită în procedura de codecizie. În
jargonul instituţional, există anumite dosare
legislative poreclite « frumoasele din pădurea
adormită » care apar ca urmare a unei prime
lecturi nesupusă niciunui termen. Este fără
îndoială şi cazul acestei proceduri finalizată
în anul 2001, după aproape 16 ani, prin
publicarea Directivei 2001/24/CE
Parlamentului European și a Consiliului din
4 aprilie 2001 privind reorganizarea și
lichidarea instituțiilor de credit.
V.3. Abordare sectorială a COD/PLO
Dosarele legislative încheiate de
fiecare comisie parlamentară în parte
reprezintă un barometru sectorial de
exercitare eficace a democraţiei
reprezentative în funcţie de interesele
cetăţenilor europeni reprezentaţi. Cea mai
prolifică comisie în timpul ultimelor trei
legislaturi a fost Comisia pentru mediu,
sănătate publică și siguranță alimentară
(ENVI), aceasta dobândind de-a lungul anilor
reputaţia de „comisie „mai verde” decât
Parlamentul ca întreg” 30 prin diferenţele de
poziţie între comisia competentă şi plenul PE.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
the current legislature (2009-5/02/2013) it has
counted 17.72 months40. As regards the
longest or the shortest procedure, during the
sixth legislature (2004-2009) for example, the
shortest procedure lasted 1.8 months and was
concluded at first reading, while the longest
procedure lasted 159.4 months, being
completed during the third reading41.
Undoubtedly, the shortest procedures are
those relating to codifications, repeals or
comitology alignments, while the longest
procedures relate to complex and politically
sensitive files.
The oldest procedure and without
doubt one of the longest if not the longest
goes back to 1985. The procedure 1985/0046
(COD) under which the legislative proposal
had been originally submitted in 1985 was
undoubtedly subsequently reconverted into
codecision procedure. In the institutional
jargon, there are certain legislative files
nicknamed "sleeping beauties" stemming
from the lack of any deadline within the first
reading. It is undoubtedly also the case of this
procedure completed almost 16 years later, in
2001, by the publication of the Directive
2001/24/EC of the European Parliament and
a of the Council of 4 April 2001 on the
reorganisation and winding up of credit
institutions
V.3. Sectoral approach of COD/
OLP
The legislative files concluded by
each committee in part represent a sectoral
barometer of effective exercise of
representative democracy according to the
interests of the represented European citizens.
The most prolific parliamentary committee
during the last three legislatures has been the
Committee for Environment, Public Health
and Food Safety (ENVI) which has gained
over the years the reputation of a "committee
”greener" than the Parliament as a whole"42
due to the differences between its positions
and the EP’s plenary.
Thus, at the mid-term of the seventh
211
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
Astfel la jumătatea celei de-a şaptea
legislaturi (2009-12/2011) Comisia ENVI
conducea pe primul loc ca dosare gestionate
cu un procent de 15,2%, fiind urmată de
Comisia pentru afaceri economice și
monetare (ECON) cu 13% şi de Comisia
pentru transport și turism (TRAN) cu
11,9%31. Practic, faţă de legislatura
anterioară, Comisia ECON a schimbat locul
cu Comisia TRAN, lucru explicabil de
măsurile necesare a fi luate pe fondul crizei
economice si financiare.
În timpul celei de-a şasea legislaturi
(2004-2009), Comisia ENVI a condus detaşat
cu un procent de 20% , fiind urmată de
comisia afaceri juridice (JURI) cu un procent
de 18,3%, respectiv comisia TRAN cu 11,
4% şi comisia ECON cu 8,8%32. Având în
vedere că 4633 dintre cele 8334 de dosare
încheiate de comisia JURI au fost dosare
legislative de codificare, putem considera că
locurile doi şi trei ale podiumului legislativ
sectorial din a şasea legislatură au fost
ocupate de comisiile TRAN şi ECON cu 52,
respectiv 40 de dosare35. În sfârşit, în timpul
celei de-a cincea legislaturi (1999-2004),
Comisia ENVI a ocupat primul loc cu 117
dosare, urmată fiind de Comisia TRAN cu 72
de dosare şi Comisia Afaceri juridice (JURI)
cu un număr de 48 de dosare încheiate36.
Performanţa comisiei ENVI se
datorează, pe de o parte, consecinţelor
dezastruoase pe care le-au avut, pentru opinia
publică, crizele ce au marcat siguranţa
alimentară şi sănătatea publică (ca de exemplu
boala vacii nebune, scandalul mai recent al
cărnii de cal, etc.), determinând o intensă
activitate legislativă în aceste domenii şi, pe de
altă parte, în special în ultimele două
legislaturi, emergenţei temelor legate de mediu
şi energie şi a necesităţii promovării unei
„Europe a proiectelor concrete”,
conceptualizată în momentul perioadei de
reflecţie asupra viitorului Uniunii instituită ca
urmare a referendumurilor negative din Franţa
şi Olanda asupra Tratatului constituţional şi
reconceptualizată mai recent ca „Europă a
rezultatelor”.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
212
legislature (2009-12/2011) the ENVI
Committee was the leader as managed files
with a percentage of 15.2%, followed by the
Committee on Economic and Monetary
Affairs (ECON) with 13% of the files and the
Committee on Transport and Tourism
(TRAN) with 11.9% of the files43. Basically,
unlike the previous term, the ECON
Committee changed the place with the TRAN
Committee, which is understandable because
of the measures necessary to be taken in the
context of the economic and financial crisis.
During the sixth term (2004-2009),
the ENVI Committee clearly led with 20% of
the concluded files, being followed by the
Committee on Legal Affairs (JURI) with a
percentage of 18.3%. the TRAN committee
with 11.4% and the ECON committee with
8.8%44. Given that 4645 of the 8346 files
concluded by the JURI committee had been
codifications, we may consider that the
second and third places of the sectoral
legislative podium during the sixth legislative
term had been occupied by the TRAN and
ECON committees with 52 and 40 files
respectively47. Finally, during the fifth
legislature (1999-2004), the ENVI
Committee took the first place with 117 files,
being followed by the TRAN Committee (72
files) and the JURI Committee (48 files) 48.
The performance of the ENVI committee
is due, on one hand, to the disastrous
consequences which the crises that had marked
the food safety and the public health (such as
the mad cow disease, more recently the horse
meat scandal) had on the public opinion,
causing an intense legislative activity in these
areas and, on the other hand, especially in the
last two legislatures, to the emergence of
environmental and energy issues and, thus, to
the need of promoting a "Europe of concrete
projects". Conceptualized during the period of
reflection on the future of the Union established
following the negative referenda on the
Constitutional Treaty from France and
Netherlands, the „Europe of concrete projects”
has been subsequently reconceptualized as
"Europe of results".
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

