Sunteți pe pagina 1din 123

dr

t; ANUL XXXIX . No. 1. APRILIE 1915.


ti .7=r
, IBIBLIOTECA CLUT,1;.LA LAERSITARA

4
1 d / AV/
f,,,,Istibrthq
ri I 7t7LI
11!:7va
C
.
E TI
IS!. R. 1::17:2A

A ar-tokkos'i
zr 1 ruatta..m.doriA
B1SERI Ci 1-0 n at./
.
. I i , a ,tt-1 1 I 1 t. ''. '' I

!
,4
ORTODOXA ROMANA
, : REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
.

-fi -
., .
,

e rs-r-at,1-io, zau 1 1 .1 g - A
iai is 'tn '4 I , I ..VJubi-1.
.. ' . e

.:i SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE BEANE


x.., .

I rin I tr
k s
Sy I 'EL 71, It
°
v*I
14
13
CUPRI NSUL:
fi Pag.
ZS Ade Oficiale. Dare de seams de lucrarile mai insemnate ale Sf. Sinod si
c ale Const Sup. Bisericesc dela 1912-1915 . . . . 1 . . .
134 Adherent Teofil M. Ploesleanu. Paza de unile rataciri contimporane. . . 45
ci) I. Mihedcescu. Causele necredintei contimporane si mijloacele de a o
4.4
ca) combate 56
&., M. P. Profetia si Psalmul. . . . 73 . . . .

P..-
G... Biserica la no read de peste hotare . . . . . 79 . . . . .

Dr. Dragomir Dor dread, Lectiune inaugurala asupra rostului istoriei bi-
I c sericesti in Teologie. 87
PC%
Sf. Milropolie a Moldovei si Sucevei. Parastasul de case luni pentru repao- ;-
zatul Rege Carol I, savarsit in Catedrala Mitropoliei Moldovei . 98 .

Pr. P. S. Episcop Nifon, la 20 ani de arhierie . . . . 100


1; Dr. Cons! Chiricescu. Despre Psaltire . . 102
Oficiale. Donatiuni . . . . 121
Comileitti Revistei. Multumire. . 122
i4k4

fr;
1; r: e inns
b4 .no2 41) d0 flO(jAi eak131-10 k i Aunty, -CI slut.
1:1; -LT , 3 hyt ,

)..,1 as.. n .P131 w't SE C-TW445-Toa-RIE .

.1145 lOb, rr i l u -
-11:4 as (1, t
rA -ICADP \'1;El R. ?. t.) l n. n't
4 , j9i lin +I"( 15.1 i ;11
jai 4. 11 1 ,1/i 1 iC . ' t.I 10,3 .)
144 ofs-roiEnsas - BUCURETIri fr-,1 rirf-rA .8 ..9, oC,
14.1 .e0.1E11H wall iniuJor'srintli. . ____ i. 1j1161 firniiam Ira Alors-31,,'
,

4'1 .istoll r.A_L L :


C.)4. II7511 TIPOGRAPIA CARTILOR BISERICE,STI 'I, 1:1
.. _ . --i; so
A L.0 s cagm - u . 60, STRADA PRINCIPATELE UNITE, 60. 4,11101 ' ..
ill 3 ginno14,4D 401 i 1915. ... L 4' , 0 rn DI ta
Q.I farits ."11. tzt.-bftmat1 WI liCldil ,/,44 . ' .''' '1 c 1,!n taP t'-; skla

www.dacoromanica.ro
ANIUL XXXIX. APRILIE 1915
millinguRroxiMAPON

REGATUL ROMANIEI

SFANTUL SINOD
AL

SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE


ORTODOXE ROMANE

REFERAT.
No. 2.
24 Februarie 1915.

Dare de seams de lucrarile mai insemnate ale Sf. Sinod si ale


Consistoriului Superior Bisericesc dela 1912-1915 facute sub prep-
dentia I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Konon.

Inalt Prea Sfinfite Sicipane,


In baza ordinului verbal dat de Inalt Prea Sfintia Voa-
stra, cu cel mai profund respect, VA supun la cunostinta
prin acest referat, lucrarile cele mai de seams, care s'au
facut dela suirea Ina lt Prea Sfintiei. Voastre pe Tronul
Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, atat de catre Sf. Sinod,
cat $i de catre Consistoriul Superior Bisericesc, adica de
la Februarie 1912 'Ana la lanuarie 1915.
* *
Dupa ce Ina lt Prea Sfintia Voastra ati fost ales de ca-
tre Mamie Colegiu Electoral ca Mitropolit Primat, in ziva
de 14 Februarie 1912, (Colegiul Electoral convocat cu De-
cretul Regal No. 653 din 10 Februarie 1912, publicat in
Monitorul Oficial cu No. 247 pag. 11.365) si dupa ce ati
fost intarit de catre M. S. Regele In scaunul de Arhie-
piscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al Plaiurilor si
Primat al Romaniei(Decretul Regal No. 760 din 14 Februarie
flail Prea Sfintiei Sale
Malt Prea Sfintilului Presedinte al Sfa'nlului Sinod $i al
Consisloriului Superior Bisericesc D. D. Konon.

www.dacoromanica.ro
2 ACTE OFICIALE

1912 publicat in Monitorul Oficial No. 250 din 15 Febru-


arie pag. 11.533) si dupes ce ati fost investit de care Ma-
jestatea Sa Regele in aceasta inaltd demnitate, care a a-
vut loc Duminica 19 Februarie 1912 (Monitorul Oficial
No. 253 din 18 Februarie 1912 pag. 11,712 si Monitorul
No. 255 din 21 Februarie 1912 pag. 11.814; in Revista
4Biserica Ortodoxa Romand» pag. 1329-1352); .

Sesiune exlraordinard (1912)


Prima sesiune a Sf. Sinod prezidata de Inalt Prea Sfintia
Voastra a fost sesiunea extraordinard, convocata prin Inal-
tul Decret Regal No. 928 din 20 Februarie 1912, pentru
ziva de 27 Februarie 1912, in scopul implinirei cu titulari
a cefor trei locuri vacante de Arkierei cu titturile de Floe-
geanu, Bacaoanu ,s-i Boto,seneanu (Monitorul Oficial, No. 255
din 21 Februarie 1912, pag. 11.812).
Sesiunea s'a deschis cu Mesagiul Regal No. 1108 din
27 Februarie 1912, fiind Ministru de Culte d. C. C. Arion
(Monitorul Oficial No. 267 din 6 Martie 1912 pag. 12435 .
S'au tinut sedinte in zilele de 27 si 28 Februarie si 1
Martie.
In sedinta din 28 Februarie s'au ales candida(ii de Ar-
Iiiereu pentru cele trei locuri vacante.
Idem, in sedinta din 28 Februarie, Sf. Sinod a admis
in unanimitate, propunerea de a se face mijlocire Mire dl,
Ministru de Culte, ca sd dispund a se procures ji aseza in
sala de ,sedin /e a Sf. Sinod portretele Mitropolitilor ci E-
p is c opilo r nostri din /recut sau cel puffin a celor mai in-
semnaci, incepand cu Mitropolitul Varlaam, Dosoftei, An-
tim Ivireanu, Inokentie al Husilor, Iacob Stamate, Iosif
primul Argesiu, Grigorie al Ungro-Vlahiei, Veniamin Co-
stache, Nifbn al Ungro-Vlahiei, Calinic Miclescu, Iosif Gheor-
ghian, Iosif Naniescu, Melchisedec at Romanului, Silvestru
al Husilor, etc. Pentru aceasta s'a facut intervenire catre
d-nul Ministru de Culte prin adresa No. 30 912, la care
nu s'a primit raspuns.
Sesiunea extraordinary s'a inchis cu Mesagiul Regal No.
1246 din 1 Martie 1912 (Monitorul Oficial No. 268 din 7
Martie pag. 12.483). S'a publicat in Revista Si. Sinod In
No. 12 luna Martie 1912 pag. 1305-1328 si No. 1 luna
Aprilie 1912 pag. 1-3.

www.dacoromanica.ro
AC'TE OFICIALE 3

* *

Sesiune extraordinard (1912).


Prin Decretul Regal No. 1489 din 9 Martie 1912, Sf.
Sinod a fost convocat In sesiune extraordinara, pentru
ziva de 12 Martie 1912 (Monitorul Oficial No. 271 din 10
Martie, pag. 12638).
Sesiunea s'a deschis prin Mesagiul Regal No. 1542 din
12 Martie 1912 (Monitorul Oficial No. 273 din 13 Martie,
pag. 12915).
In sedinta dela 12 Martie s'a comunicat adresa d-lui Mi-
nistru al Cultelor No. 6109 din 3 Martie 1912, prin care
se aduce la cunostinta Sf. Sinod, ca din lista candidatilor
de Arhierei, volatci de Sf. Sinod in sedinta dela 28 Febru-
arie, Majestatea Sa Reg-ele prin Inaltul Decret No. 1299
din 3 Martie 1912, a intiirit pe P. C. Arhimandrit Teofil
Milzditescu, sere a n hirotonit Arkiei4u cu titlul de Plo-
esteanu (Monitorul Oficial No. 268 din 7 Martie 1912,
pag. 12.487). Sf. Sinod a luat act si a hotarit hirotonia
in Arhiereu a Prea Cuviosului Arhimandrit Teofil Mihai-
lescu cu titlul de Ploesteanu, de care I. P. S. Mitropolit
Primat.
Idem in aceeasi sedinta, s'a comunicat adresa d-lui
Ministru al Cultelor No. 6979 din 12 Martie, prin care
aduce la cunostint.a. Sf. Sinod cã, cu Inaltul Decret Regal
No. 1541 dela 12 Martie Majestatea Sa Regele a intdrit
sere a fi hirotonit Arhiereu cu titlul de Botoseneanu pe P.
Cu.c. Iconom Alexandru Pelrescu, si cu tithe/ de Bacaoanu
pe P. Cuv. Arhimandrit Vartolomei StcZnescu (Monitorul
Oficial No. 275 din 15 Martie pag. 13.036). Sf. Sinod is
act si hotaraste hirotonia in Arhiereu a numitilor, de care
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, in a caruia ju-
risdictiune canonica se and locurile vacante de Botose-
neanu si Bacaoanu.
Sesiunea s'a inchis cu Mesagiul Regal No. 1543 din 12
Martie 1912. (Monitorul Oficial No. 273 din 13 Martie,
pag. 12,915).
Sumarele sedintelor Sf. Sinod din sesiunile extraordinare,
s'au publicat in Monitorul Oficial No. 281 din 22 Martie,
pag. 13.347).

www.dacoromanica.ro
4 ACTS OFICIALE

Prin adresa Sf, Sinod, cu No. 64 din 1 Mai 1912, s'a


adus la cunostinta d-lui Ministru de Culte, «imbunatatirile
arnai insemnate care sunt necesare a se face noului local
al Sf. Sinod, spre a putea satisface scopul urmarit pentru
(sedintele Sf. Sinod si ale Consistoriului Superior Biseri-
,cesc.* Ministerul CultelorCassa Bisericiiprin adresa
No. 13886 912, roaga a se fixa o zi, in care I. P. S. Pre-
sedinte al Sf. Sinod, Impreuna cu comisiunea compusa din
d-nii arhitecti Ghica, Popovici si Mihaescu, sa stabileasca
asupra dezideratelor cuprinse In adresa No. 64 912. La a-
ceasta adresa s'a rdspuns prin adresa Sf. Sinod No. 152 912.
* *
Sesiunea de Primcivard (1912)
Ministerul CultelorCassa Bisericii prin adresa No.
12779 din 11 Mai 1912, aduce la cunostinta I. P. S. Pre-
sedinte al Sf. Sinod, cd prin Inaltul Decret No. 2764 dela
11 Mai 1912, Majestatea Sa Regele a binevoit a convoca
Sf. Sinod, pentru ziva de 15 Mai in sesiune de primavara
(Monitorul Oficial No. 32 din 12 Mai pag. 1532).
Sesiunea de primavara a Sf. Sinod s'a deschis prin Me-
sagiul Regal No. 2845 din 15 Mai 1912, Ministru de
Culte fiind d-nul C. C. Arion (Moriitorul Oficial No. 34
din 16 Mai pag. 1625).
In sedinta dela 15 Mai 1912, Sf. Sinod a luat act de
adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei No. 1613 din 11
Aprilie 1912, prin care face cunoscut, cd in ziva de r A-
priiie a fost hirotonit in Arhiereu P. C. Arhimandrit Teofil
Miheillescu cu titlul de Ploesteanu, pentru care a fost ales
de SF. Sinod si intarit de M. S. Regele prin Decretul No.
1299.
Mem In aceeasi sedinta, Sf. Sinod a luat act de a-
dresa S'. Mitropolii a Moldovei .i Sucevei No. 1616 din 9
Ap).ilie 19112, prin care comunica, cd P. C. Arizimandrit
Vartgontei Stcinescu a fost hirotonit Arhiereu cu titlul de
Baraoanzt in ziva de 8 Aprilie, in Catedrala Sf. Mitro-
pole'd din Iasi, de catre I. P. S. Mitropolit al Moldovei si

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 5

Sucevei D. D. Pimen si P. P. S. S. Episcopi Teodosie al


Romanului si Nifon al Dunarei de Jos.
Idem In aceeasi sedinta, Sf. Sinod a luat act de adresa
aceleeasi Sf. Mitropolii No. 1660 din 10 Aprilie, prin
care comunica ca In urma . adresei Sf. Sinod No. 59/912,
P. C. Econom Alexandru Petrescu a fost trimis la Ma-
nastirea Neamtu, spre a'si face noviciatul si a fi tuns In
calugarie, dandu-i-se numele de Anthim, in ziva de 23
Martie, iar In ziva de 30 Martie i s'a conferit In biserica
Catedrala a Sf. Mitropolii din Iasi rangul de Arhimandrit,
dupa care a fost hirotonit Arhiereu cu titlul de Botoseneanu.
,Idem Sf. Sinod a luat act de adresa aceleeasi Sf. Mitropolii
No. 1952 din 24 Aprilie, prin care comunica qca P. Cuv.
Arhimandrit Anthim Petrescu a fost hirotonit Arhiereu cu
titlul de Botoseneanu In ziva de 23 Aprilie in Catedrala
Sf. Mitropolii de Iasi* de catre I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei D. D. Pimen impreuna cu P.P. S.S. Episcopi Teo-
dosie al Romanului si Nicodim al Husilor.
Idem in aceeasi sedinta, SE Sinod a primit demisiunea
P. S. Arhiereu Calistrat Barladeanu din Insarcinarea de
redactor la revista (Biserica Ortodoxa. Romana», pe ziva
de 1 lunie 1912 si a numit In locul P. S. Sale redactor
pe d-nul Dragomir Demetrescu.
Idem in aceeasi sedinta, Sf. Sinod a luat act de scri-
soarea Sanctitatei Sale Patriarhului Antiohiei D. D. Grigo-
rie, cu No. 805 din 24 Martie 1912, prin care trimite Sf.
Sinod al Regatului de Dumnezeu pazit al Rornaniei, salu-
tarile si urarile Sanctitatei Sale cu ocazia Invierei Domnului.
In sedinta dela 18 Mai, Sf. Sinod a decis, de a se
mentine votul dat anterior, de a se retiparl lucrarile ve-
chilor maestri de cantari bisericesti: Macarie Ieromonahu,
Anton Pan, Dimitrita Suceveanu si tefanache Popescu,
can se considers ca si cartile de ritual, pe care numai Sf.
Sinod are dreptul de a le reedits. Lucrarile venite dela
diferiti autori de cantari bisericesti. sa se inapoieze spre
.a se astepta pans ce Sf. Sinod va aduce la indeplinire
votul de mai sus mentionat. Idem s'a primit propunerea
I. P. S. Presedinte ca, lucrarile vechilor maestri, sa se re-
tipareasca la Tipografia Cartilor Bisericesti sub titlul de:
Biblioteca cantarilor clasice a Bisericii Romane.)

