Sunteți pe pagina 1din 6

Izvoarele dreptului uniunii europene

 Clasificarea izvoarelor – pentru a vedea din ce este compus dreptul uniunii


 Delimitari conceptuale
 Ierarhia izvoarelor in dreptul uniunii

Clasificarea izvoarelor

Clasificarea generala este in 2 categorii:

 Izvoare scrise:
o Drept primar(originar)- el a aparut primul, atunci cand s-au creat comunitatile si
uniunea Europeana.
 Este opera statelor-membre, care s-au intalnit prin reprezentantii lor la
nivelul organizatiei internationale si au semnat tratatele acelea si apoi ele
au fost ratificate in fiecare stat-membru si au intrat in vigoare.
 Aceste tratate nu intra in categoria celor care se bucura de aplicabilitate
imediata in dreptul intern
 Este alcatuit din ceea ce se numeste :
 Tratat constitutiv(institutiv) (tratatele fondatoare: TCECO,
TCEE, TUE, TCEEA),
 Tratatele modificatoare
 Tratatele de aderare ale fiecarui stat membru- prin ele, s-au marit
numarul membrilor Consiliului, de exemplu.
 Cand vorbim de dreptul primar, vorbim de tratate.
 Carta drepturilor fundamentale- stricto sensu, nu este un tratat.
Este un act adoptat in cadrul unei conferinte interguvernamentale
si a fost anexat pentru a nu mai fi pus in discutie.
o Acordurile internationale-[Ue, singura sau UE+statele membre, pentru acele
domenii care sunt partajate pe cele 2 niveluri- trebuie semnat acordul de ambele
parti, si de Uniune si de fiecare stat membru, urmand a fi ratificat. Acordurile se
incheie intre ](UE/ UE+SM)+ statele/OI terte
o Dreptul derivat(secundar)- isi are baza legala, directa, in dreptul primar. Autorii
acestui tip de izvor sunt institutiile Uniunii Europene.-regulamente, directive,
decizii. In principal, sunt adoptate de Parlament, Consiliu si Comisie.
o Drept complementar- soft law. Pana la tratatul de la Lisabona, institutiile creau
acte care nu erau reglementate in tratat. Fie creau acte cu diverse denumiri, de
ex carta verde, carta alba etc si era ff greu in practica sa iti dai seama ce valoare
juridica au aceste documente, pentru ca nu puteai sa le ignori, dar stricto sensu
nu puteau fi numite acte juridice cu forta obligatorie. Sau adoptau acte cu
denumiri din tratat-regulamente etc, dar care pe fond nu erau construite astfel
incat sa produca efecte juridice fata de terti. Curtea, in jurisprudenta sa, a spus
ca pentru ea nu va conta titlul actului, ci continutul sau. Daca un act nu se
regaseste in tratat, daca produce efecte cf continutului, produce intr-adevar
efectele respective. Lisabona interzice institutiilor sa mai adopte acte care nu se
regasesc in tratate, pentru a stopa acest tip de izvor, pentru ca nu s-au anulat inca
toate actele de dinainte de 2009, dar care au forta necunoscuta.

 Izvoare nescrise:
o Principiile generale de drept
 Sunt 4 categorii:
 Sunt principii imprumutate de DUE din DIP, dupa ce au fost
trecute prin filtrul acestui sistem de integrare. De ex, Pp
teritorialitatii din DUE- avem state care au tari si teritorii de peste
mare si care fiind niste insule mici si indepratate, lor nu li se
aplica tot dreptul uniunii europene. El in dr international spune
ca normele de DIP se aplica pe tot teritoriul statului care participa
la acord.
o Drepturile pe care cetatenii de acolo de ex pt a vota se
respecta. Dar nu toate aspectele din TFUE, de ex
o CJUE foloseste principiile generale de drept.
 Drepturile fundamentale- au fost consacrate de Jurisprud curtii
de la Luxembourg. Dr fundamentale sunt privite ca principii
generale de drept si sunt inspirate din traditiile constitutionale ale
statelor membre si din CEDO- art 6 din TUE. ??Dupa ce
conventia europeana a drepturilor omului a devenit parte din
dreptul scris, art 6 au ramas. ??
 PP generale care sunt la baza oricarui sistem de drept- pp
legalitatii, pp bunei-credinte etc.
 Pp proprii dreptului uniunii europene- pp cooperarii loiale intre
institutii sau intre statele membre si uniunea europeana.
Principiul subsidiaritatii, Principiul libertatii de circulatie.
o Jurisprudenta Curtii de la Luxembourg
 Daca hotararea data de curte in urma actiunilor directe are autoritate inter
partes litigantes autoritate de lucru judecat, cat si hotararile date in urma
cererilor preliminare emise de instantele nationale, in ceea ce priveste
interpretarea dr uniunii aceste hotarari au calitate de lucru interpretat
erga omnes.
 Interpretarile fac corp comun cu norma interpretata
o Cutuma- nu prea mai este loc de cutuma, pentru ca aproape orice detaliu este
reglementat
 Sunt identificate obiceiuri ale institutiilor de a coopera intr-un anumit fel,
cand fac niste acorduri ca sa respecte niste pasi procedurali sau sa
elaboreze bugetul
Delimitari conceptuale