V.4. Abordare semestrială V.4. Semester approach

O altă analiză a evoluţiei procedurii
COD/PLO poate fi făcută în funcţie de
dosarele încheiate per Preşedinţie a Consiliului
Uniunii Europene cu menţiunea că, în acest
caz, din raţiuni politice care ţin de performanţa
unei preşedinţii, sunt considerate ca fiind
încheiate procedurile asupra cărora s-a ajuns la
un acord. În figura de mai jos, întocmită pe
baza datelor furnizate pe website-ul
Consiliului UE putem evalua evoluţia
COD/PLO de la intrarea în vigoare a
Tratatului de la Amsterdam până la sfârşitul
anului 2012.
Another analysis of the evolution of the
COD/OLP can be made by taking into
consideration the legislative files concluded per
presidency of the Council of the EU (EU
Council). In this case, it is worth mentioning
the fact that, for political reasons relating to the
performance of a presidency, the procedures
are considered to be concluded when there is a
reached agreement upon. In the figure below,
drawn up by us on the basis of data provided on
the website of the EU Council, we can assess
the evolution of COD/OLP after the entry into
force of the Amsterdam Treaty until the end of
2012.

Figură - Dosare COD/PLO încheiate per preşedinţie a Consiliului UE în perioada iulie 1999 – decembrie
20124

4
Grafic creat de noi pe baza datelor disponibile pe website-ul Consiliului UE la adresa
http://www.consilium.europa.eu/policies/ordinary-legislative-procedure/other-information?lang=ro accesată la
17/04/2013

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
213
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

Figure - COD/OLP files concluded per Presidency of the EU Council during July 1999 - December 20125

