Sunteți pe pagina 1din 97

U

ANUL: XL No. 5-6. AUGUST-SEPTEMBRIE 1916

//q _
B I SE RICA 6-4.
A %.

TODOXA ROMANA g ry

REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA


A f 1

EFINITLIJI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE RHINE.

Err
CUE'RINSC_IL.
E
Fag
Ade o..iciale. I. trimise din partea sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei. . . 353
H. Sfanta Mitropolie a Moldovei si Sucevei . , . . 376
. . . .

Arhirrettlreofil Al. PloeVeams, Staruinta in virtute.II. Statornicia crestinului 382


Dr. Drag. Dentelrescir, Hirotonia si Hirotesia . . . . . 392 . .

B. Afangartt, Muezzin, Imam, Cadiu, Muftiu si Seich- Islam. . . 401


1. Mihalcescit, Primatul papal combatut de papistasi. (continuare).
.0. Rasboiul nostru . . .
. . . . . . .
.

M. P. Legatnrile dintre religiune si stiinta . . . . . . . .


. .
408
420
427
. ...
P S. Arliierete Arlin, Viata sfantului Antonie cel Mare . .
P. S. Episcop -Callist, Carte pastorala
Pt-total Fabian Boarmirescu, Predica
. . . .
.
. ......
433
438
441
.

Dr. Drag; Desnitrescit, Cronica Bisericeasca externa . . . . 446 .

. initial, Donatiuni: Ministerul Cultelor si Instructiunei Administratia Casci


.Bisericii, : 448
r-___-_1.....,... .

SEC [if!, I.:STORIEf


-,
I

STI
. .
. .

,71POGRAFIA CARTILOR B1SEIUCE,S7.1


(8, STRADA PRINCWATELE UNITE, so.
ISIS.
www.dacoromanica.ro
ANUL XL. No. B. $11 6. AUGUSTSEPTEMBRE 1916.

BISERICA ORTODOXA ROMANA


REVISTA F'ERIODICA ECLESIMSTICA
A

SFANTULU1 SINOD AL-SFINTE1R1sE,Ro AUTOGEFALE ORTODOXE ROMANE

ACTE OFICIM E
Trimise din partea Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei

I.
Telegrama I. P. S. Mitropolit Primat.
22 Julie 1916.
Cu ocaziunea zilei dnonzastice a M. 3. Reginei Maria, I. P. S.
Mitropolit Primal D. D. Dr. Konon a trimis urniatoarea tele-
gramei de felicitare:
Majesidfii Sale Reginei Maria
Caslelul Peli,sor, Sinaia.
Biserica Ortodoxa Romana sarbatorind ziva numelui Ma-
jestatii Voastre deodata cu pomenirea Sfintei §i Intocmai
cu Apostolii Maria Magdalena, Noi, sav5.rsind astazi prin
rugaciuni un Te-Deum solemn In Catedrala Tarn qi bise-
ricile eparhiale, ImpreunA cu poporul roman carele bine-
cuvinteaza f aptele de cultura inalta, patriotism luminat §i
pietatea crestineasca fAcute de Maiestatea Voastra In fo-
losul fiilor Neamului, care Va iuoe.,ce §i Va adora,ru-
gam pe Majestatea Voastra, ca sA binevoiasca a priml a-
stazi cele mai calduroase §i devotate felicitari, pentru sA-
natatea si Mina sporire spre realizarea tuturor dorintelor.
Dorind din suflet ca bunatatea dumnezeeasca si ajute
pe Majestatea Sa Regele Nostru Ferdinand I-iu dimpre-
una cu Majestatea VoastrAambii no-, '.1 iubiti Suverani,
sä binecuvinteze Inteleptele staruinti qi lucrari, pentru re-
alizarea visurilor seculare ale strabunilor qi urmatorilor
coloniqtilor lui Traian de pretutindenea.

www.dacoromanica.ro
354 A CTE OFICIALE

Majestate! Zilele epocei in care trAim sunt greip poate


Si
decisive In soarta popoarelor contim?orane cu noi. Dum-
nezeu sd proteje Romania! Dea Dumnezeu ca, sub Au-
gusta Domnie a Majestate Voastre, impreunA cu iubitul
nostru Rege Ferdinand I-iu, sä ni se realizeze marele ideal
al intreg Neamului Romanesc.
Sa train Majestatea VoastrA dimpreuna cu iubitul no-
stru Rege Ferdinand I-iu si cu toata Augusta Familie Regala.
Sa Va ajute Dumnezeu ca, spre, bucuria tuturor fillor
Neamului, sA Va lncoronati capetele prin cea mai strIlu-
citoare coroana a vitejiei si biruintii, Intrunind imprejurul
Tronului Roman toate elementele impra§tiate ale urrna-
torilor strabunilor Neamului nostru.
Sa traiasca, creasca i infloreasca scumpa noastra Pa-
trie Romania, lnaltatA, marita §i slavitA, dupa cum cu toatA
dreptatea merits.
j KONON Mitropolit Primal.

II.
Telegrama M. S. Reginei Maria
23 Julie 1916.
Ca raspuns la felieitarile I. P. S. Milropolit.Primat, Majesla-
tea Sa Regina Maria a raspuns cu urmaloarea telegrams:
Inall Prea Sfinliei Sale Konon Mitropolit Primat
Blteltregi.
Unita intr'un gaud qi un suflet cu Inalt Prea Sfintia Voa-
strA In iubirea de neam §i de Cara, Va multumesc pen -
tru cAlduroasele cuvinte care Mi le adresati §i Ma rog cu
tot Clerul romanesc pentru fericirea poporului roman.
MARIA

III.
Telegrama I. P. S. Mitropolit Primat.
(11 August 1916)
Cu ocaziullea zilei de na#ere a Majeslaiii Sale Regelui Ferdi-
stand I-is " S. Milropolii\Primal D. D. Dr. Konon, a Irimis
urmaloarta egrama de felicilare.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 355

Afajestayii Sale Regelui Ferdinand 1-iu.


Palatul Bucureiti.
Astazi poporul roman serbeaza cu dragoste si devota-
ment ziva nasterii Majestatii Voastre, un frumos obiceiu
mostenit de catre crestini Inca de la stramosii nostri
Romani.
In traditiile poporului roman exists credinta, ca °data
cu nasterea cuiva in lume apare si o noun stea pe ceruri,
care va fi Wawa vietii lui, ca si un Inger pazitor. Cu ziva
nasterii Majestatii Voastre a rasarit pe ceruri nu o stea
ordinara, ci un mare luceafarmenit a fi un adevarat soare
stralucitorca cel mai bun augur pentru poporul nostru,
spre conducere cu intelepciune si cu barbatie.
Preste sentinela romans trecand mai multe popoare
calatoare In drumul lor, toate primite cu pane si sare din
partea colonistilor marelui Traian, unii s'au asezat peste
Dunare, iar altii In vechea Panonie. Fiestecari din acestia
Imprumutand ceva de la noi, au contractat mari datorii
de recunostinta si de buns megiesie, dar la cari nu au
corespuns. Neamul romanesc ca cel mai vechiu popor
dintre Carpati si Balcani, suferind multe ispite sfasietoare
In decursul secolilor, dreptatea cere astazi unirea si !IAA-
rirea tuturor Inteun singur manunchiu puternic.
Sfanta noastra Biserica Inaltand astazi calduroase ruga-
ciuni pentru Tron, Dinastie si Patrie, prin Te-Deum cu
rugaciuni deosebite in ziva nasterii Majestatii Voastre, sa.-
varsite atat In Catedrala Regatului, cat si in toate bise-
ricile eparhiale, cu totiiCler si poporrugam pe Dum-
nezeu, dorind din suflet ca, in vartejul Imprejurarilor prin
care trece omenirea contimporana, scumpa noastra Tara
Romania sä iasa cu totul triumfatoart. , ad ca la lumina
soarelui ei puternic sa se Incalzeasca si sa prospereze trite()
unire tot Neamul Romanesc.
Dumnezeu cu puterea Sa O. Intareasca bratul Majestatii
Voastre, facand ca cumpana dreptatii dumnezeesti O. atarne
cu totul in favoarea noastra,iar Cara aceasta sa devie
farul luminator al tuturor celor cari ne incoi ;oars. Zilele
sunt cu adevarat grele, dar cu Dumnezeu si cu intelepciune
In fapte, noi cu totii tnainte! la umbra Tronului, pe care

www.dacoromanica.ro
356 ACTE OFICIALE

dimpreuna cu Majestatea Sa iubita si buna noastra Regina


Maria ne conduceti la marire si fericire in viitor.
Sa traiti Majestatea Voastra dimpreuna cu Majestatea
Sa Regina Maria, iubitul nostru Print Mostenitor si cu toata
Augusta Dinastie Regala. Dumnezeu sa. Va ajute imprepria,
caspre fericirea tuturor fiilor Neamului,sä Va incoro-
nati capetele prin cea mai stralucita coroana a itejiei si
biruintii, reu$ind a intruni Imprejurul Tronului roman pe
toate elemnetele imprastiate ale urmatorilor strabunilor
Neamului nostru.
Sa traiasca, creasca si ineloreasca scumpa noastra Patrie
Romania, inaltata, marita si slavita, dupa cum cu toata
dreptatea merita.
f KONON Mitropolii Primal.
IV.
Telegrama Prefectului Politiei Capitalei.
Decretandu-se mobilizarea armatei romaile, d-1 Prefect at Po-
litiei Capitalei a trimis 1. P. S. Mitropolit Primal D. D. Dr.
Konon itrmatoarea telegrama:
Ina& Prea Slinfilielui Milropolil Primal al Romaniei Loco.
Ma refer la adresa noastra No. 1505 din 4 8-916:
Prin 'Malt *Decret Regal decretandu-se mobilizarea ar-
matei, am onoare a Va ruga sä binevoiti a dispune de
indata vestirea ei prin sunetul clopotului Sf. Mitropolii ,i
prin acel al bisericilor din Capitala.
Prefectul Polijiei Corbescis.

V.
Marea sarbatoare bisericeasca in ziva mobilizarei
armatei romane (1 5 August 1916).
(Santa Leturgie si Predica.)
In Catedrala Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei s'a servit
astazi slujba rcl: a cu cea mai mare pompa ierarhica
i anume:

www.dacoromanica.ro
AC,TE OFICIALE 357

Dela orele 6 de dimineata s'a Inceput serviciul Utreniei


In sunetul tuturor clopotelor; iar la orele 9 dup.& 0110.-
rile frumoase intru Pomenirea sf. Adormiri a Maicii Dom-
-nului 't arbatorita astazi, s'a inceput dumnezeeasca Litur-
ghie, savarsita de catre insusi I. P. S. Arhiepiscdp si Mi-
tropolit al Ungro- Vlahiei Konon Aramescu-Donici, lncon-
"prat de intregul cler al Bisericii Mitropolitane; la care
dumnezeesc serviciu s'a pus anumitele rugaciuni pentru
stare de rasboiu. Dupa sf. Evanghelie in fata unui public
ales, care nu mai Incapea In biserica, I. P. S. Mitropolit
Primat a pronuntat o patriotic& si binecugetata predica,
"ncepand cu citatia bisericeasca : «Acuff' a sosit vremea
4 care sfinteste pre WO si ne asteapta Dreptul Judecator,,
pentru realizarea visului milenar al strabunilor" neamului
romanesc; cetind principalele date ale istoriei neamului,
meritele strabunilor, dupa istorie, si fapte in conservarea
limbii romAne si a religiunii; monumentele religioase ale
acestora si patriotismul lor, continuitatea neintrerupta a
neamului nostru ca viguroasa sentinel& roman& dela Tra-
anpana la formarea Principatelor Moldo-Romane si fap-
tele prin cari au trecut pan& in zilele noastre; de aseme-
nea amintind th aceasta cuvantare si enumarand nedrep-
tatile suferite cu timpul dela navalitorii si impilatorii stra-
ini; teritoriile principale sfasiate din Patria noastra dim-
prejur, drepturile ce avem de mostenire asupra partilor
din vechiul imperiu otoman, pe cari le-am inceput a ni
le revindica in rasboiul victorios dela 1877 'de peste Du-
nare, urmnd cu campania rasboiului pacific din 1913 si
"n continuitate cu cel de astazi.
Pentru instructia si neuitarea viitoruluica protestare
dreaptaI. P. S. Sa mai citeaza toate partite de veche
inostenire in care este sfAsiata intreaga Dacia Traiana pe
socoteala Neamului Romanesc. Visul de revendicare a ma-
rilor nostri eror din trecut, in frunte cu marele *tefan,
aparatorul crestinatatii, cu Mihaiu-Viteazu recuceritorul
rnarelui Ducat al Ardealului, martirul Grigorie GhicaDom-
nul Moldovii si altii.
Datoria noastra este ca cu tncredere in Dumnezeu si
urmArim drepturile noastre pretutindenea, iar pentru pre-
zent sä multumim, ca Provident& Dumnezeeasca ne-a des-

www.dacoromanica.ro
358 ACTE OFICIALE

chis cea mai frumoasa si favorabila ocaziune pentru ac-


tuala retncepere a realizarii drepturilor noastre de reven-
dicare. Sus sa, avem inimile! Avand credinta tare in Dum-
nezeu, care ne asigura prin sf. Evanghelie, ca si muntii
se pot muta din locul for pe baza credintii nestramutate
a unui popor.
Sa rugam dar pe Dumnezeu pentru Imputernicirea bra-
tului Augustului nostru Suveran si Rege Ferdinand I, ca-
rele ajutat de inteleptul Guvern Regal si de marii Sfet-
nici ai Tarii, a Inaltat astazi stindardulsemnul biruintis
noastre
Cu totii deci sa rugam pe Dumnezeu, ca sä binecuvin-
teze vitejia armatei noastre, in randurile careia lupta co-
piii scumpii noastre Patrii Romania, iar aceasta acum mai
cu seama, cand se tndeplinesc cuvintele Bisericii cari zic
4Acum a sosit vremea care sfinteste pe toti si ne asteapta
Dreptul Judecator*, ca sa se realizeze stradaniile, speran-
tele si visul strabunilor neamului romanesc, Dumnezeu sa
fie In ajutorul tuturor. Inainte cu Dumnezeu spre fericirea.
intregului Neam Romanesc ! Amin.
Dupa aceasta patriotica si religioasa cuvantare I. P. S.
Sa a continuat dumnezeeasca Liturghie mai departe, a-
companiat de cantarile corului vocal; iar dupa terminarea
sf. Liturghii imediat a urmat Te-Deumul extraordinar pen-
tru caz de razboi, cu ecteniile speciale, cu cantarile
rugaciunea cu genuchile plecate, terminand cu polihroniul,
pentru biruinta Majestatii Sale Regelui Ferdinand I-iu, Gu-
vernului, armatei si spre bucuria tuturor fiilor Neamu!ui.
Notandu-se totodata, Ca Inca dela inceputul slujbei de
dimineata, la ordinul I. P. S. Mitropolit Primat s'a facut
cunoscut telegrafic tuturor P.P. S.S. Episcopi Eparhioti
cum si biseric for din Eparhia Sfintei Mitropolii a Ungro-
Vlahiei, spre a se urma Intocmai aceeasi randuiala, pre-
cum s'a facut si la Catedrala sf. Mitropolii.

VI.
Telegrama D-lui Ministru al Cultelor si Instructiunii .

(15 August 1916).

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 359

1. P. S. Mitropold al Ungro-Viakiei, Primal al Romdniei


Loco.
In clipa in care armata romand porneste la lupta pen-
tru a infaptui idealul national al neamului nostru, gandul
tuturor se indreapta cu incredere Intru Cel Atotputernic
si cauta intarire sufleteasca dela credinta strarnosasca ce
a sustinut pe lnaintasii nostri in toate grelele lupte, pe
,care au fost siliti sa le poarte dealungul veacurilor, spre
a putea pastra si Malta statul acesta.
Rog deci p3 I. P. S. Voastra sa is imediat masuri, ca
pretutindeni preotii sä binecuvinteze pe cei ce cu atata
avant pleaca sä se jertfeasca pentru marirea si gloria nea-
mului si ca totdeodata sa se faca in toate bisericile din
de Dumnezeu pazita Eparhiepe care o pastoriti, cu-
venitele rugaciuni pentru izbanda ostilor romane.
Ministru de Culte
I. G. Duca.

VII.
Telegrama I. P. S. Mitropolit Primat
Triazisci calve toti F. P. S. S. EPiscopi Eparltioti ai sfiutei
Mitropolii a Ungro-VIaltiei,in zina de 15 August 1916.
Prea Sfinfite Parinte,
arum a sosit vremea care sfinteste pe toti si ne as-
teapta dreapta realizare a visurilor parintilor si strabunilor
neamului romanesc. Dupa iconomia dumnezeeasca vedem
cum se petrec lucruri extraordinare imprejurul Tara
noastre. In aceste momente pretutindeni a sunat ora des-
teptarii cu toate m*arile necesare si In ateasta clipa In
care armata romana binecredincioasa porneste la lupta
pentru a Infaptui idealul national at neamului nostru, cu
totii trebue sa avem : sus inimile, cu credinta tare in
Cel-atot-Puternic. Gandul tuturor se lndreapta cu incre-
dere In bunatatea si ajutorul dumnezeesc spre Intarirea
sufleteasca In credinta stramoseasca, care a sustinut pe
parintii si stramosii nostri in toate grelele si periculoasele
imprejurari, prin cari ne-am strecurat si pe cari strabuni

www.dacoromanica.ro
360 ACTE OFICIALE

nostri au fost siliti a le infrunta dealungul veacurilor, spre


a 'Astra si Malta mostenirea si Patria strabuna.
Sa rugam pe Dumnezeu pentru Imputernicirea, barbatia,
curajul si complecta sanatate a iubitului nostru Rege Fer-
dinand I-iu, dimpreuna cu toata viteaza armata, pe care
Providenta Durnnezeeasca 1-a destinat ca sä scoata sabia.
contra dusmanilor comuni neamului, daruindu-ne tuturor
izbanda desavarsita spre tnfaptuirea marelui ideal natipnal
In consecinta va rugam sa binevoiti a sti ca Noi, tr-
conformitate cu dorinta generals am hotarit sä se is
imediat masuri ca pretutindeni clerul ortodox O. bine-
cuvinteze si sa incurajeze pe ostasii nostri, cari cu atata
avant pleaca ca sa se jertfeasca pentru marirea si gloria
neamului nostru. Pentru care am mai dispus ca sa se
faca In toate bisericile din de Dumnezeu pazita Eparhie
pe care o pastorim impreund cu P. P. S. S. Ierarhi Epar-
hioti, anume oranduind cuvenitele rugaciuni pentru stra-
lucita izbanda a ostirilor romane.
Rugaciunile acestea stint: 1. Pc menirile in Sf. Altar s
Ecteniile Mari la Sf. Liturghie; si 2. Azi imediat dupa. Sf.-
Liturghie sa se faca Te-Deum pentru rasboi, dupa cum
prevede cartea de Te-Deun a Sfantului Sinod.
t K012014 Arkieliscofi 4 Mitropo lit al Ungro-Vlaltiei.
N. B. A.celetor masuri &an lust pentru toate bisericile din ouprinse
Sf. Mitropolii, dandu-se cuvenitele ordine celor in drept.

VIII.
Inalt decret Regal pentru Mobilizarea Arniatei
(Dupa Monitor)
Ferdinand Liu,
Prin, gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege ai.
Romaniei,
La toti de fats si viitori, sanatate.
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat.
la departamentul de rasboi sub No. 11.701/916,
Am decretat sr, decretam:
Art. I-iu Intreaga armata se va mobiliza.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIAtE 361

Art. II-lea Prima zi de mobilizare va Incepe la ora 12


ln noaptea dela 14 la 15 August 1916.
Art. 11I -lea Ordinea de batae va fi cea hotarita prin
?lanul de mobilizare.
Art. IV si cel din urma. Presedintele Nostru de con-
siliu si ministru secretar de Stat la departamentul de ras-
boiu este Insarcinat cu executarea decretului de fata.
Dat In Bucuresti, la 14 August 1916.
FERDINAND
/Preedintele consiliului de miniqtri qi
ministru de rasboi,
Ion I. C. Breitiann

IX.
Promulgarea legii pentru starea de asediu.
Ferdinand I-iu,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationals, Rege al
.Romaniei.
La toti de fats si viitori, sanatate.
Corpurile legiuitoare au adoptat si Noi sanctionam ce
armeaza:
LEGE
Art. unic. In actualele Imprejurari exceptionale si pana
la restabilirea pacii europene, starea de asediu va putea
si declarata prin decret regal In cuprinsul legii din 10
Decembrie 1864.
Aceasta lege s'a votat de Senat In sedinta dela 21 Fe-
bruarie anul 1915, si s'a adoptat cu majoritate de 50
voturi, contra 4.
(L. S. S.) Prepdinte, B. M. Misir
Secretar, T. Constantinescn
Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor In §e-
dinta dela 21 Fevruarie anul 1915 si s'a adoptat cu ma-
joritate de 27 voturi, contra 13.-
Vice-Prepdinte, Till( Frunni,sean
(L. S. A. D.)

www.dacoromanica.ro
362 AA-LE OFICIALE

PromulgAm aceasta lege si ordonam ca ea sA fie in-


vestita cu sigiliul Statului si publicata prin Monitorul Oficial,
Dat In Bucuresti, la 14 August 1916.
L. S. St.) FERDINAND
Presedintele consiliului de ministri si
ministru de rasboi,
Ion I. C. Brateanu Ministiu de justitte
Victor Antonescu

X.
Rugaciune cu Te-Deum solemn pentru stralucita lei
ruinta, a armatei Ruso-Romane §i a celor aliate, ofi-
ciate de care I. P. S. Mitropolit D. D. Dr. Konon
al Ungro-Vlahiei in Biserica Ruseasca din Capitala.
Duminica 21 August, 1ncepand dela orele 11 a m., a
avut loc un serviciu religios pentru consfinfirea frafiei de
arvte rontano-ruse, oficiat de care 1nsusi I. P. S. Mitro-
polit Primat D. D. Dr. Konon Aramescu-Donici, inconju-
rat de mai multi preoti ai Catedralei Mitropolitane dim-
preuna cu preotul Bisericii ruse.
La aceasta solemnitate, pe Tanga D-1 Ministru at Ru-
siei Koziel Poklewski,din initiativa caruia s'a organizat
aceasta serbare, sub presedentia I. P. S. Mitropolit Pri-
mat,au asistat D-nii: Colonel Tartarinov, atasat militar,
cu 1ntreg personalul Legatiunei Imperiale; din corpul di-
plomatit : Sir Barklai, Ministrul Angliei, Saint Aulaire at
Frantei, Baron Fasciotti al Italiei, Ministrul Belgiei si at
Serbiei, etc.
D-nii VintilA Bratianu, Ministru de rasboi, I. G. Duca
Ministru Cultelor si Instructiunii, General Iancovescu,. Se-
cretar general la Ministerul de rasboi, Contescu, Director
la Ministerul de Externe, Tache Ionescu, fost Ministru
Diamandy, Ministru la Petrograd, I. Gradisteanu, fost Mi-
nistru, Emil Petrescu, Primarul Capitalei, M. Ferekide,
Presedintele Camerei Deputatilor, Jean Florescu, Vice-Pre-
sedinte Camerei Deputatilor, M. Desliu, mare proprietar
$i Deputat, P. GArboviceanu, Administratorul Cassei Bise
ricii, cum si un foarte numeros public.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 363

Dupa Sf. Evanghelie P. C. Arhim. Gal. Cordun a tinut


o predica, evidentiind insemnatatea Infratirii armatelor ru-
.co-romane $i folosul tuturor ce rezulta din aceasta. Iar
dupa rugaciunea amvonului, preotul Cape lii ruse a rostit
o calduroasa cuvantare, urand izbancla stralucita armate-
lor romane-ruse si aliatilor lor.
In tot timpul serviciului dumnezeesc cantarile liturgice
au fost executate alternativ de corul Catedralei Mitropo-
litane si al Bisericii ruse.
La ora 1 1/4, in prezenta tuturor autoritatilor de mai
sus aratate $i a unui public foarte numeros, s'a oficiat de
insusi I. P. S. Mitropolit Primat Konon, triconjurat de de-
rul Catedralei Mitropolitane si al Bisericii ruse, marele Te-
Deunz pentru rdsboi ,s-i infrdtirea armatelor aliate.
Iar dupa Sf. Evanghelie I. P. S. Sa a pronuntat o fru-
moasa si evlavioasa rugaciune, invocand : binecuvantarea
Dumnezeeascs asupra armatelor Imperiale, Regale $i a ce-
lor aliate, pentru biruinta asupra dusmanului comun, ce-
rand pentru cei raniti pe campul de onoare grabnica In-
sanatosare, iar celor cazuti jertfa pentru Credinta, Tar, Rege
Patrie, cerandu-le iertare vesnica, odihna sufletelor for
$i cununi ceresti nevestejite.
Dupa acestea continua Polihroniul terminand cu «Multi
ani2,, care este cantat de ambele coruri: pentru Tar, pen-
tru Rege, guvernul roman si rus, pentru Mitropolitul ro-
man $i rus si pentru toti crestinii adunati la aceasta fru-
moasa si .istorica serbare de Infratire a armatelor aliate,
$i de biruinta, spre marirea scumpei Patrii -Romane.
* * *
Dupa aceasta I. P. S. Sa, insotit de Ministrii Imperiu-
lui Rus $i alte notabilitati, se indreapta spre Palatul Le-
gatiunii Ruse, unde a avut loc o masa oficiala In cinstea
insemnatatii serbatorii de astazi.
Cu aceasta ocaziune au toastat:
D-1 Minisiru al Rusiei, in sainatatea M. S. Regelui $i
a M. S. Reginei Romaniei.
I. P. S. Mitropolit Primal Konon, pentru M. S. Tarul
,cu Augusta Familie Imperials, laudand tntelepciunea di-
piomatica. a D-lui Miaistru Koziel Poklewski, care a $tiut

www.dacoromanica.ro
364 ACTE OFICIALE

chibzul lucrurile in asa felzice I. P. S. Saca sa vadl


din nou reinviata vechea alianta ruso-romana, atat de to-
lositoare tuturor.
D-1 Ministru at Rusiei, toasteaza in cinstea I. P. S
Mitropolit Primat Konon, pentru sparsirea actului istoric
de infratire a armatelor ruso-romane.
D-1 P. Gdrboviceanu, pentru Ministrul Rusiei, incredin-
tandu-1 ca numele sau va fi scris cu deosebire In Istoria
Tarii noastre, ca infaptuitorul aliantei ruso-romane, ce ne
va duce pe toti la biruinta.
In fine I. P. S. Mitropolit Primat Konon asociindu-se
la dorinta D-lui Ministru Poklewski si a ce4or de fata, a
subscris o telegrama de Felicitare catre M. S. Tarul, a-
dresata la Marele Cartier General Rus, prin care aratf"1
dorinta fierbinte a Bisericii §i a poporului roman, ca ar-
matele noastre repetat aliate, sa fie duse cu ajutorul lui
Dumnezeula cea mai stralucita biruinta, spre bucuria
tuturor.
. Serbarea a luat sfarsit pe la orele 3 p. m.