1. Inainte de Lisabona:
 Drept comunitar european- denumirea de dinainte de lisabona
o Stricto sensu- drept primar+ drept derivat-adica izvoarele care aveau ca autori
statele membre si institutiile . Atunci aveam doar pilonul 1
o Lato sensu-drept primar+drept derivat+ drepturile fundamentale/restul
principiilor generale+dreptul complementar si acordurile internationale
+izvoarele adoptate in baza dispozitiilor din tratat apartinand pilonilor 2 si 3+
jurisprudenta
 Ordinea juridica comunitara
 Aquis-ul comunitar

2.Dupa lisabona

 Dreptul uniunii
o Stricto sensu- ce aveam la dr comunitar european stricto sensu+ fostul pilon 3
(CPJMP) + cu statut special, PESC+ drepturile fundamentale reglementate de
Carta.
o Lato sensu: tot ce avem la stricto sensu+ principiile generale+ jurisprudenta+
drept complementar+acorduri internationale.
 Ordinea juridica a uniunii europene- vorbim despre izvoare din perspectiva ierarhiei lor.
 AcQUIS-ul uniunii europene. Vine de la acquerir- a obtine.Are in vedere bulgarele de
zapada, la care nu te poti intoarce sa il contesti, ce devine un dat. Include:
o DUE Lato sensu
o Principiile si obiectivele politice ale Uniunii Europene
 Aquis-ul are 2 abordari. Una calitativa, absenta derogarilor, absenta
posibilitatilor de a contesta regulile deja adoptate in materie de integrare.
Inclusiv Curtea, in jurisprudenta sa, consacra ireversibilitatea aquis-ului
comunitar. T de la maastricht: avem ca obiectiv mentinerea integrala a
aquisului- mentinerea si dezvoltarea integrala.
 Una cantitativa, suma normelor existente la un moment dat in dreptul
Uniunii.

Ierarhia normelor.

 Nu este precizata expres in tratat. In dreptul intern, ierarhia se bazeaza pe ierarhia


institutiilor, pe puterea autentica, reala a institutiei. In Uniune, nu a aparut
niciodata in tratat, pentru ca este oarecum sensibil. In tratatul de la Maastricht se
spunea ca se va lua in vedere ierarhia, insa nu s-a luat.
o Protocoalele au aceeasi valoare cu tratatele. Le adaugam sus.
o Declaratiile au caracter politic
 CJUE nu avea cum sa adopte hotarari , fara sa aiba acest lucru clarificat. CJUE
a interpretat pe baza logicii, relatiei dintre actele normative, interpretarii
teleologice, sistematice si a iesit aceasta ordonare logica( Curtea spune ca nu are
pretentia sa fie o ierarhie, este doar ce foloseste ea pentru a da prioritate atunci
cand analizeaza pe unele in raport cu altele)
o In functie de relatia dintre ele, ierarhia izvoarelor in DUE este
urmatoarea:
 Pe primul loc, cum la noi este Constitutia, ca reper fundamental
pentru toate normele celelalte se afla Dreptul primar.-adoptat de
statele membre
 Pe locul doi se afla principiile generale de drept- toate cele 4
categorii
 Pe locul 3 sunt acordurile internationale- acordurile sunt relatia
uniunii(-+ statele membre, cateodata) cu statele terte.
 Pe locul 4 se afla dreptul derivat.-cel adoptat de institutii, care
trebuie sa le respecte pe toate celelalte de mai sus
 Dreptul complementar
o Pe langa toate acestea 5, avem Jurisprudenta curtii, care face corp comun
cu textul interpretat.
 Ea este la toate aceste niveluri.
 Curtea are monopol de interpretare.
 Interpretarea respectiva intra pe palierul in care este norma
interpretata in ierarhie

Principiul multilingvismului- art 55 TUE- enumera limbile oficiale. Acest


articol 55 este practic modificat prin tratatul de aderare a Croatiei care adauga si a 24-a
limba. Relevanta este declaratia numarul 16(politica) anexata TL in care se vorbeste
despre obiectivul UE de a respecta bogatia diversitatii culturale si lingvistice si de a o
cultiva.

