Sunteți pe pagina 1din 8

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr.

1/2010

HIBRIDITATEA – CONCEPT HYBRIDITY – IMPORTANT CONCEPT


IMPORTANT IN STUDIILE POST IN POST-COLONIAL STUDIES
COLONIALE

Asist. univ. Alina VÎLCEANU Alina VÎLCEANU


Universitatea “Constantin Brâncuşi” din “Constantin Brâncuşi” University of
Târgu-Jiu Târgu-Jiu

Rezumat Abstract

Unul dintre cei mai disputaţi termeni în studiile One of the most disputed terms in post-colonial
post-coloniale, "hibriditatea", se referă la "crearea de studies, “hybridity” commonly refers to “the creation
noi forme transculturale în zona de contact produsă of new transcultural forms within the contact zone
de colonizare." Hibridizarea îmbracă multe forme, produced by colonisation.” Hybridisation takes many
inclusiv cele culturale, politice şi lingvistice. forms including cultural, political and linguistic
Conceptul de hibriditate, ca şi concept important în forms. The concept of hybridity, as an important
teoria post-colonialistă, se referă la integrarea (sau concept in post-colonial theory, refers to the
amestecul) de semne şi practici culturale din culturile integration (or, mingling) of cultural signs and
colonizate şi colonizatoare. Asimilarea şi adaptarea practices from the colonizing and the colonized
practicilor culturale, pot fi considerate ca fiind cultures. The assimilation and adaptation of cultural
pozitive, şi dinamice, dar şi opresive. “Hibriditatea” practices can be seen as positive, enriching, and
este, de asemenea, un concept util pentru a ajuta la dynamic, as well as oppressive. “Hibridity” it is also
distrugerea falsului conform căruia, culturile a useful concept for helping to break down the false
colonizate - sau culturile colonizatoare - sunt sense that colonized cultures - or colonizing cultures
monolitice sau au caracteristici esenţiale - are monolithic, or have essential, unchanging
neschimbătoare. Circulaţia hibriditaţii culturale este features. The movement of cultural hybridity is so
atât de activă, că se poate vorbi cu greu despre culturi brisk, that one can hardly speak of discrete national
naţionale discrete care nu sunt fundamental cultures that are not fundamentally informed. Bhabha
informate. Bhabha discută despre modificarea discusses the shifting of margins in the authenticity of
limitelor în autenticitatea culturilor. În realitate, toate cultures. In reality, all cultures turn out to be hybrid.
culturile se dovedesc a fi hibride. Hibriditatea este un Hybridity is a crucial factor where a notion of the
factor esenţial unde o noţiune a trecutului este past is “negotiated as fragmented sets of narrated
"negociată ca reprezentând fragmente ale amintirilor memories and experiences with which to mobilize
şi experienţelor povestite care să mobilizeze contemporary communities.”
comunităţile contemporane."

Cuvinte cheie: hibriditatea, studiile post-coloniale, Key words: hybridity, post-colonial studies, post-
teoria post-colonialistă, culturi colonizate. colonial theory, colonized cultures.

Teoria post-colonialistă se referă la Post-colonial theory deals with the


citirea şi scrierea literaturii din ţările reading and writing of literature composed
colonizate, compusă anterior sau în timpul in previously or currently colonized
colonizării, sau la literatura scrisă în ţările countries, or literature written in colonizing
colonizatoare care pune în discuţie procesul countries which deals with colonization or
de colonizare sau popoarele colonizate. colonized peoples. It focuses particularly on
Această teorie se concentrează în special the way in which literature written by the
asupra modului în care literatura scrisă de colonizing culture distorts the experience
cultura colonizatoare distorsionează and realities, and inscribes the inferiority of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