XI.
Ecteniile cari se citesc la vreme de rasboiu.
(actual, etc.)
I.
La ectenia cea mare. Dela Sf. Lilurghie ,s-i Vecernie, etc...
Dupa cererea cPentru cei ce umbla pre ape si calato-
resc, urmeaza:
1). Pentru ca sa nu pomeneasca gresalele si faradelegile
noastre, ci, sa ne fie noun nevrednicilor robilor sL;i indurat
qi milostiv, cari, alergam acum care Ajutorul Sau, ce
A-tot-Puternic, si sä ne ittaveasca pre not de vrajmasii.
nostri, Domnului sa ne rugam.
Cana: Doamne milueste (in ton evlavios).
2). Pentru ca sa trimita de sus, iubitorilor de Hristos osta-
silor nostri, putere si barbatie si de asemenea ostasilor
aliatilor nostri, ca sä se poata Impotriv1 Impreund vrajma-
silor nostri, pentru restabilirea pacii, si izbavirea tuturor

www.dacoromanica.ro
A CTE Ot'ICIALE 365

popoarelor, de toata nevoia si impresurarea si intristarea,


liberandu-i pre dansii degrab de jugul strain, Domnului
sa ne rugam.
3). Pentru ca sa se dea de sus ostasilor nostri celor raniti
pe campul de b5.tae, grabnica vindecare si Incetare a tu-
turor durerilor, Domnului sa ne rugam.
4). Pentru ca 4 se Intareasca In Cara noastra pacea, slava
si binecuvantarea si sä ne izbavim de toate lntamplarile
cele rele, venite dela vrajmasii nostri, Domnului sa ne
rugam.
5). Pentru ca sa dea iubitorilor de Hristos Domnitorilor
nostri: Ferdinand I-iu Regele Romaniei, Nicolae Alexan-
drovici, Imparat a toata Rusia si ostasilor for tarie asupra
tuturor vrajmasilor nostri si sa-i umileasca pe toti acestia,
Domnului sä ne rugam.
II.
La ectenia mare. Dupd sf. Evangkelie.
Milueste-ne pre noi Dumnezeule etc. urmeaza:
1). Doamne Dumnezeul nostru cel puternic Intru virtute si
tare intru rasboae, cu smerenie ne rugam Tie: Scoala-Te
cu arma tariei Tale si Te ridica intru Ajutorul nostru si
da armatelor noastre si ale aliatilor nostri, biruinta contra
vra:pasilor comurii si contra tuturor celor ce au sfatuit
rele asupra noastra, rugamu-ne Tie Intru-tot-Puternice
Doamneauzi-ne si ne milueste.
2). Atottiitorule Impgrate si Doamne, cu puterea dreptei
Tale Intareste Arma binecredincioasei noastre ostiri, ca sa
sfarame si sa umileasca toate sfaturile si Indrazneala vraj-
masilor nostri, dandu-ne biruinta noun celor ce chemam
numele Tau Intru ajutor, rugamu-ne Tie auzi-ne si ne
milueste.
3). Tindepoamne mana Ta de sus, si Te atinge de ini-
mile vrajmasilor nostri, ca sä se Intoarca care Tine Dum-
nezeul cel milostiv, sr carele Iti iubesti faptura Ta, pe care
ei voesc sa o nimiceasca; iar pentru noi cei ce nadajduim
Intru Tine, int5reste Armatele noastre pentru slava nu-
melui Tau, and grabnica vindecare de rani ostasilor nostri
primite de ei pe campul de lupta dela dusmanii nostri,

www.dacoromanica.ro
366 ACTE OFICIALE

ridicandu i din patul suferintii, auzi-ne §i ne milueqte.


4). Aparatorule al celor ce cred drept intru Tine trimite
sagetile Tale vrajmaOlor nostri si turburarea Ta intru ei,
arunca fulgerile Tale infrico§ate §i-i risipe§te; trimite de
sus puterea Ta §i-i robe§te pre ei dandu-i in mainile ar-
matelor iubitorilor de Hristos imparatului Nicolae Alexan-
drovici a toata Rusia §i regelui nostru Ferdinand I-iu
al Romaniei §i Armatelor aliatilor nostri, cu smerenie ne
rugam Tie auzi-ne si ne miluqte.
XII.
Rugaciunea pentru cererea ajutorului lui Dumnezeu
in vreme de rasboiu, care se citeste la sf. Liturghie
si la Te-Deum.
Diaconul: Domnului sa ne rugam.
Corul: Doamne miluqte.
Preotul: Doamne Dumnezeul puterilor, Dumnezeul man-
tuirii noastre si Unule carele faci minuni, cauta acum in-
tru indurarea §i mila Ta cea mare asupra smeritilor robilor
Tai; qi, cu iubirea Ta de oameni auzi-ne pre noi in ceasul
acesta, §i ne milue§te pre noi.
Iata vrajma§ii nostri s'au adunat asupra noastra ca sa
ne piarza pre noi, si sd nimiceasca sfintele nostre lo-
casuri.
Tu insa, Carele toate le vezi, singur §tii ca pre nedrept
s'au ridicat asupra noastra.
Pentru aceea noi pacat4i §i nevrednicii robii Tai, intru
pocainca si cu lacrami cazand inaintea Ta, ne rugam Tie:
Ajuta-ne noua, Doamne, Mantuitorul nostru, si ne iz-
bavWe pre noi pentru slava numeiui Tau; ca nu cumva
vrajmasii nostri sa zica intru sine: cDumnezeu i-a parasit
,pre ei §i nu este cine sa-i izbaveasca, si sa-i mantuiasca
pre dan§ii., Ci, sä vaza toate limbile, el Tu esti Dumne-
zeul nostru, Si noi suntem norodul Tau, aparatt totdeauna
de toata imbulzeala, sub sceptrul Tau Gel- A-tot-Puternic.
Veselqte cu mila Ta inimile credinci4tor robilor Tai
a Prea Inaltatilor nostri Domnitori: Nicolae Alexandrovici
Imparat a toata Rusia, §i Ferdinand Iiu Regele Romaniei,
intare§te cu puterea Ta.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 367

Scoala-Te Doamne Intru ajutorul nostru, si sarama sfa-


turile diavolesti, a celor ce cugeta asupra noastra cele rele.
Tudeca pre cei ce ne fac noun stra.mbatate, si birueste
pre cei ce se lupta impotriva noastra. Binecredincioaselor
armate insa, si armatelor popoarelor cari lupta Impreund
cu not contra vrajmasulurcomun, da-le Doamne intru mila
Ta cea bogata, indrazneala multa, tarie si barhatie, ca intru
numele Tau cel Intru tot sant, O. biruiasca pe protivnicii
nostri.
Celor raniti in lupta, dä-le Doamne usurare de dureri,
ridica curand cu mana Ta cea puternica." si intru tot
vindecatoare din patul suferintelor; iar pe cari i-ai hotarit
ca sa-si pue sufletele for jertfa pentru credinta, rege, im-
parat si patrie pe campul de onoare, acelora, iarta-le for
toate gresalele cele de vole si cele fara de voie, si in ziva
Infricosatei judecati, Invredniceste-i pre ei de cununile cele
nevestejite ale slavei Tale.
Ca Tu esti Dumnezeul nostru, aparatorul si biruinta si
mantuirea tuturor celor ce nadajduesc intru Tine, si Tie
slava tnaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si
pururea si in veci vecilor. Amin.
(Aceasta rugaciune se citeste dupa Evanghelie si Ecte-
nia cSa zicem toti», la un loc cu «Doamne Dumnezeul
nostru cel Mare «si mutt Milostiv,).

XIII.

Telegrama M. S. Imparatului Nicolae al Rusiei


24 August 1916.
Ca raspuns la itriirile trimise M. S. Imparatului Rusiei de ca-
tre I. P, S. Milropolil Primal, cu ocaziicnea Te-Deumului oficiat
zn Biserica nisei din BucureVi-111. Sa a trimis urnzatoarea te-
Jegranai:
Konon Melropolilain Primal de Roumarde
Buraresl.
cHeureux d'avoir appris la communion dans la priere
«des clerges roumain et russe je m'associe de coeur aux
«vocux que voux formez pour be triomphe de notre juste

www.dacoromanica.ro
368 ACTE OFICIALE

cause puisse le Toutpuissant accorder 4 nos armees alliees


dune proche victoire qui, avec les bienfaits de la paix
gapportera a la Roumanie la realisation de ses aspirations
4nationaleso.
NICOLAS.
Traducere roman a.
"Fericit ,de a fi aflat comuniunea in rugaciunea clerului
(roman si rus eu ma asociez din inima dorintelor ce Voi
4nutriti pentru triumful cauzei noastre drepte. Fie ca cel
4A-Tot-Puternic sa acorde armatelor noastre aliate o
tvictorie apropiata care, cu binefacerile pacii, va aduce
dRomaniei realizarea aspiratiunilor sale nationale,.
NICOLAE

XIV.
Ordinul Sf. Mitropolii a Ungro- Vlahiei cu No. 3177
din 14 August 1916 catre P. C. Stari0 a Sf.
M-ri Pasarea. (relativ de azil).
Prea Cuvioasd Maicd,
Vazand cuprinsul petitiunei Inreg. la No. 2345/91
prin care se cere a se adapostI 30 de batrane dela Azi I
'Regina Elisabeta' In acea M-re si considerand gravitat a
cazului, admitem cererea si dam ordin P. C. Voastre, ca
O. se primeasca a se gazdul la acea M-re un numar de
30 de batrane dela Azilul Elisabeta in conditiunile araate
prin petitiunea de mai sus, comunicandu-se aceasta si in cobie.
(ss) f KONON Mitropolil Primal.
Direct6r, (ss) D. Boroianu,

XV.
TELEGRAM A
Catre P. P. C. C. Superioare de M-ri din aceasta
Eparhie, trimisa cu No. 3178/916,ca raspuns la
adresa facuta de Societatea 'Regina Elisabeta

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 369

,Societatea (Regina Elisabeta) din Bucuresti dorind a


sti cate si care din monahiile dela acea manastire ar
putea fi date spre a Ingriji de ranitii din rasboi, oferin-
du7li-se pentru aceasta 40 lei lunar, VA invitam ca de
urgenta si telegrafic sa ne comunicati stiintele cerute, spre
a putea da neIntarziat raspunsul dorit.
Va putem pune In vedere ca dorinta noastra este ca
raspunsul sa fie cat mai mult spre folosul Spitalului pentru
ranitii din acest rasboi facut pentru infaptuirea Idealului
National.
(ss) KONON Mitropolit Primal

XIX.
Ordinul telegrafic circular cu No. 318o din 16
August 1916 a I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Dr.
KONON, care P. P. C. C. Protoierei ai Eparhiei
Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei.
Din motivele actuale cunoscute de toti, Biserica a luat
dispozitiuni si Noi va invitam ca pentru a nu se cufunda
semnalele de aparare cu sunetul clopotelor dela biserici,
sa luati imediat masuri ca pe tot timpul rasboiului sa nu
mai sune clopotele la nici o biserica din orase sau judet
decat numai Aunci cand sunt vestite pentru aparitia aero-
planelor dusmane si cand se vor suna asa cum s'a regulat
impreuna cu autoritatile civile locale. Iar semnalul pentru
serviciile bisericesti sa fie singura toaca obisnuita.
f KONON Mitropolit Primat.

XVII.
Adresa cu No. 3234 din 19 Augut 1916 a Sf,
Mitropolii a Ungro-Vlahiei, catre D-1 Dr. Romalo,.
Medic al Curtii Regale.
Domnule Doctor,
Conformandu-Ne Inaltului Ordin al M. S. Regina Maria,
aiserica Ortodoxi Roraini, 2.

www.dacoromanica.ro
370 ACTE OFICIALE

comunicat NouA. prin Maresalul Curtii D-1 H. Cartagi,


avem onoare a Va incunostiinta, ca luand act de cele
cuprinse in adresa respective, yeti cunoste ca D-Voastra
aveti binecuvantarea noastra de a lira dela manastirile de
Maici: Pasarea si Tiganesti un numar de calugarite care
au o pregatire medicala pentrn nevoile Spitalului de raniti
Infiintat la Palatul Regal, din Bucuresti. Am comunicat
aceasta dispozitiune si manastirilor respective, Invitandu-le
ca in legatura cu cele ce am dispus mai inainte In aceastA
privinta si a raspunsurilor ce am primit din partea for
sA Va predea pe seama numArul de calugarite cerute
despre care ne vor raspunde spre cunostinta si regull
Primiti, Domnule Doctor, asigurarea deosebitei noastre
consideratiuni si Arhiereasca binecuvantare.
t KONON, Mitropolit Primal
Director, .D. G. Boroiann

XVIII.
Ordin cAtre Sf. Manastire Pasarea No. 3235 din 19.
August 1916, si 3236 care Sf. Manastire Tiganesti
relativ de calugaritele obligate la (Crucea-Rosie i...
Prea Cuvioasd Maicd,
La ordinul Nostru No. 3178 din 15 August 1916, re-
lativ de calugaritele care vor fi cerute pentru cA.utarea
ranitilor dela «Crucea-Rosie, etc., am primit rapotul P
C. Voastre prin care ne recomandati un numar de 28 Ca-
lugarite dela M-rea, Pasarea si 15 calugarite dela M-rea
Tiganesti si despre care am luat act cu placere.
Astazi din Inalt Ordin Regal, am primit o adresa ca
din partea M. Sale Reginei Maria, prin care Ni se cere
ca sA Incredintam D-lui doctor Romalo, medicul Palatu-
lui, un numdr de ccilugdrite, care au o pregdtire medicaid
pentru serviciile Spilalului de rdnifi, innintat la Palatul
Regal din Bucuresti. Noi nu stim dace Intre calugaritiie
cerute ca mai sus, cu termen general, vor fi IntrAnd a-
celea pe care Ni le-ati recomandat, ca raspuns la ordi-
nul Nostru anterior, sau ca poate fi si un alt numar din

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 371

tre celelalte calugarite nerecomandate; aceasta v'a rarna-


nea la apreciarea D-lui Doctor Roma lo dimpreuna cu P.
C. Voastra. Pentru care Va dam ordin acum, ca pe toate
calugaritele pe care le v'a cere Doctorul pentru Spitalul.
dela Palat, sa fie bine satisfacut.
SA le predati cu un catalog anumit, arAtand si calitatile
or spre stiinta, despre care mai tarziu Ne veti aduce la
cunostintA. Dintre toate calugaritele alese de Doctorul
Palatului, una O. fie numita de catre P. C. Voastra ca
_Superioara a lor, avand ca indatorire de a se Ingrijl de
toata partea for materials si morala, urmand toate im-
preuna dupa instructiunile ce le v'a comunica D-1 Doctor
Roma lo, Catre care VA anexam si o copie de pe scrisoa-
rea primita dela D-1 Maresal al Palatului Regal, spre a P.
C. Voastre orientare si intocmai grabnica urmare.
KONOAV Milropo lit Primal.
Director, D. G. Boroianu,

XIX.
Adresa cu No, 3255 din zo August 1916 catre Pre-
zidenta Societatii (Regina Elisabeta) ca raspuns la
cererea acelei Societati pentru monahiile disponibile
la trebuintele acelei Societati in Rasboi.
Stimatei Doamnd ,
Indata ce am primit cererea D-Voastre prin we in-
terveniti sA se dea acelei Onor. Societati, la Spitalul ce
ao Infiintat pentru ranitii din rasboi, un numar de monahii
de pe la manastirile acestei Eparhii, care sA ingrjeasca de
raniti pe tot timpuf rasboiului, Noi, condusi de aceleasi
inalte simtiminte patriotice, am dat ordin telegrafic Supe-
rioarelor mAnastirilor respective In senznl cererei D-Voas-
tre, cu dorinta express ca manastirile sä conlucre in modul
eel mai satisfacAtor imprejurarilor de azi care cer sacri-
flcii dela toti pentru indeplinirea idealului national.
Primind acum raspuns dele Manastirile: Tiganesti, Pa-
tsarea, Suzana, Samurcasesti, Zamfira, Narnaesti si Vifortta,
avem onoare a vi-1 comunica in lista alaturata, ra'manAnd

www.dacoromanica.ro
372 ACTE OFICIALE

ca Domnia Voastra sa VA adresati direct manastirilor


mentionate, spre a cere persoanele din lista Initial fie
mcisurez Erebuint:elo, ce ve(i avert si cu conditiunea de a li
se da intretinerea de 40 lei lunar, asa cum Ne comunicats
prin cererea D-Voastre.
Cu aceasta ocaziune exprimand multumiri acelei Onor.
Societati, pentru grija si devotamentul cu care lucreaza in
interesul neamului romanesc, trimetem tuturor arhieresti
binecuvantari, implorind ajutorul Celui A-Tot-Puternic pen-
tru ocrotirea Societatii si realizarea Inaltului scop ce ur-
mareste In interesul Tariff si al neamului romanesc.
-;- KONON Mitropolit Priori.
Director, D. G. Boroianit.

XX.
Ordinul circular cu No.. 3249 din 20 August 1916
flat catre P.P. C.C. Protoierei ai Eparhiei Sf. AIi-
tropolii a Ungro-Vlahiei.
Puneti in vedere tuturor preotilor ss celorlalti servitor'
bisericesti, afara de cei mobilizati sau can eventual vor
mai fi mobilizati:
a) SA execute intocmai ordinile date de catre Noi de
a se face rugaciuni publice la toate Bisericile in timpul
Sfintei Liturghii, iar aceasta pe to timpul rasboiului.
1. Pentru cei trimisi in calatorie ,spre a merge cu bine
si a aduce in Tara biruinta noastra asupra tuturor vraj-
masilor; si
2. Pentru cei can dupa Pronia Dumnezeeasca se vor
sacrifice pentru Credinta, Patrie ss Tron; continuandu-se
astfel cu rugaciunile Bisericii pentru cei vii si pentru eroii
adormiti In Domnul cu vesnica lor pomenire.
b) Ca ,le este revocat tuturor preotilor on ce concediu,
ca nu li se mai poate acorda nici un concediu si ca sunt
datori pe tot timpul rasboiului a sta la locurile lor, unde
impreund cu celelalte autoritati locale, trebue sa dea tot
concursul lor, atat pentru familiile celor plecati In rasboi;
cat si pentru tot ce va fi necesar In parohiile respective.
asa ca prin sfaturile §i lucrarea lor sa usureze vieata tu-

www.dacoromanica.ro
ACTt OFICIALE 373

turor si printr'o lucrare comuna, energica si eficace sa se


conlucre peste tot la realizarea maretului vis al strabuni-
lor nostri, a'a cum s'a pus la cale de catre M. Sa Regele
Ferdinand I §i Inteleptii sai Sfetnici.
P. C. Voastra mai mult ca on cand, veti fi neadormit
la datorie, ca, cu sfatul si exemplul, cautand ca peste tot
In judetul respectiv sa se Indeplineasca ordinile date si sa
se vada roadele pe care Noi si Tara le Weaptl in astfel
de imprejurari extraordinare.
Ne yeti Linea in curent despre toate Si la nevoe veti
veni personal spre a lua lamuririle si ordinele cuvenite.
t KONON Mitropo lit Primal.
Director, D. G. Boroianu.

XXI.
Ordinul circular No. 333o dirt I Septembrie 1916
a Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, catre P.P. C.C. Pro-
toierei ai eparhiei, relativ de familiile preotilor mo-
bilizati, etc.
Primind raportul No. 8 916 al P. C. Protoiereu al preo-
tilor de armata, relativ la situatiunea preotilo& mobiliza-
bili, Si luand act despre toate cele aratate pentru indul-
circa traiului familiilor lor,VA invitam sa puneti in ve-
dere tuturor preotilor cari suplinesc in parohiile respective, pe
cei dui in rasboi, ca din toate veniturile cari intra pe
ua bisericii, cum si din acelea cari se dobAndesc In eno-
riile respective, afara din biserica,jumatate sä se dea
familiilor preotilor mobilizabili, spre a se upry traiul lor.
Sentimentul de solidaritate frateasca, c trebue sa In-
sufleteasca mai ales pe preoti In vremurile grele prin care
trecem,nu ne Indoim cä va gas1 ecou In sufletul cole-
gilor cari au ramas la parohiile for si pe care diferitele
consideratiuni i-au favorizat de a nu simti rigorild rasbo-
iului, cum Il simt cei aflati pe campul de lupta.
Trebue sa se gandeasca serios preotii ramaqi acasa,
cite greutati nu au de Indurat cei din rasboi; prin ur-

www.dacoromanica.ro
374 ACTE OFICIALE

mare, ei trebue sa aiba In vedere, ca ajutand familiile


colegilor lor, dovedesc mai molt sentimentul frumos de
solidaritate fratie, pentru pilda tuturor celorlalti ce-
t ateni.
In fine, VA invitam, ca, pentru exacta indeplinire a
dispozitiunii Noastre, sa supraveghiati Si sa urmariti pe
preotii cari suplinesc pe cei mobilizati, spre a se con-
forma intocmai.
f KONON Mitropolit Primal.
Director, D. G. Boroianu.

XXII.
Ordinul circular No. 3332 din I Septemvrie 1916
al Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei catre P. P. C.
C. Protoierei ai Eparhiei, relativ de activitatea pre-
-otilor in spitale, etc.
In urma raportului No. 18 916 al Protoieriei Preotilor
de armata, va invitam a pune in vedere de urgenta pre-
otilor ce au in cuprinsul parohiilor for spitale Improvizate
in diferite edificii publice pentru raniti, sa faca serviciile
necesare acolo, In mod gratuit, asociindu-si la nevoe con-
.frati si dela parohiile invecinate.
t Konon Milropolil Primal.
Director, D. G. Boroirnu.

XXIII.
Adresa cu No. 3402 din i o Sept. 1916 a Sf. Mi-
tropolii a Ungro-Vlahiei, catre Onor. Minister de
Culte (Ad-tia Cassei Bisericii), relativ la pensia si fa-
miliile preotilor de armata.
Domnule Ministru,
Avand In vedere raportul P. C. Protoareu al Preotilor
de armata, prin care se roaga sa se ameliorate si situapa.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 375

preotilor de armata cu ocazia imbunatatirilor ce s'ar aduce


prin legea pensiilor, In ceeace priveste pe preotii cari s'ar
intoarce infirmi de pe campul de rasboi, cum si familiile
acelora cari ar muri In rasboi;
Avand in vedere ca este echitabil si drept ca acelas
principiu sa domneasca peste tot si pentru toti cari dau
concurs pe campul de operatiuni pentru izbanda tarii in
lupta de dezrobire a neamului romanesc si deci a inde-
plinirii idealului national dorit de mosii si stramosii nostri
si pus in executare acum de care Majestatea Sa Regele
Ferdinand I cu inteleptii sai sfetnici;
Avand in vedere ca preotii azi ca si in trecutul glorios
at neamului romanesc, stand nedeslipiti de popor si lu-
crand cu el, acei chemati de a da serviciile for pe campul
de lupta, au plecat dela prima chemare cu dragoste si cu
avant, la'sandu-si ca toti ceilalti ostasi casele si copiii for
si imbracandu-se in haina jertfirii de sine s'au dus ca sa
nsoteasca trupele si sä le dea asistenta religioasa si sa-i
imbarbateze In lupta cu credinta in Dumnezeu, si dragostea
cauzei si cu nadejdea nestramutata a biruintii;
Avand in vedere ca deci fiecare Roman In rasboiul a-
cesta cu deos.A3ire are ca datorie de a lucra cat mai mutt
pentru izbanda finala, mergand pAna la jertfa de sine si I

ca deci, din acest punct de vedere preotii trebue sa fie


ca pastori exempla in fruntea turmei si sa-si faca datoria
pana la cele din urma; dar preciim pentru toti la caz de
infirmitate sau moarte, Statul are sarcina de a ingriji atat
pentru cel infirm, cat si pentru familia celui mort in rasboi,
Considerand ca militarilor cari raman infirmi, ca si fa-.
miliile celor morti pe campul de lupta li se serveste ca
pensie leafa gradului avut;
Considerand ea preotii nostri din campanie sunt asimi-
lati Incepand cu gradul de locotenent, si avand putinta
inaintarii dupa ruerite;
Pentru toate aceste motive credem cã la modificarea ce
se va face legii pensiilor sau legilor in legatura cu ea, sa
se stabileasca si pentru preoti, ca acei cari vor cadea in-
firmi ca si familiile celor cari ar muri In rasboi, sä se bu-
cure de leafa gradului militar cu cari vor fi asimilati, In
accic momente bine inteles pentru cazul in care salariul
for .ar fi mai mic ca acei at gradului militar.

www.dacoromanica.ro
376 ACTE OFICIALE

Primiti, VA rugam, Domnule Ministru, Incredintarea de-


osebitei Noastre consideratiuni si Arhiereasca binecu-
vantare.
t KONON Mitropolit Primal.
Director, D. G. Boroianu.