 Exista jurisprudenta a curtii care vorbeste de natura multilingvistica a dr ue


din perspectiva certitudinii lingvistice. In ghidul aflat pe site-ul curtii catre
judecatorii nationali, judecatorul de la luxembourg recomanda judecatorului
national sa citeasca norma cu privire la care are un dubiu de interpretare in
alta limba oficiala, in care traducerea poate este mai clara si sa se lamureasca
cu privire la intelesul exact al normei respective
 Sunt hotarari care vorbesc despre autenticitatea egala a tuturor versiunilor
lingvistice si de imposibilitatea invocarii unei singure versiune lingvistica.(
283/81 Cauza Cilfit. C-91/92- Faccini Dori. C-296/95 C-147/97). Pentru
Tribunal avem T-.
 Obligatia de a compara diferitele versiuni lingvistice pentru clarificarea
sensului unei norme. 19/67. C-511/08 C-199/09 C-177/95.
 Mai sunt hotarari privind terminologia diferita dintre cea nationala si cea UE-
283/81. C-314/06. C-296/95 C-66/08
Autonomia ordinii juridice a Uniunii Europene

 Exista 2 tipuri de abordari in doctrina.


o Sunt autori care considera dreptul uniunii o ordine juridica autonoma, care difera
atat de dreptul international, cat si de dreptul intern al statelor membre,
continand insa in acelasi timp elemente din ambele sisteme de drept.
o A doua abordare este a juristilor internationalisti care considera ca dreptul
uniunii ar trebui calificat ca drept international sau pur si simplu ca parte a
acestuia.
 Cum se reflecta in tratate aceasta idee ca dreptul uniunii europene impreuna cu ordinea
juridica reprezinta o noua ordine de drept, un nou sistem de drept autonom, concept care
se afla in doctrina in mare discutie.
o Nici in tratatele de la Roma, nici in cel de la Paris, nu se prevad termeni precum
„o noua ordine juridica” sau vreo formulare asemanatoare.
o Nu gasim aceasta formulare nici in tratatele modificatoare
o Cu toate acestea, teoria in sensul ca dreptul uniunii este o noua ordine juridica
speciala este confirmata de jurisprudenta Curtii.
 Citate din jurisprudenta Curtii: in 1963, in hotararea Van GEND &Loos,
Curtea prevedea ca „ dreptul comunitar reprezinta o o noua ordine
juridica speciala de drept international, in favoarea careia statele
membre si-au limitat o parte din drepturile lor suverane(transferul de
suveranitate in materie de carbune si otel si in tratatele celelalte acoperite
de CEE) si ale carei subiecti sunt nu doar statele-membre si institutiile
comunitare, ci si cetatenii.” Iata ca, la inceputurile calificarii de curte a
acestui sistem de drept, legau dreptul comunitar de cel international.
Curtea spune acest lucru pentru ca normele din tratat desi se adresau
statelor, avea ca destinatar final cetateanul si pentru ca destinatar final
era cetateanul avea dreptul sa invoce art 12 din TCEE, chiar daca el nu
se adresa cetatenilor ci adresa o obligatie de a nu face statelor.
 O sa vedem ca aceasta etichetare evolueaza. Demersul curtii merge mai
departe si in 1964 in alta hotarare celebra, numita Costa, prevede
urmatoarele: „spre deosebire de tratatele internationale obisnuite,
tratatul instituind CEE a instituit o ordine juridica proprie , integrata in
sistemul juridic al statelor-membre, din momentul intrarii in vigoare a
tratatului si care se impune instantelor acestora.”. –Prioritatea. Curtea
vrea sa demonstreze ca acest drept se impune automat si in caz de
conflict el prevaleaza asupra normelor interne contrare.
o Legat de autonomia ordinii juridice a Uniunii europene, este si un alt aspect
dezbatut in doctrina-constitutionalizarea ordinii juridice europene- se vorbeste
de un proces de recunoastere treptata a dimensiunii constitutionale a contructiei
europene. Predecesorul tratatului de la Lisabona a fost tratatul constitutional-
voiau sa recunoasca faptul ca asa cum in dreptul intern constitutia este pe primul
loc in ierarhia normelor, asa avem si in DUE tratatele cu rol constitutional- dar
pentru ca „constitutional” este un concept foarte delicat, nu a fost bine primit.
 In 1972, instanta de la Luxembourg nu s-a sfiit sa afirme in cazul
Comisia vs Italia 48/71 afirma ca transferul de drepturi si competente,
potrivit tratatelor, duce la limitarea drepturilor suverane ale statelor
membre si acest lucru nu poate fi evitat prin invocarea unor norme de
drept intern. Curtea continua astfel concluziile adoptate in hotararea
Costa din 64, confirmand prioritatea dreptului uniunii fata de dreptul
intern al statelor membre.
 Ulterior, in 1988, in hotararea 294/83, Leverless Verts, Curtea descrie
constructia europeana folosind vocabularul specific dreptului
constitutional. „CEE este o comunitate bazata pe ordinea de drept,
intrucat nici statele membre, nici institutiile sale nu pot sa se sustraga
controlului ce vizeaza conformitatea actelor adoptate de acestea cu
Carta constitutionala de baza reprezentata prin tratat.
 Concluzia este ca chiar daca ordinea juridica a uniunii si-a inceput existenta in cadrul
unei organizatii care nu este una clasica si a prezentat inca de la inceput caracteristici
speciale, in acest moment se afla intr-un proces de castigare a constitutionalismului,
care este contestat insa in doctrina.