153
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

experienţa şi realitaţile, şi aduce în discuţie the colonized peoples, but also on literature
inferioritatea popoarelor colonizate, dar şi written by colonized peoples which attempt
asupra literaturii scrise de popoarele to articulate their identity and reclaim their
colonizate care încearcă să-şi articuleze past. It can also deal with the way in which
identitatea şi să-şi revendice trecutul. Teoria literature in colonizing countries
se poate referi, de asemenea, la modul în care appropriates the language, images, scenes,
literatura din ţările colonizatoare îşi însuşeşte traditions and so forth of colonized
limba, imagini, scene, tradiţii, din ţările countries.
colonizate.
Ideea de “teorie literară post- The idea of “post-colonial literary
colonialistă” rezultă din incapacitatea teoriei theory” emerges from the inability of
europene de a se ocupa de complexitatea şi European theory to deal with the complexity
provenienţa culturală variată a literaturii and varied cultural provenance of post-
post-colonialiste. colonial literature.
Teoriile europene ca atare rezultă din European theories themselves emerge
tradiţii culturale particulare, care sunt from particular cultural traditions which are
ascunse sub noţiuni false de “universal”. hidden by false notions of “the universal”.
Teorii de stil şi gen, ipoteze despre Theories of style and genre, assumptions
caracteristicile universale ale limbii, about the universal features of language,
epistemologii şi sisteme de valori, sunt toate epistemologies and value systems are all
puse sub semnul întrebării de practicile radically questioned by the practices of
literaturii post-colonialiste. Teoria post- postcolonial literature. Post-colonial theory
colonialistă a pornit de la nevoia de a aborda has proceeded from the need to address this
această practică diferită. Teoriile indigene s- different practice. Indigenous theories have
au dezvoltat pentru a integra diferenţele în developed to accommodate the differences
cadrul tradiţiilor culturale variate, precum şi within the various cultural traditions as well
dorinţa de a descrie, într-un mod comparativ, as the desire to describe in a comparative
trăsăturile comune întâlnite la aceste way the features shared across those
trăsături. traditions.
Definirea post-colonialismului, asa Defining post-colonialism, as John
cum o face John Yang în eseul său Yang points out in his essay “Representation
“Reprezentare şi Rezistenţă” este dificilă din and Resistance” is a difficult on two counts:
două motive: definirea post-colonialismul în to define it in its most basic form as "that
forma sa cea mai simplă ca “aceea ce se which happens after political independence"
prefigurează după independenţa politică” is to miss many possible applications of the
reprezintă pierderea de aplicaţii posibile ale concept; and to define post-colonialism
conceptului; şi, definirea post- according to its political implications shifts
colonialismului în funcţie de implicaţiile attention away from the importance of the
politice atrage atenţia de la importanţa work as literature and lessens the intentions
operei, precum literatura, şi diminuează of the author. At best, defining post-
intenţiile autorului. In cel mai bun caz, colonialism can be considered a work in
definirea post-colonialismului poate fi progress:
considerată un proces în curs de desfăşurare: “Post-colonial literature and post-
“Literatura post-colonialista şi studiile colonial studies have the ability...to
post-coloniale au capacitatea... de a control...the direction and definition of its
controla... direcţia şi definirea etichetei lor. label. In other words, post-colonialism is a
Cu alte cuvinte, post-colonialismul este o definition in progress. This definition in
definiţie în curs de desfăşurare. Această progress further problematizes post-colonial

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

154
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

definiţie în desfăşurare pune în discuţie literature because without a solid source,