www.dacoromanica.ro
6 ACTE OFICIALE

Idem in aceeasi sedinta, s'au aprobat patru icoane,


trimise de Ministerul CultelorCassa Bisericiicu adresa
No. 28.735 din 3 Noembrie 1911, anume: 1) Maica Dom-
nului cu Pruncul in brate; 2) Iisus in Biserica in mijlocul
dascalilor; 3) Iisus binecuvantand pruncii si 4) Sf. Apostol
Pavel Inaintea Areopagului; despre care aprobare s'a co-
municat MinisteruluiCassa Bisericiiprin adresa No. 137
din 24 Mai 912.
In sedinta din 23 Mai, Sf. Sinod a aprobat numirea
d-lui Dr. D. Boroianu ca redactor la revista «Biserica Or-
todoxa Romana.., precum si a P.P. S.S. Arhierei Sofronie,
Teofil sl Vartolomei, despre care s'a comunicat Ministe-
rului prin adresa No. 126 si 130 din 24 Mai 1912. Idem
s'a aprobat raportul comisiunei pentru revizuirea textului
Bibliei, In care se arata lucrarile facute dela 11 Noembrie
1911 pans la 19 Aprilie 1912.
In sedinta din 25 Mai, s'a aprobat propunerea facuta
de P. S. Episcop Ghenadie al Ramnicului, de a fi ales
P. S. Arhiereu Evghenie Pitesteanu ca inspector al scoa-
lelor de cantareti bisericesti. Idem s'a decis a se men -
sine voturile date mai dinainte de Sf. Sinod si comuni-
cate prin Monitorul Oficial: 1) Ca autorii de carti didac-
tice religioase, sa inainteze lucrarile spre cercetare in ma-
nuscris In 2 exemplare; 2) Ca comisiunea pentru cerce-
tare sa faca corectarile In ambele manuscrise cu rosiu, din
care unul sa ramana la arhiva; 3) Ca autorii sa inainteze
dupa imprimare ate 17 exemplare la Sf. Sinod pentru
control si 4) Aceia cari nu se vor conforms observatiu-
nilor facute de comisiune, constatandu-se abaterea sa li
se retraga aprobarea Sf. Sinod.
Idem In aceeasi sedinta se aproba raportul comisiunei
relativ la icoanele straine §i acelea care se \rand de care
Libraria Nationale din Bucuresti, «de a se mijlocI la
Minister, sa se rezilieze contractul cu Libraria Nationala,
intru cat, libraria nu s'a tinut in drepturile ce i s'au a-
cordat prin contract si a se lass vanzarea icoanelor pre-
cum si impodobitul for in rame pe seama Tipografiei Car-
tilor Bisericesti, precum a mai fost si care va putea a-
corda vanzarea icoanelor prin comunele rurale, de catre
societatile de preoti, in profitul vaduvelor si a olfanilor

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 7

clerului, sub controlul autoritatilor In drept., Pentru *a-


aceasta s'a facut intervenire la MinisterCassa Bisericii
prin adresa No. 145 si 282/912. Ministerul a raspuns prin
adresa No. 34.917, ca s'a adus la indeplinire cererile Sf.
Sinod, aratate In adresa No. 282.
Sesiunea de primavara a Sf. Sinod s'a inchis prin Me-
sagiul Regal No. 2965 din 31 Mai 1912 (Monitorul Oficial
No. 48 din 2 Iunie 1912 pag. 2473).
Desbaterile din sesiunea de primavara 1912 a Sf. Sinod
s'au publicat In Monitorul Oficial No. 69 din 27 Iunie pag.
3600 si in revista «Biserica Ortodoxa Romana» No. 4 pe
Iuli.e 1912 pag: 313-375.
* *

Prin adresa No. 196 din 9 Julie 191,2, s'a intervenit la


Ministerul CultelorCassa Bisericii(spre a se sanctions
regulamentul pentru zugravirea bisericilor, votat de Sf.
Sinod In sedinta dela 18 Mai 1898, care a fost inaintat
spre sanctionare cu adresa No. 206 din 17 Iunie 1898.
'Acest regulament a fost sanctionat de catre M. S. Re-
gele prin Inalt Decret No. 4316 din 11 Octombrie 19120)
publicat in Monitorul Oficial No. 160 din 17 Octombrie
1912. Prin adresa No. 224 din 22 Octombrie s'a inter-
venit la onor. Minister-7-Cassa Bisericiisa se publice a-
cest regulament in brosuri, pentru cunostinta si folosul
obstesc. S'a publicat atat in brosura cat si in revista g Bi-
serica Ortodoxa Romana* No. 7 pe Octombrie 1912 pag.
703-709.
* *

Sesiunea de 7oamnd (1912).

Sfantul Sinod a fost convocat in sesiune de toamna


1912 prin Decretul Regal No. 4417 din 19 Octombrie 1912.
(Monitorul Oficial No. 164 din 21 Oct. pag. 7875).
Sesiunea de toamna a Sf. Sinod s'a deschis la 22 Oct.
1912 In noul palat inaugurat la 10 Oct. Sesiunea s'a
deschis cu Mesagiul Regal No. 4446 din 22 Octombrie
(Monitorul Oficial No. 166 din 24 Octombrie pag. 7953).

www.dacoromanica.ro
8 ACTE OFICIALE

In sedinta dela 22 Octombrie, Sf. Sinod a luat act de


adresa Ministerului CultelorCassa BisericiiNo. 28184/
912, prin care comunica ca regulamentul pentru zugravi-
rea bisericilor s'a promulgat cu Inaltul Decret Regal No..
4316 din 11 Octombrie) (Mon. Oficial No. 160 din 17
Octombrie pag. 7721).
Idem Sf. Sinod a luat act de adresa aceluiasi Minister
No. 15119 prin care comunica; ca in urma avizelor date de
Sf. Sinod si in conformitate cu art. 6 alin. K din legea de
organizare a Cassei Bisericii; «a numit pe ziva de 1 Iunie a..
c. pe d-nul Boroianu membru redactor al revistei «Biserica
Ortodoxa. Romans, In local devenit vacant prin demisia P.
S. Arhiereu Calistrat. In acelas temp a acceptat si reco-
mandarea facuta pentru P. S. Arhiereu Teofil Ploesteanu,
si va lua masuri a se prevedea In budgetul viitor diurna
cuvenita P. S. Sale.
In sedinta dela 24 Octombrie, «In urma propunerei Ina It
«P. S. Presedinte D. D. Konon, Sf. Sinod aproba: 1) Ca
«sa se intervina la Minister si la locurile competente, spre
«a se reinfiinta locurile de Arhierei la bisericile ctitori-
«cesti care dupre cum se vede din documente au avut Ar-
«hierei si mai inainte si 2) a se intervene la Onor. Gu-
4vern, ca sa se prevada in budget sporirea remunerariilor
«actuale pentru P. S. Arhierei, potrivit cu inaltul for rang
< ierarhic, pe care it au In biserica si ca membri ai San-
tului Sinod. Aceasta chestiune s'a discutat si aprobat si
in sedinta dela 31 Mai 1912. S'a intervenit cu adresa No.
276 si 280, la care Ministerul a raspuns prin adresa No.
5321 din 25 Februarie 1913, Inaintand un tablou de bi-
sericile unde au fost instituiti prin actele de fondatie Ar-
hierei titulari si egumeni, de care Sf. Sinod a luat act in
sedinta din 17 Mai 1913».
Idem in aceeasi sedinta s'a aprobat ca la tiparirea unei
noui editiuni a tipicului bisericesc, sa se puns la Inceput
introducerea din manualul de tipic al fericitului intru po-
menire Episcopul Melchisedec al Romanului.
In sedinta dela 29 Octombrie «s'a decis a se publica
«In revista Biserica Ortodoxd Romdnd scrisoarea irenica
«din 14 Iulie 1912 a. I. P. S. Mitropolit Primat D. D.
«Konon, prin care face cunoscut Bisericilor Autocefale des--

www.dacoromanica.ro
A CTE OFICIALE 9

(pre alegerea si instalarea I. P. S. Sale pe scaunul Sfintei Mi-


-ctropolii a Ungro-Vlahiei; precum si raspunsurile primite, de
-(la Sanctitatea Sa Prea Fericitul Patriarh Ecumenic al Con-
stantinopolului D. D. Ioachim», cu No. 8144 dela 26 Sep-
tembrie 1912 si dela I. P. S. Arhiepiscop si Mitropolit
«al Bucovinei si Dalmatiei D. D. Vladimir, cu No. 74
din 13 Septembrie 1912. Acestea s'au tiparit 'in revista
pe luna Noembrie 1912 pag. 729-737 si s'au inapoiat la
Sf. Mitropolie cu adresa No. 291 din 18 Dec. 1912.
Idem se aproba propunerea P. S. Episcop at Argesu-
lui, de a se face intervenire la d-nul Ministru de Interne,
sa is masuri a se interzice reprezentatiile imorale la cine-
matografe. S'a intervenit prin. adresa No. 290 din 8 De-
cembrie 1912, la care nu s'a primit raspuns.
Idem in aceiasi sedinta se aproba mentinerea dispozi-
tiunei luata in anii trecuti de Sf. Sinod in privinta inmor-
mantarei sinucisilor, de a se lasa la aprecierea P.P. S.S.
Kiriarhi Eparhioti.»
In sedinta dela 31 Octombrie, «s'a elaborat si aprobat
formula juramantului pe care'l va face un P. S. Arhiereu
and va fi chemat sä ocupe postul de Administrator al
Cassei Bisericii.» Prin Decretul Regal No. 4636 din 3 No-
embrie 1912, a fost numit Administrator al Cassei Bise-
ricii P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaoanu (Mon. Of. No.
175 din 4 Noembrie pag. 8316).
.Cu adresa Sf. Sinod No. 282 din 14 Noembrie 1912, s'a
Inaintat d-lui Ministru al Cultelor un memotiu relativ la icoa-
nele bisericesti, cerut de D-sa in sedinta Consistoriului Su-
perior dela 16 Oct. 1912» (Mon. Of. No. 209 912 pag. 9683).
Prin adresa Sf. Sinod No. 286 din 24 Oct. 1912, s'a
facut intervenire catre d-nul Ministru al Cultelor ca sa
dispuna a se face reparatiunile necesare bisericii Antim si
caselor ruinate din curtea acestei biserici» Aceasta inter-
venire s'a repetat prin adresa No. 6 din 8 Februarie 1913.
Sesiunea de toamna a sf. Sinod s'a inchis prin Mesa-
giul Regal No. 4571 din 31 Octombrie 1912, fiind Mini-
stru de Culte d-1 C. G. Dissescu (Mon. Of. No. 173 din
2 Noembrie pag. 8241).
Desbaterile sf. Sinod din sesiuriea de toamna 1912, s'au
publicat in Mon. Oficial No. 210 din 16 Decembrie .1912

www.dacoromanica.ro
10 A CTE OFICIALE

pag. 9718). Si In revista «Bis. Ort. Romanas. No. 11 pe


Februarie 1912 p. 1-118.
* *
Prin adresa sf. Sinod No. 7 din 8 Februarie 1913, s'a
intervenit la d-1 Ministru de Culte a se prevedea In bu-
«getul revistei «Biserica Ortodoxa. Romany* ca sa se pu-
blice desbaterile Consistoriului Superior $i ale sf. Sinod
In brosuri deosebiteD, in afara de brosurile lunare In
care se publica articolele elaborate de membrii Comite-
tului revistei.
Sesiune exstraoldinard (1913).
Sf. Sinod a fost convocat In sesiune extraordinara
de o zi, pe ziva de 13 Mai 1913, prin Inaltul Decret
Regal No. 3776, «pentru alegerea unui Arhiereu in locul
vacant de Craioveanu. (Mon. Of. No. 30 din 10 Mai 1913
pag. 1284.)
Sesiunea extraordinara s'a deschis In ziva de 13 Mai
1913, prin Mesagiul Regal No, 3838 (Mon. Of. Mo. 32
din 14 Mai pag. 1377)
«Cu adresa sf. Sinod No. 47 din 13 Mai 1913 s'a In-
« naintat d-lui Ministru de Culte lista de candidatii alesi
«pentru locul vacant de Arhiereu cu titlul de CraioveanuD.
Sesiunea extraordinara s'a inchis cu Mesagiul Regal
No. 3839 din 13 Mai 1913. (Mon. Of. No. 32 din 14 Mai
1913, pag. 1377).
*
* *
Sesiunea de Primdvard (1913).
Sf. Sinod a fost convocat in sesiunea de primavara 1913,
prin Inaltul Decret Regal No. 3919 din 16 Mai 1913
(Mon. Ofic. No. 35 din 17 Mai pag. 1540).
Sesiunea de primavara 1913 .a sf. Sinod s'a deschis cu
Mesagiul Regal No. 3924 din 17 Mai, In ziva de 17 Mai,
fiind Ministru de Culte d. C. G. Dissescu (Mon. Of. No.
36 din 18 Mai 1913 pag. 1385).
In sedinta dela 17 Mai, Sf. Sinod a luat act de adresa Mini-
sterului Cultelori Cassa BisericiiNo. 5321 din 25 Fe-
bruarie 1913, «cu care inainteaza tabloul de bisericile unde