În primul rând, observăm faptul că
intrările în vigoare ale Tratatului de la Nisa la
1 februarie 2003, respectiv a Tratatului de la
Lisabona la 1 decembrie 2009 nu au fost
urmate de creşteri spectaculoase ale activităţii
legislative COD/PLO ca urmare a extinderii
domeniilor de aplicabilitate. Dacă în anul
2003 putem observa o uşoară creştere a
dosarelor COD încheiate faţă de anul 2002,
activitatea legislativă per preşedinţie înainte
de anul 2009 pare a fi fost mult mai intensă
decât după intrarea în vigoare a Tratatului de
la Lisabona.
Scăderea activităţii legislative în al
doilea semestru al anului 2004 şi al anului
2009 nu este decât o consecinţă naturală a
alegerilor europarlamentare şi, respectiv, a
sfârşitului unei legislaturi şi a începutului
altei legislaturi, perioadă în care activitatea de
partea Parlamentului european a fost redusă
la minimum. Pe de altă parte, apropierea de
sfârşit a Comisiei Romano Prodi (1999-2004)
şi a Comisiei Barroso I (2004-2009) au
împiedicat Comisia să aibă inițiative
legislative majore pe final de mandat. Mai
mult, preşedinţiile Consiliului UE din a doua
First of all, we may note that the entry
into force of the Treaty of Nice on the 1st of
February 2003 and of the Treaty of Lisbon on
the 1st of December 2009 had not been
followed by dramatic increases in the
legislative activity in COD/OLP following
the extension of its scope. If, in 2003, we may
see a slight increase in the COD files
concluded by comparison to the previous year,
the legislative activity per Presidency before
2009 seems to have been more intense than
after the entry into force of the Lisbon Treaty.
The downturn of the legislative activity
during the second semester of 2004 and 2009
was only a natural consequence of the
European elections, the end of a legislature
and the beginning of another legislature,
during which the activity of the European
Parliament had been reduced to minimum. On
the other hand, the end of the Prodi
Commission (1999-2004) and of the Barroso I
Commission (2004-2009) prevented the
Commission from adopting final major
legislative initiatives at the end of the term.
Moreover, the EU Council’s presidencies in
the second half of the year are generally

5
Own figure drawn up on the basis of data provided on the website of the EU Council
(http://www.consilium.europa.eu/policies/ordinary-legislative-procedure/other-information?lang=ro accessed
17/04/2013)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
214
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
parte a anului sunt, în general, mai scurte din
cauza vacanţelor din lunile august şi
decembrie şi, implicit, predispuse la
adoptarea unui număr mai mic de COD/PLO.
Creşterea semnificativă a dosarelor
COD/PLO adoptate în primul semestru al
anului 2004 la 74 sub preşedinţie irlandeză
urmată de o scădere bruscă la doar 7 dosare
adoptate sub preşedinţie olandeză este
consecinţa marii extinderi de la 1 mai 2004.
Teama vechilor state membre de un eventual
blocaj instituţional ca urmare a impactului
extinderii UE la 10 noi state a acţionat ca un
vector foarte puternic de eficientizare a
procesului decizional.
Din punct de vedere al performanţei
preşedinţiilor Consiliului UE, la o primă
evaluare, primul loc se împarte între Irlanda
(2004) şi Slovenia (2008) cu câte 74 de
dosare COD, urmate de Franţa (2008) cu 73
de dosare COD, Finlanda (2006) cu 63 de
dosare şi Germania (2007) cu 62 de dosare.
Pe de altă parte, dacă luăm considerare
dosarele în codecizie de codificare încheiate,
de obicei, în prima lectură, podiumul celor
mai bune preşedinţii ale Consiliului s-ar
schimba. Astfel 15 dosare din cele 74
încheiate de preşedinţia slovenă au fost
codificări fără a necesita negocieri laborioase
din partea instituţiilor, iar 16 dosare din cele
63 ale preşedinţiei finlandeze sunt de
codificare. Mai mult, numărul mare de dosare
încheiate în primul semestru al anului 2004
sub preşedinţie irlandeză nu este o consecinţă
a performanţei acesteia, ci a fost determinată
de perspectiv extinderii de la 1 mai 2004.
În acest caz, se detaşează ca preşedinţii
performante ale Consiliului UE: Franţa
(2008) şi Germania (2007). Acestea sunt
considerate preşedinţii puternice ale
Consiliului UE prin resursele umane,
materiale şi tehnocratice superioare avute la
dispoziţie, iar numărul mare al dosarelor
legislative încheiate în codecizie nu sunt
decât un semn al performanţei acestora. De
asemenea, nu trebuie uitată intrarea în
vigoarea a președințiilor în echipă odată cu
preşedinţia germană a Consiliului Uniunii
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
215
shorter due to holidays in August and
December and, thus, prones to adopt a smaller
number of COD/OLPs.
The significant increase of COD files
(74) adopted in the first half of 2004 under
Irish Presidency followed by a sharp decline
to only 7 files adopted under Dutch
Presidency was the consequence of the big
enlargement on the 1st of May 2004. The old
Member States’ fear of a potential institutional
blockage due to the impact of the EU
enlargement to 10 new Members States, had
acted as a very powerful vector for an efficient
decision-making.
In terms of performance of the EU
Council’s presidencies, at first evaluation, the
first place is shared between Ireland (2004)
and Slovenia (2008) with 74 concluded COD
files each, followed by France (2008) with 73
COD files, Finland ( 2006) with 63 files and
Germany (2007) with 62 files. On the other
hand, if we consider the codifications files
concluded under codecision usually during the
first reading, the podium of the best EU
Council’s presidencies would change. Thus,
15 out of the 74 legislative files concluded by
the Slovenian Presidency were codifications
without requiring laborious negotiations by
the institutions, whereas 16 out of the 63 files
concluded under the Finnish Presidency were
codifications. Moreover, the large number of
procedures concluded in the first half of 2004
under the Irish presidency was not a
consequence of its performance, but was
driven by the prospect of enlargement on the
1st of May 2004.
In this case, France (2008) and Germany
(2007) take the lead as performant
Presidencies of the EU’s Council. They are
traditionally considered strong Presidencies of
the EU’s Council relying on superior human,
material and technocratic resources at their
disposal and the high number of the legislative
procedures concluded in codecision is only a
sign of their performance. At the same, there
should not be overlooked the entry into force,
in 2007, under German Presidency of the
Council of the EU, of the team presidencies
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