literatura post-colonialistă, deoarece fără o scholars can debate forever what constitutes
sursă solidă, oameni de ştiinţă pot dezbate a post-colonial work and if that work gives
pentru totdeauna asupra a ceea ce constituie justice to post-colonial literature as a
opera post-colonialistă şi dacă o lucrare este whole.”
potrivită literaturii post-colonialiste în
ansamblul său.” Post-colonial theory is built around the
Teoria post-colonialistă este construită concept of resistance, of resistance as
în jurul conceptului de rezistenţă, de subversion, or opposition, or mimicry, but
rezistenţă ca subversiune, sau opoziţie, sau with the haunting problem that resistance
mimetism, dar cu problema persistentă că always inscribes the resisted into the texture
rezistenţa întotdeauna îl integrează pe cel of the resisting: it is a two-edged sword. As
care rezistă în cadrul celui care creează well, the concept of resistance carries with it
rezistenţa: este o sabie cu două tăişuri. De or can carry with it ideas about liberty,
asemenea, conceptul de rezistenţă poartă cu identity, individuality, which ideas may not
el sau poate purta cu el idei despre libertate, have been held, or could not be held in the
identitate, individualitate, idei care, conform same way, in the colonized culture's view of
perspectivei umane vis-a-vis de cultura humankind.
colonizată, nu pot avea loc, sau nu au putut On a political and cultural level, there
avea loc în acelaşi mod. are problems with the fact that to produce a
La nivel politic şi cultural, există literature which helps to reconstitute the
probleme cu faptul că pentru a produce o identity of the colonized people may have to
literatură care ajută la reconstituirea function in at least the means of production -
identitaţii poporului colonizat, trebuie să the writing, publishing, advertising and
funcţioneze cel puţin mijloacele de producţie production of books, for instance. These
- de exemplu, scrierea, publicarea, may well require a centralized economic and
publicitatea şi producţia de cărţi. Acestea pot cultural system which is ultimately either a
solicita şi un sistem economic şi cultural western import or a hybrid form, uniting
centralizat, care este în cele din urmă, fie un local conceptions with western conceptions.
import din Vest sau o formă hibridă, care
uneşte concepţiile locale cu cele din Vest. The concept of producing a national or
Conceptul de a produce o literatura cultural literature is in most cases a concept
naţională sau culturală este în majoritatea foreign to the traditions of the colonized
cazurilor, un concept străin pentru tradiţiile peoples, who had no literature as it is
popoarelor colonizate, care nu au avut conceived in the western traditions or in fact,
literatura, asa cum este concepută în no literature or writing at all, or did not see
civilizaţiile din Vest sau de fapt, nu au avut art as having the same function as
nicio formă de literatură sau scriere, sau nu constructing and defining cultural identity,
au vazut arta ca având aceeaşi funcţie ca şi or were, like the peoples of the West Indies,
construcţia şi definirea identităţii culturale, transported into a wholly different
sau au fost, ca popoarele din Indiile de Vest, geographical, political, economic, cultural
transportate într-o lume geografică, politică, world. It is always a changed, a reclaimed,
economică,culturală, complet diferită. Este but hybrid identity, which is created or
întotdeauna o identitate called forth by the colonizeds' attempts to
modificată,regenerată, dar hibridă, care este constitute and represent identity. The very
creată sau chemată prin încercări ale celor concepts of nationality and identity may be
colonizaţi pentru a constitui şi reprezenta difficult to conceive or convey in the
identitatea.Concepte de naţionalitate şi de cultural traditions of colonized peoples.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