www.dacoromanica.ro
AC'E OFICIALE 11

au lost instituiti prin actele de fondatie Arhierei titulari


si egumeni».
Idem In aceiasi sedinta, s'a luat act de adresa Ministe-
rului Cultelor, (C. B.) No. 34917 912, prin care raspunde
la adresa No. 282 din 1912, «ca s'au adus la Indeplinire
cererile sf. Sinod, relative la vinderea icoanelor de catre
societatile cterului.2,
Idem s'a luat act de adresa Ministerului Cultelor (C. B.)
cu No. 30548 din 1 Noembrie 1912, «cu care inaintenza
300 exemplare din regulamentul pentru zugravirea bise-
ricilor'.
In sedinta dela 20 Mai 1913, «s'a primit propunerea
«facuta de care P. S. Teodosie Episcopul Romanului, de
<a se numI o comisiune care sa adune toate articolele
<bisericesti, scrise de decedatul Milone Lugomirescu si a
<se tipari trite() brosura la Tipografia Cartilor Bisericesti,.
Idem In aceeasi sedinta «se aproba raportul comisiunei,
«de a se admite rugaciunea alcatuita de I. P S. Mitro-
«polit al Moldovei D. D. Pimen, pentru juramAntul osta-
«sesc si a se intrebuinta in intreaga ostire remand». Prin
adresele No. 142-149 din 31 Mai 1913 s'a comunicat
P.P. S.S. Kiriarhi Eparhioti votul dat de sf. Sinod in a-
ceasta chestiune. Aceasta rugaciune este publicata in re-
vista «Bis. Ort. Rom., No. 9 pe Decembre 1912 p. 842.
Idem in aceeas sedinta «s'a aprobat raportul Comisi-
«unei de a se acorda binecuvAntarea ceruta de catre P. S.
<Arhiereu Anthim Botoseneanu, ca sa tipareasca cu litere
4noui cartea intitulata 4Patericu» precum si aceea Intitulata
«Indeletnicire despre Buna murire>' lucrare a fericitului
Evghenie Vulgaris, tradusa de Mitropolitul Veniamin Co-
stache.
Idem in aceeasi sedinta se aproba raportul Comisiunei,
de a se da voe d-nei Anastasia N. Barcan, vaduva dece-
datului psalt N. Barcan din Piatra-Neamt, sa tipareasca
manuscrisul intitulat «Micul Anastasimatar, ramas dela de-
functul sau sot.
Idem in aceeasi sedinta se aproba raportul Comisiunei
de a se aproba manuscrisul Intitulat cAntarile Sfintei Li-
turghii, transpuse si armonizate de pe psaltichie pe note
liniare de d-I Simion N. Niculescu, dirigintele corului bi-

www.dacoromanica.ro
12 ACTE OFICIALE

sericii Zlatari din Capita la, spre a se Intrebuinta in sCoa-


lele bisericesti si in biserica.
Idem in aceeasi sedinta 4se decide a se aplica cu stric-
tete regulamentul sf. Sinod relativ la purtatorii condici-
lor de milostenie.
In sedinta dela 24 Mai s'au citit «scrisorile irenice prin
4 care se raspunde la incunostiintarea facuta despre ale-
4gerea Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Konon
«sisuirea sa pe tronul Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, a-
«flume : a) Dela Sanctitatea Sa Patriarhul Ierusalimului D.D.
«Damian; b) Idem al Antiohiei D. D. Grigorie; c) I: P. S.
4Arhiepiscop si Mitropolit al Romanilor orthodoxi din Tran-
4silvania D. D. loan Metianu; d) I. P. S. Arhiepiscop al
«Belgradului si Mitropolit al Serbiei D. D. Dimitrie;
«e) I. P. S. Arhiepiscop al Muntelui Sinai D. D. Porfirie;
< f) Sanctitatea Sa Prea Fericitul noul Patriarh Ecumenic
4 al Constantinopolului D. D. Ghermanos prin care incu-
< nostiinteaza pe sf. Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe
<Romane, despre alegerea si intronarea sa pe scaunul
«Sfintei Patriarhii . Ecumenice, In locul raposatului intru
4tericire Patriarhul Ioachim; g) Doua scrisori din partea
< Sanctitatei Sale Patriarhului de Ierusalim D. D. Damian,
«prin care felicity pe I. P. S. Mitropolit Primat D. D.
«Konon si. pe sf. Sinod al Bisericii Romane, cu ocazia
«Sfintelor Sarbatori de anul nou si de Sfintele Pasti. San-
tul Sinod a luat act si a decis a se publica toate aceste
scrisori in revista «Biserica Ortodoxa Romany* in origi-
nal si in traducerea romana. S'au publicat In revista pe
luna Iunie 913 p. 209-234. Scrisorile s'au inapoiat sf. Mi-
tropolii a Ungro-Vlahiei cu adresa No. 174 din 24 Iulie 1913.
Idem in aceeasi sedinta, se realege Comisiunea pentru
continuarea lucrarilor de revizuirea Bibliei, compusa din
P.P. S.S. Arhierei Valerian Ramniceanu, Calistrat Barladeanu,
Meletie Constanteanu, Evghenie Pitesteanu si Teofil Plo-
esteanu «care vor continua lucrarea sub prezidentia L P. S.
Mitropolit Primat D. D. Konon.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul comisi-
unei privitor la memoriul Inaintat de preotul I. Museteanu
confesorul penitenciarului Doftana, anume: 1) 4Ca tribu-
4nalele si curtile sa aiba dreptul nu numai de a condamna,

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 13

cci si dreptul de a ordona prin hotarire suspendarea exe-


<cutarei pedepsei pe termen de 10 ;-ni, pentru coniam-
<natii, can cunt adusi inaintea Justitiei, pentru prima oara,
<In care timp de 10 ani, daca individul nu mai comite nici
<un delict, faptul pentru care a fost condamnat sä fie
«ters cu desavarsire si 2) penitenciarele toate sa treaca
4sub autoritatea directa a Ministerului de Justitie, pen-
tru rezonul ca, populatia for este subt imediata autoritate
numai a Ministerului de Justitie, pana in ziva cand detinutut
iese de sub acea autoritate nemijlocita, devenind iarasi ce
tatean liber pe actiunile sale. S'a intervenit la Minister
Cassa Bisericiiprin adresa No. 120 din 27 Mai 1913
si la Ministerul de Justitie prin adresa No. 121 aceeasi
data, la care nu s'a primit raspuns.
In sedinta dela 27 Mai 1913, s'a aprobat raportul co
< misiunei de a se admite cererea parintilor monahi dela
4:schitul roman «Prodromul* din sf. Munte, de a li se da
voe sa tipareasca icoane, dupa cliseele pe care le au mai
«din 'nainte aprobate de sf. Sinod, si aceasta 'Ana cand
<Tipografia Cartilor Bisericesti Isi va procura acele cliseeD.
S'a facut intervenire la MinisterCassa Bisericiiprin a-
dresa No. 129 din 28 Mai 1913.
Idem In aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul Comisi-
unei; privitor la propunerea admisa de Consistoriul Su-
perior, «de a se intervene la Onor. Guvern, ca sa rein-
fiinteze seminariile eparhiale, insa numai cu patru clase
superioare.) S'a intervenit la MinisterCassa Bisericii
prin adresa No. 128 din 28 Mai 1913.
In sedinta dela 29 Mai 1913, s'a citit scrisoarea primita
<dela I. P. S. Arhiepiscop Ortodox de Carlovitz, Mitro-
<polit si Patriarh sarbesc D. D. Luchian, prin care ras-
«punde la notificarea ce i s'a facut despre alegerea si su-
<irea pe scaunul sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei a I. P. S.
«Mitropolit Primat D. D. Konono. S'a luat act si s'a de-
cis a se tipari in revista «Biserica Ortodoxa Romana».
S'a publicat In revista pe luna Iunie 1913 p. 220-222.
Idem in aceeasi sedinta, se aproba a se Inainta Ministerului
de Culte < raportul P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaoanul,
relativ la invatamantul religiei in scoale,* care s'a admis si
de Consistoriul Superior. S'a inaintat Ministerului cu adresa
No. 153 din 31 Mai 1913; la care nu s'a primit raspuns.

www.dacoromanica.ro
14 ACTE OFICIALE

Idem in aceeasi sedinta, s'a citit raspunsul care sa se


trimita Sanctitatei Sale firea Fericitului Patriarh Ecume-
nic al Constantinopolului D. D. Ghermanos la scrisoarea
prin care incunostiinteaza despre alegerea si intronarea
4Sanctitatei Sale pe scaunul Sfintei Patriarhii Ectimenice,.
S'a trimis prin Onor. Minister de Externe cu adresa
No. 165 din 6 Iunie 1913. S'a publicat in revista 4Bise-
rica Ortodoxa) pe luna Iunie 1913 p. 213-216.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul comisiunei,
privitor la propunerea admisa de Consistoriul Superior
s de a se intervene la Onor. Guvern, spre a se ridica curba
si a se ameliora salariile preotilor, cantaretilor, protoiere-
ilor si revizorilor eparhiali>. S'a intervenit la Onor. Mi-
nister al CultelorCassa Bisericiiprin adresa No. 135
din 31 Mai 1913.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat a se intervene la
Minister spre a se egala salariile tuturor profesorilor de
S'a intervenit prin. adresa No. 154 din 31 Mai 1913,
la care nu s'a primit raspuns.
In sedinta dela 31 Mai, s'a aprobat ca desbaterile sf.
Sinod sa se publice dupa notele stenografice in Moaitorul
Oficial si In revista tBiserica Ortodoxa Romana,.
Idem In aceeasi sedinta, s'a aprobat a se intervene la
Guvern, pentru inbunatatirea situatiei monahilor romani
aflatori in sf. Munte». S'a intervenit prin adresa No. 190
si 191 din 7 Septembrie 1913.
Sesiunea de primavara a sf. Sinod s'a inchis prin Me-
sagiul Regal No. 4204 din 31 Mai 1913 (Mon. Of. No. 50
din 7 Tunic pag. 2225).
Desbaterile sf. Sinod din sesiunea de primavara 1913
s'au publicat in Monit. Oficial No. 145 din 28 Septembrie
1913, pag. 5818 si No. 146 pag. 5879.
* *
Sesiunea de Toamnd 1913.
Sfantul Sinod a fost convocat in sesiune de toamna
1913, pentru ziva de 9 Oct. cu Decretul Regal No. 5813.
Sesiunea de toamna 1913 a sf. Sinod s'a deschis prin
Mesagiul Regal No. 5899 din 9 Oct. 1913 (Mon. Of
No. 157 din 12 Octombre pag. 6449).
In sedinta dela 9 Oct, Sf. Sinod a luat act de adresa

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 15

Ministerului Cultelor (Ad.-tia Casei Bisericii) No. 32.638/913


cu care s'a inaintat in copie adresa Ministerului de Do-
menii No. 72307/913, «comunicand ca pamanturile biseri-
cesti nu cad sub prevederile legei bunurilor de mana moartae.
Idem in aceeasi .sedinta, s'a luat act de adresa Mini-
sterului CultelorCassa BisericiiNo. 19.112 913 prin
care raspunde la adresa sf. Sinod No. 129/913, «comuni-
cand ca, pentru imprimarea icoanelor mentine dispoziti-
unile din contractul incheiat in aceasta privinta cu socie-
tatile clerului de mire.
In sedinta dela 15 Octombrie 1913, s'a aprobat pro-.
punerea facuta de P. S. Episcop Nifon al Dunarei de Jos,
de a se imprima in cateva mii de exemplare formula pen-
tru pomenirea familiei regale stabilita de sf. Sinod ".
Idem in aceeasi sedinta, se aproba ca sa se revizuiasca
cartea de tedeumuri si cartea pentru sfintirea bisericilor
de catre Comisiunea pentru revizuirea cartilor de ritual,
dar lucrarea comisiunei sa se aduca, spre a se citi si a-
proba, in sfantul Sinod ".
Idem in aceeasi sedinta Sf. Sinod a luat act de adresa
Mini'sterului Cassa BisericiiNo. 25250/913, prin care
comunica di M. S. Regele, prin Decretul Regal No. 5068
dela 23 Iulie a. c. «a intarit pe P. C. Econom Al. Ser-
ban, spre a fi hirotonit Arhiereu cu titlul de Craioveanu»
(Mon. Of. No. 95 din 30 Iulie 1913). Se decide a se urrna
conform regulamentului sf. Sinod.
In sedinta dela 16 Oct. 1913, s'a discutat chestia or-
ganizarei provizorii bisericesti din noul teritoriu dobrogean
anexat Regatului Roman ".
In sedinta dela 18 Oct. 1913, Sf. Sinod a luat act de
<scrisoarea Sanctitatei Sale Prea Fericitului Patriarh Ecume-
nic al Constantinopolului D. D. Ghermanos, prin care ex-
<prima calduroase si vii multumiri pentru scaparea din
«marea primejdie a P. S. Episcop Fotie al Polianiei de
catre armata romans peste Dunare si pentru primirea si
<ingrijirea simpatica, pe care a avut-o in Romania acel
<P. S. Episcope. Se decide a se publics In revista <Bise-
rica Ortodoxa Romans ". S'a publicat in No. 7 pe luna
Oct. 1913 p. 426-429. S'a raspuns Sanctitatei Sale Pa-
triarhului Ecumenic prin adresa No. 296 din 7 Noembrie

www.dacoromanica.ro
16 ACTE OFICIALE

1913, publicata in revista (Biserica Ortodoxa Romana»


pe luna Octombrie 1913 p. 427-429.
Idem in aceeasi sedinta, se aproba formula pentru po-
menirea Familiei Regale si se decide a se tiparI in zece
mii exemplare la Tipografia Cartilor Bisericesti >. (Adresa
sf. Sinod No. 322/913). S'a publicat in revista < Bis. Ort.
Rom» pe luna Octombre 1913 p. 413-415 si in foaie
deosebita.
Idem in aceeasi sedinta, se aproba a se retiparI Pra-
vila Mare si Pidalionul in cate 6000 exemplare, dupa ce
vor fi revizuite de o comisiune speciala, in care se aleg
P.P. S.S. Episcopi Teodosie al Romanului, Nicodim al
Husilor si P. S. Arhiereu Teofil Ploesteanu». (Adresa
No. 262-266 din 21 Octombrie 1913).
In sedinta dela 21 Oct. 1913, se admite in unanimitate
«propunerea facuta de I. P. S. Mitropolit al Moldovei pri-
avitoare la numirea unui P. S. Arhiereu ca delegat al Sf.
<Sinod, pentru administrarea provizorie a Cadrilaterului Do-
«brogean, 'Ana la regularea definitive prin lege» (Adresa
No. 270 913) catre D. Ministru de culte.
In sedinta dela 23 Octombrie, s'a luat act de declaratia
«P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaoanul, Administratorul
«Cassei Bisericii, ca locul dela lerusalim, pentru zidirea u-
«nei biserici Romane, a fost bine cumparat; ca se va in-
«terveni pentru obtinerea firmanului imperial si a binecu-
«vantatei P. S. Patriarh al Ierusalimului si ca s'a cerut
4 deschiderea unui credit de 100.000 lei, pentru inceperea
( c a t mai curand a zidirei bisericii dela lerusalim.»
In sedinta dela 24 Octombrie, Sf. Sinod a luat act de
«adresa Ministerului CultelorCassa Bisericiiprivitoare
«la numirea comisiunei pentru examinarea dirigintilor de
«coruri vocale la bisericile din Capitala, comunicand ca
»din partea Ministerului se va delega persoana ce se va
«crede de cuviinta, atunci cand se va putea plati». (Adresa
No. 327/913).
Idem In aceiasi sedinta, se discuta chestiunea daca tre-
bue sä se admita cererile seminaristilor de gr. I, de a fi
hirotoniti preoti is parohii rurale vacante.»
In sedinta dela 28 Octombrie, «Sf. Sinod aproba. pro-
«punerea I. P. S. Mitropolit al Moldovci: a) Ca Guvernul,