SFAITTA METROPOLIE A MOLDOVEI SI SUCEVEI

Scrisoarea I. P. S. Metropolit Pimen catre preotii


Moldovei, in vreme de razboi.
lubite Pdrinte,
Dupa o asteptare de veacuri, ceasul a sunat I
Implinirea dorintei cei sfinte, pentru unirea cu fratii
nostril, s'a apropiat.
De cate-va zile, pe crestetul si vaile Carpatilor, obtirea
noastra a Inceput a arata vitejia stramorasca,
M. S. Regele Ferdinand I, la un loc cu fruntasii tarei,
clupa multA gandire si matura chibzuinta, a hotarit mobi-
liz area cWirei §i pornirea la razboi.
E minunata si plina de Insufletire proclamatia catre
popor; caci M. S. zice: noun, celor de azi, ne e dat sä
Intregim opera Inaintasilor nostri, inchegAnd pentru vecie,
ceia ce Mihai Viteazul a infaptuit numai pentru o clipa
4UNIREA ROMANILOR» de pe cele doua parti ale Car-
patilor.
De la not atarna sa scApAm de sub stapanirea streina,
pe fratii nostri de peste munti si din plaiurile Bucovinei,
unde Stefan cel Mare doarme somnul de yeci.
Si mai departe, in proclamatia catre ostasi, M. S. gra--
este, ca i-a chemat, sa poarte steagurile romanesti peste
hotare, unde fratii for ii a§teapta cu nerabdare.
In aceste zile mari ale neamului nostru, se cuvine, ca
toti romAnii, ca unul singur, sa avem sus inimile catre ceL
Atotputernic, rugAndu-L sa ne ajute, ca sa ne iralcam la
vitejia stramorasca, purtata de batranii nostri in dealungul
veacurilor trecute.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 377

S'acum, onorate si iubite parinte, In aceste vremuri


grele, poporul pastoriei noastre si noi conducatorii lui
sufletesti, sa ne aducem aminte, ca sfanta credinta stra-
moseasca, prin biserica noastra nationals, ne-a unit pe
toti la un loc si a Intarit sufletul cu nadejde si bratul cu
vitejie. .
Si daca ass s'a facut In trecut, ass sa cade sa se
si scum.
La munca Ora la jertfa, fiecare dintre noi: cei tineri
imbracati cu haina ostaseasca si cu arma, in mama, sa lupte
cu vitejie pentru Cara lor; cei In varsta, barbati on femei,
sa munceasca fara preget, eland tarei cele trebuincioase
in vreme de razboi si Ingrijiri cu buns vointa de cei ramasi
acasa, in urma ostasilor plecati; cei batrani si In neputinta
a munci, adunati prin biserici, la orase si la sate, sä ceara
ajutor lui Dumnezeu pentru desavarsita biruinta a ostirei
noastre asupra vrajmasilor.
Pans si copiii sa simta Insemnatatea acestor zile mari,
de care, sa-si aduca aminte in viitorul vietei ler.
Sa ne dam seams, ca noi traitorii de azi, avem fericirea
data de Dumnezeu, ca sa vedem cu ochii nostri, ceia ce
batranii doreau sä vada ca printr'un vis dulce, dintr'o
noapte adanca.
Acum, orice roman, in toata fiinta sa, se cuvine sa simta
maretia zilei pentru intregirea neamului si sä fie gata Ora
la jertfa de sine, pentru Inchegarea Romaniei Mari.
D'aici inainte, Carpatii, sa ramana ca o podoaba, facuta
de Dumndzeu tarei si nu ca un hotar, despartitor de frati._
Plaiurile Bucovinei cu batrana Suceava si mormantul de
la Putna, al Marelui Stefan, sa fie ca amintiri de vremuri
slavite, si nu de straini stapanite.
As dori, ca cuvantul 111eumai ales In aceste vremuri
sa fie ascultat si bine primit de catre toti bunii romani
crestini din cuprinsul Mitropoliei Moldovei si Sucevei; si
nu MA Indoesc de aceasta; caci, prin cuvantul Meu po-
vestesc greutatile trecutului, istorisesc vitejia strabuna si
privesc cu Incredere stralucirea viitorului.
Dar, Indeosebi catre voi . la adresez, iubitii mei preoti,
care mosteniti un nume castigat de inaintasii vostri In
istoria razboaelor neamului, ca sa mergeti Inainte cu Ctucea

www.dacoromanica.ro
378 A CTE OFICIALE

in mans, caci ostirea e crestina. E vremea sa reanoim


acum cu totii aceasta sfanta zicatoare.
Cei alesi si oranduiti d'a insoti armatele in razboi, sa-si
faca datoria pans si In transee, indemnand la lupta pe
ostasi si de va fi nevoe, sa moara im reuna cu ei pentru
largirea hotarelor si marirea tarii.
Cei de la spitale de raniti si trenurile de ambulanta,
precum si calugarii si calugaritele de la «Crucea Rosier,
sa insoteasca pe ostasii raniti, mangaindu-i si explicandu-le
Ca ranile capatate in razboi, raman cele mai frumoase
podoabe ale unui ostas viteaz.
Preotii din parohii, vor binecuvanta si Incuraja pe cei
ce pleaca In razboi, aratandu-le recunostinta si cinstea, ce
se da acelora ce se jertfesc pentru tara si neam. Le va
explica, el In aceasta viata se impun omului datorii, cu
mult mai mari de cat acelea ale legaturilor parnantesti, on
cat de sfinte si scumpe ar fi ele.
Nu mai putin va purta de grija pentru mangaerea si
ajutorarea, familiilor celor plecati in razboi, asigurand, ca
tara le va ajuta in toate nevoile lor.
In sfarsit, voi preoti de parohii, in aceste vremuri de
razboi, prin sunete de clopote, ziva si noaptea, yeti chema
pe credinciosi la rugaciune, dupa cum ostasii in timp de
razboi, prin buciumul ostasesc, sunt chemnti la lupta.
§i, dupa alaturatul formular, yeti pune rugaciuni pentru
biruinta ostirei in acest razboi, din care cu ajutorul lui
Dumnezeu, sa avem o Romanic mare cu o biserica slavita.
Inchei aceasta scrisoare catre voi, iubitii mei preoti,
prin cuvintele:
Alotputernicul sd iutdreascd cu vitejie 7si sd apere de
primejdie scumpa noastrd Armald.
Data In resedinta noastra.' metropolitans din -Iasi, astazi
20 August, 1916.
PIMEN
Metropolitul Moldovei si Sucevei

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 379

RUGACIUNI
Care se citesc 4n vreme de razboi, pentru rege,
oaste §i popor.
La eclenia cea mare: «Cu pace Domnului sa ne rugam
se adaoga si acestea:
«Pentru ca sä nu pomeneasca pacatele noastre, ci mi-
lostiv sä fie noun nevrednicilor, celor ce alergam catre
atotputernicul Lui ajutor si sa ne izbaveasca pre noi de
vrajmasii nostri, Domnului sä ne rugam.
«Pentru ca sa dea putere ostasilor nostri si celor ce
sunt in unire cu noi si sa-i Intareasca cu vitejie Impotriva
tutulor vrajmasilor t iar ostasilor raniti sa le daruiasca grab
nica tamaduire,. Domnului sa ne rugam.
«Pentru ca degrab sa se prefaca in fuga Indrasneala
vrajmasilor si sub picioarele ostasilor nostri sä se zdro-
beasca., Domnului sa ne rugam.
«Precum se stinge fumul sa se stingy vrajmasii nostri si
precum se spulbera praful de fata vantului, asa sa piara
taberile vrajmasilor in fata ostirilor noastre, Domnului sä
ne rugam.
«Pentru ca sa dea putere si tarie Prea Inaltatului nostru
Domn si Rege Ferdinand I, si sa Intareasca cu vitejie oastea
noastra asupra vrajmasilor ce se lupta cu noi, Domnului
sä ne rugam.
Jar la eclenia indoild: 4Sa zicem toti din tot sufletul
nostru, se adaoga si acestea:
«Doamne Dumnezeul nostru, cel puternic In razboaie,
cu smerenie to rugam, is ra.a. puterii Tale si vino In
ajutorul nostru, daruind oastei noastre si celor ce sunt in
unite cu noi, biruinta asupra vrajmasilor nostri, rugamu-ne
Ties auzi-ne si ne milueste.
«Atottiitoriule Imparate si Doamne, cu puterea To cea
stapanitoare zdrobeste armele vrajmasilor nostri si strica
sfaturile for cele viclene, biruinta tsupra for daruindu-ne,
rugamu-ne Tie, prea Bunule Imparate, auzi-ne si ne mi-
lueste.

www.dacoromanica.ro
380 ACTE OFICIALE

4Tinde mana Ta, Doamne si ne intareste cu puterea


Ta asupra vrajmasilor; iar pe ostasii nostri 'Any, degrab
ridica i din patul durerii, rugamu-ne, Tie auzi-ne si ne
milueste.
Cela ce ai dat biruinta alesilor Tai si ai intrarmat cu
tarie bratul voevozilor nostri si al ostenilor for impotriva
vrajmasilor, asa si acum, Atotputernice, sfararna taria vraj-
masilor, si pornirea cruzimei for o prefa. In fuga, supu-
nandu-i sub picioarele ostasilor nostri, rugamu-ne, Tie
auzi-ne si ne milueste.
«Aparatorule al celor drepti, trimite-ne milele Tale,
Doamne, iar vrajmasilor urgie si turburare; dandu-i in
mainile credincioasei Tale oaste si Regelui nostru, iar pre
sfintele Tale biserici, pre slujitorii for si pre toti crestinii,
ii ocroteste si-i ap6.ra cu putere, rugamn-ne, auzi-ne si ne
milueste.
La Liturghie sd se eileascd aposlolul: cFratilor, sfintii
toti prin credinta au biruit Imparatia > (cauta la Du-
minica I dupa Rusalii, sau a tutulor Sfintilor;) si Evan-
ghelia: 4 Zis-a Domnul: cel ce voeste sa vina dupa mine ,
(cauta Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci).
Dud ectenia de la Evanghelie, preotul fiind In usile
imparatesti, cu fata spre popor, stand In genuchi, citeste
rugaciunea urtnatoare:
Domnului sd ne rugeim
(Doamne Dumnezeul nostru, pazitorul si pastratorul de
veacuri ale neamului nostru, la tine alergam si cazand in
genuchi ne rugam: Intareste cu puterea Ta pe prea Inaltatul
nostru Rege Ferdinand I, si binecuvinteaza ostirea lui. Si
precum pe sfintii tai Apostoli -sr Mucenici i-ai umplut de
duhul vitejiei, ca sa lupte 'Ana la jertfa de sange cu pri-
gonitorii si impilatorii bisericei intemeiate de Tine, asa si
acum Intovaraseste pe ostasii nostri si pe cei ce sunt In
unire cu noi, cu ingerii Tai paiitori si-i umple de duhul
vitejiei, ca sa puna pe fuga si sa zdrobeasca taberile vraj-
masilor nostri. Intarete-i, ca sa intimpine cu rabdare, nea-
junsurile razboiului si-i Wizeste cu puterea Ta, de boale
si dureri, pastrandu-i in is sanatate si putere. Aju-

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 381

ca din razboi sa se intoarca biruitori, vrednici de ai


to -le,
rnarilor nostri voevozi: Stefan si Mihai.
Pre ostasii raniti, degrab ii vindeca de ranele Ior,
ridica din patul durerii; iar celor ce si-au jertfit viata in
rasboi, le iarta gresalele si le da fericirea cereasca; si pe
not pe toti, ne miluieste si ne pazeste de primejdii, acum
si in veci, Amin,.

Decizie Metropolitans

Pentru dreapta rasplatire, ce se cuvine a se da preo-


tilor militari, care Insotesc, armata irl rasboi, am decis ca
cu incepere de azi, Miercuri 7 Septembrie 1916, pans la
sfarsitul rasboiului, sa nu se admits nicl o hiroronie de
preot pi nici o transferare la parohiile vacante provenite fie
prin deces, fie prin alte imprejurari.
Locurile vacante pe ziva de azi si cele ce se vor ivi,
in timpul rasboiului, vor fi numai suplinite provizoriu; iar
dupa rasboi, pentru ocuparea for se vor prefers preotii
militari, care au lnsotit armata pe frontul de lupta, bine
lnteles cu paza dispozitiunilor legei .clerului mirean, In
privinta titlurilor cerute pentru ocuparea parohiilor urba-
ne si rurale.
Aceasta decizie s'a dat azi 7 Septembre 1/16 si se va
aduce la cunostinta protopopilor pentru executare comu-
-ticandu-se si Ministerului de Culte A. C. B.
Pimen Melropolitul Moldovei.

www.dacoromanica.ro
STARUINTA IN VIRTUTE.
II.
Statornicia Crestinului.
<Fii credincios jdnd la moarte, ,si voiu a'a tie eununa-
vie#i). Apoc. 2, 10. Asa a poruncit Dornnul oarecand
Sfantului Apostol loan, ca sa scrie Ingerului bisericii Smir-
nenilor. Aceste cuvinte tot crestinul ar trebui sä le aiba
Intiparite in minte si In inima in toata vieata lui din co-
pilarie pans la mormant.
Nici o desfatare lumeasca nu este scutita de grip., nici
o niarire nu sta pre pamant neschimbata. Bogatia este o
desarta pulbere care nu poate sa faca pre om fericit. Slava
lumii este un vis care se risipeste de multe on prin pizma
si hula, si totdeauna prin moarte. Frumusetea este ca o
floare delicata care curand se vestejeste. Numai virtutea
este cel mai frumos si cel mai durabil dintre bunuri, sin-
gurul care cid un farmec bucuriilor vietei, pe cari le in-
locueste in lipsa. Si cu toate acestea muritorii fac asa de
putine sfortari pentru a castiga aceasta. comoara, cea
mai nobila dintre toate comorile de pre pamant. Nadu-
ciri nenorocite ratacesc o mare parte dintre oameni. In-
tunecimea spiritului si josnicia afectiunilor for ii fac ne-
simtitori cerestii for chemart. Ca si vietuitoarele de rand
ale pamantului, multi nu traesc decat numai sa-si astam-
pere foamea si setea, si sä se apere de fig si de arsita.
Daca vre-o ambitiune Ii Insufleteste, daca aspira la un
rang mai !flak dealt acela al fapturilor calauzite numai
de instinct, toata marirea for !Unita se margineste in a
face din lacomie o arta, a se imbraca cu mai multa de-

www.dacoromanica.ro
STARUINTA Ix vIRTUTE 383

licateta, a se adaposti improtiva asprimii vremurilor in lo-


mince construite cu mai mult mestesug. Religiunea si vir-
tutea nu pot sa le fie necunoscute, caci and ass de a-
deseori pomenindu-se aceste frumoase nume; dar nu se
gandesc mai de loc a Imbratisa din toata inima religiunea
si virtuteat si a starui Intru ele, ca sa'si creasca demni-
tatea lor. Ei se arata binevoitori catra altii, carora le fac
servicii; dar aceasta dintr'un egoism vrednic de dispret,
1111 din iubirea de bine, asteptand dela aceia aceeasi buna-
vointa, daca nu si mai mare, si parasesc fara de mild pre
aceia dela cari nimica nu pot astepta. Daca be place sa.
Lica ate un mic bine, daca evita de a jicni pre cineva,
au insa o purtare cu totul deosebita catre omul slab si
mai putin cunoscut, decal catre cel puternic si vestit, lu-
crand prin generozitate mai putin decat prin fried, as a.
precum animalul mai slab si mai timid menajaza si lingu-
-seste pe animalul mai mare si mai puternic.... Precum u-
nile animale prin un instinct brutal se fac cat mai de te-
mut, tot astfel e si cu oamenii de cari vorbim. Pentru a
fi temuti si respectati de semenii lor, ei pun in lucrare
tot ca sa obtie distinctiuni, consideratiune, putere. Se ta-
rase la picioarele omului puternic, isi pleaca privirile Ina-
-ntea lui cu o falsa smerenie, si be arunca despretuitor a-
supra celui slab... Astfel de fiinte sunt ele vrednice de
numele de crestini? Desigur el nu. Si ne indoim daca
merits macar pe acelea de oameni.

Unii nfi sunt indiferenti de soarta lor viitoare, respects


religiunea si se cred chiar buni crestini. Dar la ce se re-
duce crestinismul lor? Urmeaza ei invataturile Mantuito-
rului si ale Apostolilor In privinta iubirii de Dumnezeu si
aproapele ass dupa cum trebue? Nu se prea vede acest
lucru. Religiositatea lor sta numai In cuvinte. Ei cred ca
au facut destul, daca au dat In aparenta lui Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
384 STARIIINTA IN VIRTUTE

ceeace este a lui Dumnezeu, dar ca nu e nevoe a se o-


cupa mai de aproape de adevarata religiozitate, de cre-
dinta si de faptele lor. De aceea ti vedbm permitandu-si
fraude in afaceri, prigonind pre semenii lor, dandu-se la
desfrau, si gasind o placere in a critics pre cunoscutii lor,
a hull pre toata lumea, a nedreptati pre toti,cu un cu-
vant a se lasa in toate neoranduelile unei vieti imoraJe
si cu toate ca sunt departe de a fi asa dupa cum Esus
Hristos cere dela adevaratii sai urmasi, ei cuteaza totus.
a se crede si a purta numele de crestini. Dar ceeace se
pare mai ciudat este., ca unii din ei stiu sau tsi dau oare-
cum seama de ce e rau in purtarea lor, si cu toate ace-
stea nil se schimba, socotind numai credinta ca mantu-
itoare, iar faptele ca ceva secundar. Sprijinindu-se pe i-
deile lor inguste sau pe unite cuvinte rau tntelese, ajung
sa creada ca oamenii nu pot sa faca nimic pentru mantu-
irea lor, care este opera numai a meritelor Mantuitorului,
rod at patimilor si mortii sale, si ca de altfel putin
imports purtarea omului, de oarece cei alesi ai lui Dum-
nezeu raman alesi pentru totdeauna, on cari ar fi faptele
lor... Ce necinste facuta Dumnezeirii! Ce blasrem Impo-
triva lui Iisus Hristos!... Cu cata bagare de seama sluji-
torii religiunii trebue sa-si cantareasca cuvintele lor, si cu
ce prudenta appi trebue sa se poarte ei in toate ocazi-
unite, spre a nu face religiunea partasa pacatului, ci ca
sa uneasca sufletele cu Dumnezeu prin o sfanta legatura
Altii, in mare numar, cunosc pretul virtutii, sunt cuprinsi
din timp in timp de emotiuni religioase, si-si formeaza
cateodata hotarlri sfinte; cunosc nimicul bucuriilor pa-
mantqti, si sunt incredintati ca omul virtuos, adevaratui
crestin, este cel mai fericit dintre muritori in mijlocul
tuturor schimbarilor vietii, Dar nu raman mai putin cu-
fundati in greselile lor obicinuite, in adancul lor egoism.
Sub stapanirea obicinuintii si a nestatorniciei, 1ntreaga

www.dacoromanica.ro
STARITINTA. iN VIRTUTE 385

for vielta nu este deck o sovaire continua intre virtute


;i vitiu, intre cer si iad. Ei fac parte din categoria acelora
al caror duh deli este osarduitor, trupul le este insa
Area neputincios... Pe fruntea for se succed in aceeasi zi
severitatea care Insoteste o hotarlre virtuoasa, dar si
rosata rusinii. In vieata lor, fiecare fapta buna este ame-
nintata a se sterge prin mai mnite greseli grele...
Aceasta lipsa de curaj, aceasta nestatornicie a cresti-
nilor este vitiul dominant al veacului nostru. Arare on
se vad oameni cu principii solide si invariabile. Dar ce
se vede prea adeseaori, sunt oamenii fara carater nepu-
tinciosii In fapte mari si nehotaritii la bine; cei plini de
admiratie pentru virtute, dar fara activitate virtuoasa; cei
ce se irigrijesc sa placa la toata lumea, fara insa sa poata
obtine macar stima oamenilor de bine....
Nesocotinta religiunii si moliciunea nu dezonoreaza
mai putin in zilele noastre popoarele, ca si pe indivizi.
CAci de aici provine acea conruptiune generala de astazi,
acea decadenta a atator institutiuni religioase si morale,
ce ni-au lasat mostenire veacuril trecute; de. aici. acea
lipsa de orice Incredere In cuvantul oamenilor, putina
consideratie pentru virtute, si laudele preste masura ce
se aduc faptelor cari totus se ridica cu foarte putin
deasupra purtarii celei mai ordinare. Care este pricina
nesocotintii religiunii si a conruptiunii generale de astazi?
De unde vine aceasta lipsa de credinta statornica, de sin-
ceritate si de simt? Unde trebue sä .cautam izvorul
acestor vicii capitale, cari vestejesc demnitatea noastra,
cari fac din sentimentele religioase jocul imprejurarilor si
din inima noastra o trestie batuta de toate vanturile ?
Pricina raului trebue sa o cautam in prima noastra edu-
catiune. Am :fost lasat" prea mult in voea noastra, sau
molesiti prin o prea mare ingaduire cu cei dintai ani ai
vietii noastre. Nu intelegem aici numai molesirea trupului,
4Bieerica Ortodoxi RominIp 3

www.dacoromanica.ro
386 STARUINTA IN VIRTUTE

rezultat al mancarilor alese, al Imbracamintelor moi si al


placerilor trandave; ci mai cu deosebire molesirea vointii,
ale carei urmari sunt si mai nenorocite. Se moleseste
vointa tinerilor cand nu ti obicinuesc educatorii din !Duna
creme a se hotart serios si energic la- ceeace stiu el
este bine, drept si adevarat; cand nu ii obicinuesc din
timp a prefera datoria mai presus de toate, si a o In-
deplinl chiar cu mai mare placere, daca ea cere de la
dansii mai multa truda si lupta mai Brea; cand li se per-
mite sa se sustraga de la ceeace Infatisaza o greutate,
si sa fuga de ceeace presupune o jertfa. SA stiti, parinti
si mame, ca ceeace scoate din sufletele copiilor vostri
vigoarea for fireasca, ceeace le turbura spiritul si le con-
rupe inima, este numai neglijenta unei bune cresteri data
de la inceput..
In zadar la ocaziuni solemne cautati mai tarziu a atata
in ei emotiuni pioase. Impresiunile acestea se sterg si
nu lasa nimic dupa ele. In zadar prin lectiunile si
sfaturile voastre va tncercati a arunca in inimile for sä-
manta generozitatii; caci va cadea Inteun pAmant sec, to
care nimic bun nu va putea prinde raclacina. La cea dintai
vijelie, vantul pasiunilor va spulbera aceasta samanta ca
pe niste fulgi. Mai tarziu yeti invinovati frivolitatea si
egoismul copiilor vostri. Cu toate acestea nu va trebul
sa invinovatiti decat imprudenta si oarba voastra iubire,
care i-au facut pre ei incapabili sa-si formeze din timp
principii sanatoase si sa se tie de dansele neschimbat.
0 alts pricina a nestatorniciei trebue a o cauta intr'o
oarecare usuratate a spiritului omenesc in acea uitare de
not insine, care 24a de adeseori Intovarante bucuriile
vietii. Suferintele si nenorocirile sunt mult mai putin peri-
culoase pentru virtute, decat Imprejurarile prea favorabile
dorintilor noastre. Fericiti, ne incredem in propriile noastre
puteri. Numai cand suntem ntnorociti si tntristati, cautam

www.dacoromanica.ro
STA.RIIINTA IN V1RTUTE 387

In religiune singura noastra vrednicie si singurele mangaeri.


Prietenia, iubirea, bunurile averii, ne procura WI In-
doiala bucurii reale. A le despretui ar fi sa renuntam la
acele multamiri nevinovate ale vietii, ce ni le da buna-
tatea dumnezeeasca, ca o compensatiune a ostenelilor
cerute de perfectionarea noastra morala. Dar aceste bu-
curii trecatoare nu trebue niciodata sa devie o piedica
pentru sfintirea sufletului si comuniunea noastra cu Dum-
nezeu.
Muritorul impios si nestatornic se aseamaha. unui tanar,
care stand multa vreme departat de caminul parintesc,.
nerabdator de a se vedea iaras In bratele tatalui sau
spre a-si usura inima, se botaraste la Intoarcere. Pre cale
picioarele sale Intalnesc pedici si spini can II ranesc.
Atunci copilul plangand se opreste si stand caiva la In-
doiala, el perde o parte din timp. Mai departe el zareste
flori pre marginea drumului, si alearga spre ele; toate
ildemenindu-1, pre toate vrea sa le culeaga. Dar =bland
dupa flori el se rataceste, perzand din vedere si drumul
si scopul calatoriei sale. Ziva trece, soarele apune, si el
nu a facut nici jumatatea drumului. Noaptea 11 surprinde
Inspaimantat, caindu-se, si fara putere.. El nu ajunge sub
acoperamantul ospitalier, nu vede pre tatal sau...
0 piedica nu mai puffin periculoasa, de care se loveste
staruinta in bine, este frica de opinia oamenilor. Princi-
piile si convingerile noastre ni-ar face mai adesea sa urmarn
pilda lui Iisus Hristos, daca nu ni-am teme de a fi desconsi,
derati si de a vedea faptele noastre rau interpretate. Asfe
este firea iubirii noastre de sine, ca ne lasa mai putin
departati dela datoriile noastre, prin frica de a atata pre
oameni sau a ne atrage ura lor, decat prin teama de dis-
pret si luare In ras.
Dar virtutea care se Intimideaza de cel mai mic salt
al unui batjocoritor, nu mai este vrednica de Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
388 STARUINTA IN VIRTUTE

si de nemurire. Ace la care 1§i sacrifice datoria qi nu tine


seama de corWiinta sa, pentru a evita sarcasmele ci.torva
nesocotiti, acela niciodata nu a iubit pre Dumnezeu din
tot sufletul sau. Acel ce iubqte pre lisus Hristos §i voete
a-i fi ucenic cu adevarat, sa is crucea sa si sa'i urmeze.
Numai (ace/ ce va reibda pc nd la sfeirsit, se va mantuiD,
a zis Mantuitorul lumii, Mat. 10. 22.
*

Cite odata se intimpla ca noi, devenind jucarii ale


pasiunilor noastre, uitam toate fagiduintele facute inaintea
lui Dumnezeu in ceasul rugaciunii §i a inchinarii noastre,
devenim infideli principiilor virtutii, §t printr'un fel de
descurajare, prin o lipsa de incredere in noi incine, des-
nadAjduim de a mai avea vreodata puterea sa rim virtuosi.
Aceasta neincredere st aceasta descurajare sfir§esc prin a
ne face indiferenti asupra purtarii noastre, cum §i putin
scrupuloi in materie de morale. Aceasta lipsa de curaj,
care ne desonoreaza, este efectul unei iubiri de sine ne-
masurate, care face sä predomine firea noastre animalica
asupra spiritului nemuritor. Ca omul cel mai virtuos poate
sa comita greseli, despre aceasta nimeni nu trebue sa se
indoiasca. Insusi Petru, cuprins de ingrozirile unui tribunal
de moarte, a ajuns sa se lepede de dumnezeescul sau In-
v:10ton Dar omul de bine, and sa intimplA se cada, se
scoalA, se ridiea, si Inca de multe on glorios. Aceasta
alternativa de biruinte si caderi arata ca noi suntem expuqi
la o lupta continua. Caderile noastre ne fac cunoscuta
puterea duplanului si punctele pe cari noi trebue sa le
apArAm cu mai multa tarie qi hotarire. Farl lupte qi fara
sacrificii nu este virtute, caci virtutea presupune o biruinta,
De sigur, cel care nu are alt duman decat pre sine insusi,
avand buna hotarire insa, nu trch.,e sa desnAdajdaiasca
de sfaqitul luptei. Totul este et, < ,,nta omului care se

www.dacoromanica.ro
STARUINTA IN VIRTUTE 389

inarmeaza impotriva alunecarii inimii sale cu o vointa ferma


si dreapta.
Daca cate odata cazi in lupta, crestinule, daca uneori
pasiunile iti intuneca judecata, daca in unile ocaziuni e-
goismul birueste in tine generozitatea, mania, buna dis-
pozitiune, iubirea de bunuri si de placeri, delicateta pand
atunci inconruptibila, aduna-ti toate puterile sufletului si
nu desnadajdul, caci nu este totul perdut, indurarea dum-
nezeeasca este pururea cleschisa celui ce se pocaeste. Iti
,este cu putinta Inca ca sa zici inteo zi cu Sf. Apostol Pavel.
<Lupta cea bond m'am luptal, ccildloria am sdvdr,cit, cre-
dinta an pdzit; de acum vii s'a gdlil mie cununa drepidtii,
care imi va da mie Donznul, 2udeccitorul cel drept, in ziva
aceea, ,s-i nu numai mie, ci ,s-i tuturor celor ce au iubzt
ardtarea lui. ' II. Tim. 4, '7-8. Fii dar statornic in sim-
Timintele tale religioase, desavarseste-te, sileste-te sa ajungi
la tinta la care Dumnezeu to chiama. Omul devine vir-
tuos, cand, luptandu-se cu raul care este Intr'Insul, ajunge
sa se biruiasca pre sine.
*

Rasplata luptei crestinesti este bunul cel mai inalt at


vietii noastre, este linistea sufletului si acea seninatate pa-
manteasca, premergatoare a bucuriilor nemuritoare care ne
asteapta dincolo de mormant. Daca pentru a cauta pe
tarmuri departate un our de care el poate nu se va bucura,
navigatorul lasa casa si sotie si copii;. daca renunta el
la placerile si la sig-urar4a vietii; daca se lupta el
contra furiei valurilor si furtunei, pentru un bine sau o
situatie vremelnica numai, ar desfasura crestinul oare
mai putin curaj, luptandu-se cu viciile, ca sa castige In
vesnicie o cununa neperito are ? Daca pentru a capata gloria
eroilor, luptAtorul sboara pe campul de rasboiu si Infrunta
inoartea a carei sageata it amenita in fiecare clipa In

www.dacoromanica.ro
390 STARTJINTA 1N VIRTUTE

lupte,sa face crestinul oare mai putin pentru Dumnezeu,


pentru o glorie neperitoare pentru cununa virtutii ?
Sustine dar, ,crestinule, cu toata stdruintal lupta al ca.-
rei pret este castigarea celui mai malt bine, a virtutii cu-
rate si fara pats, de care Mantuitorul a dat pild &. Ce de
mijioace ai la indamana, ca sä te faci biruitor! De ce sa
le neglijezi? Voesti sa-ti intaresti pasii in virtute, dreptate,
sfir4enie? Ridica-te si te apropie mai adeseori de Cel Brea
Inalt prin inchinare si prin rugaciune in singuratate. Dela
picioarele tronului lui Dumnezeu apoi sufletul tau se va
pogorl In vartejul lumii, mai intarit si mai hotarit la o
sfanta statornicie....
Pe langa rugaciune si cucernicie, ceeace poate contri-
bui la edificarea morale,, este si cercetarea oamenlor vir-
tuosi, al caror exemplu ne conduce la bine, si inaintea
carora nu am indrazni sa dam curs slabiciunilor si lipsu-
rilor noastre. Negresit, si acei oameni vor avea plate in-
perfectiunile lor; sä fim insa noi tari in ceeace ne par et
slabi, si sa imitam in ei bunele calitati pe cari nu le a-
vem noi. AsVel schimbul prieteniei devine o scoala de
virtute. Daca imprejurarile nu ne inga.due a face o astfel
de alegere de prieteni, si daca voim a ne apara impotriva
exemplelor molipsitoare ale oamenilor fara moravuri cu-
rate si fara principii,sä recurgem atunci la cartile edi-
ficatoare si instructive, cari ne lumineaza judecata si In-
dreapta ideile ce ni-am format asupra menirii si datoriilor
noastre. 0 carte buna este ca un unit cucernic, ale ca.-
rui gandiri ne ajuta la curatirea spiritului si ale carui sen-
timente ne incalzeste inima. Daca nu avem parte nici de-
vre un prieten, nici de carti bune, si claca pozitiunea noa-
stra nu ne chiama la o vieata meditative, ci la alte ocu-
patiuni,sa nu incetam cel putin in vremea lucrului no-
stru, de a gandi la Dumnezeu si de a fi stapani pe no
insine. Cat timp sufletul ne va fi neatarnat de patimi, vont,

www.dacoromanica.ro
STARUINTel IN VIRTUTE 391

fi siguri cä suntem in calea mantuirii. Sa pazim statornic


credinta ce am dobandit, (Ca nimeni sd nu ne is cununa.v
Apoc. 3, 11.