155
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

identitate pot fi dificil de conceput sau de


transmis în tradiţiile culturale ale popoarelor
colonizate. The term “hybrid” used refers to the
Termenul “hibrid” se referă la concept of hybridity, an important concept
conceptul de hibriditate, un concept in post-colonial theory, referring to the
important in teoria post-colonială, referindu- integration (or, mingling) of cultural signs
se la integrarea (sau amestecul) de semne and practices from the colonizing and the
culturale şi practici din culturile colonized cultures ("integration" may be a
colonizatoare şi cele colonizate (“integrare” word too orderly to represent the variety of
poate fi un cuvânt prea ordonat pentru a stratagems, desperate or cunning or good-
reprezinta varietatea de stratageme, disperate willed, by which people adapt themselves to
sau viclene, sau de bună-voinţă, prin care the necessities and the opportunities of more
oamenii se adapteaza la necesităţile şi or less oppressive or invasive cultural
oportunităţile impunerilor culturale mai mult impositions). The assimilation and
sau mai puţin opresive sau invazive). adaptation of cultural practices, the cross-
Asimilarea şi adaptarea practicilor culturale, fertilization of cultures, can be seen as
pot fi considerate ca fiind pozitive, şi positive, enriching, and dynamic, as well as
dinamice, dar şi opresive. “Hibriditatea” oppressive. "Hybridity" is also a useful
este, de asemenea, un concept util pentru a concept for helping to break down the false
ajuta la distrugerea falsului conform căruia, sense that colonized cultures - or colonizing
culturile colonizate - sau culturile cultures for that matter - are monolithic, or
colonizatoare - sunt monolitice sau au have essential, unchanging features.
caracteristici esenţiale neschimbătoare. The representation of these often
Reprezentarea acestor teritorii hybrid, polyglot, multivalent cultural sites
culturale adeseori may not look very much like the
hibride,poliglote,plurivalente poate să nu representations of bourgeois culture in
semene foarte mult cu reprezentările culturii western art, ideologically shaped as western
burgheze din arta din Vest, modelată art is to represent its own truths about itself.
ideologic, deoarece aceasta are menirea de a-
şi reprezenta propriile adevăruri despre sine. To quote Homi Bhabha on the complex
Cităm pe Homi Bhabha cu privire la issue of representation and meaning from his
problema complexă de reprezentare şi article in Greenblatt and Gun's “Redrawing
înţelegere din articolul său în Greenblatt si the Boundaries : the transformation of
Gun's “Remodelarea Limitelor: English and American literary studies” :
transformarea studiilor literare engleze şi “Culture as a strategy of survival is
americane": both transnational and translational. It is
“Cultura ca strategie de supravieţuire transnational because contemporary
este atât transnaţională cât şi translaţională. postcolonial discourses are rooted in specific
Este transnaţională pentru că discursurile histories of cultural displacement, whether
contemporane post-coloniale îşi au rădăcinile we are talking about the voyage out of the
în istoriile specifice ale culturilor de civilizing mission, the fraught
deplasare, indiferent dacă vorbim despre accommodation of Third World migration to
călătoria în afara misiunii de civilizaţie, the West after the Second World War, or the
marea găzduire a migraţiei mondiale către traffic of economic and political refugees
Vest după al Doilea Război Mondial , sau within and outside the Third World. Culture
traficul de refugiaţi economici şi politici în is translational because such spatial histories
interiorul şi în afara Lumii a Treia. Cultura of displacement - now accompanied by the
este translaţională pentru că astfel de istorii territorial ambitions of global media