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 17

«prin Ministerul Cultelor sa oblige pe toti absolventii se-


«minariului cu diploma si licentiati in Teologie, sa ceard a
«fi hirotoniti preoti pentru parohiile vacante. In caz de
«refuz sa fie obligati a restitui statului suma cheltuita. cu
«Intretinerea lor; b) S se admitd hirotonia seminaristilor
«din clasa 7 a si a 8-a, can vor avea varsta de 20 ani im-
«pliniti c) Sa nu se admita hirotonia seminaristilor en pa-
«tru clase si d) Sa se infiinteze seminarii si sa se imbu-
«natateasca pozitiunea materials a preotilor (Adresa No.
329 913). cdtre D. Ministru de Culte.
Idem in aceiasi sedinta «se aproba a se pune in vedere
preotilor sä des si cantaretilor 1 4 din veniturile prevazute
in ultinr ul aliniat al art. 325 din regulamentul legei cle-
rului si a se institui o cutie la iconostas cu inscriptia:
Pentru cantareti>, in care se va strange ceeace vor da
credinciosii pentru cantareti si paracliseri.
In sedinta dela 30 Octombrie 1913, s'a primit dela Mi-
nisterul CultelorCassa Bisericiitablourile pe judete, cu
parohiile vacante si bisericile filiale fare preoti si un tablou
de numdrul elevilor din clasa 7-a si a 8- a dela seminarii.
Idem in aceiasi sedinta, Sf. Sinod a luat act de adresa
«Ministerului CultelarCassa Bisericiiprin care comu-
nica, ca proprietatea terenului din lerusalim este legal
Atrecuta Cassei Bisericii, in virtutea art. 102 alin. 2 din
Regulamentul Cassei Bisericii, care prevede ca legatele
«si donatiunile facute unei institutiuni religioase inexis-
tente, se accepta de Cassa Bisericii. >
Idem in aceiasi sedinta, se aproba propunerile facute
de preotii din Capitals printr'un memoriu relativ la acti-
vitatea for pentru luminarea poporului».
In sedinta dela 31 Oct. de dimineata Sf. Sinod a luat act
de adresa Ministerului CultelorCassa BisericiiNo. 36168
din 29 Oct. 1913, «prin care comunica, ca intru cat pri-
veste fabricatiunea de lumandri de ceard la manastiri, s'
«alcdtuit un proiect de lege In acest sensi in urma caruia
<se vor determine si mandstirile care vor fi insarcinate cu
»astfel de fabricatiuni».
Idem in aceiasi sedinta, Sf. Sinod a aprobat propune-
«rea I. P. S. Presedinte, de a se intervene la Guvern,
«spre a se face o revizuire si o noun alcatuire a tuturor
Biserica Ortodoxa Romina 2

www.dacoromanica.ro
18 ACTE OFICIALE

parohiilor din card. urbane §i rurale, pentru motivul ca


< sunt rau alcatuite i multe infiintate din nou.»
Idem in aceia§i §edinta, se aproba a se intervene care
< D-nul Ministru de Culte, de a lua masurile necesare pen-
< tru admiterea la hirotonie a seminariqtilor din clasa 7-a
<§i a 8-a; a obliga pe absolventii seminariilor §i ai facul-
4<tatei de teologie, sa ceara a se hirotonI preoti la paro-
<,hiile vacante; iar cei can nu vor voi, sä fie obligati a
< restitui statului cheltuelile facute cu ei in seminarii §i in
<,facultatea de teologie.»
Idem in aceia§i editita Sf. Sinod a luat act de declara-
< tiunea.P. S. Episcop Nicodim al Hu§ilor, ca va suprima
< prefata dela cartea Mica Biblie Si va indrepta toate grerlile
< indicate In raportul comisiunei, privitor la numita carte.»
Raportul Comisiunei s'a publicat, comform votului dat de
Sf. Sinod, In revista <13iserica Ortodoxa Romana» pe luna
Octombre 1913 pag. 445-474.
In qedinta dela 31 Oct. 1913, dupa amiaza, Sf. Sinod,
cin vederea intrebarei facuta de d-nul Ministru al Culte-
dor, daca cetatenii bulgari orthodoxi, aflati pe noul teri-
< toriu anexat Statului Roman gi can prin faptul anexiunei
csunt considerati ca Romani, sunt omodoxi? Sf. Sinod a
<illotarit In unanimitate ca sunt omodoxi, tinand de aceia0
«biserica a Statului Roman.»
Idem in aceia0 §edinta, s'a admis propunerea: Ca Sf.
<Sinod luand act de declaratiunea facuta de P. S. Epis-
«cop Nicodim al HuOor, ca e gata la Indreptarile indi-
< cate de Sf. Sinod la cartea numita Mica Biblie Si a re-
< trage prefata ofensatoare», declara ca pastreaza votul dat
cieri cu privire la aceasta chestiune, fara a fi inteles ca
4,considera pe P. S. Episcop ca eretic,.
Sesiunea de toamna 1913 a Sf. Sinod s'a Inchis prin
Mesagiul Regal No. 6137 din 31 Oct. 1913, fiend Ministru
de Culte d. C. G. Disescu (Monitorul Oficial No. 175 din 5
Noembrie 1913 pag. 7457).
Desbaterile sesiunei de toamna 1913 a Sf. Sinod s'au
publicat In Monitorul Oficial No. 70 din 28 Iunie 1914 pag.
3528 §i No. 71 pag. 3596.
* *
Cu adresa No. 22 din 17 Martie qi 23 din 20 Martie
1914. s'a trimis Directiunei Tipografiei Cartilor Bisericeqti,

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 19

spre publicare In revista Biserica Ortodox& Romdnd: a) Trei


(vechi documente bisericesti de acum 30 ani trecuti, dar
«care sunt si.acurn de actualitate: 1) Regulamentul pentru
«buna conduita a clerului in genere; 2) Cartea pastorala a
«Sf. Sinod contra unui congres preotesc proiectat si al ,3)
«Cartea pastorala a Mitropolitului Primat Calinic Miclescu
«relativa tot la congresul proiectat; precum si tabloul cu
«dezideratele exprimate de Sf. Sinod si de Consistoriului
«Superior Bisericesc dela 1909 pane la Oct. 1913». S'au pu-
blicat In revista Biserica Ortodoxa Romana» pe luna Martie
anul 1914 pag. 953-1019, precum si in brosura deosebita.
*
* *
Sesiunea de Primdvarci 1914.
Prin Inaltul Decret Regal No. 1948, Sf. Sinod este con-
vocat pentru ziva de 5 Mai in sesiune de primavara. (A-
dresa Ministerului Cultelor--Cassa BisericiiNo. 17258
din 3 Mai 1914. (Mon. Oficial No. 25 din 4 Mai 1914
pag. 1265.
Sesiunea de primavara a Sf. Sinod s'a deschis prin Me-
sagiul Regal No. 2002 din 5 Mai 1914, fiind Ministru de
Culte d. I. G. Duca (Monitorul Oficial No. 26 din 6 Mai
1914 pag. 1313).
In sedinta din 5 Mai 1914, Sf. Sinod a admis propu-
«nerea facut6. de P. S. Episcop Nifon al Dunarei de Jos,
«semnata de mai multi P. P. S. S. Membri, ca incidentul
A privitor la cartea intitulata Mica Biblie sä ramana inchis;
«iar autorii ei, la o viitoare editie sã schimbe prefata si
«sa tine seamy de observatiunile acute de Sf. Sinod prin
«raportul sau; directorii ambelor seminarii din Bucuresti
«si Iasi sä ramana la locurile lor, ca iertati da Sf. Sinod.
Idem in aceiasi sedinta s'a luat act de urmatoarele co-
municari : 1) Ministerul CultelorCassa Bisericiiprin a-
dresa No. 13948 din 14 Aprilie 1914, aduce la cunos-
«tinta Sf. Sinod ca prin legea pentru organizarea Dobrogei
«noui, promulgate. cu Inaltul Decret Regal No. 1421 dela
«31 Martie a. c. se prevede la art. 16 alin. 4, ca ju-
«detele Durostor si Caliacra din Dobrogea noun fac parte
«din Episcopia Dunarei de Jos, luandu-se acestei Eparhii

www.dacoromanica.ro
20 ACTB OFICIALE

ojudetul Braila si trecandu-se Eparhiei Buzaului, iar prin


art. 17 se prevede : Ca Arhiereut locotenent al Eparhiei
(Dunarei de Jos va avea resedinta permanents In orasul
< Constanta» (Mon. Oficial No. 1 bis din 1 Aprilie 1914
peg. 49).
2) Ministerul CultelorCassa Bisericiiprin adresa No.
15022 din 18 Aprilie 1914 R comunica, ca starea mate-
< riala a preotilor si a cantaretilor bisericesti s'a putut 1m-
«bunatati prin bugetul in curs, cu Incepere dela 1 Oct.
1914, in chipul urmator: preotilor cu seminariul inferior
41i s'a prevazut 60 lei lunar, celor cu seminar complect 90
lei lunar; supranumerarilor 45 lei lunar, cantaretilor se-
< minaristi 30 lei lunar, iar celorlalti 15 lei lunar.»
3) < Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei comunica prin adresa
<No. 40 din 10 Ianuarie 1914, ca dupa ce P. C. Econom
Al. Serban din Iasi a fost tuns in schima monahala in
sf. Manastire Cernica In ziva de 7 Noembrie 1913, clan-
4du-i-se numele de Alexie si dupa ce in ziva de 12 De-
cembrie, acelas an, o fost ridicat la rangul de Arhiman-
gdrit in biserica Sf. Spiiidon Nou din Capitala, apoi in
< ziva de 22 Decembrie 1913 numitul Arhimandrit a fost
< hirotonit Arhiereu cu titlul de Craioveanu to biserica Ca-
<tedrala a Sf. Mitropolii).
In sedinta dela 7 Mai 1914, oSf. Sinod a aprobat pro-
punerea, ca Biblia,-editia Sf. Sinod,-aflata sub tipar, sa cu-
prinda numai cartile canonice fara cartea Iosif Flavin, a-
flata. In vechile editii; sa nu i se puna nici o prefata si
Noul Testament sa se tipareasca dupa editia aprobata
deja de Sf. Sinod, fara a se mai revizul din nou. > (A-
dresa No. 197 914 catre Directia Tipografiei Cartilor Bi-
sericesti).
Idem in aceeasi sedinta, se aproba raportul comisiunei
privitor la recunoasterea numirei d-lui I. Mihalcescu ca
membru redactor la revista «Biserica Ortodoxa Rom'anap,
numire fa.cuta prin adresa Ministerului CultelorCassa Bi-
sericiiNo. 6977 din 28 Februarie 1914 (Adresa No,
96 914 catre Ministerul CultelorCassa Bisericii.
Idem in aceeasi sedinta, se aproba raportul comisiunei
privitor la memoriul preotilor din Capitals, care s'a ad-
mis de Consistoriul Superior Bisericesc, si prin care se

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 21

propun mijloacele prin care s'ar putea combate propagan-


dele sectelor eretice ca adventisti, etc. > (Adresa No.
102 914 catre Ministerul CultelorCassa Bisericii).
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul Comisi-
unei de a se intervene la Inaltul Guvern, pentru a se lua
masurile cuvenite ca sarbatorile sa fie t'nute si respectate
cu toata sfintenia cuvenita zilelor de repaos si de educa-
tie sufleteasca) . S'a facut intervenire catre Ministerul Cul-
telorCassa Bisericiiprin adresa No. 109 914.
In sedinta dela 8 Mai 1914, Sf. Sinod a admis pro-
punerea facutO de P. S. Arhiereu Meletie Constanteanu
ca Director al Tipografiei Cartilor Bisericesti, ca. °data. cu
tiparirea Bibliei intregieditia sf. Sinodsd se tipareasca
Inca 3000 exemplare numai din Noul Testament . (Adresa
No. 103 914 catre Ministerul Cultelor Cassa Bisericli
la care Ministerul a rdspuns prin adresa No. 22019 din
3 lunie 1914, ca s'a aprobat propunerea facuta.)
Idem in aceeasi sedinta se voteaz regulamentul pen-
tru adunarde generale preotesti pe tara intreaga, care a
fost votat de Consistoriul Superior Bisericesc in sedinta
dela 2 Mai 1914 S'a inaintat Ministerului CultelorCassa
Bisericiipentru sanctionare cu adresa/ No. 110 914.. S'a
sanctionat cu Decretul Regal No. 2843 din 23 Iulie 1914,
publicat in Monitorul Oficial No. 102 din 5 August 1914.
Cu adresa No. 125 din 14 August 1914 s'a trimis la Ti-
pografia Cartilor Bisericesti, spre a se publica in revista
Biserica Ortodoxa Romana». S'a publicat in No. 5 luna
August 1914 p. 392-395.
In sedinta dela 9 Mai 1914, Sf. Sinod a luat act si a
decis a se publica in revista «Biserica Ortodoxa Romany
raportul P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaoanul si at P. S.
Arhiereu Meletie Constanteanu, relativ la administratia bi-
sericeasca in noul teritoriu Dobrogean.» S'a trimis spre
publicare in revista < Biserica Ortodoxa Romana cu. a-
dresa No. 105 din 22 Mai 1914. S'au publicat in revista
pe luna Mai 1914 p. 159-172 si pe luna Iunie 1914
p. 254-259.
Idem in aceeasi sedinta, «s'a aprobat formula care se
va pune ca poarta la noua editie a Bibliei aflatoare sub
tipar, dupa propunerea I. P. S. Mitropolit Primat D. D.

www.dacoromanica.ro
22 ACTE OFIC1ALE

Konon. S'a trimis la Tipografie cu adresa No. 106 din 22


Mai 1914 si 168 din 27 Octombrie 1914.
Sesiunea de primavara. 1914 a sf. Sinod s'a inchis cu
Mesagiul Regal No. 2026 din 9 Mai 1914 (Mon. Of. No.
35 din 18 Mai 1914 p. 1777).
Desbaterile sesiunei de primavara a sf. Sinod s'au pu-
blicat in Monitorul Oficial No. 188 Noembre 1914 pag.
8654-8684.
* * *

Cu adresa sf. Sinod No. 112 din 27 Mai 1914, s'a


Inaintat Ministerului CultelorCassa Bisericiiprocesele
verbale ale Comisiunei pentru revizuirea textului Bibliei.
(ultimile pentru terminarea lucrarei). Cu adresa No. 114
din 23 Iunie s'a trimis spre publicare in revista «Biserica
Ortodoxa Romany adresa cu No. 112 914 catre d-nul
Ministru at Cultelor. S'a publicat In revista pe luna Iulie
1914 p. 285-292.
Cu adresa No. 135 din 11 Octombrie 1914, s'a trimis
la Tipografia Cartilor Bisericesti, spre a se publica in
«revista «Biserica Ortodoxa Romany > lucrarile relative:
«1) La inmormantarea si pomenirile raposatului si vred-
qnicului de vesnica neuitare, a bunului si Inveci regretatu-
dui Rege Carol I si 2) toate lucrarile decurse cu ocazia
«suirei pe tron a noului Rege Majestatea Sa Ferdinand I
«si alte lucrari in legatura cu acestea . S'au publicat in
revista pe luna Octombric 1914 p. 625-637.
*
* *

Sesiunea do Toamnd 1914.