Sa ne rugam Mantuitorului, Domnului nostru Iisus Hri-


stos, dumnezeescului model at vietii noastre, sa fie de fatA
in gandirea noastra pururea, ca sa putem imita purtarea
lui simply si blanda, statornicia lui sustinuta, spre a infra
in posesiunea celui mai mare bun din lume, at acestei cre-
dinte ceresti, care ne umple de bucurie si de nAdeide in
asteptarea vesniciei slavite, pe care ne-a descoperit-o si
ne-a fagaduit-o el sufletelor noastre. Prin nest mijloc,
suntem incredintati, cd nici moartea, nici viea(a, nici in-
genii, nici cdpetenfite, nici puterile, nici cele de acum, nici
cele viitoare, nici indltimea, nici addncul, nici altd fclplurd
carecare, nu poate pre noi set ne despdrteascd de drat,o-
,stea lui Dumnezeu, care este intru Hristos iisus Domnut
nostru.0 Rom. 10, 38-39.
Cel ce va rdbda pdnd la sfeirsit acela se va mdntui,
Aceste cuvinte ni le adreseaza Mantuitorul! De noi de-
pinde hotarirea de a-i urma povata. Cine ar putea' sa ne
slabeasca hotarirea, daca nu renuntam de voea noastra la
ea? Cine ne-ar putea opri in calea care duce la perfecti-
une, la vesnicie, la comuniunea cu Dumnezeu, Parintele
nostru, daca nu propria noastra neglijenta? El a dat fie-
caruia dintre fii sAi puterea necesara, ca sa -si indeplinea-
scA menirea; daca nu o indeplineste, vina este numai a tor.
Sa staruim dar Ora la sfarsit. Sa fim statorrici in bine,
si sa ramanem credinciosi 'Dana la moarte, ca sa putem
dobandi cununa vietii vesnice, slavita parte a celor
cari au mers inaintea noastra pe drumul vietii si at vir-
tutii, at desavarsirii si al nemuririi....
f Teofil M. Ploe.gramt.

www.dacoromanica.ro
HIROTONIA SI HIROTESIA.
(xst.pozovEct -- xecpo4scEct)
(Vezi Biserica Ortodoza Romang, anul XL. No. 4.)

Din cele expuse asupra cuvintelor hirotonie ,si hirotesie-


am vazut ca ele nu se intAmpina in scrierile noului Te-
o,kament. In schimb insa, in aceste scrieri, gasim insem-
narea for aratata prin alte cuvinte, chiar In intelesul ce,
ne preocupd.
In noul Testament, incep6.nd cu Fapteje Apostolilory
consacratiunea sau sfintirea pentru oficiul Bisericii, o ga-
sim aratata prin cuvintele: punerea mdinilor, cari etimo-
logice§te, ysi In mod concret, corespund adliteram cqvin-
telor hirotonie ,si hirotesie, caci amandoua aceste cuvinte,
dupa Insemnarea for analitica, dau cuvintele, punerea mdi-
nilor.
De aci ar rezulta ca sunt sinonime. Ambele analizan-
dutse In punerea mdinilor i insemnand unul si acelas lu-
cru. Aceasta sinonimie a for Insa, t?ebue §tiut ca este
numai gramaticala i etimologica, caci, precum se va ye-
dea, una este hirotonia i alta este hirotesia, del ambele
sunt ,Si inseamna tot punerea mdinilor.
*
* *
Dar daca In scrierile noului Testament nu Intampinam
cuvintele hirotonie §i hirOtesie, gasim in schimb verbul
hirotoneo (z.stpotavo)a hiroloni=a pune mciinile pre ci-
neva spre a'l consacra Si sfinti, prin puterea harului (da-
mini) dumnezeesc, pentru a savat* sfintele slujbe ale Bi-
sericii. Iar verbul acesta, este tocmai acela dela care se'
deriva, precum am vazut, cuvantul hirotonie. Apoi, in sal,-

www.dacoromanica.ro
HEROTOITIA sI HIROTESIA 393

rile noului Testament a cent verb it gasim Intrebuintat,


4680/ut numai in insemnarea de a consacra ,si sfinti pe
eineva in serviciul Bisericii, conferindu-i, prin pune-
rea mdinilor, darul dumnezeesc, care sd-i ded puterea
le a lucra cele sfinte in Bisericd. lar punerea mdinilor, ca
semn vazut, desi era aceeasi in feluritele cazuri de Intrebu-
intare, dar, dupa rugaciune a ce se faces, demnitatea ce se da
celui asupra caruia se punea mainile, era diferita. De aci
diferitele Insemnari ale punerei mdinilor §i deosebirea In-
tre punerea mdinilor, ca hirotonie, spre deosebire de pu-
nerea mdinilor, ca hirotesie.
*
* *
Apoi lntrebuintarea verbului a hirotoni luat In scrierile
noului Testament, absolut numai In insemnarea de a con-
sacra ,s-i sfinli pe cineva In serviciul Bisericii, prin sem-
nul vazut al pun-erei mdinilor, deci, prin hirotonie, lamu-
reste pe deplin chestiunea; caci verbul in sine insemnand
a pune mdinile, actiunea savarsita o avem In insemnarea
euvantului hirotonie=punerea mdinilor, derivat dela el.
Faptul ca In scrierile noului Testament gasim verbul a-
.cesta intrebuintat numai in aceastd insoiznare, ne duce
de asemenea la concluziunea dreapta si logica, at in tim-
purile Apostolilor trebue sa fi Post cunoscute si chiar In-
trebuintate cuvintele hirotonie ,si hirolesie; pentruca gasim
intrebuintate cuvintele punerea mdinilor, care Insearnna
si este semnul vazut al hirotoniei si al hirotesiei. Si suntem In-
dreptatiti a sustine aceasta, Int emeindu-ne, pe de o parte
pe faptul ca vedem intrebuintat verbul a hiroloni=a pune
mainile; iar pe de alta, pe faptul istoric, ca cuvintele hi-
rotonie ,si hfrotesie, precum si verbele dela can se deriv
amandoul, le gasim Intrebuintate in literatura bisericeasca
cea mai apropiata de timpurile Apostolilor. Le gasim in-
trebuintate in Asezamintele Apostolice, in scrierile bar -
± atilor apostolici si la toti parintii din primele veacuri.

www.dacoromanica.ro
394 HIROTONIA SI HIROTONIA

Iar modul cum sunt Intrebuintate, atat verbele cat si cele


doua cuvinte derivate ce ne preocupa, cum si insemnarea
in care se iau, clarified In mod desavaxsit afinitatea si de-
osebirea intre hirotonie si hirotesie.
* *

Examinarea si analiza locurilor mai Insemnate din noul


Testament si din traditiunea sacra a Bisericii, va stabil'
cu claritate insemnarea proprie si specifies a celor doug.
cuvinte.
\Tom incepe cu noul Testament.
In Evanghelii verbul a hirotoni sau a hirotonisi (ketporovt»
nu se tntampina. Iar locurile unde se Intampind cuvintele
1524nerea mainilor si insemnarea In care se iau, le-am yd.-
zut si examinat in prima parte a acestui studiu.
Trecand dela Evanghelii la celelalte scrieri ale noului Te-
stament, unde gasim lunerea mdinilor si verbul a hiro-
tonisi intrebuintat de insusi sfintii Apostoli, cred necesar
sa insistam putin asupra unui loc insemnat din Evanghelii
care lumineaza si explica intreaga chestiune. Este locul
Insemnat care ne pune in poziciunea de a cunoaste ori-
gina hirotoniei si a Sacerdo /iului in Biserica Crestind, ca
venind dela Insusi Domnul si Mantuitorul nostru Iisus
Christos.
*
* *
Locul care uneste Evangheliile cu celelalte scrieri ale no-
ului Testament, din punctul de vedere al chestiunei ce
ne preocupa, it formeaza locul din sfanta Evanghelie dela.
Luca, cap. XXIV. vers, 50.
Acest loc, asupra caruia am promis sa revenim, este
cel mai insemnat si in acelas timp hotarItor cu privire
la hirotonie.
El explica origina §i intreaga practica apostolica si bi-
sericeasca privitoare pe hirotonie. Ne arata temelia pe.

www.dacoromanica.ro
HEROTONIA SI HIROTESIA 395

care s'a zidit Intregul sacerdotiu al Bisericii Cre§tine,


facandu-ne cunoscut ca este de origind a'unznezeeascd, nu
prin sewn ,si ard tare, ca sacerdotiul vethiului Testament,
ci prin infiintarea sdvcirfirea lui de Insurci Piul lui Dum-
neztu, dupa Invierea sa din morti, §i inainte de a se ln-
nalta la ceruri. Si ne arata ca consacrarea se savar§ia prin
punerea mdinilor adica prin Iiirotonie, care a ramas Oita
fn ziva de astazi aceea§i traditionala §i neschimbata in
sfanta uoastra Biserica cre§tind Ortodoxa a Rasaritului.
*
*
In cele 11 Evanghelii, numite ale invierei, Evanghelistii,
ne raporteaza foarte putine lucruri despre cele savar§ite
de Domnul in timpul celor 40 de zile, cat a mai stat pre
pamant dela Invierea Sa din morti §i 'Ana la Inaltarea la
ceruri.
Dar Intre putinele relatari avem cuvintele sfantului Evan-
ghelist Luca, care arata ultima fapta savai*ta dc Dom-
nul, dupa care, indata departandu-se deakpostolii sai, s'a
Inaltat la ceruri. Iar faptul descris de Evanghelist prive§te
si lamure§te pe deplin chestiunea ce ne preocupa.
Iata cuvintele Evanghelistului: «Si i-au scos pre ei pana
(la Vitania, fi ridicdndu-,s-i mdinile sale, i-au binecuvdntat
<pre ddn,sii. $i au fost cdnd i-au binecuvdntat pre ei, s'au
«departat dela clan0i, §i se inalta la ceruri. Si ei inchi-
nandu-se lui, s'au intors cu bucurie mare, §i erau to town.
vremea in Biserica, laudand §i binecuvantand pre Domnul > .2
Cuvintele Evanghelistului sunt Clare. Iar examinate dupa.
legatura for cu precedentele,3 §i urmatoarele,4§i dupa con-
tecstul apropiat §i mai departat,5 cum qi dupa imprelura-
' Comp. Numeri XVII, 1 0 urmatoarele.
2 Vezi Luca .XXIV, 50-53.
Comp. Luca XXIV, 44 §i urmatoarele.
I Comp. Faptele Apostolilor I, 4-13.
5 Comp. Math XXVIII, 16 i urmatoarele; Marcu XVI, 14
urmatoarele.

www.dacoromanica.ro
396 HIROTONIA. $1 H1ROTESIA

rile de timp si de loc, cand s'a petrecut faptul relatat,


intelesul lor reese pe deplin si este hotaritor in chestiunea.
hirotoniei.
Domnul indeplinise propovaduirea mantuirei. Urma a
se inalta. la Tatal; si atunci, in ultimul moment al depar-
tarei sale de Apostoli, el li intareste in eredinta.1 Le
spune Ca toate s'au implinit,2 si ca ei raman ca sä fie
martori a Invierei Sale din morti, si sa vesteasca Evan-
gheliul, adica invatatura sa mantuitoare, la toata fapturar
lnvatand toate neamurile parriantului, si botezandu-i in
numele Tatalui, si al Fiului, si al sfantului Duh, si El cu
ei va fi pana la sfarsitul veacului.3 Si acestea zicand, si
asigurandu-i despre puterea sa dumnezeeasca prin cuvin-
tele: «Datu-mi-s'a Maid puterea in cer ,si pre pdmdni,b--
Evanghelistul spune ca fiind cu totii pe muntele Gali lei,
care este departe de lerusalim calea Sambetei, atunci ri-
dictind mdinile sale, i-a binecuvdntat pre ei, dud care de-
pdridndu-se delay. ei, s'a indlfat la ceruri.5 Iar ei binecu-
vantati de Domnul si intariti astfel cu puterea sa dumne-
zeeasca, prin punerea mainilor sale asupra lor, s'au in-
tors cuprin,si tie bucurie mare la lerusalim, asteptand a-
colo implinirea fagaduintei data lor, de a fi intariti cu pu-
tere de sus, prin trimiterea Duhului Sant, ca astfel incre-
dintarea si credinta lor in Domnul sa fie desavarsita,6 s'
ei sa poata porni in toata lumea, ca sa vesteasca cu pa-
tere dumnezeeasca Evangheliul mantuirei, si sa aduca ast-
fel la indeplinire porunca data lor.'

Comp. Marcu XVI, 14 §i urm.; Luca XXIV, 41 §i urm.


2 Luca XXIV, 44 8i urmatoarele.
8 Comp. Luca XXIV, 46-48; vezi gi Math. XXVIII, 18 si urm.
Faptele I, 8 Si urmatoarele.
4 Vezi Math. locul citat.
Luca XXIV, 50 81 urmat.; Faptele I, 9 §i urmat.
6 Luca XXIV, 48-53; Fapt. I, 8 §i urmat.
7 Comp. Math. locul citat; Luca XXIV, 48; Fapt. I, 21 81 urmat,

www.dacoromanica.ro
HIROTONIA SI HIROTESIA 397

* *
Acesta este locul cel Insemnat. In el vedem ca Dom-
nul trimitand pre Apostoli ca sa predice mantuirea In
lume, departindu-se de dansii, pentru a se !TWO la ceruri,
ii intdre,ste cu binecuudnIarea sa.
Acesta este ultimul act pe care it savarseste, si se des-
parte de ei, asigurandu-i ca va fi totdeauna cu ei. lar
aceasta o face, dupa ce ii mustra pentru indoiala ce unii
o aveau despre El, si dupa ce ii tntareste In credinta, ca
lui s'a dat de Dumnezeu toata puterea in cer si pre pa.-
mant I si dupa ce le spune ca sunt datori a vesti Evan-
gheliul mantuirii la toata faptura, ca tori sä creaza si
sa se mantuiasca 1. Domnul dar departandu-se de ei, ii
binecuvinteazd, pundndu-,s-i mdinile sale asupra lor, dupa
care, departandu-se, s'a Inaltat la ceruri.
Toti sfintii parinti ai Bisericii vad In aceasta punerea
mdinilor Domnului pre Apostoli in binecuvdnlarea ce le-
o dd, consacrarea for pentru slujba Bisericii Dumnezeului
celui viu. Ei vad inceputul sacerdotiului Bisericii lui Iisus
Christos, prin hirotonie, pe care insusi el o face in persoana
Apostolilor, ca ei sa o aiba si sä o poata transmite
i altora, si astfel sä se urmeze in totdeauna in Biserica sa
pana la sfarsitul veacului.
Chiar si Protestanti cari, precum se stie, au desfiintat
sacerdotiul si consacrarea prin hirotonie a acelora ce sunt
determinati a servi Bisericii, chiar si ei, In locul acesta
relatat de sfantul Evanghelist Luca vad si recunosc in in-
linderea punerea mdinilor Domnului preste Apostoli,
semnul vazut prin care Domnul Ii binecuvinteazaAstfel
Mayer vede in punerea aceasta a mainilor Domnului gestus
des segneus,3 qi afirma ca dela acest fapt savarsit de
Comp. Math. XXVIII, 18.
2 Comp. Mat. XXVIII, 19-20, loan XX, 31.
3 Comp. Mayer Kritisch-exegetisches kommentar .fiber das
neun Testament b. d. s. 650. Vezi gi Handkommentar zum
II.
neueur Testament de Holtzmann, Lipsius, Schmiedel si von Soden
I. p. 302.

www.dacoromanica.ro
398 HIROTONIA g HIROTESIA

Domnul, Apostolii s'au inspirat spre a introduce si practice


hirotonia pentru toti aceia cari urmau a fi pusi si rAdicari
in randurile lor, ca Mathia, Pavel si Varnava, sau oranduiti
in serviciul Bisericii .1
De stiut este si aceasta ca In -acest toe nu gasim nici
cuvantul hirotonie, nici verbul a hirotoni. CUvintele intre-
buintate de Evanghelist sunt: ,ri au ridicat, adia ,si au
Wins mdinile sale preste Apostoli si i-a binecuvdntat pre
&Mica (cc eicapu; Tas zel.pcts uoto:3 3646-typev cuko6s).
*
* *
La zece zile .dup6. Inaltarea Domnului, in zina cea mare
a praznicului Cincizecimei, Apostolii au primit implinirea
tagaduintei. Ei au fost Intariti, in Ierusalim, cu putere de
sus, prin pogor&rea Duhului Sfant asupra fiecarui din ei,
in limbi de foc, si chiar In aceias zi au inceput a predica
cu putere mare dumnezeeasca, si cu darul grairei si al
cunostintei limbelor, tuturor celor adunati la praznic Evan-
gheliul mantuirei. Multi au crezut si Domnul adaoga In
fiecare zi pre cei ce se irantuiau .1a Biserica.3
Numarul credinciosilor a crescut astfel foarte degraba
cad multe swine si minuni se faceau prin Apostoli 9 Ceice
au crezut cuvintelor Apostolilor, compuneau Biserica purn-
nezeului celui viu, si se aflau sub coducerea si povatuirea
Apostolilor, cari ingrijau a da credinciosilor toata hrana
sufleteasca spre mantuire, si prin ei se da ingrijirea si
despre cele de necesitate vietei.4
In aceasta activitate a Apostolilor pentru Inceputul, in-
fiintarea, latirea si Intarirea Bisericii, punerea mdinilor o
glsim mai Intai units cu Botezul. Faptele Apostolilor ne

' Mayer, scrierea citat.5. vol, IV pag. 54.


9 Comp. Faptele Apost. II. 1-47. 2.
3 Comp. Faptele.
4 Comp. Faptele II, 44-45 apostolilor II, 43.

www.dacoromanica.ro
HIROTONIA si HIROTESIL 399

spune ca prin aceasta punere a mdinilor Apostolilor, cre-


dindoirie luau Dull Sf tint)
* *
Locurile Insa. din Noul Testament, incepAnd cu Faptele
Apostoblor, in care se tntampina punerea mdinilor, in
Insemnarea de consacratiune pentru slujba Bisericii, sunt
mutte. Insemnam din ele urmatoarele: Primul pe care
11 intAmpinam este la consacratiunea Diaconilor Aci
se spune: Si au ales din multimea credinciocilor pre Stefan,
bat-bat plin de credinta ci de Duh Sfant, ci pre Filip Si
pre Prohor, ci pre Nicanor, ci pre Timon, ci pre Parmena,
ci pre Nicolae nemernicul Antiohian. Pre cari i-au pus
naintea Apostolilor, fi rugdndu-se, au pus preste dansii
mdinile.3
Acest loc ne arath. Ca: prin rugdciunea sdvdrsild §i prim
.punerea mdinilor Apostolilor, cei 7 barbati aleci, plini de
Duhul SfAnt ci de intelepciune, au fost consacrati ci sfintiti
pentru a sluji in Biserica credinciocilor. Si astfel ei, In-
tariti fiind si plini de credn-1ta ci de putere, faceau minuni
si semne marl intru norod, ne spun Faptele Apostolilor.4
*
In capitolul XIII, din Faptele Apostolilor se istorisecte
cum Savlu (Pavel) ci Varnava, au fost osebiti, dup. zisa
Duhului Sant, de ceilalti cari se aflau in Biserica din
Antiohia slujind Domnului, postind rugdndu-se, 1si
puindu - ,ci pre ei mdinele (Apostoli), iau slobozit, ,i
And de Dulcul Sitint s' au coboi11 in Seleuchia .5

1 Comp. Faptele apost. VIII, 14-17.


2 Daca la ridicarea si cosacrapnea lui Mathia ca Apostol in
locul lui Iuda Iscarioteanul, a avut loc punerea mainilor, Faptele
Apostolilor nu ne spune. Faptul insa de sigur ca avut loc, cilci
el reese din Fapt. Apost. XIII, 3.
3 Comp. Faptele apost. VI, 5-6.
4 Comp. Faptele VI, 8, Aci se spune de Stefan.
Comp. Faptele XIII, 1-4.

www.dacoromanica.ro
400 HEROTONIA HIROTESTA

Iata dar cum si ad prin rugdciuni punerea mdinilor


(hirotonie) Apostolilor, Pavel si Varnava au fost consacrati
§i sfintiti cu puterea Duhului Sfant spre a servi Biserica
si a predict Evanghelia mantuirei. Tot astfel vedem ur-
mandu-se cu sfintenie aceasta practica de toti Apostolii.
Nimeni nu este consacrat slujirei Bisericii, deceit prin ru-
gdciune ,si punerea mdinilor (hirotonie).
Iar acestea se faceau de Apostoli si de aceia caror ei
dadeau puterea, tot prin hirotonie, adica prin rugdciune
si punerea mdinilor, puterea darului ca sa conduct biseri-
cile in locul for si cu putere desavarsita, ca Episcopi, in-
vredni/. citi ,de darul dumnezeesc, si purtand acest nume
pe care sfantul Apostol Petru it da chiar Mantuitorului 1.
Ei, Episcopii, erau dar invredniciti astfel de toata puterea
Darului dumnezeesc, de a fi in locul Domnului si al Apos-
tolilor pu0 prin Duhul Stant (prin hirotonie) pastori si
pazitori in Biserica lui Dumnezeu, pe care a castigat'o
cu sangele sau 2. Astfel istoria Noului Testament , ne arata
ca Timotei a fost pus si consacrat Episcop prin hirotonie
la Efes si Tit in Creta. Iar Asezamintele Apostolice ne
arata ca, de care insusi Apostolii au fast hirotonisiti
Episcopi: Iacov fratele, Domnului in Ierusalim; dupa
moartea sa, Simeon al lui Cleopa si al treilea Iuda al lui
Iacov. In Cesarea Palestinei, cel Intaiu Zacheu, cel ce
fusese vames; dupa el Corniliu si al treilea Teofil. La
Antiohia Evodiu, hirotonit de Petru si Ignatie de catre
Pavel, In Alexandria, Arian, cel intaiu, hirotonisit de
Evanghelistul Marcu, iar al doilea (Episcop) Aviliu, hiro-
tonisit de Evanghelistul Luca. Pentru Biserica Romei,
cel intaiu a lost hirotonisit Linu al Claudiei de catre
Apostolul Pavel; iar.. dupa moartea lui Linu, al doilea
Episcop a fost hirotonisit Clement de catre Apostolul
Comp. I. Petru II 25.
2 Comp. Faptele XX, 28.

www.dacoromanica.ro
HIROTONIA SI HIROTESIA 401

Petru. La Efes Timotei, de catre Pavel si dupa dansul


loan, de catre Joan Evanghelistul. La Smirna au fost hi-
rotonisip: Ariston, cel lntaiu, dupa el Strateu Loidiu si
at treilea Ariston. De asemenea la Pergam, Gaiu si la Fila-
delfia Dimitrie. La Kehrea Luciu, si la Creta Tit de catre
Apostolul Pavel. De asemenea la Athena Dionisie; Marton
pentru Tripolisul Feniciei, Arhip, pentru Laodicea Frygiei;
Filimon pentru biserica Colosenilor st Cresc pentru a Galate-
nilor. Iar pentru Bereea Macedoniei Onesim al lui Filimon.
Akijla si Nikita pentru Bisericile din Asia si Crisp pentru
biserica din Egina 1 Apoi ca Incheere, Asezamintele vor-
bind in numele Apostolilor, adauga: <Totii acestia au fost
<asezati de noi, st not le-am incredintat Bisericile Dom-
(nului, carora le-am pus in vedere Ca totdeauna sa pa-
4zeasca si sa pastreze credinta si cuvintele noastre; si le-
-cam spus: Domnul sä fie cu voi acum si In vecli vecilor,
(Trecum El ne-a zis noun, atunci cand urma sa se Inalte
4catre Dumnezeu si Tani sau, caci, iata, a zis : Eu cu
<voi sunt in toate zilele 'Ana la sfarsitul veacului (Math.
XXVIII, 20) Amin.
Dr. Draa ' Denzetrescu.