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

156
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

spaţiale de deplasare - acum însoţite de technologies - make the question of how


ambiţiile teritoriale ale tehnologiilor media la culture signifies, or what is signified by
nivel mondial - pun problema despre ceea ce culture, a rather complex issue. It becomes
semnifică, cultura, sau ceea ce este crucial to distinguish between the semblance
semnificat de cultură, o problemă destul de and similitude of the symbols across diverse
complexă. Devine esenţial să se facă cultural experiences - literature, art, music,
distincţia între aparenţa şi similitudinea ritual, life, death - and the social specificity
simbolurilor în domenii de cultură diverse - of each of these areas as they circulate as
literatură, artă, muzică, ritual, viaţă, moarte - signs within specific contextual locations
şi specificitatea socială a fiecăreia dintre and social systems.
aceste arii, deoarece ele circulă sub forma
semnelor, în cadrul locaţiilor contextuale şi a The transnational dimension of cultural
sistemelor sociale. transformation - migration, diaspora,
Dimensiunea trasnaţională a displacement, relocation - makes the process
transformării culturale – migraţie, diaspora, of cultural translation a complex form of
deplasare, relocare- face din procesul de signification. The unifying discourse of
translaţie culturală o formă complexă de nation, peoples, or authentic folk tradition,
semnificaţie. Discursul unificator al naţiunii, those embedded myths of cultures
popoarele, sau tradiţia de folclor autentic, particularity, cannot be easily referenced.
aceste mituri integrate de particularitatea The great, though unsettling, advantage of
culturilor, nu pot fi uşor atribuite. Marele this position is that it makes you
avantaj al aceastei poziţii este că te face să increasingly aware of the construction of
devii din ce în ce mai conştient de construcţia culture and the invention of tradition.”
culturii şi invenţia tradiţiei.” The idea of nation is often based on
naturalised myths of racial or cultural origin.
Ideea de naţiune se bazează adesea pe Asserting such myths was a very important
mituri naturalizate ale originii rasiale sau part of the imperial process and therefore an
culturale. Afirmând astfel de mituri a fost o important feature of many imperial and
parte foarte importantă a procesului imperial postcolonial writings. The need for
şi, prin urmare, o caracteristică importantă a commonality of thought to encourage
multor scrieri imperiale şi post-coloniale. resistance became a feature of many of the
Nevoia de gândire comună pentru a încuraja first postcolonial novels. Chinua Achebe’s
rezistenţa a devenit o caracteristică a multor Things Fall Apart is an example of a novel
romane post-coloniale. Romanul Things Fall dealing with the collective resistance to
Apart al lui Chinua Achebe este un exemplu imperialism. More recently we have become
al unui roman care se referă la rezistenţă aware of how problematic such issues are.
colectivă fată de imperialism. Recent, am The simple binaries that made up imperial
devenit conştienti de cât de problematice sunt and postcolonial studies have in some way
astfel de aspecte. Calculele binare simple become redundant with regard to later
care au compus studiile imperiale şi post- literature. As Mudrooroo (Colin Johnson)
coloniale au devenit de prisos, în ceea ce has said of the Aborigines, they were a tribe
priveşte literatura de mai târziu. Mudrooroo like any other, susceptible to change and
(Colin Johnson) a declarat de Aborigeni, ca influence from outside forces. He says: “the
au fost un trib ca oricare altul, susceptibil de Aboriginal writer is a Janus-type figure with
a schimba şi influenţa forţele din exterior. El a face turned to the past and the other to the
spune: "scriitorul Aborigen este o figură future while existing in a postmodern, multi
Janus, cu o faţă întoarsă spre trecut, iar cultural Australia in which he or she must
cealaltă spre viitor în timp ce trăieşte într-o fight for cultural space”. So, in a sense,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

157
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

Australie postmodernă, multiculturală în care Mudrooroo embraces his hybridised position


el sau ea trebuie să lupte pentru spaţiu not as a “badge of failure or denigration, but
cultural". Deci, într-un sens, Mudrooroo îşi as a part of the weave of cultures”.
adoptă poziţia hibridă nu ca pe o “insignă a One of the most disputed terms in
eşecului sau denigrării, ci ca pe o parte a postcolonial studies, “hybridity” commonly
legăturii culturilor". refers to “the creation of new transcultural
Unul dintre cei mai disputaţi termeni forms within the contact zone produced by
în studiile post-coloniale, "hibriditatea", se colonisation.” Hybridisation takes many
referă la "crearea de noi forme transculturale forms including cultural, political and
în zona de contact produsă de colonizare." linguistic forms. Within languages there can
Hibridizarea îmbracă multe forme, inclusiv also be evidence of ‘linguistic cross
cele culturale, politice şi lingvistice. În ceea breeding’ and the use of loan words from
ce priveşte limbile, pot fi, de asemenea, either the language of the coloniser or the
dovezi ale “dezvoltării lingvistice colonised. Examples can be seen in Swahili,
încrucişate” şi ale utilizării cuvintelor de Aborigine and Irish. The coloniser’s
împrumut, fie de la limba colonizatorului, fie language cannot escape and one sees the
de la cea a colonizatului. Exemple pot fi many loan words in the English language
văzute în Swahili, Aborigenă şi Irlandeză. today. In Ireland for example, there are
Limba colonizatorului nu poate fi ocolită şi many sayings and words in English that an
se pot vedea multe cuvinte de împrumut, în English man or woman would not
limba engleză de astăzi. În Irlanda, de understand. For example the use of the word
exemplu, există mai multe vorbe şi cuvinte în “amadan” meaning “fool”. Labeled Hiberno-
limba engleză, pe care o persoană vorbitoare English, it is a typical example of linguistic
de limba engleză nu le-ar întelege. De hybridisation.
exemplu, utilizarea cuvântului “amadan” care
înseamnă “prost”. Hiberno-engleză este un Robert Young a widely written
exemplu tipic de hibridizare lingvistică. commentator on imperialism and
Robert Young un comentator la adresa postcolonialism, has remarked on the
imperialismului şi post-colonialismului, a negativity sometimes associated with the
remarcat aspectul negativ asociat uneori cu term hybridity. He notes how it was
hibriditatea. El observă modul în care aceasta influential in imperial and colonial discourse
a avut influenţă asupra discursului imperial şi in giving damaging reports on the union of
colonial în a oferi rapoarte negative despre different races. Young would argue that at
uniunea diferitelor rase. Young ar argumenta the turn of the century “hybridity” had
că, la începutul secolului “hibriditatea” a become part of a colonialist discourse of
devenit parte a unui discurs colonialist a racism. In Jean Rhys’ Wide Sargasso Sea, to
rasismului. În opera Wide Sargasso Sea a lui be a ‘hybrid’ was essentially negative. They
Jean Rhys, să fii un “hibrid”, reprezenta un were reported in the book as lazy and the
aspect negativ. Ei erau menţionaţi în carte ca danger of such hybrids inevitably reverting
fiind leneşi, iar pericolul cauzat de astfel de to their ‘primitive’ traditions is highlighted
hibrizi cu tendinţă de revenire la tradiţiile throughout the novel. In reading Young
“primitive” este evidenţiată pe parcursul alongside Rhys, it becomes easy to see the
întregului roman. Prin lecturarea operei lui negative connotations that the term once
Young alături de cea a lui Rhys, se pot had.
observa uşor conotaţiile negative pe care
acest termen le-a avut. However, the crossover inherent in the
Cu toate acestea, tranziţia inerentă în imperial experience is essentially a two-way
experienţa imperială este în esenţă, un proces process. According to Ashcroft most