Sf. Sinod a fost convocat in sesiune de toamna 1914,
prin Inaltul Decret Regal No. 3347 dela 22 Oct. (Adresa
Cassei Bisericii No. 39121 din 22 Octombrie 1914.
Sesiunea de toamna a sf. Sinod s'a deschis cu Mesa-
giul Regal No. 3372 din 24 Oct. 1914, find Ministru de
Culte domnul I. G. Duca.
In sedinta din 24 Octombrie 1914, Sf. Sinod a luat
act de adresa No. 38.495 din 16 Octombrie 1914, prin
«care d-1 Ministru I. G. Duca exprima calduroase multu-

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICJALE 23

miri, pentruca cu ocazia funerariilor M. S. Regelui Carol I,


«Inaltul Cler facandu-si datoria in chipul cel mai vrednic,
«asa cum s'a infatisat in diferitele rugaciuni catre Atonte
«ziditorul, pentru odihna sufletului si pentru pomenirea
«marelui carmuitor al tarei din vreme de 48 ani».
Idem -in aceeasi sedinta, s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 30631 din 2 August
1914, prin care comunica ca M. S. Regele prin Inaltul
Decret Regal No. 2843 din ,23 Julie 1914, a aprobat re-
gulamentul pentru adunarile generale preotesti pe tara
intreaga. (Publicat in Mor. Of. No. 102 din 5 August 1914
p. 5242 si in rev. Bis. Ort. Rom. pe Aug. 1914 p. 392-395.
Idem in aceeasi sedinta, s'a luat act de adresa Mini-
sterului CultelorCassa BisericiiNo. 22019 din 3 Iunie
1914, < prin care comunica ca a aprobat a se tiparl la Ti-
pografia Cartilor Bisericesti, odata cu Biblia si 3000 exem-
plare Noul Testament, dupe cum s'a cerut de sf. Sinod.
Idem in aceeasi sedinta, s'a luat act de adresa Ministe-
rului Cultelor Cassa Bisericii No. 27002 din 1 Iulie
1914, prin care comunica ca, a admis in mod provizoriu
«deocamdata, 'Dana la intocmirea bugetului pe anul finan-
ciar viitor, ca P. S. Arhiereu Teofil Ploesteanu, sa inde-
« plineasca. sarcina de presedinte al Comitetului de redac-
tie al revistei Biserica Ortodoxa RomAna» (Adresa sf.
Sinod No. 118/914).
In sedinta din 29 Oct. 1914, Sf. Sinod a decis a se
«mentine votul dat in sedinta dela 15 Oct. 1913, ca sa
«se face revizuirea carter de Te-Deumuri si a cartei pen-
tru sfintirea bisericilor, de catre Comisiunea respective,
«dar lucrarea sa, sa se prezinte slantului Sinod spre a se
«citi si aproba, cu indreptarile ce se vor face». (Adresa
No. 214 din 22 Decembrie 1914).
In sedinta dela 30 Oct. 1914, s'a ales Comisiunea care
sa studieze, ce masuri trebue a se lua cu privire la vizita-
torii sfintelor Manastiri, dintre cari unii sunt bolnavi de
boale contagioase, avandu-se in vedere regulamentul exi-
stent al sf. Sinod, pentru pazirea Manastirilor de oftica
si alte boli molipsitoare. (Adresa No. 178-180/914).
Idem in aceeasi sedinta, Sf. Sinod a stabilit formula
pentru pomenirea Familiei Regale la serviciile biSericesti.

www.dacoromanica.ro
24 ACTE OFICIALE

Idem in aceeasi sedinta < s'a primit si propunerea fa-


cuta de I. P. S. Presedinte D. .D. Konon, ca in vederea
marilor ctitorii, a se pomen1 repauzatul Rege Carol I, la
vohodul cel mare, impreuna cu ctitorii bisericii». (Adresa
No. 200 din 12 Noembrie 1914 si 205-212 914.)
In sedinta din 31 Octombrie 1914, «s'a admis ca si
Tipografiei Cartilor Bisericesti sa i se dea dreptul de a
desface icoane bisericesti, care se tiparesc in acea tipografie,.
Idem in aceeasi sedinta s'a admis propunerea a se in-
terveni la d-1 Ministru de Culte, ca sä se modifice legea
pentru fabricarea lumanarilor de ceara, spre a se da voe
si Manastirilor esa. fabrice lumanari de ceara curatas. (A-
dresa No. 199 din 12 Noembrie 1914.) .

Sesiunea de toamna 1914 a sf. Sinod s'a inchis prin


Mesagiul Regal No. 3432 din 31 Oct. 1914.

LUCRARILE MAI INSEMINATE ALE CONSISTORIULU1


SUPERIOR BISER[CESC. (1912-1915)

Sesiunea de Primdvard 1912.


Consistoriul Superior Bisericesc a fost convocat in sesi-
une de primavara 1912, pentru ziva de 1 Mai, prin Inal-
tul Decret Regal No. 2445 din 20 Aprilie 1912 (Mon.
Ofic. No. 22 din 27 Aprilie 1912 pag. 962.)
Sesiunea de primavara. a Consistoriului Superior Bisericesc,
s'a deschis prin Mesagiul Regal No. 2624 din 1 Mai, fiind
Ministru de Culte d. C. C. Arion. (Mon. Of. No. 26 din 3 Mai,
pag. 1153). Cuvantarea I. P. S. Presedinte D. D. Konon
pentru deschiderea sesiunei se afla publicata in revista Bi-
serica Ortodoxa Romany pe luna Mai 1912 p. 105-110.
In sedinta din 7 Mai, «s'a modificat regulamentul inte-
rior (parte) al Consistoriului Superior Bisericesc.,
In sedinta din 9 Mai «s'a ales comisiunea care sä alca-
«tuiasca rugaciunile trebuitoare la diferite ocaziuni: pre.-
«cum la desvelirea unei statui, la inaugurarea unui tunel,
«a unui pod, a unui bastiment etc. pentru care nu se ga-:
«sesc rugaciuni in cartile de ritual >s. S'au ales in Comisi-
une P. S. Arhiereu Evghenie Pitesteanu si P.P. C.C. Eco-
nomi I. Antonovici, C.. Nazarie, Ilie Teodorescu si C. Io-
nescu. (Adresa No. 72-78 din 18 Mai 1912)

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 25

In sedinta dela 11 Mai 1912, Consistoriul Superior a a-


probat propunerea facuta de mai multi membri < de a se
interveni catre dnul Ministru de Cuite, ca sa se ridice
curba dela salariile tuturor preotilor urbani si rurali,. S'a
intervenit prin adresa No. 70 din 18 Mai 1912.
Idem in aceeasi sedinta, Consistoriul Superior a ales pe
P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaoanul ca inspector al semi-
nariilor clericale, (Adrea No. 79 din 23 Mai 1912). «A
fost recunoscut ca inspector, al seminariilor de Ministerul
CultelorCassa BisericeiL-prin adresa No. 15752 din 7
Iunie 1912,.
Idem in aceeasi sedinta s'a terminat modificarea regu-
lamentului interior at Consistoriului Superior Bisericesc In-
ceputa in sedinta dela '7 Mai curent. S'a inaintat pentru
sanctionare cu adresa No. 83 din 25 Iunie 1912. S'a sane-
tionat cu Decretul Regal No. 3776 din 22 August 1912.
(Mon. Of. No. 130 din 12 Septembrie 1912 pag. 6338 si
rectificat In Mon. Of. No. 143 din 28 Septembrie pag.
6890. A se vedea adresa Ministerului CultelorCassa Bi-
sericii No. 24149 din 7 Septembrie 1912, prin care co-
munica sanctionarea acestui regulament, publicat In revista
cBiserica Ortodoxa romana» No. 6 pe Septembrie 1912
pag. 609-615).
In aceiasi sedinta s'a aprobat ra -ortul Comisiunei de
a se acorda preotilor despagubiri, pentru imburiatatirile
facute pe pamanturile bisericilor, in cazul cand acele pa-
manturi s'ar vinde sau instraina.
Idem in aceeasi sedinta «s'a aprobat ca In privinta ju-
«ramantului preotilor, cand vor fi obligati de catre auto-
< ritatile judecatoresti civile ca sa jure, preotii sunt datori
(sa se conformeze hotararei luata de- sf. Sinod mai Ina-
,
(inte in aceasta chestiune.,
Sesiunea de primavara 1912 a Consistoriului Superior
Bisericesc s'a inchis prin Mesagiul Regal No. 2763 din 11
Mai 1912. (Mon. Of. No. 32 din 12 Mai pag. 1529).
Sumarele sesiunei de primavara 1912 a Consistoriului
Superior Bisericesc s'au publicat in Monitorul Oficial No.
60 din 16 Iunie pag. 3138 din 1912 si in revista «Bise-
rica Ortodoxa Romany > No. 3 pe luna Iunie 1912 pag.
209-240.

www.dacoromanica.ro
26 ACTE OFICIALE

Sesiunea de 7 oamnd 1912.

Sesiunea de toamna 1912 a Consistoriului Superior Bi-


sericesc s'a convocat pentru ziva de 10 Octombrie prin
Inaltul Decret Regal No. 4126 din 27 Septembrie 1912.
Sesiunea de toamna s'a deschis prin Mesagiul Regal No.
4299 la 10 Oct. fiind ministru de culie ad-interim d. C. C.
Arion (Mon. Of. No. 154 din 11 Octombrie pag. 7441).
In ziva de 10 Octombrie 1912, cu ocaziunea deschide-
rei sesiunei de toamna a Consistoriului Superior Bisericesc
s'a facut inaugurarea noului palat al. sf. Sinod si al Con-
sistoriului Superior Bisericesc (Mon. Of. No. 209 pag. 9676).
Cuvantarea I. P. S. Presedinte D. D. Konon, tinuta cu o-
caziunea inaugurarei noului local s'a publicat in revista
«Biserica Ortodoxa Rornand.* No. 8 pe Noembre 1912
pag. 737-743.
Prin adresa Ministeriului CultelorCassa BisericiiNo.
28015 din 9 Octombrie 1912,, «s'a comunicrt ca prin Inalt
Decret Regal No. 4080 din 22 Septembrie 1912, Majestatea
Sa Regele a sanctionat modificarea regulamentului pentru
alegerea membrilor Cons!storiului Superior Bisericesc dela
1909» (Mon. Of. No. 155 din 12 Oct. 1912 pag. 7508).
In sedinta dela 12 Oct. Consistoriut Superior a luat act
de adresa Ministerului CultelorCassa Bisericii No. 15752
din 7 Iunie 1912, prin care recunoaste alegerea P. S. Ar-
hiereu Vartolomei Bacaoanu ca inspector al seminariilor.
Idem in aceiasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa Bisericei No. 24149 din 7 Septem-
brie 1912, «prin care comunica ca. M. S. Regele prin Inalt
Decret Regal No 3776 a- aprobat modificarea regulamen-
tului interior al Consistoriului Superior Bisericesc.»
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 26996 din 2 Octom-
brie 1912, «prin care comunica ca M. S. Regele prin Inalt
«Decret Regal No. 3315 a confirmat ca membru al Con-
«sistoriului Superior Bisericesc pe P. C. Arhimandrit Te-
« octist Stupcanu superiorul manastirei Cetatuia din Iasi, In
«locul P. C. Arhimandrit Veniamin Piticaru, fost superior
«al manastirei Rasca.»

www.dacoromanica.ro
ACTE OFiCIALE 27

Idem In aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-


rului CultelorAdm. Cassei BisericeiNo. 26997 din 2
Octombre 1912, «prin care comunica ca conform legei si
«regulamentului Consistoriutui Superior, cei 10 membri e-
445iti la sorti, urmeaza a functions si in sesiunea actuala.
< Consistoriul Superior decide, ca membrii esiti la sorti, au
«drept conform legei si regulamentului, sä ramana in e-
< xercitiul mandatului for 'Ana la sesiunea ordinara viitoare.
«Despre aceasta s'a comunicat Ministerului*Cassa Bise-
riceiprin adresa No. 133 din 12 Octombre 1912 (Mon.
Oficial pag. 9680).
Idem in aceiasi sedinta, s'a admis propunerea de a se
intervene la Guvern, sä se acorde reducere pe caile ferate
preotilor pentru dus si intors la conferintele pastorale.
S'a intervenit la Ministerul CultelorCassa Bisericiiprin
adresa No. 134 din 12 Oct. 1912.
In sedinta dela 16 Octombre, s'a admis propunerea
P. C. Econom C. Nazarie, de a se publics in revista Bi-
serica Ortodoxd Romdnd, lucrarile dela congresul profeso-
rilor de religie, tinut in Bucuresti In luna Oct. a. c. din
initiativa Ministerului de Culte si Instructiune. S'au pu-
blicat in revista «Biserica Ortodoxa Romana» No. 9 pe
Decembre 1912 pag. 910-932, in No. 12 pe Martie 1912
pag. 1014-1033; No. 1 pe April 1913 pag. 47-66; No.
2 pe Mai 1913 pag. 166-189; No. 3 pe Iunie 1913 pag.
315-328; 397-413 etc.
Idem in aceeasi sedinta, s'a luat act de adreSa Mini-
sterului Cultelor Cassa Bisericii No. 28221 din 12
Oct. 1912 prin care comunica «ca s'a aprobat 2 stenografi
pentru sf. Sinod si Consistoriul Superior Biseficesc, ceruti
prin adresa No. 105 912.
In sedinta dela 19 Octombrie, s'a aprobat propunerea
facuta. de P. C. Econ. 1. Gotcu, de a se face un regula-
ment pentru catihizarea crestinilor si a copiilor, care sa
fie ratificat si de sf. Sinod.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat propunerea facuta
de P. C. Econom Nazarie, prin care cere «a se intervene
41a Minister spre a se da voie preotilor cu diploma de
seminar superior si cu licenta in teologie, sa predea. in-
« vatamantul religios in scoalele primare, urbane si rurale.

