[Introduceți aici titlul publicării]

Retribuirea în acord este o formă de retribuție specifică combinatelor, fabricilor atât din
perioada ceaușistă cât și din cea post-ceaușistă. Astfel, la acel moment, majoritatea angajaților
beneficiau de un salariu de bază, o retribuție tarifară, care era și înscrisă în carnetul de muncă și
care se completa cu veniturile realizate în acord -sub formă de sporuri-, în funcție de
performanțele profesionale ale fiecărui angajat în parte. Trebuie menționat că sumele obținute
în acord global nu erau trecute în carnetul de muncă, astfel încât, la calculul pensiilor, foștilor
angajați nu li s-au recunoscut și veniturile suplimentare obținute în acord global, ci doar
retribuția tarifară înscrisă în carnetul de muncă. Acest fapt a dezavantajat foștii angajați, ei
obținând o pensie într-un cuantum mult mai mic decât li s-ar fi cuvenit în situația în care ar fi
luate în calcul toate veniturile obținute în mod efectiv.
Pentru a remedia această situație injustă, legiuitorul a intervenit, adoptând diverse acte
normative, pe care le vom detalia mai jos, dând astfel posibilitatea fiecărui angajat de a i se
recunoaște în cuantumul pensiei toate veniturile obținute în mod real.
Astfel, trebuie menționat că în situația în care se dorește obținerea unei recalculări a pensiei în
care să se aibă în vedere toate veniturile realizate, persoana interesată are nevoie de o adeverință
de la angajator, în care să fie menționate toate veniturile reale obținute de salariat pe parcursul
desfășurării activității, pe de-o parte, iar pe de altă parte, să se menționeze dacă aceste sume
salariale au fost incluse în salariul brut și în consecință dacă s-a achitat contribuția de asigurări
sociale la sistemul public de pensii.
1. În baza acestei adeverințe, persoana interesată se poate adresa Casei de Pensii în vederea
recalculării pensiei ținându-se seama de toate sumele salariale obținute. Casa de Pensii, după
analizarea cererii, va da o decizie care poate fi de admitere ori de respingere a cererii de
recalculare.
2. În situația unui refuz din partea Casei de Pensii, persoana interesată poate formula o
contestației împotriva Deciziei de respingere, contestație ce este în competența de soluționare a
Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii. Termenul legal în care
Comisia centrală de contestații trebuie să soluționeze contestația este de 45 de zile.
3. În cazul unui răspuns negativ din partea Comisiei sau în cazul lipsei unui r[spuns, persoana
interesată se poate adresa instanței de judecată, în termen de 30 de zile, care începe să curgă de
la data comunicării răspunsului din partea Comisiei Centrale de Contestații, ori în situația în
care deși expiră termenul legal de 45 de zile, Comisia nu soluționează contestația, termenul
curge de la data expirării celor 45 de zile.
4. În fața instanței de judecată, pentru susținerea unei cereri temeinice, trebuie avute în vedere
următoarele dispoziții legale:
Unul din principiile de bază, pe care se fundamentează funcționarea și organizarea sistemului de
pensii este principiul contributivității prevăzut de art. 2 lit. c din legea 193/2010, potrivit căruia
fondurile de aigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate și plătite de persoanele
fizice și juridice, participante la sistemul public.
Potrivit dispozițiilor art. 107 alin. 3 și 5 din Legea 193/2010, pensia poate fi recalculată prin
adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea
acesteia. (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu
luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
De asemenea, art. 10 din Legea nr. 3/1977 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 49/1992
prevede că pe lângă salariul de bază, la calcularea pensiilor se au în vedere și sporurile cu
caracter pemanent.
Iar potrivit prev. art. 1 din Decretul nr. 389/1972, pentru sporurile permanente primite în cadrul
acordului global, angajatorul avea obligația virării la bugetul asigurărilor sociale de stat a unei
contribuții în cuantum de 15% calculată asupra câștigului brut realizat de salariat, dispoziție ce a
fost menținută și prin legea nr. 49/1992 care a majorat doar cuantumul contribuției.
Prin OUG 4/2005 se stabilește prin dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. 1 că se recalculează toate
pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în
baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, reclaculare care se face cu respectarea
prevederilor Legii 19/2000. Iar, potrivit prev. art. 78 alin. 4 din Legea 19/2000, punctajul
asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculeaza la nivelul veniturilor
brute realizate pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale. Potrivit prev. art. 23 alin. 1
din același act normativ, baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în
cazul asiguraţilor o constituie venitul brut realizat lunar, deci inclusiv sporurile și alte adaosuri
ori indemnizații.
De altfel, prin Decizia nr. 19/2011, ICCJ, admițând recursul în interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, a statuat că în interpretarea dispozițiilor art.
2, lit. e, art. 78 și art. 164 alin. 1 și 2 din Legea 19/2000 și ale art. 1 și 2 din OUG 4/2005, că
formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea
retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea
și recalcularea pensiilor din sistemul public, însă sub rezerva îndeplinirii a două condiții:
1. Dacă au fost incluse în salariul de bază brut și 2. pentru acestea s-a plătit contribuția de
asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Or, în situația în care cele două condiții sunt îndeplinite, reține Curtea, ”este firesc ca o parte din
această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la
recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și a Ordonanței de Urgență nr.
4/2005”, neluarea lor în considerare echivalând ”cu o încălcare a principiului contributivității,
având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor și crearea unei
discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în
vigoare a Legii nr. 19/2000, O.U.G. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului
fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr.
3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea 19/2000, în ceea ce privește
cuantumul acestor drepturi”.
Trebuie menționat că Decizia nr. 6/2011 pronunțată în recurs în interesul legii este obligatorie
nu doar sub imperiul Legii 19/2000 sub care a fost pronunțată ci și sub imperiul Legii 193/2010,
lege care doar reia dispozițiile legale existente anterior, în interpretarea cărora a fost admis
recursul în interesul legii declarat.
Concluzionând, în măsura în care persoana interesată a efectuat muncă în acord, pentru care a
obținut venituri salariale suplimentare ce nu au fost avute în vedere la calcularea pensiei dar
pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale la sistemul de pensii și au fost incluse
în salariul de bază brut, se poate solicita recalcularea pensiei, conform procedurii descrise în
curpinsul acestui articol.
O ultimă precizare este faptul că în practică există multe soluții (majoritare chiar) de admiterea
a cererilor de chemare în judecată de natura celor de mai sus, fapt pentru care efectuarea unui
asemenea demers nu trebuie neglijat.