Europene în 2007, asigurând practic o system, practically ensuring a legislative

coerenţă legislativă pe un termen mai lung coherence on a longer term than that of a six-
faţă de cele 6 luni aferente unei Preşedinţii month rotating presidency.
semestriale.
VI. Outlook for the future
VI. Evoluţii viitoare Almost 20 years after its entry into force,
the codecision procedure has proved its
La aproape 20 de ani de la intrarea sa în efficiency and effectiveness, materialized
vigoare, procedura de codecizie şi-a through the constant broadening of its scope,
demonstrat eficienţa şi eficacitatea prin the increased number of the procedures
extinderea domeniilor sale de aplicabilitate, completed during the first reading, the reduced
creşterea procedurilor încheiate în primă time of adoption and especially through the
lectură, scăderea timpului decizional, dar mai concrete internalization of European citizens’
ales internalizarea intereselor concrete ale interests in the making of policies relevant to
cetăţenilor europeni prin elaborarea de them.
politici pertinente pentru aceştia. However, in a world where transparency
Totuşi, într-o lume în care transparenţa is vital for the parliamentary culture and
este vitală pentru cultura parlamentară şi accountability of the decision-makers, most of
responsabilizarea decidenţilor, majoritatea the negotiations and agreements on the
negocierilor şi înţelegerilor din cadrul COD/OLPs take place within some structures
COD/PLO au loc în cadrul unor structuri unknown to the public, i.e. the trialogues,
necunoscute publicului larg – trilogurile - which, although used since the mid of 1995s,
care, deşi folosite încă de la jumătatea anului have not found yet an appropriate place in a
1995 încă nu şi-au găsit actul normativ care relevant normative act. They have been
să le reglementeze în mod adecvat, ele fiind mentioned only in a Joint Declaration on
menţionate doar în anul 2007 în Declaraţia practical arrangements for the codecision
comună privind aspectele practice în cadrul procedure adopted in June 2007.
procedurii de co-decizie, adoptată în iunie We strongly hope that, in the near future,
2007. the European decision- makers will have the
Sperăm că, pe viitor, decidenţii courage to regulate the trilogues in the
europeni vor avea curajul să reglementeze European treaties according to the importance
trilogurile în tratate pe măsura importanţei played in the efficiency of the COD/OLP for
jucate în eficientizarea procedurii de almost 13 years.
codecizie/PLO de aproape 13 ani.
References:
Bibliografie:
Costa, O., Saint Martin, F., ”Le
Costa, O., Saint Martin, F., ”Le Parlement européen”, La Documentation
Parlement européen”, La Documentation Française, Paris, 2009.
Française, Paris, 2009. Parlamentul european, Conciliere si
Parlamentul european, Conciliere si Codecizie. Ghid privind activitatea de
Codecizie. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului, Bruxelles, iulie
colegiferare a Parlamentului, Bruxelles, iulie 2007.
2007. Dehousse, F., “The Reform of the EU
Dehousse, F., “The Reform of the EU Courts. The Need of a Management
Courts. The Need of a Management Approach”, Egmont Paper 53, Academia
Approach”, Egmont Paper 53, Academia Press, Brussels, 2011.
Press, Bruxelles, 2011. (http://www.egmontinstitute.be/papereg