Muezzin, Imam, Cadiu, Muftiu vi


Casa Bisericii are sub a sa priveghere diferitele culte
si religiuni streine aflatoare in Cara noastra. Am avut pri-
lejul sa constat cat de putin sunt deprinsi multi dintre
slujbasii nostri, chemati a rezolvi chestiuni de o importanta
capitala, cu diferiti termeni din alte religiuni, precum si

1 Vezi A§ezamintele Apostolice cartea VII cap, 46.


2 Vezi A§ezamintele Apostulilor cartea VII, cap. 46 sfarOtul.
Biserica Ortodoxi Romani 4

www.dacoromanica.ro
402 MUEZZIN, IMAM, CADIU,

cu a for semnificatiune. In Dobrogea veche i cea noun,


avem o multime de bulgari si de turci. Despre cei din--
Ulu am scris alt data, tot In coloanele acestei reviste,
ara.tand situatia for religioasa actuala; despre cei din urma
voim sa ne ocupam acum, and oarecare explicatiuni a-
supra cuvintelor cuprinse In titlu. Ne rezervam, tusk drep-
tul de a revenl cu o sumara explicatiune a intregului Co-
ran, In ceeace priveste partea sa dogmatica si moralar
precum si a criticilor respective.
1. Muezzin. Semnificatiunea sa literary este: strigcitor
public. Obligatiunea sa principala este de a vests cu glas
tare, din Inaltimele minaretei, pe credinciosii lui Mahomet,
ca sa is cunostinta de ora cand trebue sa se roage.
Rand pe rand el se Invarteste in cele patru puncte car-
dinale, repetand cuvintele urmatoare: (La illalz ila Allah/
Mahomed resul Allah!, Aceasta insemneaza: Nu este
alt Dumnezeu afara de Dumnezeu, Mahomed este profe-
tul sau,. Aceste cuvinte muezzinul le pronunta de eine;
on pe zi, la timpul hotarit pentru rugaciune. Slujba mu-
ezzinului nu s'ar putea compara nici macar cu aceea a
paracliserului nostru, de oarece cu totul alta este orga-
nizatia acolo. El este numai strigatorul sfintit; care a fost
instituit, ca sa cante (ezanul) san anuntarea. Iata si cu-
vintele ezanului, care urmeaza imediat dupa frasa mai sus,
citata si care este introducerea generala la toate ceremo-
niile si s'ar putea zice la toate actiunile musulmane : .Dum-
nezeu este prea Inalt. Dumnezeu este Kea Inalt. Dumne-
zeu este prea Inalt.
Marturisesc ca nu este alt Dumnezeu afara de Alah.
Marturisesc ca nu este alt Dumnezeu afara de Alah. Mar-
turisesc c. Mahomed este profetul lui Dumnezeu. Martu-
risesc ca Mahomed este profetul lui Dumnezeu. Veniti la
rugaciune Veniti la rugaciune! Veniti in templul salvarii
Veniti In templul salvarii l Dumnezeu este mare ! Dumne-

www.dacoromanica.ro
MITFTIII y4I $EICH-ISLAM 403

zeu este mare! Nu este alt Dumnezeu gut de Alah !,-


Coranul obliga pe credincid*i lui Dilahomed O. se roage
de cinci on pe zi. Aceste rugaciuni se numesc 4 namaz).
Fiecare din ele trebue sa fie precedata de cantarea e-
zanului. La cea dintaiu 4in cele cinci ore canonice, care
urmeaza imediat dupa miezul noptii, dupa cuvintele : (Ve-
miti in templul s-alvarii», se repeta de doua on aceste cu-
v'nte: 4Rugaciunea este preferabila somnului,.
Muezzinii, cari sunt ale0 dintre cei cu vocea frumoasi
$i puternica, Intoneaza acest cantec solemn, intoz* cn
faca spre Meca, cu ochii Inchii, cu amandoua mainile ri-
dicate si astupandu-§i urechile cu cate unul din degetele
mainii. In aceasta pozitie, ei parcurg, cu pas lini0t, mi-
cile galerii care se invartesc de jur imprejurul minaretei.
Liniqtea qi tacerealoraelor orientale ajuta ca vocea sau
glasul for sä strabata cu uprinta 'ana in cele mai marl
departari, la fiecare ora cand muezzinul trebue sa-si In-
deplineasca datoria, dar mai cu seams cand se cants ru-
gaciunea ezanului, care se face in revarsatul zorilor. Po-
vestitorii occidentali, cari au facut calatorii in Orient, spun
ta e greu ca cineva sa-§i poata face o idee de cata so-
lemnitate este invesmantat un asemepea moment §i ca
spiritele cele mai putin religioase se gasesc atinse de cel
mai cald sentiment pentru divinitate, atunci cand vocea
plangatoare a muezzinului chiama pe credincio§i la ruga-
ciune. Dupd o traditiune araba,. iata care a fost origina
institu ;iunei muezzinilor : Mahomet pusese bazele religiunei
sale §i acum se gasea. la Medina, uncle convoca §i intruni
Sntr'un fel de sinod pe mai multi din aderentii sau adep-
tii sai. Aceasta adunare hotart ca ziva de rugaciune In
casa lui A]ah sa fie pentru toti odata pe saptamana si a-
nume Vinerea. In aceasta zi va fi si judecata de pe urrna.
Tot aceasta intrunire se sill sa stabileasca §i orele ciin zi
i din noapte, and profetul isi faces rugaciunea. Cornen-

www.dacoromanica.ro
404 MUEZZIN, IMAM, CADITJ,

tatorii Coranului nu dau incredere acestei afirmatiuni. Ire


noaptea urmatoare, se Ora unuia din membrii acestui fel
de sinod ca-i apare un inger, care se sue pe acoperisul
casei si cants ezanul cu o puternica si rasunatoare voce
Cand i se istorisi lui Mahomet aceasta 'intamplare, el vAza
acl un ordin at lui Alah *si insarcina pe unul din disci-
polii sai, caruia ii dada titlul de muezzin, ca sa vesteasca
poporului ora rugaciunii, cu voce tare si dupa acoperisul
casei sale, pentru ca toata lumea sa auda.
Primul muezzin, numit Bilal- Habechi, era un sclav libe-
rat de Mahomet si chiar foarte apropiat de dansul. Il pri-
'yea ca pe un bun prieten. El 4i indeplini obligatiunile
cu mult zel si cu foarte multa pietate. Intr'o zi pe and
el anunta ezanul chiar in an icamera profetului Aise, una
din femeile sau sotiile lui Mahomet, ii spuse de dupa usa,
cu o voce foarte Inceata ca profetul se odihneste Inca §i
doarme. Atunci muezzinul spuse aceste cuvinte : cRugaciu-
nea este preferabila somnului'. and s'a desteptat pro-
fetul si i s'a comunicat cele intamplate, a gasit ca foarte
bine facuse muezzinul si a poruncit ca acele cuvinte, pe
care le daduse ca raspuns sotiei lui Mahomet, 5a fie in-
troduse in toate ezanurile de dimineata.
Aceasta a fost origina acestei institutiuni a muezzinilor,
a carol insarcinare am spus-o mai sus. In urma oare ca-
ror abuzuri si dupa. plangerea mai multor musulmani ge-
losi, cumca muezzinii ar profits de slujba for si ca le -ai
privi cadanele, care se repauzau si stau pe locuri inalte
ca sä se racoreasca, aceasta slujba multa vreme nu mai
fu incredintata decat numai unor batrani orbi, cari nu
aveau posibilitatea sa observe cadinele din vecinatate.
Muezzinul trebue sa fie major, virtos si instruit In toata
doctrina islamismului. Pentru a-si indeplini slujba in con-
§tiinta si cu demnitate, curatirile sau spalarile legale sunt
cerute de rigoare.

www.dacoromanica.ro
MUFTITI $1 $EICH-ISLAM 405
*
* *
'man sau lviam. Literar Insemneaza sef, acel ce pre-
cede sau merge inaintea altora, care conduce, prezideaza
on comanda. In sens religios este preotul sau doctorul
religiunii mahomedane. El este trigrijitorul sau intendentul
unei moschee, face rugaciuni pentru popor, este capul sau
seful adunarii. religioase si, pans la un punct oare care,
1-am putea asemana cu aceeace Francezii numesc la dansii
protopop. Prin excelenta acest nume se da aceluia care
e recunoscut ca sef suveran al mahomedanismului, atat
in /ntelesul spiritual cat si cel administrativ, si, in spe-
cial, cand se vorbeste de imanul religiunei mahomedane,
se Intelege intotdeauna adevaratul succesor al lui Maho-
met, care Intruneste In persoana sa izvorul si al unei ju-
risdictiuni si at celeilalte, fiindca toata autoritatea, in re-
ligiune ca si in stat, rezida intr'insul. Califii luau titlul de-
imami si Indeplineau Insarcinarile acestora. Mahomet este
numit imamul prin excelenta. Ali este imamul Persilor sau
at sectei seitilor, iar Abu-Bekr este imamul sunitilor. De
aceasta sects in si Turcii.
Si fiindca pomeniram numele .de calif, adaogarn aci ca
acesta era un titlu, pe care 11 luau suveranii, cari exer-
citau, dupa. Mahomet, atat puterea spirituals cat si puterea
temporala, adica tineau Intr'o mans sabiea, iar In ceealalta
cSdelnita, dupa cum foarte nemerit se exprima un scriitor
francez.
Aceasta institutiune a luat nastere din necesitatea de
a se deviza puterea, In masura in care marginile imperiului
se latiau tot mai mutt. Cele trei califate principale au
fost: cel din Orient sau dela Bagdad; cel din Spania sau
dela Cordova si cel din Egipt sau dela Cair. Cel dintaiu,
fondat de Abu-Bekr la Meca in anul 632, a fost trans-
portat la Bagdad /de Abasizi si sfarseste in anul 1258.
Al doilea, fondat la Cordova de Abderam I In arn414756

www.dacoromanica.ro
406 MUEZZIN, IMAM, CADIU,

sfarseste cu Hescham al III, In anul 1031. Al treilea,


fondat in Egipt in 909 la Cair de Obeidollah seful ca-
lifilor fatimiti, sfarseste In anul 1171 cu Aded- Ledimi-
Ilah. Titlul de calif Il mai poarta si azi sultanii din Con-
stantinopol, dar el a pierdut foarte mult din importanta
si prestigiul pe care 1-a avut altadata.
* *
Cadiu. Slujbasii musulmani indeplinesc diferite functiuni
si Intre altele si pe aceea de a impaca sau judeca nein-
telegerile ivite Intre particulari. Aceasta este indatorirea
cadiului. Ca toti magistratii musulmani, cadii sunt alesi
si numiti dintre membri clerului Inalt, fiindca la dansii
legislatiunea este strans legata de prescriptiunile religioase.
Cadii cumuleaza diferite insarcinari, pe care la not le in-
-deplinesc comisarii sau slujbasii politienesti, judecatorii
de pace, ofiterii starii civile precuir ,si prezidentii tribu-
nalelor civile, si, intr'un s6ns oarecare, chiar curtile cu
juri. Ei verifica greutatile, si masurile comerciantilor, le-
galizeaza si redijeaza actele de casatorie si toate actele
de stare civila. Asemenea, in lipsa imamului, exerciteaza.
Insarcinarile unui preot, judeca fara apel toate neIntele-
gerile in materie civila, nu numai ale musulmanilor, dar
si ale crestinilor si celorlalte religiuni si rituri. Numai In
anumite cazuri nelamurite se face apel la muftiu, care (la
cu aceasta ocazie un fetva, care ramane definitive, cu
aprobarea administratiunei superioare. In administratiunea
turca, se gaseste aceeace se numeste cadi-asker sau cacti
lechker, adica judecatcrul armatei. Acest post este foarte
important si sunt doui judecatori de acest fel: unul pentru
Rumelia sau pentru Europa si altul pentru Anatolia sae
pentru Asia.
*
* *

Muftiul sau prefectul spiritual al fiecrui oral

www.dacoromanica.ro
MITTIII $I EICH-ISLAM 407

sau district important din imperiul turcesc exerciteaza to


orase sau districte o parte din puterile civile, mai ales
In materie judiciary. In ceeace priveste partea spirituals,
el administreaza avuturile bisericilor musulmane (vacufutile)
imparte sau distribue beneficiile si ingrijeste ca sh se
pastreze riturile si sa se execute ceremoniije. In dreptul
civil, el este magistratul consultant si pronunta, in aceasta
calitate, deciziuni (fetva) care nu sunt executorii fara a-
probarea autoritatii superioare, dar a caror adunare la
un loc formeaza un cod de jurisprudente. Urmand tra-
ditiunea autoritara a tarilor musulmane, judecatile trebuesc
formulate prin sentinte scurte sau, daca e posibil, prin
un simplu da sau nu. In materie administrative si politica
deciziunile muftiilor au o mare greutate si cate odath au
starnit chiar revolutiu.ni. In orasele importante, muftiul a
ramas ca un judecator de pace. El judeca afacerile de
simpla politie, in familii joaca rolul de impaciuitor si ar-
bitru, far& a ridica dreptul partilor de a se adresa si In
alts parte, in cazul cand ele nu sunt multumite. Aceasta
situatiune de impacluitor li asigura o influents considera-
bilk din cauza spiritului fanatic al populatiunei. In orasele
mici si in departamentele rurale, unde nu sunt moschee
marl, muftiul este suplinit de imami si de mudini. Sin-
gura deosebire exterioara a muftiilor consists intr'un
turban alb, pe care ei it poarta ca membri ai corpult.i
ulemaleloc sau doctori ai legii si numai in calitate de
muftiu.
In ierarhia judiciara, muftii fac parte din mehkema sau
tribunalul cadiilor, care corespunde cu tribunalele noastre
ordinare, cu singura deosebire ca acest mehkema regu-
leaza, pe langa afacerile de ordin civil, si pe cele de
ordin religios. Muftii mai fac parte de asemenea dintr'un
fel de tribunal superior caFe se aseamana cu curtea noastra
de apel. Acest tribunal este compus din cadii, din muftii

www.dacoromanica.ro
408 MUEZZIN, IMAM, CADrU, IMIPTII1 XI EICH- ISLAM

si ulemale. Acesti din urma se deosibesc de muftii, fiincica


termenul de muftiu implica si pe cel de jurisdictiune, pe
cand ulemalele nu-1 au intotdeauna. In sfarsit, cea mai
Inalta treapta In ierarhia musulmana este *eichul-Islam.
El este privit ca seful suprem al religiunei musulmane.
Dela acesta yin aprobarile i desaprobarile In ultima in-
stanta. Cu timpul, termenul acesta, atilt in Egipt cat si in
alte parti, a luat diferite insemnari. Dar aceasta nu ne
intereseaza. Ceeace trebue retinut este faptul ca Seichul-
Islam ocupa varful piramidei In ierarhia musulmana.
B. Mangdru.

Primatul papal combatut de papistasi.


(Vezi Biserica Ortodoxl RomAnS, anul XL No. 4).
4. Punctul de vedere istoric. Daca Mantuitorul ar fi randuit
pe Petru de capetenie a bisericii salp, ar trebui sä gasint
atestatiuni sigure despre aceasta din cele mai vechi timpuri
si biserica ar fi urmat sä se organizeze potrivit acestei
randueli. Nimic insa din toate acestea. Cei dintai crestini
nu formau la Inceput o societate religioasa a parte, ei
erau aproape una cu iudeii, cb.ci locasurile for de inchi-
nare erau templul si sinagogele iudaice. Catva timp Inca
dupa despartirea de iudei, nu erau Intre ei deosebiri de
treapta In privinta duhovniceasca, ci se numiau unii pe
altii tfrati, Si <ucenici, ai unicului Invatator Iisus Christos.
Intru aceasta ei urmau porunca dumnezeescului Invatator,
care a zis : kr voi sd nu vd numifi inveifdlori,cdci unul este in-
vd fdlorul vostru Christos, iar voi tofi suntefi Traci; nici
tad sd numifi pe cineva pe lthncint, cdci unul este Taldl
vostru cel din ceruri..." (Mat. XXIII, 8-9). Unica deose-
bire intre Ihrimii cre§tini o formau calitatile personale si

www.dacoromanica.ro
COMBITCJT DE PAPISTAg 409L

masura harului dumnez esc revarsat asupra unora mai


mult decal asupra. altora Din acest punct de vedete, si
nurnai din acesta, Petru a Indeplinit un Insemnat rol
dupa Inaltarea Domnului la cer, rol care nu i-a fost con-
testat de nimeni. El a vazut cel dintai pe Domnul Inviat,
ceeace .a facut din el cel dintai barbat al primei comu-
nitati crestine. Dupa istorisirea Faptelor Apostolilor, el
a prezidat alegerea lui Matias (I. 15 urm.), el a vorbit
in numele tuturor apostolilor, in ziva Cincizecimii multimii
adunate la serbare (II, 14 urm.), el a facut cea dintai
minune (III, I. urm.) el vorbeste Inaintea sinedriului in
numele apostolilor (IV, 8 urm.), el este cplin de Duhul
Slant, si' Inzestrat cu harul de sus In mare grad (V, 15),
.

el converteste pe cel dintai pagan (X, 1 urm.), el cere


socoteala lui Anania si Safirei (V, 1. urm.), el is cel dintai
cuvantul in sinodul apostolic (XV, 7 urm.), etc. Insus,
sfantul Pavel recunoaste in el ceva deosebit, caci lnainte
de a-si Incepe apostolatul s'a dus la Ierusalim, ca sä-1 cu-
noasca (Galat, I, 18). Cu toata aceasta activitate desfa-
surata si rol indeplinit de Petru, el nu era totus capetenia
sau seful bisericii, ci ea se conducea de sine, caci tot
Faptele Apostolilor ne arata ca ea a ales pe Matia in locul
lui Iuda (I, 23), ea a ales pe cei 7 diaconi (VI, 5), ea a
trimis pe Barnaba la Antiohia (XI, 22). lust's Petru si cu
loan se trimit de ceilalti apostoli in Samaria si trebuie
sa-si dea seama inaintea comunitatii la intoarcerea sa
dui.. , c.avertirea centurionului Corneliu (XI, 1, urm.'). and
se inter divuta pentru taerea imprejur a paganilor nu
Petru, ci sinodul apostolic hotaraste ceace gaseste cu cale
(XV, 1, urm.). Tot astfel nu el Incunostiinteaza biserica
din Antiokia de hotarirea luata, ci apostolii si presbiterii
si Intreag6 .-omunitatea (XV, 22 urm.). Sfantul Pavel numeste
inteadevar pe sfantul Petru, (stalp intre apostoli, (Galat.
II, 9), dar nu-i da numai lui acest nume, ci si sfantnlui

www.dacoromanica.ro
-410 PRIMATIIL PAPAL

Iacov si sfantului Ioan si-I numara In acest loc In al doilea


rand dupa Iacov, qi se socote§te pe sine, ca apostol al
neamurilor, pe aceeaq treapta cu Petru, apostolul taerii-
imprejur (Galat. II, 1), ba chiar 41 mustra cu asprime
pentru neconsecventa In purtare (Galat. II, 11).
Precum scrierile sfinte nu cunosc un primat al lui Petru,
lot astfel nu cunosc nici cei mai vechi scriitori bisericeqti.
Faptele Apostolilor (XII, 17; XV, 13; XXI, 18) si sfantul
Pavel (Galat. I, 19; II, 9, 12; I. Cor. XV, 7) spun chiar
categoric ca in fruntea bisericii din Ierusalim n'a stat
Petru, ci Iacob, fratele Domnului. Acelas lucru it spune
pe la jumatatea veacului II istoricul Heghesip: Acceoe..xmc Tip
i.xxXypi.ocv tier& Twv 6c7coc:6Xan) 6 6c6eXtp6s to5 xopioo
665, 6 6voticca4sis 67cb itbzcov abctztos Luat-a conducerea
bisericii °data cu ceilalti apostoli Iacov, care s'a numit
de WO dreptul, (Eusebiu, Istoria biseric. II, 23, 4). Nici
dupa moartea muceniceasca a sfantului Iacov, n'a urmat
Petru la conducerea bisericii mame, ci cum relateaza
tot Heghesip a fost ales In aceasta demnitate Simeon,
fiul lui Cleopa, o rud5. a Domnului dupa trup (= Mar&
:6 p.a.ptvp-?icat. 'Iclxcupov ray &maw (Us xv.i. 6 xoptos e7c ¶4)
ribTep X6Tcp, rcacy 6 ix asEou atiroti Y.olitethY 6 roc) 10,cuori
act.th'Catc.crat. i7CECTAO7V4, 6;) 7Cpcik-no 'EConeg 6vra. avegav cos
xupiov 6.2.6tspov, (Eusebiu, 1st. bis. IV, 19, 4) Tot Heghesip
relateaza ca acele rude ale Mantuitorului, cari au fost
chemate de Domitian inaintea sa, pentru ca se temea sa
nu-i usurpe tronul, au condus biserica In calitate de martiri
§i rude ale Domnului (.:65s (34 "c).7.6),ou0i.vtu.s. ar7 ii..1a6C'at
ti.iprripa; 0.65 zuE cis.6 Tivco;
:cid ez%),-rjacci)v, ci); ccv oil
:6vroc; Toci xopf.00 (Eusebiu, Ist. bis. III, 20, 6); (Epzotca
66v xott'. 7Cpwrotivtcht icear05 izxXlicia5 Co; pacptves %mi. 6(.176
avous. Toy xopi.ou (Eusebiu, Ist. bis. III, 32, 6). Prin urmare
cei dintai conducatori sau episcopi ai bisericii din Ierusalim
s'au reci'utat dintre rudele dupa trup ale Mantuitorului,

www.dacoromanica.ro
COMBATUT DE PAPISTA4I 411

iar despre Petru nu se pomeneste nimic in aceasta pri- ,

vinta. Daca se vorbeste despre el In chip elogios, se face


numai in vederea calitatilor sale personale, cum rezulta
dintr'un pasagiu al lui Eusebiu: c'0 ItCtViTCC1905 xai. Sotv-
apitmOTCall t6). OXcov irpovoca 1:bY Ita.prep6.v xui ti.iTav tcov
7,6v cipstiis EVaxa Tcbv Xocrthv 6.7CCivrow irpoto-
Cur.o.s.c6Xcov,
pov, IIstpov. am tjv Pcbmv zetpccicoyst",* (Tst. bis. II,
14, 6). Clement de Alexandria spune trite° notita pastrata
de Eusebiu, ca Petru, Iacov §i Joan, del privilegiati de
Mantuitorul, n'au discutat intre ei .asupra intaetatii dupa
inaitarea Domnului la cer, ci au ales episcop al Ierusa-
limului pe Iacov cel drept (c=11a.,-.-pov -(&p 7)1c:rt. oat 'Emu-
Pov met 'litylvvv) tiara vriv Cackfinv to() Ean-lip-os, ()16:v
i'Szb toy Kopiou 7cpotestrrit.i.ivous., trri ilwIthCecaw. a6c1-ris
(1),),"16.7t(oov 7.;;v aixcuoy &sic zo7:cv eIspocoX6p.oir
Ist. bis. II, 1, 3).
Daca sfantul Petru a lost in Roma sau nu, n'ar nici
o importanta in chestia primatiei, pentruca chiar daca a
fost, el n'a lost episcop at acestei biserici, pentruca epis-
copatul monarllic nu era Inca desvoltat In acel timp.
daca el n'a fcist episcop, nici n'a lasat ca urmas un e-
piscop, ci cel dintai episcop roman, in sensul de mai tarziu al
acestui cuvant, este Anicet (155-166). Dupa Didahia celor
12 apo'sloli,profetii sunt arhiereii Noului Testament. Totus
episcopii $i diaconii implinesc si serviciul profetilor si at invata-
torilor, Episcopii si diaconii se aleg de comunitate, iar despre
o deosebire a treptelor ierarhice nu e nici pomeneala.1 In
Oistola lui Barnaba se vorbeste de zidirea unui templa
spiritual, ceeace ar fi fost o ocazie binevenita pentru a-
utorul ei sä pomeneasca de zidirea 15isericii lui Christos
pe Petru, daca citatul respectiv din Mateiu i-ar fi fost
1 Aci autorul (Schnitzer) e cu totul in apele protestantilor, cari
tagaddesc existenta in biserica, chiar dela inceput, a celor tree
trepte ierarhice.

www.dacoromanica.ro
412 PRIMATIIL PAPAL

cunoscut.- Faptul ca nu se face nici o aluziune la cuvin-


tele din Mateiu XVI, 17-19, dovedeste ca aceste cu-
vinte nu se interpolasera Inca in textul Evangheliei dupa
Mateiu si el primatul lui Petru planeaza In vazduh. Des-
pre un primat al lui Petru nu se vede nici o urma nici
In epistola trimisa cTe biserica Romii bisericii din Corint,
pe la anul 95, epistola cunoscuta sub numele de intdia e-
pistold a lui Clement Romanul calre Corinteni. Teologii
papistasi pretind ca biserica romana n'a putut interveni
In certurile din Corint deal in virtutea primatului epis-
copului ei, urmare fireasca a primatului sfantului Petru.
Dar sustinerea for n'are nici un temeiu, caci dreptul de
a interveni pentru aplanarea turburarilor dintr'o biserica
oarecare era comun tuturor bisericilor. Precum sfAntul Pa-
vel a mustrat pe sfantul Petru in Antiohia, totastfel bi-
serici mai mice, mai nelnsemnate au atras luarea aminte
a bisericilor mai mare, s'au amestecat in certurile din sa-
nul lor, le-au admonestat chiar cand ele s'au abatut dela
calea adevarului si au lnclinat spre erezie sau schisma.
lndeosebi sfantul Ciprian a accentuat aoeasta datorie a
bisericilor si a conducatorilor for si biserica sa si-a inde-
plinit aceasta datorie fata de biserica Romei, trimitand
doi episcopi, in timpul schismei novatiane, ca sä resta-
bileasca unitatea dragostei crestine.
Epistole la fel cu a bisericii" Romei catre cea din Co-
rint s'au scris si de multi alti episcopi, fara ca ei sau alt-
cineva sa se fi gandit O. be atribue vrun drept de pri-
matie, Astfel Dionisie at Atexandriei a scris epistole cu
privire la pocainta ,catre foarte multe biserici si chiar ca.-
tre cea din Roma, ear Dionisie, episcopal Corintului, a tri-
mis asemeni numeroase epistole in care da sfaturi multor
biserici.
Sfantul Ignatie, episcopul Antiohiei, a adre9at o epistola
bisericii din Roma, fara ca sä pomeneasca i. ceva des-

www.dacoromanica.ro
COMBXTUT DE PAPISTABI 413

pre episcopul Romei, ca urmas al sfantului Petru si deci


cu drepturi de primat. Mai mult chiar: el nu pomeneste
nici macar de episcopul acestei cetati, cum face In episto.-
lele ce adreseaza altor biserici, ceeace dovedeste ca pe
atunci (la inceputul veacului II) nici nu existau episcopi
in Roma.1 Este adevarat ca sfantul Ignatie atribue bise-
ricii, nu Insa episcopului Romei, o Intaetate, dar numai
morala, iar nu jurisdictionala, pentru un intreit cuvant:
a) pentruca Roma era capitala imperiului; b) pentruca a-
ceasta biserica a fost Intemeiata de doi apostoli, Petru si
Pavel si c) pentruca ea a exercitat in mare inJsura dra-
gostea crestina, ceeace face pe sfantul Ignatie sa -i dea'
titlul de (inttii stcitcitoare in dragoste, = 7Cp0XtXaffilian
17ipsar.7C76.
Hernia, autorul scrierii intitulata (Pastorul,, frate
dupa unii cu Piu, episcopul Romei, si traitor pe la anul
140, Intelege prin stanca turnului, care Infatiseaza biserica,
pe Fiul lui Dumnezeu, iar nu pe apostolul Petru, cum ar fi
trebuit sa Inteleaga, daca ar fi existat textul din Mateiu
XVI 17-19. Acelas lucru se vede si in a dona epistold
a lza Clement Romanul catre Corinteni jXVII, 3,5).
Nici scrierile cari, pe drept sau pe nedrept, sunt puse
sub numele sfantului Petru, nu pomenesc nimic despre
primatul sau. Astfel nu se aminteste nimic In cele 2 epistole
eanonice ale sale, nimic in scrierile apocrife Predica, Apo-
ealipsul Evanghelia lui Petru, cum nici in alte apocrife
ca In: Actele lui Petru, Actele lui Pavel, Actele lui Petru
Ai Pavel, Actele lui Petru ,ci Andreitt, ale lui Ana'reize ri

1 Aci autorul trage o concluzie sigura din premisa sa nedove-


dita, ca episcopatul s'a infiintat numai mai tarziu in biserica si
ca cel dintai episcop al Romei ar fi Anicet, dar cum. existau e-
piscopi in alte biserici carora scrie sf. Ignatie, tot astfel trebuie
sa fi fost si in Roma. Daca sf. Ignatie nu aminteste de episco-
pul Romei, probabil ca in acel timp era vacant scaunul episcopal
si nimic mai mult.