www.dacoromanica.ro
28 ACTS OFICIALE

«S'a intervenit la Minister prin adresa No. 1 din 10 Ia-


«nuare 1913. Ministerul a raspuns prin adresa No. 7136
«din 12 Martie 1913, ca a dispus a se satisface cererea'.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul Comisi-
unei de a se intervene la Ministerul Cultelor, spre a dis-
pune, sa se imprime in Tipografia Carti lor Bisericesti
caqi religioase cu caracter educativ, ce se vor prezenta
prin P.P. S.S. Kiriarhi). S'a intervenit prin adr. No. 164
din 27 Octombrie 1912. Cassa Bisericii a raspuns prin a-
dresa No. 5292 din 25 Februarie 1913.
Idem In aceeasi sedinta, s'a apro bat propunerea fa.cuta
«de P. C. Econ. P. Savin, semnata de mai multi P.P. C.C.
4membri, de a se intervene la Minister: 1) Pentru a se
«sporl salariile preotilor, fiind prea mici fate cu greutatile
«vietii; 2) A se ridica curba dela salariile preotilor, dupe
«cum s'a ridicat dela salariile tuturor functionarilor Sta-
«tului. 3) Inaintarea pe loc sa se face si pentru greotii
<urbani si sa se mareasca numarul celor inaintati, nu cum
«este astazi numai unul pe judet si la 2 ani. 4) Parnantu-
4rile in plus dela parohii sa se dea de preferinta preoti-
<lor, platind pentru ele preturile hotarite pe regiuni.
«5) Imbunatatirea salariilor protoiereilor si revizorilor epar-
«hiali si 6) imbunatatirea:salariilor cantaretilor.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul Comisi-
unei, de a se intervene la Ministerul Cultelor ca sa se
lase preotilor cu personalul bisericilor, a se folosi de pa-
manturile bisericilor date prim legea dela 1864. S'a in-
tervenit la Minister prin adresa No. 2 din 12 Ianuarie 1913.
Idem in aceeasi sedinta, «s'a aprobat raportul Comisi-
(unei, de a se intervene la Ministerul Cultelor sa se re-
«zilieze contractul cu Libraria Nationale, relativ la drep-
«tul ce i i'a a:ordat de a vinde icoane bisericesti. Acest
«drept s1 s3 tha societatilor clerului, ear icoanele sa se
«tipareasca la Tipografia Cartilor Bisericesti, de unde sa
«se distribae societatilor clerului dupe cerere).
In sedinta dela 20 Oct. 1912, s'a aprobat raportul
Comisiunei, de a se intervene la Ministerul Cultelor, cu
rugamintea de a se inbunatatl salariile functionarilor ad-
ministrativi bisericesti. S'a intervenit la Minister Cassa
Bisericiiprin adresa No. 168 din 2 Noembrie 1912:

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 29

Idem In aceeasi sedinta, s'a aprobat propunerea facuta


de P. C. Econom I. Gotcu «de a se intervene la Ministerul
Cultelor, sa se acorde pentru Invatamantul religios secundar
de fiecare class cate 2 ore pe saptAmand, cel putin». Nu s'a
primit raspuns.
Sesiunea de toamna 1912 a Consistoriul Superior Bise-
ricesc s'a inchis prin Mesagiul Regal No. 4426 din 20 Oct.
1912 (Mon. Ofic. No. 166 din 24 Oct. pag. 7953).
Desbaterile Consistoriului Superior Bisericesc din seSi-
unea de toamna 1912, s'au publicat in Monitorul Oficial
No. 209 din 15 Decembrie 1912 pag. 9671. Si in revista
(Bis. Ort. Rom., No. 10 pe Ianuarie 1912 p. 1-152.
Prin adresa Consistoriului Superior Bisericesc No. 155
din 29 Oct. 1912 s'a intervenit la Ministerul Cultelor
Cassa Bisericiica la modificarea legei pentru fabrica-
rea lumanarilor de ceara, sa se acorde $i man6stirilor drep-
tul .de a fabrics lumanari de ceara cuvata.
* * *
.Sesiunea de Prime-ward 1913.
Sesiunea de primavara 1913 a Consistoriului Superior
Bisericesc s'a convocat prin Inaltul Decret Regal No. 3278
dela 29 Aprilie 1913 pentru ziva de 2 Mai. (Mon. Ofic.
No. 22 din 30 Aprilie 1913 pag. 916).
Sesiunea de primavara 1913 a Consistoriului Superior
Bisericesc s'a deschis prin Mesagiul Regal No. 3460 din
2 Mai 1913, fiind Ministru de Culte d-1 C. G. Dissescu.
(Mon. Ofic. No. 24 din 3 Mai 1913 pag. 993).
Ministerul CultelorCassa Bisericiiprin adresa No.
13665 din 29 Aprilie 1913 comunica, ca prin Inaltul De-
cret Regal No. 3276 s'a convocat Colegiul Electoral pen-
tru alegerea noului Episcop al Ramnicului Noului Severin
pentru ziva de 5 Mai.
In sedinta din 2 Mai 1913, Consistoriul. Superior a luat
act de adresa Ministerului CultelorCassa BisericiiNo.
. 29281 din 18 Oct. 1912, prin care comunica ca, a dispus
a se trimite Monitorul Oficial si revista Sfantului Sinod,
P.P. C.C. Membri ai Consistoriului Superior, cu incepere
dela 1 Noembrie 1912.
Idem in aceeasi sedinta, s'a luat act de adresa Ministe-
rului Cultelor Cassa Bisericii No. 7136 din 12 Martie

www.dacoromanica.ro
30 ACTE OFICIALE

1913, prin care comunicd, ca a idispus luarea masurilor


cuvenite, din partea invdtamantului primar pentru satis-
facerea mijlocirei facutd prin adresa No. 1 din 1913, de
a se da voie preotilor sd predea invatamantul religios in
scoalele primare, urbane si rurale. S'a raspuns prin adresa
No. 182 din 7 Octombrie 1913, in vederea adresei Mi-
nisteruluiCassa Bisericiicu No. 32273 din 25 Septem-
brie 1913.
Idem in aceeasi sedintd, s'a luat act de adresa Mini-
sterului CultelorCassa BisericiiNo. 5292 din 25 Fe-
bruarie 1913, prin care comunicd ca s'a prevazut in
buget suma de 200.000 lei din care se va publica premii,
pentru cele mai bune lucrdri de predici. Aceasta ca ras-
puns la intervenirea fdcuta de catre Consistoriul Superior
prin adresa No. 164 din 1912.
In sedinta din 8 Mai 1913, s'a aprobat propunerea
P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaoanu, sustinutd de mai
multi membri, ca sumarele sedintelor Consistoriului Su-
perior sd se facd scurte, cum se fac la Camera si la Se-
nat; ear discutiile in extenso, sd se publice in Monitorul
Oficial si in revista «Biserica Ortodoxd Romand).
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de Adresa Mini-
sterului CultelorCassa BisericiiNo. 14663 din 7- Mai
1913, prin care comunica, ca prin Decretul Regal No. 3636,
P. C. Arhimandrit Teoctist Stupcanu fiend intarit ca su-
perior al mdnastirei Neamtu, s'a intdrit §i ca membru al
Consistoriului Superior Bisericesc, pentru care a fost ales
de Colegiul Monahal din jurisdictiunea sf. Mitropolii a
Moldovei si Sucevei.
Idem in aceeasi sedintd, s'a aprobat raportul Comisiunei
de a se intervene la Ministerul Cultelor, ca sä is cuveni-
tele masuri, ca protoiereii si in genere functionarii admini-
strativi bisericesti sa aiba dreptul la pensie la varsta si
cu anii de serviciu ca si ceilalti functionari ai Statului.
S'A intervenit la Minister prin adr. No. 73 din 11 Mai 191.
In sedinta dela 9 Mai, .s'a aprobat raportul Comisiunei
de a se intervene la Minister sä dispund a se egala sala-
riile preotilor invatatori cu ale celorlalti invaptcri. S'a
intervenit la Minister prin adresa No. 71 din 11 Mai 1913.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul Comisi-

www.dacoromanica.ro
ACTE OFIC1ALE 31

unei de a se lua dispozitiuni de catre P.P. S.S. Kiriarhi


Eparhioti si Ministerul de Culte, spre a se combate secta
adventistilor prin scrieri, predici si conferinte. S'a inter-
venit la P.P. S.S. Kiriarhi si Ministerul Cultelor prin a-
dresa No. 87-95 din 13 Mai 1913.
Idem in aceeasi sedinta, s'a primit propunerea de a
se intervene la Ministerul Cultelor sa dispuna a se lito-
grafia chipurile domnitorilor si ale ierarhilor romani din
trecut si a se raspandi in popor. S'a intervenit prin a-
dresa No. 72 din 11 Mai 1913.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat propunerea facuta
de P. C. Icon I. Gotcu, semnata de mai multi membri,
de a se intervene la locurile in drept, ca anchetele bise-
ricesti sä se faca la casa parohiala sau in pridvorul bise-
ricii. S'a intervenit la P.P. S.S. Kiriarhi si Ministerul Cul-
telorCassa Bisericiiprin adresa No. 78-86 din 13 Mai
1913. Misisterul CultelorCassa Bisericiia raspuns prin
adresa No. 18960 din 13 Iunie 1913, ca propunerea fiend
in contra art. 125 din Regulamentul legei clerului nu se
poate satisface.
In sedinta din 11 Mai 1913, s'a aprobat raportul Co-
misiunei de a se tipari la Tipografia Cartilor Bisericesti
proectul de regulament privitor la construirea de case
parohiale. S'a trimis la Tipografie ca sä se tipareasca
cu adresa No. 67/913.
In aceeasi sedinta, s'a primit propunerea facuta de
P. C. Arhimandrit Teoctist Stupcanu, de a se intervene
la Ministerul Cultelor, sä is masuri pentru a se face re-
paratiunile necessre manastirei qProbata» din jud. Suceava.
S'a intervenit la Minister prin adresa No. 77 din 13 Mai
1913.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat propunerea sem-
nata de mai multi membri, de a se intervene la d-1 Mi-
nistru de Culte sa se ridice curba dela salariile preotilor
si a se adaoga un spor de 20% la salariile preotilor si
cantaretilor.
In sedinta dela 14 Mai 1913, s'a aprobat raportul Co-
misiunei privitor la adresa Ministerului CultelorCassa
BisericiiNo. 6275 din 7 Martie 1913, (ca cercurile cul-
4turale sa se tina tot Duminica ca si pana acum; iar in

www.dacoromanica.ro
32 ACTE OFICIALE

< ceea ce priveste participarea preutilor la sedintele cer-


«curilor culturale, a se recomanda binevoitoarei atentiuni
a P. S. Kiriarhi, cu rugamintea ca preotii sa fie obligati
a da concursul prin participarea for la sedintele cercu-
rilor culturale ce se vor tine la o departare de cel mult
«sase Kilometri de sediul parohiei, fara a se jigni intere-
< sele religioase ale credinciosilop. (Adresa No. 101-109
catre P.P S.S Kiriarhi si Ministerul Cultelor din 15 Mai 1913).
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul Comisi-
unei de a se intervene la Ministerul Cultelor sa se acorde
si preotilor din Dobrogea dreptul de a putea fi impro-
pritariti pe pamanturi de ale Statului. S'a intervenit la Mi-
nisterul Cultelor, prin adresa No. 110 din 15 Mai 1913.
MinisterulCassa Bisericiia rasPuns prin adresa No.
17706 din 6 Iunie 1913 ca a intervenit la Ministerul de.
Domenii pentru a se satisface cererea.
In sedinta dela 14 si 15 Mai 1913, Consistoriul Su-
perior a votat regulamentul pentru preotii de armata,
care s'a inaintat Ministerului de Rasboi cu adresa No.
129 din 28 Mai 1913, la care Ministeru de Rasboi a ras-
puns prin adresa No. 4878 din 18 lunie 1913.
S'a cerut inapoierea regulamentului cu adnotatiunile
facute de Ministerul de Rasboi, prin adresa No. 131 din
24 Iulie 1913 si No. 1 din 19 Februarie 1914, la care
nu s'a primit raspunsul Ministerului de Rasboi nici nu s'a
inapoiat regulamentul trimis, spre studiere si adnotare.
Idem in aceeasi sedinta, s'a ales Comisiunea compusa
din P. S. Arhiereu Vartolomei Bacaonanul si P.P. C.C. E-
conomi C. Nazarie, Ilie Teodorescu, loan Gotcu si Joan
Antonovici, can va lua parte in consiliul general la cer-
cetarea programei pentru tnvatamantul rOgios:
Idem in aceeasi sedinta s'a aprobat propunerea de a
«se intervene la Guvern, ca O. se Infiinteze la inceputul
«anului viitur Inca 4 Seminarii la eparhiile care n'au semi-
«narii, insa numai cursul superior, primindu-se elevi cu 4
«chase gimnaziale sau chiar dela seminariile actuale, unde
< sunt prea multi».
In sedinta dela 16 Mai, s'a aprobat raportul Comisiunei
< de a se intervene catre d-1 Ministru de Culte: 1) Pentru
«a se ridica curba dela salariile preotilor. 2) De a se a-

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 33

«daoga la viitorul buget pe 1914/915 sporul de 20° 0 la


< salariile preotilor si cantaretilor bisericesti si 3) ca preotii
«sa se conformeze legei de a da si cantaretilor 1 4 din
4( veniturile bisericei». S'a facut interven(re la Ministerul
CultelorCassa Bisericiiprin adresa No. 116 din 18
Mai 1913 si catre P.P. S.S. Kiriarhi prin adresa No.
117-124.
.Sesiunea de primavara 1913 a Consist. Superior Bise-
ricesc s'a inchis prin Mesagiul Regal No. 3912 din 16
Mai 1913, fiind Ministru de Culte d. C. G. Dissescu
(Mon. Of. No. 39 din 23 Mai 1913 pag. 1745).
Desbaterile Consistoriului Superior Bisericesc din sesi-
unea de primavara 1913 s'au publicat in Monitorul Ofi-
cial No. 135 din 17 Septembrie 1913 pag. 5330, No. 136,
pag. 5380, No. 137 pag. 5430 si No. 138 pag. 5486.
Si in revista «Biserica Ortodoxa Romany > No. pe August
si Septembrie 1913 pag. 1-272.
*
* *
Sesiunea de 7 oamna 1913.
Sesiunea de toamna 1913 a Consistoriului Superior Bi-
sericesc a fost convocata pe ziva de 1 Oct. 1913, prin
Inal'ul Decret Regal No. 5761 din 28 Septembre, fiind
Ministru de Culte d-1 C. G. Dissescu. (Adresa Ministeru-
lui CultelorCassa BisericiiNo. 31948 din 23 Septem-
brie 1913. (Mon. Of. No. 147 din 1 Oct. 1913 p. 5947).
Sesiunea de toamna a Consist. Superior s'a deschis
prin Mesagiul Regal No. 5785 din 1 Oct. 1913. (Mon.
Oficial No. 148 din 2 Octombrie 1913 pag. 6008).
In sedinta dela 1 Oct. 1913, d-1 Ministru C. G. Dis-
sescu a comunicat verbal Consist. Superior :