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
216
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
(disponibilă la adresa
http://www.egmontinstitute.be/paperegm/ep5
3.pdf accesată la 23/01/2013)
European Commission, „The Co-
Decision Procedure. Analysis and Statistics
of the 2004-2009 Legislature”, Bruxelles,
August 2009. (disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/r
eport_statistics_public_draft.pdf, accesată la
13/02/2010).
Fuerea, A., „Permanenţa procesului de
reformă instituţională în cadrul Uniunii
Europene”,în Revista de Drept Comunitar, nr.
2/2003.
Infoeuropa, « Procedura de co-decizie
în Uniunea Europeană », Glosar de termeni în
Teme Europene, nr. 34, Bucureşti, iunie
2007.
Matei, L., „Decizia în Uniunea
Europeană’’, Caiete Jean Monnet, Ed.
Economică, Bucuresti, 2009.
Parlamentul European, Codecizia şi
concilierea. Ghid privind activitatea de
colegiferare a Parlamentului în temeiul
Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, ianuarie
2012, (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/informat
ion/guide_ro.pdf accesată la 21/04/2013)
Parlamentul european, Conciliere şi
Codecizie. Ghid privind activitatea de
colegiferare a Parlamentului în temeiul
Tratatului de la Lisabona, Bruxelles,
Noiembrie 2009.
Parlamentul European, Raport de
activitate iulie 2004 - decembrie 2006
(legislatura a 6-a, prima jumătate a
mandatului) al delegaţiilor la comitetul de
conciliere (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/inf
ormation/activity_reports/activity_report_200
4_2006_ro.pdf accesată la 02/03/2013)
Parlamentul European, Raportul de
activitate 14 iulie 2009 - 31 decembrie 2011
(A șaptea legislatură) al delegațiilor la
comitetul de conciliere Bruxelles, 2012.
(disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/informat
ion/activity_reports/activity_report_2009_20
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
217
m/ep53.pdf accessed 23/01/2013)
European Commission, „The Co-
Decision Procedure. Analysis and Statistics of
the 2004-2009 Legislature”, Brussels, August
2009.
(http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/r
eport_statistics_public_draft.pdf accessed
13/02/2010).
European Parliament, Codecision and
Conciliation. A Guide to how the Parliament
co-legislates under the Treaty of Lisbon,
Brussels, January 2012
(http://www.europarl.europa.eu/code/informat
ion/guide_en.pdf accessed 21/04/2013).
Fuerea, A., „Permanenţa procesului de
reformă instituţională în cadrul Uniunii
Europene”,în Revista de Drept Comunitar, nr.
2/2003.
Infoeuropa, « Procedura de co-decizie în
Uniunea Europeană », Glosar de termeni în
Teme Europene, nr. 34, Bucureşti, iunie 2007.
Matei, L., „Decizia în Uniunea
Europeană’’, Caiete Jean Monnet, Ed.
Economică, Bucuresti, 2009.
Parlamentul European, Codecizia şi
concilierea. Ghid privind activitatea de
colegiferare a Parlamentului în temeiul
Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, ianuarie
2012
(http://www.europarl.europa.eu/code/informat
ion/guide_ro.pdf accessed 21/04/2013)
Parlamentul european, Conciliere şi
Codecizie. Ghid privind activitatea de
colegiferare a Parlamentului în temeiul
Tratatului de la Lisabona, Bruxelles,
Noiembrie 2009.
Parlamentul European, Raport de
activitate iulie 2004 - decembrie 2006
(legislatura a 6-a, prima jumătate a
mandatului) al delegaţiilor la comitetul de
conciliere (
http://www.europarl.europa.eu/code/infor
mation/activity_reports/activity_report_2004_
2006_ro.pdf accessed 02/03/2013)
Parlamentul European, Raportul de
activitate 14 iulie 2009 - 31 decembrie 2011
(A șaptea legislatură) al delegațiilor la
comitetul de conciliere Bruxelles, 2012.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