www.dacoromanica.ro
414 PRIMATIM PAPAL

.Alateiu, ale lui Pi lip si Joan, etc. In multe din acestea


Petru e numit simplu cfratele Petru', ceeace dovedeste
ca pe timpul compunerii for (jumatatea veacului II si in-
ceputul veacului III) nimeni nu se gandise la un primat
al lui Petru.
Cea mai veche marturie istorica in sprijinul primatulut
lui Petru si al papii o scot teologii papistasi din scrierea
sfantului Irineu, impotriva ereticilor = adversus haereses.
Acl Irineu vrea sa stabileasca norma duper care se poate
deosebi adevarata invatatura a bisericii, data de Mantui-
torul Christos, de invatatura falsa a ereticilor. Aceastai
norma este apostolicitatea, care se dovedeste prin pas-
trarea fara intrerupere Intr'o biserica si de catre barbata
absolut credinciosi a invataturii predate de apostoli. Pentru
ca ar fi cu greu sa se dovedeasea apostolicitatea invb.ta-
turii crestine pentru fiecare in parte, Irineu recurge la un
procedeu mai simplu, decretand o biserica de normala,
In care s'a pastrat mai curata invatatura apostolica. A-
ceasta biserica normala este pentru el 4 acea foarte mare-
si foarte veche rci de tofi cunoscutd bisericd, de cei doi Area
sldviti apostoli Pstru si Pavel in Roma intemeiatd ,s-i sta-
tornicild = maximae et antiquissimae et omnibus cognitae,
a gloriosissimis duobus apostolis Petro et Paulo Romae
fundatae et constitulae ecclesiae', (Adv. Haeres. III, 3,2) 4 Cu
aceastd bisericd trebuie sa corespundd, din cauza inMelditi
ei speciale, oricare alter bisericd, adic4 credincio,sii din Mate
deoarece in ea s'a pdstrat in tot timpdi de ccitre
credinciosii tuturor 'ardor traditiunea apostolica ad ham-
enim ecclesiam, proplem potentiorem principalitatem necesse
est omnem convenire ecclesiam, hoc est eos qui sunt undique
Aides, in qua semper ab its qui sunt undique conservata
est ea guar est ab apostolis traditio, Duper aceea Irineu
enumara pe toti episcopii Romei, Incepand Cu Linus, care a,

www.dacoromanica.ro
COMBATUT DE PAPISTA4I 415

Post arzat episcop de Insiqi sfintii Petru §i Pavel *i


'Ana la episcopul de atunci, Eleuterus, dovedind prin a-
ceasta ca traditiunea apostolica s'a pastrat neschimbata.
Aceasta sunt cuvintele i gandirea sfantului Irineu. Daci
In ele este netagaduit vorba de o intaet4te a bisericii
din Roma, apoi se arata limpede si temeiurile acestei in-
taetati, temeiuri cari nu se deosibesc mult de cele dela
sfantul Ignatie §i anume: a) ca biserica Romei este in-
temeiata de doi apostoli; b) ca este biserica capitalei im-
periului, unde vin fara incetare credincio§i din toate par-
tile lumii. Tocmai pentruca aci vin necontenit cre§tini din
toata lumea (qui sunt undique), prin aceasta se exercita
un control serios asupra pastrarii curate a invataturii
t-rttine de care 1ntreaga cre§tinatate §i de aceea biserica
romana e biserica normala sau normative. Temeiul prin-
cipal al Intaetatii ei sta dar in afara de ea. Pe langa
aceasta mai e de obsevat el sfantul Irineu atribue in-
taetate bisericii romane, iar nu episcopului ei. Mai mult,
din aceea scriere a sfantului Irineu rezulta el el nu cu-
noaqte versetele 18 §i 19 din cap. XVI at Evangheliei
lui Mateiu, caci, dace le-ar fi cunoscut, ar fi avut prilejul
sa se- serveasca de ele In combaterea gnosticilor, ceeace
nu face !ma.
La fel cu Irineu gandqte si scrie §i sfantul Tustin
Filosoful ci Martirul. El pretueste foarte mult pe sfintii
apostoli, cari an facut cunoscuta lumii fnvatatura Dom-
nului. Dar tocmai pentruca-i pretueste a$ de mult, e
de mirare ca nu pomeneste de hitaetatea lui Petru, ci-i
socote§te pe toti deopotriva. i totuq el ar fi avut ca
si sf. irineu prilejul s'o spuna, cad, in al sau dialog
cu iudeul Trifon, aminte§te de marturisiria lui Petru. 'E
caracteristic insa ca el numqte pe sf. Petru simplu 4unul
dintre apostoli, qi nu pomeneste nimic de fagaduiala lute-
TritA 1 bisericii pe el §i de conferirea cheilor imparatiei

www.dacoromanica.ro
416 PRIMATUL PAPAL

cerurilor = (xa.E dap oi6v sou xpcccov, vai try TO natp6c


itno5 ectroxiXoci)tv &Tap ovca. ut5t6v i'va :thy Ilcuaiyabv cthzo5,
icpozepov xu.Xo6p.svo, kovolioccie .rsitpov).
Clement de Alexandria ne of era acelas spectacol. In a
*asea carte a operii sale (Stromata, numara el pe sfantut
Petru intre putinii cari an cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu,
pentru care a si fost laudat ca nu trupul si sangele i-au
descoperit lui acest adevar, ci Taal ceregc ( 'OXETov of
URA) irirmaxov 705 11-scgi, ImaCcvsp o iri,:po5, 6v xccf. ip.a-
7tapt.7s.v, etc ciut6) c(44 zoct cu c obx emsxr:aufps try eatascav,.
fax' o ircxrtp cthro5 o &v zoi; oupomE5),, De versurile IS
si 19 din Mateiu XVI nici pomeneala.
Nici in aprinsa a'isputcl ce ava loc pentru timfiul serbdrii
Paitelor intre Victor, episcopul Romei, si Policrat episcopul
Efesului,' cel dintai nu putit invoca in sprijinul iperbolicei
idei ce-si facea despre iautoritatea si meritele sale pre-
rogativa vreunei intaetqi, ceeace desigur ar fi facut, daca
ar fi existat versurile 18 si 19 in capitolul 'XVI al Evan-
gheliei lui Mateiu. Neascultarea asiaticilor de peroratiile
episcopului Victor n'a putut avea pentru ei nici o urmare
neplacuta, cum ar fi fost de at ptat, clan scaunul roman ar
fi avut vrun drept de intaetate. Ba cand Victor a trecut
la amenintari si s'a declarat gata sa rupa leOtura de
dragoste cu biserica Asiei mici, atunci qi-a atras aspre
mustrari din partea colegilor sai de episcopat si indeosebi
dintr'a sfantului Irineu, ceeace nu cadreaza nicidecum cu
pretinse drepturi de primatie.
Falsificarea adevarului istoric, pentru a se fauri o baza
primatului papal, incepii pe vremea pontificatului lui Ze-
firin, urmasul lui Victor pe scaunul roman (198-217).
Pana ad se recunoscuse si niarturisise unanim ca sfintii
apostoli Petru si Pavel erau Intemeietorii bisericii romane-
Intaia epistola a lui Clement catre Corinteni, Ignatie, Iri-
neu si Dionisie, episcopul Corintului, sunt martorii vred

www.dacoromanica.ro
COMBATUT DE PAPISTA.I 417

nici de toata crezarea ai acestui adevar. Irineu apoi si


cea mai veche lista de episcopi romani, cea din vremea
lui Soler (166-174), pun pe Linus, iar nu pe sfantul Pe-
tru ca cel dintai episcop at Romei. Din acest tim,p in-
nainte lima Petru nu mai fu socotit ca unul din cei doi In-
temeietori ai bisericii romane, ci ca cel dintai episcop al
ei. Ba se puse In circulatie si legenda, pe nimic Interne-
iata, el el ar fi pastorit aceasta biserica nu mai putin
deck 25 de ani In cap. Aceasta falsificare a adevarului
se gaseste expusa pentru prima data in lista de episco-
pia scriitorului bisericesc luliu Africanul (+ pela 240).
Chiar Ca list, urmaqui lui Zefirin, se Intitula (detinator al
scaunului apostolic* si Insus adversarul sau /pait Incepe
numararea episcopilor romani cu sf. Petru, iar nu cu Li-
nus. AO de repede prinse In mintea si in inima apuse-
nilor minciuna pfmatului papal! *i era vreme potrivitl
pentru fAurirea unei astfel de minciuni, pentruca starea
bisericii romane de atunci era foarte critics. Erezia mon-
tanista si cea antitrinitara amenintau serios pacea bisericii,
iar diferite secte refuzau ascultarea cuvenita episcopului
rom -1 si-si alegeau episcopii for, cari erau pentru acela
un pericol continuu. Era afara de aceasta ceva si mai rau
si anume ea vieatA morals a crestinilor din Roma lass
foarte mult de dorit. Vechea curatie a moravurilor dispa-
ruse cu totul spre a face loc vitiilor celor mai degrada-
toare si apucaturilor celor mai detestabile. Pentru a pune
capat la atatea si ass de mari rele se simtia nevoie de o
autoritate foarte lnalta si, daca se putea, indiscutabila. *i ce
alts autoritate putea fi mai de efect in acest scop deck a
corifeului sau printului apostolilor? De aceasta se si aninara
papii. Vicleanul, fost sclav, Calist este cel dintai care face
uz de cuvintele din Mateiu XVI, 18-19, si atribue sfantului
Petru un primat jurisdictional, asupra caruia ridica apoi pre-
tentia de mostenitor in linie directs, arogandu-si astfel drep-
Biserica Ortodoxi Romia. 5

www.dacoromanica.ro
418 PRIMATUL PAPAL

tul exclusiv de a putea lega si deslega orice s'ar Intampla


in turma cuvantatoare. Pe baza acestei prerogative pe care
si-a luat-o el Insus, Calist dete o indulgent5 In care decre-
teaza cä iarta chiar pacatele de adulter si imoralitate grea.
celor 'cari vor face pocainta (---.(Ego et moecliiae et feint-
calionis delicta poenilenlia funclis dimitto»). Dreptul ce-s
aroga Calist a indignat pe marele scriitor bisericesc Ter-
tulian, care in scrierea sa (De pudieilia) ii adreieaza ur-
matoarea aspra reprimanda: ( Si quza dixeril Petro Do-
minus: Super hanc petram aedificabo ecclesiam meant, til t
dedi claves regni coelestis, vel: Ouaecunquae alligaveris zel
solveris in terra, erupt alligata vel solula in coelis, idcirco
firaesumis el ad le derivasse solvendi el alligandi polesta-
tem, id est ad omnem ecclesiam Petri propinquam, qualts
es, everlens alque commulans manifestam Domini intent,-
onem personaliler hoc Petro conferenlem?7, Din acest pa-
sagiu se vede ca Tertulian admite un primat sau anume
prerogative acordate de Mantuitorul sfantului Petru, dar
le considera ca ceva date lui personal si deci netransm -
sibil. Aceasta vedere sau parere a sa o expune Tertulian
si In scrierea (De praesciiplione haerelicorum.k (XXII c
cuvintele ralzcit aliquid Pelrum aedi /icandae ecclesiae 15e-
tram dictum, claves regni coelorum conseculum el solz en o
et alligandi in coelis el in terris polestalemt30
Tot in aceasta scriere (XXXIII), Tertulian vorbeste In.ta
des.pre Clement', care a fost hirotonit de Petru (R rrz -
norum Clemenlem a Petro ora'inalunz), asa cum si alt' e-
piscopi au fost hirotoniti si ra'nduiti de alti apostoli. A-
ceasta marturie, care pare a veni in sprijinul primatului
papal, este foarte pretioasa, pentruca ne descopera pro-
cesul si secretul formarii legendii despre primatul papa
Afirmatiunea lui Tertulian despre hirotonia lui Clement
de catre sfantul Petru este fora indoiala intemeiatl pe,
sau mai exact luata din scrierile pseudo clementine, care

www.dacoromanica.ro
TRIMATVL PAPAL 419

s'au pus in circulatie pe la inceputul veacutui III, adica


tocmai in timpul cand Tertulian a scris 4t De praescrip:
Gone> Intt'una din aceste scrieri, In epistola lui Clement
.
cdtre lacov, Petru este numit, intaiul nascut at Domnu-
lui , < cel dintai dintre apostoli> si se povesteste despre
el ca, descoperindu-i -se de Dumnezeu, apropierea obste-
scului sau 5fal*t, .el a hirotonit de ep'scop pe Clement
si 1-A infatisat bisericii romane cu cuvintele: Ida` hirolo-
nesc episcop pe acest CleMent, cdrazia-i incredintez scau-
nul predicilor mele=10ciArsv7u 7.o!"itov iltf.a7.017,0%) 611IV ZSCprj-
7th, 1, V'fiV itilriv ithv X6Twv 7nc;:s.6(,) 7.6.88,.;pav, (cap. II)....
De acseea-i transmit pule)-ea depliTt-a- c?e a lega ci deslega,
pentru ca lot ce va reindui el pe pamant", sa lie intdrit in
rer, cdci el va lega ce trebue legal si va deslega ce trebue
desle gat, ca cunosccitor at rdncluelii bisericeisti = LW; elkcji
p.stu.'6Urkuli). tijv UyGUGL7.V 'vu (1130112.6,SVI 7.7.1 /1).--ECV, i:vot TaPL
11:7-V:6; 65 (9.`, xstpotoy-icrri a7tC f aGt7.0 "r/.-oTtick:ta.p.ivoy av
s6pu.v615....i.rize: (rip 6 6_`z OFJ).-ipav, xr.ht Xiaa 6 6sobtl-ijvut
(i); 76v vii; :..-4-4).-q.71(1.5 sf.'66)5 zgAva, ibidem. Jar voi, iubitii mei
hag ,s-iimpreund servitors, ascultati in Coate de intdiul slat& tot
at adevdrului si s4 slip, ea cine-1 va amdri, pe Chrislosal cdru i
scaun i -s'a incredincalil amdrciste KCL't 6ti-s%; (iT7.7,707-A
1100 r)./ISX.rfOi. a6v;kAoL, tip 7Cp07WAS:O1tC1) r).),T485-,:f.rkS zutri.
7CrA,vt7. Crzsicirizel sia6rs..;, 6tt, 6 to5tov ),07ci-4a7.5 Xpcoz6v, o6

Ttv ziOs%)priv 7ta7ti.7:eptat.D Tata' izvorul din care porneste


aberatiunea despre primatul papal. Clementinele nu nu-
mesc pe papa numai urmas al lui Petru si inzestrat cu
toate puterile can s'au dat lui) ci-1 numesc chiar loctiitor
at lui Christos. «Deaceease zice mai departede acurn
incolo nimeni sa nu mai) fie prieten acelor carom el este
dupnan, nici sei nu vorbeascd cu aceia cu can el nu von-
besle, cdci.... cine cu trupul este cu voi, iar cu inima nu
este cu voi, Impotriva voastrd este si e cu mull mar rdu
decal dusmanii fie fa a = Ei 'a; Ti)srd.1 Ex vat c ock:

www.dacoromanica.ro
420 PRIMATUL PAPAL COILBATUT DE PAPISTAg

iepui.vst xrxi. /Aka: c, rihr?i; ori. 6/0,-T 1:4) -;('/.p acivx:c


covio tip, t rth p.T, eó'l 11.14' ovAbv, xaa,' otuiri
7oacji xs.,:ptov vino iZoasv Tatvoltiver, izapdri. Sa fi mai In-
drasnit dar cineva sä nu recunoasca in episcopul Romei
pe cel dintai prelat crestin si urmas al sfantului Petru §i
loctiitor al lui Dumnezeu-Fiul pe pamant!
I. Mihalcescu.

RASBOIUL NOSTRU
I.

Dupa -doi ani dela inceperea marelui rasboiu general,


s'a hotarit si Romania,' sä Intre in acest rasboiu. Si nici
nu se putea altfel, caci stand locului, aproape s'ar fi si-
nucis. Ce s'ar fi intamplat, daca Ungurii §i Bulgarii ar fi
iesit victoriosi din lupta dintre popoarele Europene ? Fra-
lii nostri de peste Carpati, din Bucovina, Transilvania si
Ungaria ar fi fost striviti cu desavarsire. Cu toate ca Ro-
manii din Imperiul Austro-Ungar s'au luptat pe toate fron-
turile ca niste eroi pentru o cauza streina intereselor for
rationale, Ungurii n'au voit sa le acorde,nimic pentru dez-
voltarea fiintei for etnice, pentru asigurarea existentei for
nationale. Din contra, au amenintat, ca vor coloniza toate ti-
nuturile ocupate de populatia romana si in deosebi 'intreaga
granita cu populatie germana §i ungara.

A curs sangele romanesc In valuri, pentruca soldatii


romani au fost pusi inainte atat pe frontul rusesc, cat si
pe. cel italian. "Si In loc ca din sangele varsat, sa rasara
o vieata noun, de libertate Si de egalitate, Romanii tre-

www.dacoromanica.ro
RASBOIIIL NOSTRU 421

'buia sa renunte la nationalitatea lor, sa se piarda In-


cetui cu Incetul in puhoiul germano-maghiar.

Si cand ne mai gandim ca tot pamantul cuprins intre


Tisa i Nistru a lost at mosilor i stramosilor nostri si
cum au venit Ungurii de s'au asezat peste stapanirea ro-
-maneasca si cum ne-a fost luata Bucovina, nu se putea
:n interesul existentii Regatului roman, sa privim cu lini-
ste la tragedia fratilor nostri din acele parti. Ca lea ne-o
.aratase §i unii din marii nostri Domni. Mihai Viteazul pu-
-sese stapAnire pe Ardeal. Stefan eel Mare stapania de a-
semenea tinuturi in Ardeal. Fara Ardeal, existenta nea-
mului romanesc e periclitata!
Prin urmare, rasboiul nostru contra Austro-Ungariei e
,rasboiul slant aI Intregii suflari romanesti.

II.

Duminica 14 August ora 10 a. m. s'a tinut la Palatul


Cotroceni un consiliu de Coroana, In care s'a decis prin ur-
mare intrarea Romaniei In rasboiu contra Austro-Ungariei,
Cu acest prilej M. S. Regele Ferdinand, s'a aratat In toati
stralucirea -sufletului Sau romanesc,s'a aratat ca Cel mai
mare roman, Dumnezeu sa-L rasplateasca §i sa-I indepli-
neasca toate gandurile!

La ora 9 seara s'a Inmanat Ministrului Austro-Ungar


din Bucuresti urmatoarea declarare de rasboiu:
tAliania incheiatd intre Germania, Austro- Ungaria ci
Italia n'avea, duftd thiar declaraliunile .Guvernelor, deceit
(un caracler esen'ialmente conservator defensiv. Obietul
sdu principal era de a garanta ldrile aliate in contra
-coriedrui .atac din afard a ,consolida starea de lucruri

www.dacoromanica.ro
422 RA SB UIUL NOSTRU

< create prin tratalele anterioare. Numai in dorinta de a' si


«pune politica sa in acorci cu aceste tendinfe pacince Ro-
mania se alipise la dcea alianfd.
«Consacrald cu tolul operei sale de reconstituire inte-
4rioard ci credincioasd nestrdmutotei sale holdrari de a fi
In regiunea Dundrii-de-3os un element de piling si de ec-
4chilibru, Romania nu a incelat de a contribuz la menp-
«nereu pacii in Balcani. Ultimete rds'boae bakanice distru-
«gad siatul-quo, i-au impus o noua line de conduild. In-
4tervenfiunea sa a grdbit pacea si a restabilit echilibrul;
«pentru ea 1?zsdsi Romania s' a muliumit cup modificare
<4e fruntdrie care-i des mai multd iiguranfd in, contra
unii dgresiuni si care repara, in cceiars limp, 9;edreplatea
«fdpluild in ?ia,guba sa la congresul din Berlin. Asa, in
Iturmdrirea nce,s-tati seal', .Romdnia a avul a'ectIpliunea cl
«constala cd nu gdsise pe lava- eabinetul din Viena ali-
«ludirzea la care era in drept sd se astepte.
«Cane/ a isbucnit rdsboiul actual, Romania, astfel precum
ofacuse si Italia, a refuzat sa se asocieze la declaratiunea
< de rdsboi _a Austro-Ung-ariei, de care nu fusese prevenit&
«cle ceitre Cabinelul din Mina. In primeivara anului 1915,
«Italia declares rdsboi Austro-Ungariei: Tripla-.Aliantd nu
«mai exista. Maivele cari determine. e alifiirea Romdniei la
<acest sistem politic dispcIreau in acela,s- limp. in locul unei
grufidri de State cari sa dute prin sfortdri comune- a
«lucra impreund pentru asigurarec6 kith si pdstrarea siiva-
«fiunilor de fapl ,si de drept create grin tractatei Romania
«se 'gdsea in fata unor Puteri eariluptau intre ,ele locmai
«in scopid de a ajunge sd trans forme cu tolul vechile alcd-
«luiri cari serviserd de bazd Tractului for de aliantd.
«Aceste addnci schimbdri erau pentru Romania o cloVadd
«evidentd cd scopul ce ea urmdrise alipindu-se la Tripla-
«Alianta nu mai putea fi atins si cd lrebuia seeisi indrep-
vteze vederile ,Si sforfdrile sale sere noui ca. Cu at& mai
«mull cu cat opera intreprinsd de Austro-Ungaria lua un
<caraler ameninfdtor pentru inleresele esenfiale ale Romciniei
Aca si pentru aspirafiunile sale nafionale cele mai legitime.
4In fata unei modificari alai` de tadicale a situaliunit
<creald intre Monarhia Austro-Ungard si eu Romania,
laceasta din' urmd, si-a reluat libertatea sa de actiune.

www.dacoromanica.ro
RASBOIUL NOSTRU 423

Neutralitatea ce Guvernul Regal fii-a impus in urma


«unei declarafiuni de rdsbotu faculci in afard de voin(a sa
4 ,ci contrarie _Intereselor sale fusese adoptald in prima linie
4pe baza asigurdrilor dale la inceput de Guvernul Imperial
«is-i Regal cd Monarhia, declarand reisboi Serbiei, nu
«fusese inspirata de un spirit de cucerire Si cd nu urnadrea
«in nici un fel achiziliuni teritoriale. Aceste asigurdri nu
«s'au indeplinit.
cAsta'zi ne gdsim inaintea unor situatiuni de fapt din
4 cari pot ie,si marl transformdr: teritoriale ,Si schimbdri
«politice de naturd a constilui o gravy amenintare pentru
4siguranta ,si viilorul Romaniei. Opera de pace pe care
Romania, credincioasd spirilului 7rilNeizAliante, incercase
«sa o indefilineascd, a fost astfel isbil4 de sterilitale de
4 cdtre aceia chiar cari erau chemati sd o sprijineascd fii
«set o apere.
«Aa'erand in 1683 la grupul Puterilor Centrale. Romania
«departe de a uila legdturile de sage ce aveau popula-
«fiunile Regatului cu Romanii supu,si Monarhiei Austro-
«Ungare, vdzuse in rafiorturile de prietenie ,ci de aliantd
4 ce se stabiliserd intre cele lrei Mari Puteri o chezet,sie
<pretioasd pentrr linifilea sa internd, ca ci pentru imbund-
«.lettirea soartei Romdnilor din Austro-Ungaria. In adevdr,
«Germania si Italia, cari ifii reconsliluiserd Statele for pe
4baza principiului nationalitettilor, nu puleau sd xu recu-
4 noascd legitimilatea temeliei pe care era afiezatd inscifii
«propria for existenfd. Cal despre Austro- Ungaria, ea
«geisea in relatiunile amicale ce se stabileau intre deinsa ,si
Regatul Romaniei asigurdri pentru lini,ctea sa at& intru
«cat si la fruntariele noastre comune, aid ea nu ignorer
«pand la ce grad nemul /umirea popula /iunii sale romanefitz
«se repercuta la noi, ameninfand sd turbure in nece mime(
«bunele raporturi intre cele dozed Slate.
4 Speran(a ce noi puseserdm, din acest punct de vodere
I fre adezzunea noastrd la Tripla In /elegere a fost in,s-elatet.
«In cursul unei perioade de mai bine de 30 ani, Romcinii
«din Monarhie nu numai cd n'au vdzut nicioelald intro-
«clucandu-se vre-o reformer de natura a le da mdcar o
«aparentd de satisfactie, czar din contra au fast tratati ca
«a rasa inferioard ,si condamnafi sd sztfere apeisarea unut

www.dacoromanica.ro
424 RISBOTOL NOSTRII

«element strain, care nu constitue deceit o minoritate in-


4mijlocul nationalitd tiler deosebite din can se compune Sta-
4 tut Austro- Ungar. Towle nedreptdtile pe cart frafii no,s-trr
«erau astfel siliti a le suporta an intrecinut intre Tara
4noastrei Monarhie o stare continua de animozitate fte
,si
4 care Guvernele Regatului nu reusiau sti o potoleascei
4 deait cu pretul a mari greutdii si a numeroase sacrincii.
«Cdnd a isbucnil rdsboiul actual, se putea spera art
Guvernul Austro-Ungariei, cel pit/in in ultimul moment .

«va 0771 grin a se convinge de necesitalea grabnicci de a face


sa inceleze aceastd nedreptate care punea in pericol nu numai
«relafiunile noastre de prietenie, a'ar chiar raporturile nor-
<male ce trebue sd existe intre Statele vecine.
«Doi ani de rdsboi, in cursul cdrora Romania a pdstrat
«neutralitatea, an dovedit cd Austro-&ngaria, °stied ori-
«cdrei reforme interne putand a face mai bund vieata pc-
<poarelor ce guverneazd, s' a ariitat alai de gala a le sa-
crinca pe cat de neputincioasd a le apdra contra ata-
. curilor din afard.
Rdsboiul la care is parte mai Mead Europa pone in
discutiune cele mai grave probleme atingdloare de des-.
«zottarea national& si de existenla chiar a Statelor. Ro-
<mania, impinsd de dorinfa de a contribui sd grdbeasca-
tsfarsitul con flictului ,Si sub imperiul necesitd fit de a' ii salz
4 inieresele sale de rasd, se vede nevoitd de a infra in tupta
4 tildturi de aceia cari pot sd'i asigure infdptuirea unitdtet
4 sale naiionale.
Pentru aceste motive, ea se considerd incd "din acest
<moment, in stare de rdsboi cu Austro-Unguria.,
IV.

M. S. Regele Impreuna cu D-nii Miniqtri au adresat


poporului urmatoarea proclamatiune:
Romani,
Rasboiul care de doi ani a Incins tot mai strans bota-
rele noastre, a sdruncinat adanc vechiul asezamant al Eu-.
ropei si a invederat cã pentru viitor numai .pe temeiul

www.dacoromanica.ro
RISBOTUL NOSTRU 425

motional se poate asigura vieata papica a popoarelor.