«1) Ca salariile preotilor cari nu locuesc in parohie, nu


«se vor mai opri pe cale administrative ca pans acum,
«ci in urma unei sentinte data de Consistoriile Eparhiale;
«2) Dreptu: pentru personalul bisericii parohiale, de a se
«folosi de parnantul filialei, cand biserica parohiala nu are
parnant, dar filiala are; 3) Dispozitia luata de directiunea
«Invatamantului primar, de a se da drept preotilor sã
( predea invatamantul religios in scoalele priniare; 4) Ca
(Biserica Ortodoxl Romans. 3

www.dacoromanica.ro
34 ACTE OFICIALE

s'a fA.cut intervenire si s'a obtinut raspunsul Ministerulu


de Domenii eh pamanturile bisericilor nu cad sub preve-
'derile legei bunurilor de mana moarta; 5) Ca se va face
(un album al neamului, care va cuprinde 3 cicluri: a) CI-
cclul pios, b) ciclul national si c) ciclul casnic. Asemenea
se va face si tin bazar pentru desfacerea lucrurilor de
casa si de arta de prin sf. manastiri.
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 23376 din 13 Iulie
1913, prin care comunica, ea prin Inaltul Decret Regal
No. 4904 dela S Iulie 1913, s'a confirmat P. C. Econom
D. Popescu-Mosoaia, membru in Consistoriul Superior B.-
sericesc pentru care a fost ales, in locul devenit vacant
prin trecerea din vieata a preotului C. Ionescu (Mon. Oficial
No. 85 din 17 Iulie 1913).
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 17706 din 6 Iunie
1913, prin care comunica ca a intervenit la Ministerul
de Domenii, de a se improprietari pe pamanturi de ale
statului si preotii din Dobrogea, dupre cum s'a cerut prin
adresa Consistoriului Superior No. 10 din 1913.
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 18960 din 13 Iunie
1913, prin care, raspunde la adresa No. 86 913, ca nu se
poate satisface propunerea, de a se face anchetele bis,:ri-
cesti la casa parohiala sau la biserich, de oarece este con-
tra art. 125 din regulamentul legei clerului.
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 32.273 din 23 Sep-
tembrie 1913, ca raspuns la adresa Consistoriului Superior
No. 1 913, <ca. Ministerul gaseste intemeiath propunerea
ca preotii sa predeh invatamantul religios in scoalele pri-
mare, insa sub forma de predici . La aceasta adresa s a
raspuns prin adresa No. 182 din 7 Octombre 1913.
In sedinta din 3 Oct. 1913 s'a aprobat propunerea pen-
tru implinirea locurilor vacante de preoti: 1) Sa se inter-.
vina la Minister ca elevii din clasa 8-a a seminariilor ac-
tuale sa dea examenul de absolvire la sarsitul lunei Tanuarie,
iar cei din clasa 7-a in luna Iunie urmatoare. 2 Sa se in-
tervina. la Onor. Guvern ca sa se modifice legea clerului

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 35

si a seminariilor, in sensul de a se reinfiinta seminariile la


necare. eparhie. S'a intervenit la Ministerul Cultelor prin
adresa No. 185 din 8 Oct. 1913, dar pana in prezent nu
s'au realizat complect.
In edirita din 4 Oct. s'a aprobat propunerea de a se
alege o comisiune din sanul Consistoriului Superior, care
sa dea deslusiri Administratiei Cassei Bisericii la facerea
bugetului acelei administratii. S'a ales In comisiune P. C.
Econ. C. Nazarie, Ilie Teodorescu si D. Popescu-Mosoaia.
S'a intervenit la Ministerul Cultelor prin adresa No. 181 913
si 195 din 15 Oct. 1913.
In aceeasi sedinta s'a aprobat propunerea de a se in-
terveni la Ministerul Cultelor, spre a dispune imbunata-
tirea salariilor tuturor preotilor, protoiereilor, revizorilor
eparhiali si ale cantaretilor, precum si pentru ridicarea
curbei dela salariile preotilor. S'a intervenit la Minister
prin adresa No. 184 din 8 Oct. 1913.
Idem In aceiasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei
privitor la tabla de materii a colectiunei de legi, regula-
mente, deciziuni etc. lucrare a d-lui defensor Chiru Cos-
tescu si s'a recunoscut ca lucrarea este necesara si fo-
lositoare clerului. S'a raspuns Ministerului prin adresa Sf.
Sinod, No 288 din 4 Noembrie 1913.
In sedinta din 7 Oct. 1913 4s'a aprobat propunerea de
<a se interveni la Onor. Guvern ca sä is masurile nece-
<sare, pentru ca sá se opreasca tinerea targurilor sapta-
4manale duminicile si in sarbatorile marl, precum si exer-
«citiile militare, judecatile, anchetele, ispasile de strica-
<ciuni, incasarile perceptorilor care se indeplinesc aproape
(exclusiv numai in zilele de duminici si sarbatori in dauna
<educatiei morale la bisericax'. S'a intervenit la Ministerul
Cultelor prin adresa No. 198 din 17 Oct. 1913.
In aceiasi sedinta <s'a aprobat propunerea, ca la mo-
<dificarea legei invatarnantului secundar si superior, sä se
<adaoge un articol special, ca intre conditiile de admisi-
<bilitate la examenele de capacitate sã fie si aceia, ca sa
<fie admisi la aceste examene si licentiatii in Teologie,
<can vor poseda diploma de licenta in stiinte sau In litere,
<spre a putea sa devina profesori la seminarii pentru ca-
<tedrele de litere si stiinte, cu conditia de a fi hirotoniti

www.dacoromanica.ro
36 ACTE OFICIALE

preoti sau diaconi,. S'a inter% enit la Ministerul Cultelor


prin adresa No. 191 din 15 Oct. 1913.
Idem In aceiasi sedinta «s'a aprobat propunerea de a
<se interveni la Ministerul Cultelor, spre a se elibera bi-
«lete de identitate si preotilor dela bisericile particulare
«si intretinute din fonduri proprii, spre a se putea bucura
«de dreptul de reducere pe caile ferate romane, ca si cei-
«lalti preoti cari sunt salariati de Stat». S'a intervenit la
Minister prin adresa No. 193 din 15 Oct. 1913.
Idem in aceiasi sedinta «s'a aprobat propunerea de a
«se interveni la Ministerul Cultelor, spre a dispune ca
«comptabilitatea bisericilor sarace atat urbane cat si ru-
<rale, sa fie supusa aceluiasi regim ca si acela al biseri-
<cilor intretinute de Stat >. S'a intervenit la Minister prin
adresa No. 188 din 15 Oct. 1913.
Idem in aceiasi sedinta <s'a aprobat desideratele preo-
<tilor din Capitala, anume: Infiintarea scoalelor elementare
<de adulti; ca preoth sä predea invatamantul religiei in
«scoale dupa programul analitic si sä faca catiheze apro-
bate de Consistoriul Superior si de Sf. Sinod; sa se,
trimita preoti alesi la conferintele pastorale; ca Ia inain-
tarea preotilor sa se aiba in vedere activitatea pastorala
<si sa aiba trei ani de serviciu; ca gradatiile preotilor si
aiesirea la pensie sa fie ca si pentru profesori; ca pedep-
<sele sa se prescrie dupa 5 ani, daca in acest interval n'a
«mai suferit vre-o pedeapsa etc.»
Idem in aceiasi sedinta s'a aprobat raportul comisiu-
nei de a se interveni catre d nul Ministru de Culte: 1)
Spre a dispune egalarea salariilor tuturor profesorilor de
religie si 2) de a se linifica salariul de preot cu acela
<de profesor, dupre cum s'a fa'cut pentru profesorii cart
<au 2 catedre . S'a intervenit Ia Minister prin adresa No.
199 913 \ la care nu s'a primit raspuns.
Idem in aceiasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei,
«de a se inainta Ministerului suplica preotilor D. tefan si
«I. Ionescu din corn. Maracineni jud. Buzau, prin care
4cer ca in cazul cand parnanturile bisericilor se vor im-
4parti prin vanzare, sa fie preferiti preotii, ca unii ce de
«cand le stapAnesc le-au imbunatatit cu sisteme rationale,
«cerute de prevederile agronomice >. S'a inaintat suplica

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 37

numitilor preoti Ministerului Cultelor cu adresa No


Idem in aceiasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei,
privitor la suplica preotului N. Popescu, care este si in-
vatator definitiv cu diploma de normalist, <de a se inter-
veni catre d-nul Ministru al Cultelor, St dispuna a se plat'
preotilor can sunt §i invatatori, salariul' intreg de invata-
tori, de oarece pana in prezent li s'a platit numai pe ju-
rnatate». S'a intervenit.la Minister prin adresa No. 190
din 5 Oct.
In sedinta dela 8 Oct, s'a aprobat propunerea facuta de
mai multi P.P. C.C. Membri «de a se interveni la Minis-
terul Cultelor, spre a se modifica legea clerului in sensul,
ca anii ce dau drept la gradatie, sa se socoteascd dela
intrarea in cler prin hirotonie, iar in caz ca salariile au fost
variate, sa se dea gradatia la ultima leafa». S'a intervenit
la Ministerul Cultelor prin adresa No. 192 din 15 Oct.
Idem in aceiasi sedinta, Consistoriul -Superior a luat act
cu multumire de adresa: Ministerului CultelorCassa Bi-
sericiiNo. 33163 din 30 Septembrie 1913, <prin care
comunica ca a dispus ca acolo unde biserica parohiala nu
are teren, jar bisericile filiale pendinte ar avea, personalul
va beneficia de terenul uneia din bisericile filiale, daca a-
-cea filiala e deservita de personalul parohiei>
Idem In aceiasi sedinta s'a aprobat propunerea facuta
de mai multi membri, < de a se interveni catre d-nul Mi-
Anistru at Cultelor, sa se modifice legea clerului in sensul
<nä, atunci cand un preot nu locueste in parohie, sa nu
se mai prevada pedeapsa ca i se is dreptul pentru tot-
-«deauna de a mai fi paroh, ci numai pana la mutarea in
< parohie, sau la mutarea in alts parohie; deci sa se poata
«reveni. Aceasta cu drept retroactiv pentru cazurile ju-
«decatez.. S'a intervenit catre d-nul Ministru al Cultelor
prin adresa No. 197 din 17 Octombrie.
Idem in aceiasi sedinta <s'a aprobat propunerea de a
se modifica legea pentru fabricarea lumanarilor de ceara,
In sensul de a se acorda si manastirilor dreptul de a fa-
brica lumanari de ceara curatd».
Sesiunea de toamna 1913 a Consistoriului Superior Bi-
sericesc s'a inchis prin Mesagiul Regal No. 5891 din 8
Octombrie 1913 (Mon. Of. No. 157 din 12 Octombrie 1913,
pag. 6449).

www.dacoromanica.ro
38 ACTE OFICIALE

Desbaterile acestei sesiuni s'au publicat in Monitorul O-


ficial No. 19 din 26 Aprilie 1914 pag. 953 si No. 20 pag-
990-1020 si in revista in brosura deosebita.
*
* *
Cu adresa Consistoriului Superior Bisericesc No. 2 din
17 Martie 1914, s'a inaintat Ministerului CultelorCassa.
i3isericii tabloul cu, dezideratele cxprimate de Sf. Sinod
si de Consistoriul Superior Bisericesc dela 1909 pana la
Ianuarie 1914, fiind cerute prin adresa No. 26538/913. S'au
publicat si in brosura, impreuna cu alte trei documente vechi
bisericesti, de acum 30 ani, relative la congresul preotilor.
*
* *

Sesiunea de primeivard 1914.


Consistoriul Superior Bisericesc a fost convocat in se-
siune de primavara 1914, prin Ina lt Decret Regal No
1745 dela 19 Aprilie 1914. (Adresa Ministerului Cultelor
Cassa Bisericii---No. 15369 din 19 Aprilie 1914 (Mon
Oficial No. 17 din 23 Aprilie 1914 pag. 860.
Sesiunea de primavara 1914 a Consistoriului Superior
Bisericesc, s'a deschis in ziva de 28 Aprilie prin Mesagiul
Regal No. 1868 din. 28 Aprilie, fiind Ministru de Culte
d. I. G. Duca (Mon. Ofic. No. 23 din 1 Mai 1914 p. 1161.
In sedinta dela 28 Aprilie 1914, dupa cuvantarea de
desdhiderea sesiunei a I. P. S. Prerdinte, s'a luat act de
adresa Ministerului CultelorCassa BisericiiNo. 15023
1914, prin care raspunde la adresa cu No. 89/911, ca
propunetile facute de Consistoriul Superior Bisericesc, pri-
vitoare la gradatiile preotilor, pana la o eventuala modi-
ficare a legei clerului, s'au adus la indeplinire prin bud-
getul anului curent.
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 13614 din 2 Aprilie
1914, prin care comunica, ca va lua dispositiuni, ca toti
preotii licentiati in Teologie si cu seminariul de gr. II-lea,,
sä fie invatatori, dandu-li-se leafa intreaga, iar nu pe ju-
rnatate ca pana acum.
In sedinta lela 29 Aprilie, s'a primit propunerea facutl

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 39

de P. C. Econom C. Nazarie, semnata de mai multi P.P.


C.C. Membri : a) Ca In toamna anului in curs sa alba loc
o consfatuire a preotilor din Cara intreaga, in scopul de
a se sfatui asupra rolului preotului in societatea romans,
asupra mijloacelor prin care preotul ar putea promova
starea religioasa morals, culturala Si economics a popo-
rului §i asupra mijloacelor pentru mentinerea prestigiului
preotimei; b) Ca Consistoriul Superior Bisericesc ss re-
gulamenteze consfatuirile generale preote§ti, cum a regu-
lamentat conferintele pastorale.
In aceeai §edinta s'a ales comisiunea, formats din P. S.
Episcop Nicodim al Hu§ilor, P. S. Arhiereu Vartolomei
Bacaoanu Si P.P. C. C. Economi C. Nazarie, I. Gotcu §i
Ilie Teodorescu, can sa se ocupe cu regulamentarea ches-
tiunei privitoare la consfatuirile generale preotqti.
In §edinta din 30 Aprilie s'a discutat propunerea facuta
de P. C. Econom I. Gotcu, semnata de mai multi P. P.
C. C. Membri, prin care schiteaza un plan de organizare
bisericeasca, pentru a se introduce §i in clerul nostru emu-
4atia si controlul.
In edinta din 2 Mai, ora 9-12 a. m. s'a decis asupra
propunerei facuta de P. C. Econ. I. Gotcu in qedinta pre-
cedenta, ca acea propunere sa serveasca ca material, cu
ocazia modificarei legei clerului. S'a inaintat Ministerului
CultelorCassa Bisericii--cu adresa No. 63 din 5 Mai 1914.
Idem In aceeai edinta s'a cetit pentru a treia oars pro-
punerea facuta de P. C. Econ. C. Nazarie, semnata de
mai multi P.P. C.C. Membri, de a se modifica regulamen-
tul interior al Consistoriului Superior Bisericesc in sensul
ca sa poata lua cuvantul in §edinta. §i Administratorul
Cassei Bisericii, cand lipsqte d-nul Ministru dela §edinta.
S'a decis a se amana pentru alts §edinta.
Idem in aceeai §edinta s'a votat regularnentul pentru a-
clunarile generale preoteti pe tara intreaga, (de mai sus citat
In §edinta din 2 Maidupa amiazis'a aprobat pto-
punerile facute printr'un memoriu (de mai sus citat), al pre-
.otilor din Capitala, privitoare la dispozitiunile ce ar fi ne-
cesare a se lua pentru catihizarea poporului qi combaterea
sectelor eretice.
Idem in aceeai §edinta s'a aprobat raportul comisiunei

www.dacoromanica.ro
40 ACTE OFICIALE

privitor la adresa Ministerului CultelorCassa Bisericii


No. 37577/913, ca nu se pot libera carnete de calatorie
pe caile ferate cu reducere si preotilor dela bisericile par-
ticulare, de oarece asemenea carnete se libereaza numai
functionarilor Statului, numiti sau confirmati prin Decret
Regal. S'a aprobat a se interveni din nou la Ministerul
Cultelor, spre a se satisface cererea. S'a intervenit prin
adresa No. 64 din 5 Mai 1914.
In sedinta din 3 Mai, s'a aprobat propunerea semnata
de mai multi P.P. C.C. Membri pentru alegerea unei co,
misiuni care sa se ocupe cu alcatuirea proiectului de mo-
dificarea legei clerului. S'a ales comisiunea compusa din
P. P. S. S. Arhierei Teofil Ploesteami si Vartolomei Baca-
oanu si P. C. Economi C. Nazarie, Ilie Teodorescu si
D. Popescu Mosoaia, spre a alcatui proiectul de modifica-
rea legei 6!erului. (Adresele No. 58-62 din 1914). Ches-
tiunea este in studiu.
Idem in aceeasi sedint.a s'a aprobat propunerea, ca can-
taretiii de tail sd aiba dreptul a lua In arena painantu-
rile bisericilor filiale in cazul cand n'ar oferta preotii pen-
tru ele. S'a intervenit la Ministerul CultelorCassa Bise-
riciiprin adresa No. 65 din 5 Mai 1914.
Idem in aceeasi sedinta s'a aprobat raportul omisiunei
de a se interveni la Guvern, cu rugamintea ca sd is ma-
surile cuvenite, pentru a se respecta legea repaosului du-
minical in intregime, atat la (prase cat si la sate, fiind in
interesul educatiunei morale si religioase. S'a intervenit
prin adresa No.
Sesiunea de primavara 1914 a Consistoriului Superior
Bisericesc s'a inchis in ziva de 3 Mai, prin Mesagiul Regal
No. 1947 din 30 Aprilie 1914.
Desbaterile Consistoriului Superior Bisericesc din sesi-
unea de primavara 1914. s'\au publicat in Mon. Of. No
*
* *

Sesiunea de toamnd 1914.