11_ro.pdf accesată la 19/01/2013) (http://www.europarl.europa.eu/code/informat

Parlamentul european, Raportul de
activitate de la 1 mai 2004 până la 13 iulie
2009 (a şasea legislatură) al delegaţiilor la
comitetul de conciliere, Bruxelles, 2009.
(disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/informat
ion/activity_reports/activity_report_2004_20
09_ro.pdf, accesată la 13/02/2010)
Parlement Européen, Rapport d'
activité du 1er mai 1999 au 30 avril 2004 (5e
législature) des délégations au comité de
conciliation (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/inf
ormation/activity_reports/activity_report_199
9_2004_fr.pdf, accesată la 22/02/2010)
Priollaud, F-X., Siritzky, D., Le Traité
de Lisbonne, La Documentation Française,
Paris, 2008.
Shackleton, M., Raunio, T.,
“Codecision since Amsterdam: a laboratory
for institutional innovation and change”,
Journal of European Public Policy, April
2003, Vol. 10 Issue 2.
ion/activity_reports/activity_report_2009_201
1_ro.pdf accessed 19/01/2013)
Parlamentul european, Raportul de
activitate de la 1 mai 2004 până la 13 iulie
2009 (a şasea legislatură) al delegaţiilor la
comitetul de conciliere, Bruxelles, 2009.
(http://www.europarl.europa.eu/code/informat
ion/activity_reports/activity_report_2004_200
9_ro.pdf accessed 13/02/2010)
Parlement Européen, Rapport d'activité
du 1er mai 1999 au 30 avril 2004 (5e
législature) des délégations au comité de
conciliation
(http://www.europarl.europa.eu/code/info
rmation/activity_reports/activity_report_1999
_2004_fr.pdf accessed 22/02/2010)
Priollaud, F-X., Siritzky, D., Le Traité de
Lisbonne, La Documentation Française, Paris,
2008.
Shackleton, M., Raunio, T., “Codecision
since Amsterdam: a laboratory for institutional
innovation and change”, Journal of European
Public Policy, April 2003, Vol. 10 Issue 2.

Website-uri: Websites:
Comisia Europeană - European Commission -
http://www.ec.europa.eu/ http://www.ec.europa.eu/
Glosarul Uniunii Europene - Glossary of the European Union -
http://www.europa.eu/scadplus/glossary/ http://www.europa.eu/scadplus/glossary/
Parlamentul European - European Parliament -
http://www.europarl.europa.eu/ http://www.europarl.europa.eu/
Observatorul legislativ al Parlamentului Legislative Observatory of the European
European OEIL - Parliament (OEIL) -
http://www.europarl.europa.eu/oeil/home/ho http://www.europarl.europa.eu/oeil/home/hom
me.do e.do

1
Costa, O., Saint Martin, F., ”Le Parlement européen”, La Documentation Française, Paris, 2009, p. 71.
2
Parlamentul european, Conciliere si Codecizie. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului,
Bruxelles, iulie 2007, p. 4.
3
Fuerea, A., „Permanenţa procesului de reformă instituţională în cadrul Uniunii Europene,în Revista de Drept
Comunitar, nr. 2/2003, p. 16.
4
Shackleton, M., Raunio, T., “Codecision since Amsterdam: a laboratory for institutional innovation and
change”, Journal of European Public Policy, April 2003, Vol. 10 Issue 2, p. 172.
5
« Procedura de co-decizie în Uniunea Europeană », Glosar de termeni în Teme Europene, Infoeuropa, nr. 34,
Bucureşti, iunie 2007, p. 16.
6
Parlamentul European, Codecizia şi concilierea. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în
temeiul Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, ianuarie 2012, p. 5. (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/information/guide_ro.pdf accesată la 21/04/2013)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
218
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