Pentru neamul nostru el a adus ziva a5teptata de yea-
-curi de cotWiinta nationala, ziva Unirci lui.
DupA vremuri indelungate de nenorociri si de grele in-
cercAri, inaintaqii notri au rauqit sa intemeeze Statul Ro-
man, prin Unirea Principatelor, prin rasboiul Independen-
tei, prin munca for neobositA pentru rena§terea nationala.
Astazi pe este dat noun sa tntregim opera for Inche-
gAnd pentru totdeauna ceeace Mihai Viteazu a frtfaptuit
numai pentru e clipl: Unirea Romani lor de pe cele doua
parti ale Carpatilor.
De noi atarna astazi sa scApam de sub stapanirea stra-
ina pe fratii no§tri de peste munti Si din plaiurile Buco-
vinei unde Stefan cel Mare doarme somnul lui de veci.
In noi, in virtutile, In vitejia noastra sta putinta de a
le reds dreptul ca Yntrio Romanie intregita §i libera, dela
Tisa pang, la Mare sa propaeasca in pace potrivit dati-
nilor gi aspiratiunilor gintei noastre.
Romani,
4,Insufletiti de datoria sfanta ce ni se impune, hotarati
sa infruntam cu bArbAtie toate jertfele legate de un cran-
cen rasboiu, pornim la lupta cu avantul puternic al unui
popor care are credinta neclintita in menirea lui.
Ne vor rasplati roadele glorioase ale izbandei.
Cu Dumnezeu thainte.
FERDINAND
Preedintele consiliului de mini#ri si ministru de OA-
toiu, Ion. I. C. Brdtianu.
Ministru al afacerilor strAine, Em. Porumbaru.
Ministru de finante E. Costinescu.
Iinistru de Interne, V. G. Mortun.
Ministru de domenii, At. Constantinescu.
Ministru de industrie, Al. .Radovici-.
Ministru al lucrarilor publice, Dr. C. Angelescu..
Ministru
.
de justitie, Victor Antonescu.
Ministru de culte qi instructie, I. G. Duca.
V.
31. S. Regele a adresat §i Armatei urmatorul ordin,
care sgudue pang Yn adancul sufietului.

www.dacoromanica.ro
426 RASBOIUL NOSTRU

Osta,s-i,
V'am chemat ca sa purtati steagurile voastre peste ho-
tarele unde fratii nostri va asteapta cu nerabdare si cu
inima plina de nadejde.
Umbrele marilor Voevozi Mihai Viteazu si Stefan cel
Mare a caror ramasite zac in pamanturile ce yeti desrobl,
va Indeamna la biruinta ca vrednici urmasi ai ostasilor cari
au invins la Rasboeni, la Calugareni si la Plevna.
Veti lupta alaturi de marile natiuni cu care ne-am unit.
0 lupta apriga va. asteapta. Cu barbatie sä li Induram Insa
greutatile si cu ajutorul lui Dumnezeu isbanda va fi a
noastra.
Aratati-va deci demni de gloria strabuna.
Dealungul veacurilor un neam intreg va va binecuvanta
si va va slavi.
FERDINAND
VI.
D-1 I. G. Duca, Ministrul Cultelor si at Instructiunii a
adresat I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si P.P. S.S. Episcopi te-
legrame, prin care 'i roaga, ca slujitorii altarului Sa bine-
cuvinteze ostirea romlneasca si sa ceara sprijinul Celiii
atotputernic.
Iata telegrama :
«In clipa In care armata Romany porneste la lupta pen-
tru a infaptui idealul national at neamului nostru, gandul
tuturor se Indreapta cu incredere catre Cel atotputernic
si cauta intarire sufleteasca dela credinta stramoseasca ce
a sustinut pe lnaintasii nostri In toate grelele lupte, pe
care au fost siliti sa le poarte dealungul veacurilor, spre
a putea 'Astra si Malta statul acesta.
Rog deci pe lnalt Prea Sfintia Voastra sa is imediat
masuri ca pretutindeni preotii sa binecuvinteze pe cei ce
cu atata avant pleaca sa se jertfeasca pentru marirea §i
gloria, neamului si ca totdeodata sä se faca In toate bise-
ricele din de Dumnezeu pazita Eparhie pe care o pasto-
riti cuvenitele rugaciuni pentru isbanda ostilor Romane.,
Ministrul Cultelor Si al Instructiunei
I. G. Duca.

www.dacoromanica.ro
RASBOIBL XOSTRL 4-7
VII.
Acum cu totii la munca. Cu cred.nta in Dumnezeu
in cauza sfanta a idealului nostru national cu i. irt I e m -
litare stramosesti vom birui. Armata noastra mandra va
lupta, pentruca stie pentruce lupta si va fi vict rioasa.
cari ramanem acasa sa ne facem datoria, fiecare
dupa puterile si mijloacele noastre. SA ajutam familii e 'Eno-
bilizatilor; sa ajutam Crucea rosie: sa ajutam on si un e
e nevoe. Preotii sa fie neadormiti in mijlocul credinc -
silor, ajutand cu sfatul si cu fap a. Traim momentele de
jertfA suprema.
G..

LEGATURILE DINTRE RELIGIUNE §I STIINTA.


Vezi Biserica Ortodoxa Rornang. anul XL. No. 4 .
Terminam articolul din numarul trecut al revistei, ara-
tand cum papa Grigorie IX, in anul 1233, scriea facul-
tatii teologice din Paris, cautand sa -i dovedeasca intru
cat filozofia, sau mintea rationabila, are si n are dreptu
sa se amestice in, domeniul credintei, tot ass si papa
Leon XIII care, In enciclica sa din anul 1879deci a-
proape in zilele noastreintroduce ca baza a tuturor cer-
cetarilor filosofice in teologie, filosofia lui Toma Acquina-
tul. Pe cand papa Grigorie alunga filosofia, papa Leon
o recomanda si o stabileste in drepturile ei. Lucrul se
explica prin faptul .ca acest mare filosof si teolog, Toma
ACquinatul, care a stint sa impace inteun mod atat k
fericit filosofia cu teologia, a scris marea sa opera g Summa
Theologiae' la vreo patruzeci de ani dupa acea scrisoare
a papei Grigorie. Insusi acest insemnat parinte occiden-

www.dacoromanica.ro
428 LEGATURLLE DINTRE

tal invatase teologia In Paris, chiar in acea scoala, pe-


care atat de aspru o dojeneste Grigorie papa, si Insusi
-el era imbibat de ideile acestui curent. Dar, apoi, in cu-
-rand el a venit la adevarata cunostinta a adevarului, asa
ca filosofia cum a inteles el s'o contopeasca cu teologia
este astazi recunoscuta §i primitA ca masura a adevarului....
El a aratat si teoretic, si a dovedit si practic, In chiar
opera sa, cat drept are mintea sä se amestice, cu argu-
mentele ei naturale, In tainele credintei.
In enciclica sa, papa Leon arata ca .singura mintea si
judecata clara a ei ne poate da o credinta adevarata,
pentruca multa lume crede lucruri cari nu sunt demne
de invatatura Iui Hristos, sau crede si -nu stie nici ce
crede, nici cum crede si pentru ce. Iudeii, si dintre ei
mai ales Fariseii, au crezut mult, si aceasta le este spre-
mantuire; dar le este spre rau ca au crezut mai mult de
cat trebue si deck cere adevarul, si au crezut fals. Au
crezut in superstitiuni si rituri nevrednice. De aceea Dom-
nul Iisus Hristos ii dojeneste in foarte multe locuri. «Vai,
youd, Fariseilor, cari strecurati tantarul si Inghititi camila....
si de atatea on atrage atentia apostotilor sAi: dar voi
sa nu fiti ca Fariseii 2.. Lumina mintii nu a fost data
In zadar omului de catre Dumnezeu, ci i-a fost data ca.
sä cerceteze cu ea, sa vada cu ea cele de folos si cele,
de rau, ca pe cele bune sä le primeasca si pe cele rele
sa le lepede. Astfel a hotarit Pronia cereasca, si tocmai
de aceea a dat omului minte. Prin minte, prin filosofie
prin buns credinta se naste, se nutreste, se apara si se
lntareste omul, cum zice fericitul Augustin. Se naste, zice,
pentruca prin spirit se nasc toate, iar o credinta goal&
cum o are ignorantul bigot nu-i ajuta mutt, caci e credinta
fara de suflet, iar suflet ii poate da numai spiritul stiin-
tei, care toate le lumineaza. Se nutreste, zice apoi, si se
intareste, pentruca omul cu cat studiaza mai mult scrip

www.dacoromanica.ro
RELIGIUNE $1 $Tins-A 429

turile si acele stiinte, cari ne ajuta la Intelegerea ei (isto-


rie, psihologie, stiintele morale etc.) cu atat e mai lumi-
nat si cu atat eredinta sa mai Intarita si mai statornica.
Iar ca stiinta apara credinta, avem dovada In apologeti,
cari au trebuit sa fie oameni cu multa stiinta si trebu-
iau sa alerge la toate argumentele mintii omenesti, ca
sa poata raspunde cu succes si sa combats argumentele
filosofilor pagani, cari atacau adevarurile credintei crestine.
Ei- trebuiau sa aiba aceleasi arme ca si acei filosofii, ca-
rora nu li se putea raspunde cu imaginari si cu simple
apelari la numele lui Dumnezeu si a lui lisus Hristos, el
cu Inalte dovezi filosofice. Dar si mai buns pilda este In-
susi apostolul Pavel, care era crescut Intr'o scoala fari-
seica, dar avea si cunostinte de-ale filosofiei pagane, de
care a fac,ut atata uz si numai ca filosof a putut concepe
atat de inalt credinta si sa stew de vorba cu Romanii si
cu Corintenii cei atat de instruiti in filosofie.
E adevar al religiei noastre ca stiinta filosofiica nu poate
spori credinta omului. Ori vei stl, on nu vei sti sa arati
cu argumente filosofice adevarurile credintei tale, credinta
to to va mantul. Dar, precum zice Clemente Alexandri-
nul, filosofia, cand are in ea Intelepciunea lui Dumnezeu
si virtutea, atunci este arms a credintei: (Adel/rat e ca
filosofia greceasca nu face mai puternica credinta. Insa
cand numai ea poate sa slabeasca argumentarile sofistilor
aduse contra credintei, si numai ea sa respinga perfidele
insinuatiuni sirete ce se ridica contra adevarului, cu toata
dreptatea, ea se poate numi santul de aparare al cetatii,.
Asa dar credinta e comparata cu o cetate, iar filosofia
cu santul ce o apara. Sa cerem deci totdeauna ajutorul
mintii si filosofiei, dar sä fim cu bagare de seams ca min-
tea umana sa fie constienta de propria sa slabiciune, sä
nu indrasneasca a ataca lucruri mai mari deal ea, nici
sa nege adevarurile credintei, nici sa nu se Increada In

www.dacoromanica.ro
430 LC-rATITRILE DLNTRE

propria sa putere si nici sa nu se interpreteze dupa b -


nul plac, sau dupa cum crede ea ca ar trebui sä fie. L -
bera este mintea sa judece totul, dar nu in asa fel I
cat sa se vada ca in mod indrasnet ea vrea sa se sus-
traga autoritatiii divine. Prin lumina mintii ajungem la
credinta ferma, asa ca nici nu ne sbatem, in valurile in-
certitudinii feluritelor opiniuni, nici nu putem cadea in Ian-
tul erorilor. Cei ce impreuneaza studiul filosof ei cu urni-
lita stare in rnijlocul credintei, aceia filosofeaza in modu
cel mai bun. Cat de vinovati sunt acei oameni cari, im-
pusi de nebunia mintii lor, resping adevarurile superioare
ale credintei si deodata parasesc intreg benificiul dum-
nezeesc al Invataturii lui Hristos, din care curg izvoarele
tuturor bunurilor, nu numai ale celor religioase, ci si a e
societatii civile!
Caci precum mintea poate lumina credinta, cu atat mai
mult credinta poate lumina mintea. Exemple pentra acest
avem nenumarate in istoria primelor veacuri ale crest -
nismului; au fost. atatia filosofi pagani, cu inalta eruditie
cari an trecut la crestinism si au aparat doctrina cres-
tina.. Toti acestia au facut acest pas, nu de sila on de
interes, ci din curata convingere ca adevarul etern nu se
poate gasi numai cu lumina naturala a mintii ornenesti
ci numai cu lumina supranaturala a gratiei divine si a
revelatiunei. Ar trebui sä admitem ca toti acesti filosofi
au trebuit sa fie on maniaci on cu minte stricatalucru
care e o absurditate data au trecut dela filosofia 'A-
gana la teologia crestind si au propoveduit adevarul, ca
numai in Invatatura lui Hristos este intreg adevarul.
Dintre acesti pagani, a caror minte a fost luminata, doi
sunt de o stralucita dovada de felul cum opereaza cre-
dinta in sutiet si cum se lamureste adevarul in mod
gradat in mintea celuia ce cauta cu sinceritate adevarul
Ei sunt: sfantul lustin filosoful si martirul si fericitul Au--

www.dacoromanica.ro
RELIGIUNE at ¢rusTA 431

gustin. Arnandoi ne-au lasat scris in admirabile pagini


procesul psihologic al trecerii for dela paganism la cre-
§tinism. Sfantul Iustin descrie, la Inceputul dialogului sau
cu Trifon, starea sa sufleteasca de dinaintea convertirii
sale, si cum a ratacit dintr'o scoala filosofica Intr'alta,
cautand adevarul, si cum insfatstt un batran necunoscut
pe care 1-a intalnit Intr'o plimbare a sa printr'un loc sin-
guratic, 1-a indrumat pe adevarata cale, aratandu-i el
exista o filosofie mai pre sus de toate filosofiile pagane,
o filosofie scrisa In cartile sfinte ale iudeilor si ale cresti-
nilor. Dupace acest batran ti pune felurite Intrebari de
ratura filosofica, la care Iustin raspunde pe cat poate,
conform invataturilor lui Platon, it aduce pans acolo ca.
'Justin trebue sa marturiseasca linipede ca adevarul etern
n'a fost si nu poate fi vazut de filosofi. Batranul ii ras-
punde ca totus se poate vedea acest adevar. Unde? in-
treaba Iustin, si care e acel maestru pe care trebue sa-1
urmam, daca toti acesti filosofi stoici, epicureici, pla-
tonici, petagorieni si peripatetici nu 1-au putut vedea.
Atunci batranul ii da acest cuvant de Invatatura: De mult
cu mutt inainte de a exista acesti oameni pe cari to ii
numesti filozofi, au trait oarecare oameni drepti si placuti
lui Dumnezeu, cari au vorbit din inspiratiunea spiritului
slant si au prezis evenimentele cari se .1ntampla astazi.
Acestia sunt profetii. Singuri ei au cunoscut adevarul si
1 -au aratat oamenilor, fara spaima, fara mincinoasa rusine,
fara vanitate, Umpluti de duhul dumnezeec, ei au spus
ceeace au vazut si au Inteles. Scrierile for exista si as-
tazi. Daca le vei citl fara prejudecata, vei gasi in ele lu-
mini miraculoase asupra inceputului si sfarsitului tuturor
lucrurilor si asupra tuturor chestiunilor pe cari trebue
sä be stie un filosof. Ei n'au nevoe de nici un fel de
demonstratiune si nici n'au recurs la ele: marturia tor,
oglinda credincioasa a adevirului, este superioara oricarei

www.dacoromanica.ro
432 LEGATURILE DINTRE

demonstratiuni. Intamplarile trecute si cele ce se intampla


sub ochii nostril, ne silesc sa credem toate cele ce ei
le-au spus.' De altfel minunele cari s'au facut garanteaza
veracitatea lor. Ei sarbatoresc in scrisul for pe Dumnezeu,
creatorul si parintele tuturor lucrurilor; ei vestesc pe
Hristos, fiul sau, care ne-a indrumat spre adevar. Falsii
profeti, umpluti de spiritul minciunii si de impuritate, nu
pot si n'au putut sä face nimic asemeni. Acestia se in-
cearca sa. ne captiveze imaginatiunea prin minunatiile
lor, si nu fac altceva decat sa glorifice pe demoni si
spiritele intunericului. Asa dar, roaga-te inainte de toate
ca portile luminii se ci se deschida pentru tine, pentruca
nimeni nu poate cunoaste si intelge adevarul, dace nu
i-se acorda aceasta graie dela Dumnezeu si dela Hristos
at sau).
Aceste vorbe au facut pe Iustin sä Inceapa a citi pro-
fetii si sfanta scripture, de a carei existence nici nu auzise
liana atunci, si astfel cu incetul a ajuns sä patrunda In-
telesul scripturilor si sa devie atat de mare filosof crestin.
Sfantul Iustin o spune de atatea ori ca ura si dispretul
pentru adevarurile biblice nu provin din altceva decat
numai din nestiinta noastra, ca anume not cetim scrip-
turile cu prejudecatacum o fac astazi totii modernii
cu prejudecata ca ar fi o carte care spune, pe lamp oare_
care adevaruri morale, o multime de neadevaruri, de fa-
bule si de viziuni zadarnice si fare alta ratiune decat
partea poetica, sau coprinde fapte istorice cari n'au nimic
de a face cu adevarul etern. Mai departe tot din ne-
§tiinta noastra nu intelegem pentruca 1211 ne dam siiinta
de a patrunde adevarul scripturilor, ci ne marginim a citi
in mod fugitiv, ca pentru distractie, asemeni celor ce
citesc un roman, si- ceeace Intelegem In fuga si dela
prima vedere, ni se pare un adevar stabil, iusa un adevar
cunosctit si comm.} si deci ne formam convingereea ci

www.dacoromanica.ro
RELIGIIINE SI Fr.uNTA. 433

biblia nu confine nu stiu ce intelepciune tnalta si adevaruri


§uperioare liar ceeace nu intelegem din aceasta prima.
cetire, ni se pare lucru obscur, on fals, on neadevar, si deci
ne formam convingerea de partea aceasta, ca biblia confine
foarte multe lucruri nedemne de inteligenta omeneasca
si prin urmare vrednice de despretuit. Astfel, ne formai-11
parerea ca biblia e o carte, in care putem gasi si uncle
lucruri buneinsa gasim lucruri cari sunt spuse mai bine
st mai adanc in cartile filosofilor paganidar cele mai
multe sunt lucruri rele. Deci punem biblia mai pre jos
deck o carte a unui filosof oarecare, pentruca asa zicem
in superficialitatea noastra, ca in opera unui filosof ga-
sim numai adevaruri tnalte si numai adevaruri, pe cand
in biblie gasim adevaruri comune alaturi de o multime
de 'neadevaruri. Aceasta e parerea celor mai multi si
aceasta a fost a tuturor celor ce au despretuit scripturile.
M. P.

VIEATA SFANTULUI ANTONIE CEL MARE.


Scrisa. de sf. Atanasie eel Mare, Patriarhul
Alexandriei..

(Vezi Biserica Ortodoxi Romani, anul XL No. 4.


8 1. Imficiratul Constantin ,si lid sat scriu lui Antonie.
Dar chiar pana la tmparati a ajuns vestea despre An-
tonic. Caci Instiintandu-se despre el hnparatul Constantin
st fiii sai impreuna stapanitori, Constantie si Constans, i-au
scris ca unui parinte, cu dorinta si rugamintea ca si el
sa le raspunda printr'o scrisoare. Cu toate acestea el nu
punea mult pret pe scrisorile tor, si nici se bucura prea
tare ca le-a primit, ci ramanea acelas precum fusese mai
Biserica Ortodoxi Rornang 6

www.dacoromanica.ro
434 VIEATA SF. ANTONIE CEL MARE

Inainte de a-i -scrie imparatul §i fiii sai. cand i s'au a-


dus scrisorile lor, el a chemat pe monahi §i le-a zis: 'Nu
va mirati daca un imparat ne scrie, caci §1 el este tot om;
ci va mirati mai mult de aceasta, ca Dumnezeu a scris
oamenilor legea qi prin Fiul sau a vorbit catre nolo) Ba
Inca el nici nu void t a primeasca scrisorile, zicand ca nu
tie sa raspunda dupa cuviinta unor asemenea persoane.
Dar fratii 11 sfatuira sa nu faca una ca aceasta, caci §i
Imparatii sunt cre§tini qi apoi ei s'ar mania daca s'ar re-
fuza scrisorile. Atunci el s'a Invoit ca sa se citeasca scri-
sorile §i sa se raspunda. In scrisoarea sa el lauds pe im-
parat §i fiii sai, ca se Inchina lui Hristos, dar le da §i
sfaturi pentru mantuirea sufletului lor, ca adica sa nu pre-
tuiasca prea mult cele vremelnice, ci mai ales sa se On-
deasca la judecata viitoare §i sa recunoasca ca Iisus Hri-
stos este singurul §i 2.devaratul Imparat vecinic. De ase-
mehea le recomanda sa fie iubitori de oameni, sä iubea-
sca dreptatea si sa miluiasca pe saraci. lar imparatul §i
fiii sai s'au bucurat mult cand au primit aceasta scrisoare.
A$ de iubit era Antonie pretutindeni Si toti doriau sa-1
-aiba pre el ca parinte al lot.'
82. Sfantului Anionic i ,se aratcl intr'9 vedenie grabnica
prigonire. a Bisericii.
Dupa ce el se aratase aka precum era §i celor ce ye-
nisera la dansul be dedese raspuns In chipul arAtat, s'a
intors iarasi in muntele sau i s'a dedat pustniciei sale
obicinuite. Cate °data, pe cand el edea In mijlocul ce-
lor carii it cercetau s'au merged undeva, devenea deodata
lini§tit §i ganditor, dupa cum, se spune la Daniil.2 Dupa
un ceas de tacere, urma iara§i vorbirea sa, in acelaq chip,
Sf. Antonie a mai scris §i alte epistole catre diferitele mona-
slipi din Egipt si fer. lerenim le socoteste in numar de sapte. In
toate acestea se observit felul de scris al Apostolilor si in ele se
accentuiaza virtute& crqtineasca a smereniei.
8 Daniil IV, 16.

www.dacoromanica.ro
'DATA -SFr ANTONIO CEL MARE 43

cu fratii cari se aflau de fata; dar cei cari erau cu dan-


sul Intelegeau ca el avusese vre-o vedeniei Mai ales i se
arata adeseori in vedenie cele ce se petreceau In Eg pt
pe cand el se afla In munte, si acestea le povestea epis-
copului Serapion care se afla tot acolo (In munte) si ). e-
dea CA Antonie avusese vedenie cereasca. Odata pe end
el stetea acolo si lucra, a fost rapit ca in uimire si
privirea sa catre cer a suspinat mult. Apoi, dupa eatva
timp s'a intors catre cei de fata, a suspinat, a Inceput sa
tremure, s'a rugat, a Ingenucfliat si a ramas mult timp
asa. Dupa aceea s'a sculat batranul si a plans! Acum tre-
murau si cei de fata si Infricosandu-se foarte, 1-au ruga
sa le talcueasca vedenia sa; dar au trebuit sa-1 sileasca
mult [Ana ce in sfarsit, s'a hotarit sa vorbeasca. Dar si
acum el a suspinat mai Intaiu, apoi a grait. 0, fratilor
ar fi fost mai bine sä mor inainte de a se intampla ce-
eace am vazut acum!, Dupa ce ei it silira din nou e
spuse cu lacrami : Mania lui Dumnezeu este aproape A
se pogoare asupra Bisericii si aceasta va fi data ca pe-
deapsa pentru oameii cari s'a fa.cut ca animalele necu-
vantatoare. Caci eu am vazut altarul Cassel Domnului s
Imprejurul acestuia se aflau o multime de catari cari lo-
veau cu copitele for in lucrurile din launtru, ca si cum ar
fi fost niste asvarlituri de picioare, In neoranduiala, e
dobitoace care sareau si se loveau intre ele. De sigur, voi
ati observat adaoga el, cum am suspinat, cAci am auzit
un glas care a zis: Altarul meu va fi batjocorit.), Acea-
sta a vazut batranul; iar la doi ani dupa aceasta a si .6-
buena navalirea Arienilor si pustiirea bisericilor, la care
si sfintele vase au fost rapite cu sila si pangarite de pa-
Orli, acestia si pe pagani i-au silit sä iasa din casele lo;
sa vie in biserici si acolo Impreuna cu dansii sa batjoco-
reasca sfintele mese. Atunci am cunoscut indata not toti
ca acele asvarlituri ale catArilor au prevestit lui Antonie

www.dacoromanica.ro
436 VIEATA SF. ANTONIE CEL MARE

ceeace mai tarziu au facut Arienii, ca niste dobitoace fara


de minte. Dar dupa ce a avut .aceasta vedenie, el a man-
gliat pre cei de fata, zicand: (SA nu va turburati fiilor
Caci dupa cum Domnul s'a maniat, tot asA se va milo-
stivi iarAsi. Bisei-ica va rec4tiga podoabele sale si ia-
rAsi va straluci ca de obiceiu si yeti vedea, ca cei isgo-
niti vor fi asezati iarasi la locurile lor, iar nelegiuirea va
fi isgonita din nou In ascunzatoarea sa; din potriva, cre-
dinta si pietatea se vor arata pretutindenea pe fatA si in
toata libertatea. Numai sa nu aveti Impartasire cu Arienii,
e.Aci Invatatura, lor nu este a Apostolilor, ci a duburilor-
rele si a tatalui lor, diavolul; sau si mai bine zis, ea este
fara dreapta obarsie, fara minte si pricepere, Intocmai Ca
si catarii cei fara de minte."
83. Vrednicia de credinici a cuvinlelor si faptelm-
Marelui Antonie.
Acestea sunt, deci, cuvintele si faptele lui Antonie
,.

Dar not s5. nu Intrebam cu o necredinta, daca inteadevar


s'au putut savarsi printr'un om atat de multe si marl
fapte minunate, ca este tocmai fagaduinta Mantuitorului
care zice: De yeti avea credintd cdl g-rdunful de molar,
yeti zice muntelui acestuia: mutei-te de aici acolo; ;i se a
muta; ,ti nimic nu va fi voud cu neputintid,l. Si iarasi
<Amin, amin grdesc voud: orice yeti cere dela Taldl intru
numele meu va da voud... Cerep ;i veti lua!,' Si tot el
este acela care a zis catre Ucenicii sai- si catre toti carii
cred inteinsul : <Pre cei bolnavi vindecafi, pre cei lepro,s-:
curdfiti, pre cei morti invieati, dracii scoaleti; in dar ali
luat, in dar dati!)3.
24. Anionic este cercetal de Idle va persoane din rdnduialc
judecdtoreascd.
De astfel Antonie tamaduia, nu poruncind, ci prin ru--
1 Mat. XVII, 20
loan XVI, 23, 24.
3 Mat. X, 8.

www.dacoromanica.ro
VIEATA SF. ANTONIE CEL MARE 437

gaciune si prin chemarea (numelui) lui Hristos, asa incat


era tuturor lamurit, ca nu el era acela care lucra, ci
Domnul care prin Antonie arata bunatatea sa catre oa-
rneni si vindeca pe ceice sufereau: Din partea lui Antonie
era numai rugaciunea si vieata sa pustniceasca; din dra-
goste catre aceasta (vieata), el a trait retras in creerii
muntilor qi acolo 5i-a gasit bucuria sa in privirea lucrurilor
dumnezeesti: din potriva, era intristat, cand ceice veneau
11 imbulzeau si-1 sileau sa ieasa afara din singuratatea
muntelui. Intre acestia se eau 5i judecatorii cari 11 ru-
gau sa iasa afara din munte, fiindca ei nu puteau sa
mearga acolo din pricina multimei cari ii Insotia. In scurt
ei 11 rugau sa vie, ca cel putin sa-1 vada numai. El
1nsa nu se Indupleca si refuza de a face drumul pentru
ei. Dar ei staruiau 5i mai mult trimeteau la el pre cei
impricinuiti sub paza soldatilor, ca cel putin prin aceasta
el sa gaseasca Indemn Si sa se coboare la dansii. Vazan-
du-se, a5a dar silit prin acestia si auzindu-i tanguindu-se,
se indupleca 5i ie5ia afara din munte. Dar aceasta oste-
neala a sa nu era zadarnica, cad pentru multi venirea
sa era spre folos 5i spre binefacere. Iara judecatorilor be
era 5i mai de folos prin aceasta, caci le dedea sfaturi,
ca in judecatile for fata de toti sa se tina numai de
dreptate si sa se teama de Dumnezeu 5i sa nu uite nici
°data, ca qcu ce judecata vorjudeca, vor fi ei judecafi,
Ca toate acestea petrecerea sa in launtrul muntilor ii
place,1 lui mai mult decat orice.
(Va urrna).
Traducere de
Arhicreul Attlkint.