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

158
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

bidirecţional. Conform lui Ashcroft cele mai postcolonial writing has focused on the
multe scrieri post-coloniale s-au concentrat hybridised nature of postcolonial culture as a
asupra naturii hibride a culturii post- strength rather than a weakness. It is not a
coloniale, ca putere mai degrabă, decât ca case of the oppressor obliterating the
slăbiciune. Acesta nu este un caz de oppressed or the coloniser silencing the
distrugere a asupritului de către asupritor, sau colonised. In practice it stresses the
de reducere la tăcere a colonizatului de către mutuality of the process. The clash of
colonizator. În practică, reciprocitatea cultures can impact as much upon the
procesului este evidenţiată. Ciocnirea coloniser as the colonised. In reading Juanita
culturilor poate avea un impact la fel de mare Carberry, the daughter of a settler in the
asupra colonizatorului, ca cel asupra White Valley region in Kenya, one gets a
colonizatului. În lecturarea operei Juanitei taste of the hybridised nature of her
Carberry, fiica unui colonist în regiune Valea childhood and her life. Growing up a
Albă din Kenya, ni se face cunoscută natura Swahili speaker and playing with the wild
hibridă a copilariei şi vieţii ei. Ea devine animals against her father's wishes, her
vorbitoare de Swahili şi se joacă cu animale experience was essentially more African
sălbatice, împotriva voinţei tatălui ei, iar than English. It is proof that even under the
experienţa ei a fost, în esenţă, mai mult most potent oppression, the distinctive
africană decât engleză. Aceasta este dovada aspects of the culture of the oppressed can
că şi sub cea mai puternică formă de survive and become an integral part of the
opresiune, aspectele distinctive ale culturii new formations which arise. Ashcroft says
celui asuprit pot supravieţui şi deveni parte “hybridity and the power it releases may
integrantă a noilor formaţiuni care apar. well be seen as the characteristic feature and
Ashcroft spune că “hibriditatea şi puterea pe contribution of the post-colonialism.
care aceasta o eliberează poate fi privită ca
trăsătură şi contribuţie caracteristică post-
colonialismului. The term “hybridity” has been most
Termenul “hibriditate” a fost asociat recently associated with Homi Bhabha. In
cel mai recent cu Homi Bhabha. În opera lui, his work entitled “Cultural Diversity and
intitulată "Diversitate culturală şi diferenţe Cultural Differences”, Bhabha stresses the
culturale", Bhabha subliniază interdependence of coloniser and colonised.
interdependenţa dintre colonizator si Bhabha argues that all cultural systems and
colonizat. Bhabha susţine că toate sistemele statements are constructed in what he calls
şi declaraţiile culturale sunt construite în ceea the “Third Space of Enunciation”. In
ce el numeşte "Al treilea spaţiul de accepting this argument, we begin to
enunţare". În acceptarea acest argument, vom understand why claims to the inherent purity
începe să înţelegem de ce pretinderile la and originality of cultures are “untenable”.
adresa purităţii inerente şi originalităţii Bhabha urges us into this space in an effort
culturilor sunt "de neconceput". Bhabha ne to open up the notion of an international
îndeamnă în acest spaţiu într-un efort de a culture “not based on exoticism or multi-
deschide idea de noţiune a unei culturi culturalism of the diversity of cultures, but
internaţionale “bazată nu pe exotismul sau on the inscription and articulation of
multi-culturalismul diversităţii culturilor, ci culture’s hybridity.” In bringing this to the
pe inscripţia şi articularea hibridităţii next stage, Bhabha hopes that it is in this
culturii.” Pentru a concluziona această idee, space “that we will find those words with
Bhabha speră că în acest spaţiu “vom găsi which we can speak of Ourselves and
acele cuvinte cu care putem vorbi de Noi Others. So as Mudrooroo suggests,
înşine şi de Alţii”. embracing the hybridised nature of cultures