7
Lista cu cele 85 de domenii care intră sub incidenţa procedurii de codecizie este prezentată în mod detaliat în
Anexa E la Parlamentul European, Codecizia şi concilierea. Ghid privind activitatea de colegiferare a
Parlamentului în temeiul Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, ianuarie 2012.
8
Parlamentul european, Conciliere şi Codecizie. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în
temeiul Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, Noiembrie 2009, p. 3
9
Irina Moroianu Zlătescu, citată în Matei, L., „Decizia în Uniunea Europeană’’, Caiete Jean Monnet, Ed.
Economică, Bucuresti, 2009, p. 75.
10
Priollaud, F-X., Siritzky, D., „Le Traité de Lisbonne”, La Documentation Française, Paris, 2008, p. 367.
11
Ibidem
12
A se vedea « Procédure de co-décision » pe
http://www.europa.eu/scadplus/glossary/codecision_procedure_fr.htm accesată la 10/10/2010
13
Costa, O., Saint Martin, F., ”Le Parlement européen”, La Documentation Française, Paris, 2009, p. 71.
14
Parlamentul european, Conciliere si Codecizie. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului,
Bruxelles, iulie 2007, p. 4.
15
Fuerea, A., „Permanenţa procesului de reformă instituţională în cadrul Uniunii Europene,în Revista de Drept
Comunitar, nr. 2/2003, p. 16.
16
Shackleton, M., Raunio, T., “Codecision since Amsterdam: a laboratory for institutional innovation and
change”, Journal of European Public Policy, April 2003, Vol. 10 Issue 2, p. 172.
17
« Procedura de co-decizie în Uniunea Europeană », Glosar de termeni în Teme Europene, Infoeuropa, nr. 34,
Bucureşti, iunie 2007, p. 16.
18
Parlamentul European, Codecizia şi concilierea. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în
temeiul Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, ianuarie 2012, p. 5.
(http://www.europarl.europa.eu/code/information/guide_ro.pdf accessed 21/04/2013)
19
The list with the 85 domains under the codecision procedure can be found in Annex E to European Parliament,
Codecision and Conciliation. A Guide to how the Parliament co-legislates under the Treaty of Lisbon, Brussels,
January 2012 (http://www.europarl.europa.eu/code/information/guide_en.pdf accessed 21/04/2013).
20
Parlamentul european, Conciliere şi Codecizie. Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în
temeiul Tratatului de la Lisabona, Bruxelles, Noiembrie 2009, p. 3
21
Irina Moroianu Zlătescu, quoted in Matei, L., „Decizia în Uniunea Europeană’’, Caiete Jean Monnet, Ed.
Economică, Bucuresti, 2009, p. 75.
22
Priollaud, F-X., Siritzky, D., „Le Traité de Lisbonne”, La Documentation Française, Paris, 2008, p. 367.
23
Ibidem
24
See « Procédure de co-décision »
(http://www.europa.eu/scadplus/glossary/codecision_procedure_fr.htm accessed 10/10/2010)
25
Citat în Dehousse, F., “The Reform of the EU Courts. The Need of a Management Approach”, Egmont Paper
53, Academia Press, Bruxelles, 2011, p. 10.
(disponibilă la adresa http://www.egmontinstitute.be/paperegm/ep53.pdf accesată la 23/01/2013)
26
Cifre obţinute în urma propriilor căutări în Observatorul Legislativ al Parlamentului European (ŒIL) la data
de 09/04/2013.
27
http://www.europarl.europa.eu/oeil/home/home.do accesată la 9/04/2013
28
Timpul mediu ponderat a fost calculat prin calculul mediei ponderate între timpii specifici dosarelor
COD/PLO încheiate în prima, a doua sau a treia lectură. Pentru numărul procedurilor am folosit următoarele
surse: 1) Pentru datele referitoare la a şasea şi a şaptea legislatură, s-au folosit statisticile disponibile pe website-
ul Parlamentului European la adresa http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm accesată la data
de 27/02/2013; 2) Datele referitoare la legislatura a cincea au fost preluate din Activity report of the delegations
to the Conciliation Committee, 1 May 1999 to 30 April 2004 (5th parliamentary term), p. 12. (disponibil la
adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_1999_2004_en.pdf accesată la
02/03/2013).
Pentru durata procedurilor am folosit următoarele surse: 1) Pentru datele referitoare la a şasea şi a şaptea
legislatură, s-au folosit statisticile disponibile pe website-ul Parlamentului European la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm accesată la data de 27/02/2013; 2)Datele referitoare
la legislatura a cincea au fost preluate şi rotunjite din raportul disponibil pe website-ul codecizie al Comisiei
europene, „The Co-Decision Procedure. Analysis and Statistics of the 2004-2009 Legislature”, Bruxelles,
August 2009, p. 7. (disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/report_statistics_public_draft.pdf, accesată la 13/02/2010).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
219
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