1 Mat. Vii, 2.

www.dacoromanica.ro
CARTE PASTORALA
C tcernice Parin ,
Suferintele Romanilor de veacuri suspinul for dupa 1.-
bertate; nazuinta for de a- si vedea visurile implinite d -
rinta de demult a strabunilor nostrii de a vedea unite la
olalta pe toti cei ce vorbesc si scriu romaneste; dorul lo
de a vedea patria strabuna curatita de ramasitele popoa-
relor barbare, care au strabatut, cu timp si fara timp, ire
in lung si in lat, pamantul blagoslovit al tarii Romanesti
grija ce au avut si au conducatorii poporului romanesc, dir
trecut si din prezent, de a libera de sub dominatia p -
poarelor streine noun de neam si de lege pe toti frat t
nostri; cum si unirea for la o lalta, sub un singur stapa-
nitor, sub un singur Rege, precum si conducerea for dupa
una si aceeasi lege, cu una si aceeasi biserica stramosea-
-sca.,astazi s'au implinit.
Marele nostru Rege Ferdinand I, dimpreuna cu sfettnci
Sai si cu toti reprezentantii poporului Roman din rega
au decretat si au pornit, asupra vrajmasilor neamului nostrL,
rasboiul libertatii care este realizarea idialului nostru na-
tional, unirea tuturor Romanilor nasterea Romance
Mari.
In aoest moment de suprema incercare, rugam pe Dum-
nezeu, Atotputernicul, cel ce ne a protejat in vremurile
trecute de trista memorie, in mijlocul vrajmasilor neamulu
sä ne alba sub a Lui sfanta paza si acum, pentru ca ras-
boiul, ce am pornit contra cotropitorilor neamului, sä fie
izbanda desavarsita a dorintii si a nazuintii neamului Ro-
manesco singura tarn si un singur popor.
Traiasca M. S. Regele Ferdinand I, Traiasca Armata
Romana, care a pornit sub scutul si adumbrirea Sfintei Cruc ,
prin care va invinge si va esi triumfatoare, Traiasca patria
si poporul Romanesc.

www.dacoromanica.ro
CARTE PASTORALI 439

Cucernice Pd Mile,
Frumos,a fost si este idealul nostru national* dar, pentru
ca sa se poata Indeplini, sa cer jertfe, sa cer oameni, cari
sa se lupte ziva $i noaptea, spre a tapune la pamant pre
dusman *i spre a-1 pune in pozitie ca sa dea libertate tu-
turor fratilor noOri Romani *i tuturor partilor locuite de
Romani.
In vederea acestui scop maret *i inalt, Regele nosttu *i
mai marii ostilor *i ai orarlor au facut ca sa rasune goarna,
sa rasune clopotele sf. biserici, In orar *i sate, in deal *i
in vaile muntilor, Inca din seara zilei de 14 August a. c.
Romanii au ascultat, si, astazi, tineri *i batrarii au parasit
orasele, au parasit satele, au lasat campiile *i holdele, an
parasit pe batranii lor parinti, pe sotiile lor, pe copii lor,
casele lor si cu ele tot avutul *i dobitoacele lor.
Batranii au ramas pe drum fara nici un sprijin, femeile
plan, copiii plang, plange toata suflarea romaneasca, caci
tunul a Inceput sa bubue cu putere la margenile Tarei si
voinicii se lupta din rasputeri ca Leii, pentru a duce la
bun sfarsit Tara *i a strange, In manunchiu, pe toti fiii Ro-
maniei de pretutindenea.
Dar, pentrii aceasta, Romanii, pe langa bratul lor vanjos,
pe langa vitejia stramorasca de veacuri, au nevoie *i de
sprijinul *i de adumbrirea Tatalui ceresc, care a sprijinit
sr adumbrit pururea pe fiii Romaniei.
Deci, pentru acest sfar*it, Voi, preoti, cu Crucea in frunte,
sä inaltati rugaciuni catre ceruri, neincelat, in tot timpul
,si la sdrbii lori ii la celelalte zile cuvioase, set aminliti, In
snnlele voaslre jertfe isi In rugdciunile, ce it faceli precuni
se cuvine, pururea numele fra(ilor nortri, cari au plecat ca
sa lupte, spre a putea e*I victorio*i spre a se putea madri
parintii *i Tara, care i-au crescut *i i'lau ingrijit;aceasta
pe deoparte.
Jar pe de alta, nu uitati, dupa cum am aratat, ca, In urma
lor, an ramas batranii, femeile *i copiii nevrasnici, cari an
trebuinta de sprijin *i de ajutor, *i nimeni, In orar *i In
sate, nu este altul care sa merite nuntele de parintele po-
porului, decat voi, scumpii mei frati In preotie!
i, respectiv de aceasta, iata ce zice Dumnezeu, prin
gura proorocului Moisi, Preotilor: 4 De qa :arch.; fralele tau,

www.dacoromanica.ro
440 CARTE PASTORAL/

ccl ce este cu tine, si nu va &ad cu mdinile, sprijMeite'l


pre el, ca pre un venetic nemernic, ca sd trdiased fratele
tdu Cu tine, (Levitic XXV. 35). CAci aceasta este jertfa
Domnului, jertfa cea necurmata, intru neamul nostru, Ina-
intea lui Dumnezeu, la usile altarului bisericii, unde pu-
rurea cel Atotputernic se arata si ne graieste noun, Pre-
otilor Sai, in sfintele rugAciuni.
Astfel fiind, Preotimea in acest timp de acum, se cade
ca sd lepede de la sine toatd grija cea lumeascd si In ingeri
protectori sd ne vaza pre not lumea.
Luati, Parintilor, sub scutul vostru, pe batrani, pe femei
si pe copilasii tor. Staruiti cu timp si fara de timp. Pune-
'ti-va In fruntea tuturor comitetelor, Insarcinate cu ingr'jirea
-celor ramasi ai celor dusi pe campul de rasboiu, si, la
nevoie, formati insiva astfel de comitete si, umbland din
casa in casa, spuneti crestinilor, ca sä ajute cu fapta pe
fratii nostrii4 cei ce se gasesc acum in nevoi si stramtorari,
aducandu-le aminte cuvintele Sf. Scripturi, care zice:
<De ai mult, mutt da, de ai putin, dupa cat ai de putin,
nu to sill de a face !IAA). (Tob. IV. 9).
De asemenea, veti ingriji ca, din toate stradaniile si
-stransura voastra, sä dati tuturor ce este cu dreptul, adica
sä nu ajutati pe unul cu mutt si pe altul cu putin si sa 1111
cautati in ochi si la persoana nimanui, ci, tuturor, dati
cele ce le trebue.
Indemnati pe cei ramasi acasa, si insiva sa va puneti is
-fruntea multimii satelor, ca sa mergeti sä stringeti, de pe
camp si din holde, produsul semintelor, celor ce au plecat
la lupta pentru izbavirea neamului. Caci, numai asa, yeti
legea lui Christos, daca yeti avea dragoste unul
catre altul.
Darul Domnului Nostru Iisus Christos si dragostea lui
Dumnezeu Tatal sä fie cu voi toti, Amin.
Data in resedinta Noastra Episcopala dela urtea de
,Arges, astazi 18 August 1916.
(ss)-t Episeop, Callist.

www.dacoromanica.ro
PREDICA)
Si vAzand risus gandurite Ion,
a zis, pentruce cugetati cele rele.
intru inimile voastre? CA ce este
mai lesne, a zice: iarta-se tie pA-
catele talee sau a zice: scoala-te
§i mergi? (Matei IX. 1.)
Ina& Prea- S/innte Stdftdne,
Fran creftini,
Cu o asa de explicabila sfiiala apropiindu-ma de acest
Malt loc de Invatatura crestineasca, ilustrat desigur de
mesteri ai cuvantulni dumnezeesc multa experienta,
rog a fi asta-zi cu indulgenta NO de un fiu al celui mai
nenorocit colt de pamant romanesc, care e numai glorie
strabuna, acum Insa jale, suferinte Si un vast cimitir,
Bucovina.
Creinni dreptmeiritori,
Sf. Evanghelie de asta-zi ne spune ca In timpul pe--.
treceri Mantuitorului lumii pe parnant, i s'a adus un sla-
banog care zacea greu. Vazand credinta celor ce 1 -au
adus, D-1 Iisus a zis: Indrazneste, fiule, iarta-se tie pa-
catele! Iar unii carturari au raspuns: acesta huleste.
Cunoscand Iisus gandurile lor, a. zis: pentruce cugetati
cele rele Intru inimile voastre? Ce e mai lesne, a zice:
iarta-se tie pacatele, sau scoala-te si umbla. Ci ca sa stiti
ca fiul omului are putere a erta pacatele pe parnant, a
zis: slabanogului: scoala-te, ridica-ti patul si mergi la
1 Tinuta in Catedrala sf. Mitropolii din Ia0 in Duminica a IV-a
dupa Rusalii, in prezenta I. P. S. Mitropolit Pimen, at Moldovei
i Sucevei.

www.dacoromanica.ro
442 PREDICi

casa ta. Si sculandu-se s'a dus la casa sa. Tar popoare1e


va.zand, se mirau si mariau pe D-zeu. Pacientului care
vine la medic, pentru a fi vindecat, i se cere incredere
in priceperea celui care o sa-i ajute capata sanatatea
Un elev va dobandi cu atat mai frumoase cunostinte si
atat mai bine i se va lumina mintea si deschide inima,
cu cat mai timpuriu se va convinge de prietenia celu.
ce-1 are in fata ca tnvatator si intelegerea cum trebue a
raportului for reciproc.
In lungul sir de vindecari ale D-lui Iisus, venind a-si
cere capatarea sanatatii si slabanogul de asta-zi, pe care
minte si iscusinta omeneasca nu i-o putea da, gasim ca
un moment esential al vindecarii credinta in putinta vin-
decarii. Indrasneste, fiule, adeca aibi incredere, si iarta-se tie
pacatele, a fost raspunsul Mantuitorului la venirea cu acest
slabanog. De ce iarta-se tie pacatele? Pentru-ca la Hristos
si in legea noastra crestind nu e cu putinta a se face
cineva partas de binefacerile acestei legi fare credinta
in putinta mantuirei prin ea. Inceputul vindecarii a foqt
acuma in cuvintele: iarta-se tie pacatele. Dumnezeescul
Invatator dace a savarsit atatea fapte si vindecari minu-
nate, acestea s'au adaus numai vindecarii sufletesti, care
ea a fost problema de capitenie a Mantuitorului, caci de
domeniul sufletului e imperiul lui D zeu.
Sanctiunea de intaietatea si superioritatea sufletulu'
asupra trupului Mantuitorul dand-o, grija de fiintarea si
aplicarea ei in vieata incredintandu-se bisericii ca un punct
din cele niai importante, sa o elucidam putin.
Frati cre,stini,
As putea fi tntreba: de ce aceasta afirmare cutezata
de supeoritate a sufletului asupra trupului? 'De ce, cand
se pare ca toata stradania noastra, unica tinta a vietii,
e concentrate asupra trupului. Totus asa de gresit. Dupa
trup, mai timpuriu sau mai tarziu, nu vom fi pamant

www.dacoromanica.ro
PREDICA 443

suntem si in parnant vom merge. Nedandu-mi searria de


reea de-1 aseaza pe, om in,comporabil ass de sus fats de
celelalte doua categorii de vietati, cari traiesc, adeca
plante si animale, nu, sau cu putin ne-am distinge de
fiintele. categoriei a doua, de animale. pupa" suflet abia,
omul e nemuritor.
Sufletul e o 8ubstanta independents, individuals, deo-
sebita de substanta corpului. Pe ,sand sufletul animaIic
sau ,mai bine: principiu1 acestora de vieata) are numai
putere vegetativa, si senzitirva, sufletul omului are a act-
v'tate proprie, cea intelectualal pe care b exercita si fara
cooperarea corpului, ass ca aceasta nil poate fi depen-
sdenta in existenta sa de corp Disolvarea legaturii intre
corp si suflet in momentul martii are ca urmare tricetarea
acelor activitati ale sufletului cari sunti dependents de
corp, adeca, activitatea tegetati \TA siLsenzitiva Activitatea
ntelectuala a sufletului nu 6 conditionata prin existenta
corpuiui,De aceea dureaza ea mai departe si dupa moaikea
tru pultii. 1
Si tocrnai partea aceasta ass de aleasa, constitaiva
impreuna cu trupul a fiintei ornenesti, e asa de Putin
bagata Yn seams.
Nu se poate crede ca cineva si-ar dorl ran; din po-
triva fiecare, cu mintea sanatoasa, e sigur, I-si vrea binele
intrucat mai larga.' masura. and vine insa la alegerea
mijloacelor, aici omul e pus in fata unui mare examen,
nu usor de trecut. Oulu] dispurie de deplina libertate a
vointii.
Religiunea si moralitatea, cresterea si formarea carac-
terului, posibilitatea unei regenerari interne si a indrep-
tarii celui pacatos, imputarea morals si judiciala a unei
fapte si prin urmare ordinea sociala, fin, genere cele mai
pretioase bunuri ideale se bazeaza pe conceputul libertatii. 2

1 pupa prof. D-r Vasile Gaing, Teologia Fundamentals.


2 Dupa prof. D-r Vasile Gaing, Teologia Fundamentals.

www.dacoromanica.ro
444 PREDici

De voqte cineva sa vie dupa mine, sa se lepede de


sine, sa-qi i-a crucea sa qi sa-mi urmeze mie (Matei XVI.
25) o dovada a libertatii vointii.
Deci pe vointa noastra stapani fiind, e numai arta cea
mare de a o face sa vroiasca bunuri reale, nu inrlatoare;
aceasta facultate a noastra sa fie inteadevar In stare sa
aleaga. intre binele adevarat bine §i raul adevarat rau.
Sf. Ap. Pavel spune: Stiu ca nu locuiete intro mine,
adeca in corpul meu, ce este bun, caci a voi binele se
afla in mine, iara a-1 face, nu aflu; cad nu fac binele
care voesc, ci 11111 care nu voesc, acela fac; iara de fac
aceea ce nu voesc, iata nu fac eu aceea, ci pacatul care
locuiete in mine. '
Si vointa noastra daca ar vedea cu deplina claritate,
daca nu s'ar Inria a§a upr, alt aspect ar prezenta §i
vieata noastra scurta pe pamant, aceasta carare care duce
spre un tel, In vieata cea fara de sfarit, pentru care fie-
care, dupa faptele sale, sau se va proslavi, sau se va
()sin& Prea putin clandu-mi seama de noi, de rostul qi
menirea noastra, ajungem a ne inrla pe noi In inchipu-
irea ca Inriarn pe altii.
Menirea noastra e sä savar§im un bine aici, un bine
adevarat, nu inrlator. Si cati dintre noi ne vom putea
InfatiO in fata dreptului judecator cu* con§tiinta inpacata
a Indeplinirei menirei cu care am vietuit pe pamant?
Acest bine at vietii Intregi §i at fiecarui moment, spre
binele nostru, totdeauna a-1 savaqi trebue sa-1 avem in
vedere! Nu e cazul la noi ca nu putem face un bine, nu
-vroim Insa sä vedem uncle-1 putem face. Prea suntem
robi ai placerilor noastre, uitand de suflet §i uitand de
rasplata unei dreptati eterne, imanente. Prea s'a incuibat
formalizmul In noi. Suntem prieteni ai celui mic §i obij-
duit, dar bucatica de paine §i o raza de lumina nu i-o
Intindem I De va fi un frate sau sora gol si in lipsa de
1 Rom. 7. 13.

www.dacoromanica.ro
PREDICA 445

Tirana zilnica si le va zice cineva dintre voi: mergefi in


pace, incalziti-va §i saturati-va, dar voi nu le-ati da cele
irebuincioase, care-i folosul? 1 Mai presus deeit geniul §i
-talentul, a afirmat un cugetator, sta simtirea, caracterul,
sufletul. 2 Decat geniul Si talentul chiar i nu cumva poate
decat averea!
Daca ne suntem prieteni adevarati, nu ne mai e permis
a desconsidera sufletul. Altfel va trebui sa privim lucru-
rile si imprejurarile care ne tnconjoara. Toate a se resta-
ura in Hristos, iata remediul. purificarii vietli noastre!
Cre§tini sa fim, daca e sä nu ni fie vieata o caintl
perpetual A o create In spirit adevaeat cretin qi In con-
formitate cu preceptele mantuitoare de suflet, generatia
ce vine, iata o importanta chestiune care ne atige viitorul!
Cautati mai intaiu tmparatia Iui Dumnezeu si dreptatea Iui
-§i toate celelalte se vor adauga voua; 3 iata cheia infati-
sarii schimbate, fats de prezent, a viitorului nostru!
Nu ne mai e permis a nu privi binele si fericirea drept
an fats. Uitati-va la cretinii cei in fond §i va yeti con-
vinge ea qi aici pe pamant vieata lor e mai fericita. <In-
dreizniti, eu sunt, nu viz' temecill. 4 zice domnul qi: Feri-
cili sunt cei ce ascultd cuvdntul lui Dumnezeu 1i-1 tdzesc
_pre el.) 5

Termin cu rugaciunea: Doamne, atottiitorule, Dumne-


zeul parintilor noWi, rugamu-ne tie, auzi-ne Si ne milu-
ie§te pre noi, ajutand a se lumina ochii mintii §i ai su-
-fletalui nostru, pentru a face cele bine placute Tie §i
pentru a ne indeplini, en cinste si vrednicie, aici pe pa-
mant, menirea noastra de oameni, In numele Tatalui qi at
Fiului §i al Sfantului Duh, Amin.
Preotul Fabian Bodndrescu.
paroh la Galata.

/Jacob II. 15-16.


/ ,,Hoch uber genie and Talent steht die gesinnung!"
Matei VI. 33.
4 Matei XtV. 27.
5 Luca XL 28.

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERICEASCA EXTERNA

Jo? i ii Lil otului pr Frauta In Alexandria Egiptului a avut


c c Mare serbare a Moranitlor, earl, preeum as stie, au seditil lot
in Liban, unde -au si Pat iarhul for numit Catolioos. La subarea for
n Ale a diia a lust parte si consulul'francez d'u locaIitate d-1 de
Ref fye, Impreuna cu pe sonalul cansulatuluir in, t'uuta de ceremonie.
Dup terminarea oficiului religion, a'au ridicat eu totii in pale uL E-
piscopal Ac episeopul maronit Ios'f Dar'an, -venit anume dela Cair,
unde fade cea mai mare parte a timpului, impr2una on tot pers nalul
e e'r'eat at Episcop'ei 'inaron to din Cair si Alex ndria, a gout consu-
.1ulni francez o ealduroasa mall sta e de simpatie 1 entru Franta. Mat
`pi copul c t i elericii superiori Maron4i an V nut Itingi euvantari fe-
licitand Fr Lnta si pa nhatii ei, urandu le izbanda de ava pita spre
a put a a igurk soarta cres inilor in As'a ea sa se p ata bu ura ,de
iber a e pi sa p ata trdi and sigu n viet,ii. consu ul de Reffye,
Ion mi cat de cuvantarile Daronit or, be a aratat vi a a As 1 factiune
pentin sintimentele, inanifeState c; 4i a asigurat ler Maron4i, ca invin-
germ, entailer vs asigurk a rezolv 6 dreapt'a pentru tot eei 6pAekt.i si
nedreptatiti in Orient, Va reZolvi si ches iuues, Maronitilor ern Muntele
L'banulu.. Ej a ruga pc Episeopul Daman eb.- fie interpretul san ca,-
tre coreligionaru sal din Liban, despre deosebitn1 interes pe care it
po r a Franta pentru libertatea si prosperitatea popoarelor de pretutin-
denL 8 rbarea a atilt lin el:trader quasi oficial, caci au fost de fets
si inalti demnitaii administrativi din Alexandria.

I echiu manuscris liturgic. Domnul Teruistoele Volide, membrn a.


Academii din Athena a Mont o importanta comnnicare la aces Bead&
Die asuprir mini vechiu manuscris oilindrid, en coprins liturgic. Mann
scrisul a apatlient nnei veohi nfaniistiri din Dovra; lane, Bercea Ma"
eedoniei si a test 0.84 la Biserica ef. Antonia din acel oraq, de unde
a fost adus la Atena, si aat bibliotecii nationale, care, au acesta, po-
seda patru astfel de manuseriAe liturgice, in forma dilindrica.
Dar manuscrisul aflat de d-1 Volide si despre care ref era aeademiei
ateniane', este until din eels mai vechi ci mai insemnate, din nate se
eunose. El dateaza din secolul al XII, si cop -rinde rugaciuni diferite,
yi liturghia sfanttilni Joan gutil de aur. Lungimea manuserisului este de
5 metri pi 37 centimetri, iar atimea lui variaz5. intre 24 tit i 25 con-
timetri.
La inceput mannscrisul este impodobit on ohipul unei foarte fru-
moase biserioi an 5 turle. Dar care ci unde sa fi foot aceast6 hiserici,
en nimic nu se poate stabili. Marginile manuscrisnlui pe umfindoni plir-
tile aunt prevazute on chenare aurite tid on tot feint de inflorituri in
diferite culori, foarte artistic luorate.
Eofonisele liturgice toate aunt guise en litere aurite, de sigur spre

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERICEASCA EXTERNA 447

a arata *portents qi deosebirea for de rispunsuri; iar literile on cari


ae incep rngficiunile, toate oonstau din icoanet foarte framos luorate
tot in diferite enlori.
Dnpa deserierea. pe care d1 Volide o face aceatni manuscrik oilin-
drio on coprins liturgic, domnia sa oonohide ea el eats cel mai artistic
lucrat, eats singular, in felnl Han, din toate cite Fle cunoso pane astazi si
deci de cea mai mare importanta.
Dia d-1 Volide ar fi fort teolog, ce studio frumos ar fi putut face a
supra aoestui insemnat document litargio. Si speram insa ca ceeace
domnia- ea an a fact...t, vor face altii, can an la indenting, aceasti pre.
ioasa anticitate.

Clericii rici din Palestizza. In urma rasboiulai, toti olerioli rusi


cari erau in ferusalim, unde aveau o frumoasa instalaVinne, on bias-
rici si monastiri, cum si o manfistire de calugarite pe muntele misli-
nilor, on toti e'en refugiat in Egipt. In deosebi, Alexandria si Kairul
adaposteste pe toci acesti olerici dela locurile afinte, undo asteapti ter-
minarea rasboinlui.

Restrangerea atributiunilor proczzrornlui inipiireitese din sf.


Sinod al Rusiei. Dela Infintarea sinodului administrativ mime, pro-
enrorul imparatesc, ca reprezentant al imparattilui, eve& drepturi maxi,
si nioi o chestinne, nici nu se introduce& in sfantul Sinod, nici nu ie-
Oa, farli prealabila aprobare a procuroridui inipeireitesc: ask in
eat acesti procurori in decursul celor 200 ani, de sand exist& sinodul,
erau un fel de autoritate supremi asupra Sinodului, un fel de satrapi,
altii ii numiau ai Pati ai Sinodulni.
Un neaz imparatese limiteazi drepturiln proeurorului. El nu mai
poate referi nimic imparatalui, despre chestiunele biserioesti, daci nu
sate asistat de presedintele af. Sinod. Presa rust, comenteazi mult a-
ceasta t.estrictiune a drepturilor Pro-nrorulni, de care foarte multi an
abuzat, si o socoteste ca o mare reforms introdusa in Biserica Russ.
Multe ziare si reviste o socotesc ca o cneerire a Bisericii.

Inflintarea de not Mitropolii in Rusia. Sfantul Sinod al Bis. Ruse


a aprobat raportul comisiunei speciale instituite spre a as rosti &supra
infiinp.'rii de Mitropolii si Episcopii in imperiul Rue. Dnpa conclus.-
unile raportului comisiunei, as vor mai infintA cinci mitropolii in Rusia
din Europa, ai doua in Siberia. De asemenea eats iminenta pi iniinta-
rea de noui Episcopii, oum si acordarca de drepturi administrative e-
parhiale, arhiereilor vicari de episcopii.
Dr. Drag. Demetrescu.

www.dacoromanica.ro
DONATIUNI.
Ministerul Cultelor gi Instructiunei, Administratia
Cassei Bisericii.
1. Aduce vide sale mulfumiri D-net si D-lui Adam Angheiescu, din
tubers Cralova, pentru bunSvoinfa ce au avut de a dona bisericil din pato-
hia lzvoru, judeful Do lj un costum complect de vestminte preolesti In mtfase
.i fir, 3 procovele, una adelnifa de argint, una truce asemenea de argint
si o evanghelie ImbrAcall In argint, Coate In valoare de lei 1000 (una nue).
2. Locuitorului Ion C. Stefan si soda sa Sorica din comuna Gollisell-Noi-BrNala
cart au donat bisericii din aceasta comuna un evhologiu, legal In piele In
valoaN de lel 15.
3. D tut Daniil Sterescu din Curtea de Arg4m pentru bilnavoinia ce a avut
de a dona bisericii parohiale Drufesti din acel oral douN costume complecte
vestminte de mNtase pentru preoff, In valoare de ICOO lei.
4, D-lui Constantin St. BNcu din parohla Silistea Crucii din judeful Dor
pentru bunNvoinia ce a avul de a dona bisericii St. imp/trail din acea pa-
rohie, un epitrahil In valoare de lei 35, precum si enoriasilor din acea pa-
rohie, call au donat aceleiasi biserici una colimvitrN In valoare de lei 105.
5. Locuitoruluf Gr. V. a G81cN si Stefan Botez din comuna Popesti-Stana-
sent, judeful Tutova, pentru bunavotnla ce au avut de a dona bisericii hi a e
Adormirea, pendinte de parolda Voinesti, acea comuna, primul doug steaguri
In valoare de 100 lei, tar secundul una adelnila in valoare de 16 lei.
6. D-lui Oh. RNdoi, proprietar st comerciant din Bucuresit, strada Tramn,
pentru bunavoinfa ce a avut de a dona biserfcii din comuna Voinesti, jude-
lul Muscel 2 tcoane marl aurite si 2 candele argintate, In valoare de peste
1000 lel;
D-lui CNpitan loan Constantinescu st sofiei sale Mincrdora din Cralova
strada tO Maiu No. 7 cart au clonal bisericii Sf. Nicolae Brandusa din acel
eras, un corp de minee cu litere not In valoare de 130 lei si o cadelnl 3 In
valoare de 40 lei; si
Locuitorilor din comuna Crucea, judeful Suceava, cars au avul bunNvoin a
de a dons bisericilor din acea comunN difente obiecte.
7. Urrnatoarelor persoane cart au contribuif cu obolul for la Inzestrarea
bisericii St. Nicolae din °ras Tulcea, dupA cum urmeazN:
Dnel Maria M. Marcoff, care a donat o evanghelie In valoare de 375 lei.
si a poleit cu our mai multe vase, chelluind suma de 200 lei;
D-nei Ianciovici lulia, care a donal 65 lei pentru o evanghelie nou legal
D-net Maria Andreescu, care a donal 100 lei, pentru cumpSrarea unui
epilal.
D-lui Sublocotenenf Const. MihNescu, care a clonal 50 lei tot pentru cum-
pNrarea epifafului;
Regimentului 10 VanNfori, care prin stNruinfa D-lul Colonel MihNie3cu, a
D-lor Vitanof, Zlatarol st ZinovicL a donat de asemenea obiecte si a f5ctig
ImbunNtSfiri, cum si tuturor acelora can cu at de oil/in au contribuit la
Inzestrarea acelei biserici.

www.dacoromanica.ro