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

159
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010

Deci, după cum sugerează Mudrooroo, steers us away from the problematic
adoptarea naturii hibride a culturilor ne binarism that has until now framed our
îndepărteză de binarismul problematic, care a notions of culture.
conturat pană în prezent, noţiunile noastre de
cultură.

Bibliografie Bibliography

Achebe, C. [Things Fall Apart Heinemann Achebe, C. [Things Fall Apart Heinemann
Press, London, 1958.] Press, London, 1958.]
Ashcroft, B., Griffiths, G. and Tiffin, H. [The Ashcroft, B., Griffiths, G. and Tiffin, H.
Post-Colonial Reader. Routledge, London, [The Post-Colonial Reader. Routledge,
1995.] London, 1995.]
Ashcroft, B., Griffiths, G. and Tiffin, H. [ Ashcroft, B., Griffiths, G. and Tiffin, H. [
Post-Colonial Studies: The Key Concepts, Post-Colonial Studies: The Key Concepts,
Routledge, London, 2003.] Routledge, London, 2003.]
Bhabha, H. [ Redrawing the boundaries : the Bhabha, H. [ Redrawing the boundaries : the
transformation of English and American transformation of English and American
literary studies. Stephen Greenblatt and Giles literary studies. Stephen Greenblatt and
B. Gunn. Modern Language Association of Giles B. Gunn. Modern Language
America, New York, 1992.] Association of America, New York, 1992.]
Carberry, J. with Nicola Tyrer [ Child of Carberry, J. with Nicola Tyrer [ Child of
Happy Valley , William Heinemann, London, Happy Valley , William Heinemann,
1999.] London, 1999.]
Mudrooroo, N. [ Writing from the Fringe: A Mudrooroo, N. [ Writing from the Fringe: A
Study of Modern Aboriginal Literature. Study of Modern Aboriginal Literature.
Hyland House, Melbourne, 1990.] Hyland House, Melbourne, 1990.]
Rhys, J. [Wide Sargasso Sea, Penguin Books, Rhys, J. [Wide Sargasso Sea, Penguin
London, 1966.] Books, London, 1966.]
Yang, J., [Representation and Resistance: A Yang, J., [Representation and Resistance: A
Cultural, Social, and Political Perplexity in Cultural, Social, and Political Perplexity in
Post-Colonial Literature , Brown University, Post-Colonial Literature, Brown University,
1999.] 1999.]

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010

160