29
European Commission, „The Co-Decision Procedure. Analysis and Statistics of the 2004-2009 Legislature”,
Bruxelles, August 2009, p. 7.
30
Parlamentul European, Raport de activitate iulie 2004 - decembrie 2006 (legislatura a 6-a, prima jumătate a
mandatului) al delegaţiilor la comitetul de conciliere, p.5. (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_2004_2006_ro.pdf accesată la
02/03/2013)
31
Parlamentul European, Raportul de activitate 14 iulie 2009 - 31 decembrie 2011 (A șaptea legislatură) al
delegațiilor la comitetul de conciliere, Bruxelles, 2012, p. 3.
32
În Parlamentul european, Raportul de activitate de la 1 mai 2004 până la 13 iulie 2009 (a şasea legislatură) al
delegaţiilor la comitetul de conciliere, Bruxelles, p. 8. (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_2004_2009_ro.pdf, accesată la
13/02/2010)
33
Ibidem
34
Ibidem, p. 11.
35
Ibidem
36
Parlement européen, Rapport d' activité du 1er mai 1999 au 30 avril 2004 (5e législature) des délégations au
comité de conciliation, p. 12. (disponibil la adresa
http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_1999_2004_fr.pdf, accesată la
22/02/2010)
37
Quoted in Dehousse, F., “The Reform of the EU Courts. The Need of a Management Approach”, Egmont
Paper 53, Academia Press, Brussels, 2011, p. 10.
(http://www.egmontinstitute.be/paperegm/ep53.pdf accessed 23/01/2013)
38
Figures obtained following our own researches in the Legislative Observatory of the European Parliament
(ŒIL) - http://www.europarl.europa.eu/oeil/home/home.do accessed 09/04/2013.
39
http://www.europarl.europa.eu/oeil/home/home.do accessed 9/04/2013
40
The average weighted time has been calculated by using the number of legislative files adopted per reading
and the average time specific to the adoption of files per reading. The specific data have been obtained as
following: 1) For the sixth and seventh legislatures we used data available on
http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm accessed 27/02/2013; 2) For the fifth legislature we
used data available in the Activity report of the delegations to the Conciliation Committee, 1 May 1999 to 30
April 2004 (5th parliamentary term), p. 12.
(http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_1999_2004_en.pdf accessed
02/03/2013) and in „The Co-Decision Procedure. Analysis and Statistics of the 2004-2009 Legislature”,
Bruxelles, August 2009, p. 7. (available
http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/report_statistics_public_draft.pdf accessed 13/02/2010).
41
European Commission, „The Co-Decision Procedure. Analysis and Statistics of the 2004-2009 Legislature”,
Bruxelles, August 2009, p. 7.
42
Parlamentul European, Raport de activitate iulie 2004 - decembrie 2006 (legislatura a 6-a, prima jumătate a
mandatului) al delegaţiilor la comitetul de conciliere, p.5.
(http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_2004_2006_ro.pdf accessed
02/03/2013)
43
Parlamentul European, Raportul de activitate 14 iulie 2009 - 31 decembrie 2011 (A șaptea legislatură) al
delegațiilor la comitetul de conciliere, Bruxelles, 2012, p. 3.
44
În Parlamentul european, Raportul de activitate de la 1 mai 2004 până la 13 iulie 2009 (a şasea legislatură) al
delegaţiilor la comitetul de conciliere, Bruxelles, p. 8.
(http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_2004_2009_ro.pdf accessed
13/02/2010)
45
Ibidem
46
Ibidem, p. 11.
47
Ibidem
48
Parlement européen, Rapport d' activité du 1er mai 1999 au 30 avril 2004 (5e législature) des délégations au
comité de conciliation, p. 12. (
http://www.europarl.europa.eu/code/information/activity_reports/activity_report_1999_2004_fr.pdf accessed
22/02/2010)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
220