Consistoriul Superior Bisericesc a fost convocat in se-
siune de toamna. 1914, pentru ziva de 6 Oct. a. c. prin Inalt
Decret Regal No. 3277 dela 13 Oct. 1914.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 41

Sesiunea de toamna 1914 a Consistoriului Superior Bi-


sericesc s'a deschis prin Mesagiul Regal No. 3289 din 16
Octombrie 1914, fiind Ministru de Culte d-nul I. G. Duca.
In sedinta dela 16 Oct. 1914, dupe cuvantarea de des-
chiderea sesiunei a I. P. S. Presedinte, s'a aprobat propu-
nerea facuta de P. S. Epistop Nifon al Dunarei de Jos,
de a se face: 1) 0 telegrama de condoleante M. S. Re-
gina Elisaveta din partea Consistoriului Superior Biseri-
cesc si 2) 0 tt.legrama de felicitare noului Rege, pentra
aniversarea M. S. Regina Maria.
Idem in aceeasi sedinta s'a luat act de adresa Ministe-
rului CultelorCassa BisericiiNo. 30.299 914, prin care
comunica, ca in urma intervenirei ce a facut la Directiunea
Invatamantului primar si normal primar, potrivit dorintei
Consistoriului Superior Bisericesc pentru a se admite ca
preotii sä prede5.-invatamantul religios in scoalele primare,
Directia respective a comunicat, ca Ministerul urma a-
vizului consiliului de inspectori a aprobat, ca numai preotii
cari au terminat cursul seminariului complect de 8 clase,
conform legei din 1893, adica avand $i pedagogia in pro-
gram, numai aceia sa poata preda lectiuni de religie.
In sedinta dela 20 Oct. s'a luat act si s'a decis a se
publica In desbaterile Consistoriului Superior Bisericesc,
urmatoarele telegrame: a) Telegrama de condoleante Ma-
jestatei Sale Regina Elisaveta a Romaniei, pentru incetarea
din vieata a M. S. Regelui Carol I; b) Telegrama de feli-
citare M. S. Ferdinand I noul Rege al Romaniei; c) Tele-
grama de felicitare A. S. Regale Principelui Carol, Mos-
tenitorul Tronului Romaniei; d) RAspunsul Altetei Sale Re-
gale Principelui Carol, Mostenitorul Tronului, la telegrama
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedintele Sf. Sinod si al Con-
sistoriului Superior Bisericesc; e) Telegrama de felicitare
M. S. Regina Maria pentru aniversarea _M. Sale; f) Ras-
punsul M. S. Regina Maria la telegrama de felicitare, fa-
cuta de I. P. S. Mitropolit Primat, Presedintele Sf. Sinod
,pi al Consistoriului Superior Bieri, esc.
Idem in aceeasi sedinta s'a admis ca P. S. Arhiereu Teofil
Ploesteanu, sa prezinte in scris, propunerea pe care a fa-
cut-o de a se tnfiinta un fond religionar, care sa fie ad-
ministrat de Cassa Bisericii impreuna cu Sf. Sinod si cu
Consistorlul Superior Bisericesc.

www.dacoromanica.ro
42 ACTB OFICIALE

In sedinta dela 21 Oct. s'a votat modificarea art. 14


din regulamentul interior al Consistoriului Superior Bise-
ricesc, de a se adaoga un aliniat la acest articol, In cu-
prinderea urmatoare: cEl poate la cererea Consistoriului,
a da informatiuni si lamuriri asupra chestiunilor In discutie».
S'a intervenit la Ministerul CultelorCassa Bisericiiprin
adresa No'. 115 din 21 Oct. 1914. S'a aprobat modificarea
ceruta prin Ina ltul Decret Regal No. 3616 914. Adresa
Ministerului CultelorCassa BisericiiNo. 44734 din 29,
Noembrie 1914. (Mon. Of. No. 199 914 pag. 9116).
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul comisiunei
de a se interveni la Ministerul CultelorCassa Bisericii
ca sa acorde, pe baza Decretului Regal de administiere ge-
nerala, preotului Grigorie Georgescu din corn. Vulturul
jud. Putna, salariul si dreptul la pamantul bisericesc, care
i-au fost suprimate In urma condamnarei' la trei luni inchi-
soare, cell suferit pentru o falsificare intr'un act. S'a in-
tervenit prin adresa No. 116 din 21 Oct. 1914. Ministerul
CultelorCassa Bisericiia raspuns prin adresa No. 46529
din 14 Decembrie 1914, ca nu se poate reveni asupra s.. -
primarei lefei, In baza unei sentinte judecatoresti ramas1
definitive, decat In cazul cand Justitia si-a retractat ho-
tarirea.
Idem in aceeasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei
de a se, interveni la Ministerul CultelorCassa Bisericii
spre a se simplifica comptabilitatea bisericilor sarace urbane
si rurale. S'a intervenit prin adresa No. 117 din 21 Oct.
1914. Ministerul CultelorCassa Bisericiia raspuns prin
adresa No. 48238 din 23 Decembrie 1914, ca s'a satis-
facut dorinta Consistoriului Superiot Bisericesc.
Idem in sedinta din 23 Oct. s'a ales comisiunea compusa
din P.P. C.C. Iconomi C. Nazarie, Ilie Teodorescu si pr. D.
Popescu-Mosoaia, can impreuna cu d-nul Administrator al
Cassei Bisericii sa studieze chestia simplificarei comptabi-
litatei bisericilor urbane si rurale. S'a comunicat Ministe-
rului CultelorCassa Bisericiiprin adresa No. 119 din
27 Oct. 1914. Ministerul CultelorCassa Bisericiia ras-
puns prin adresa cu No. 48238 din 23 Decembrie 1914,
comuriicand modul cum s'a simplificat comptabilitatea bi-
sericilor.

www.dacoromanica.ro
ACTE OFICIALE 43

Idem in aceeasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei,


-de a se intervene la Ministerul CultelorCassa Bisericii
pentru reintegrarea preotului Radu Georgescu, dela pa-
rohia Padureti jud. Arges. S'a intervenit la Ministerul Cul-
telorCassa Bisericiiprin adresa No. 123 din 27 Oct.
1914. Ministerul CultelorCassa Bisericiia raspuns prin
adresa No. 46529 din 14 Decembrie 1914, aratata si mai sus.
Idem in aceeasi jedinta s'a aprobat raportul comisiunei,
de a se intervene la Ministerul CultelorCassa Bisericii
spre a se acorda s'alariul de paroh, preotului G. Dumi-
trescu dela parohia Tega jud. Buzau, care a fost condam-
Pat la 20 zile, pentru fats, daY care, dela condamnare pana
acum a avut o purtare exemplara, dupre cum arata P. S.
Episcop Eparhiot prin adresa No. 479/914. S'a intervenit
prin adresa No, 124 din 27 Oct. 1914. Ministerul Culte-
lorCassa Bisericiia raspuns prin adresa No. 46529 din
14 Decembrie 1914, aratata mai sus.
Idem in aceeasi sedinta, s'a aprobat raportul comisiunei
privitor la suplica preotului T. Popescu din corn. Arsache
jud. Vlasca, care se plange ca a fost impus la bir si pa-
tenta, ca arendas de pamant. S'a aprobat a se intervene la
Ministerul CultelorCassa Bisericiispre a se cerceta ca-
zul. S'a intervenit prin adresa N. 125 din 27 Oct. 1914.
Idem in aceeasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei,
privitor la cererea preotului N. Boerescu din Pitesti, care,
find pensionar ca institutor i s'a suprimat postul de preot
dela biserica. S'a intervenit prin adresa No. 126 din 27
Oct. 1914. Ministerul CultelorCassa Bisericiia raspuns
prin adresa No. 47889 din 22 Decembrie 1914, ca se
poate a fi mentinut ca preot la biserica, In chip provi-
zoriu, intru cat biserica are avere proprie.
Idem In aceeasi sedinta s'a aprobat propunerea de a se
intervene la Ministerul CultelorCassa Bisericiica toti
preotii invatatori titulari, sa fie platiti cu salariul Intreg
de invatatori, ca si preotii numiti lnvatatori In timpul din
urma. S'a intervenit prin adresa No. 127 din 27 Oct. 1914.
Idem In aceeasi sedinta s'a aprobat raportul comisiunei
de a se intervene la Ministerul CultelorCassa Bisericii
ca sa fie Improprietariti si preotii din Dobrogea. S'a in-
tervenit prin adresa No. 128 din 27 Oct. 1914.

www.dacoromanica.ro
44 ACTE OFICIALE

Sesiunea de toamna 1914 a Consistoriului Superior Bi-


sericesc s'a Inchis prin Mesagiul Regal No. 3355 din 23
Oct. 1914.
* *

Acestea sunt, Inalt Prea Sfintite Stapane, lucrarile mai


Insemnate, facute de Sf. Sinod Si de Consistoriul Superior
Bisericesc sub preqedentia 1i inspiratiuni ale I. P. S. Voastre
dela 1912 pana la 1915.
Dupre cum se vede din acest referat, nu s'au mentionat
Inteinsul toate lucrarile facute precum: aprobari de carti
didactice religioase, aprobari pentru retiparirea cartilor de
ritual, aprobari pentru lucrarile de cantlri bisericeqti, a-
probarile pentru calugariri, modificarile §i Infiintarile de
parohii etc. etc. ci numai cele mai Insemnate.
Al Inalt Prea Sfintiei Voastre, cu cel mai profund res-
pect, prea supus si plecat servitor.
Directorul Cancelariei j5f. Sinod Si a Cons. Sup Bis.
Econ. Ovidiu Musceleanu.

www.dacoromanica.ro
Paza de unile rataciri contimporane.
Vezi Biserica Orlodoxa Romans, anul XXXVIII No. 11.

III.

Meditatiuni asupra cultului public.


g Vom ingra in laca,surile lui, ne vom inching in locul
unde au statut picioarele lui». Ps. 131.
Aceste locwri despre care graqte In chip profetic
psalmistul, sunt, dupa aratarile sfintilor parinti') bisericile
cele de prin toata lumea, salwirile lui Dumnezeu cari in-
chipuesc locul unde au stat picioarele lui, a Mantuitorului
lumei, salwiri cari reprezinta Pqtera cu ieslea, mantui-
toarea Golgota §i facatorul de viata Mormant, i pe cari
trebue sä ni le infatiOm inaintea noastra in icoane puru-
rea, pentru mangaiere §i intarire in calea §i luptele vietii.
In aceste lacaquri consfintite lui Dumnezeu rasuna la ure-
chile noastre glasul harului sat'. In aceste lacapri privim
In sfintitii slujitori ai altarului, inbracati in vestminte de sar-
batoare, pre Apostolii Mantuitorului, pre reprezentantii lui
pre pamant; iar cand ei citesc sfanta evanghelie, auzim In

1) Eusebiu, Ciril, loan Darnasehin

www.dacoromanica.ro
46 PAZA DE EMILE

mod solemn cuvintele si oarecum pare ca. Insus glasul


bland al lui Iisus. In aceste lacasuri, adunandu-ne cu fratii
nostri spre rugaciunea comuna si impartasirea cu sfintele
taine, ne Intarim Intru credinta si ne Imbarbatam, man-
gaindu-ne in multele nevoi, cum si in grelele incercari si
ispite, si luam indemn de staruinta Intru rabdare si pietate
si de sfanta dispozitiune spre fapte bune.

Nu exista printre popoarele parnantului nici o religiune


fara o inchinare obsteasca, tnsotita de ceremonii si sar-
batori. Dela Inaltimea tronului 'Ana la coliba saracului,
toate clasele societatii iau parte de buna voie la slujba
dumnezeeasca de obste. nimeni nu se intoarce dela bi-
serica, fara a deveni cat de putin mai Inclinat spre drep-
tate si adevar, fara a simti o alinare a suferintii, un Ince-
put de vindecare a inimii ranite, o cat de mica linistire
a sufletului bantuit de ispite, o raza de nadejde pentru
un viitor mai bun
Cu toate acestea printre milioanele de oameni cari tra-
esc pre pamant se gasesc, precum au fost mai aproape In
toate timpurile, si indivizi izolati dintre cari, unii din in-
gamfare on din ingnoranta, sau si din ambele aceste pri-
cini unite cu interesul, sa ajunga in halul de a socotisi-
lindu-se a face si pre altii sd creaza la felca religiunea
crestina ar fi mai putin edificatoare si mai piltin sfanta
decat aceea a popoarelor baibare sau idololatre, si ca cul-
tul din bisericile noastre ar fi mai putin propriu decat
cultul particular paganesc de a destepta simtiminte Inalte.
Caci cult paganesc este acela pe care unii vor sä-1 intro-
duel In case sau localuri particulare, departandu-se de
cultul public care se savarseste in sfintele noastre bise-
rici. Ei zic: Putem sa ne inchinam lui Dumnezeu in casele
noastre tot asa de bine ca si la biserica. Cine nu vede

www.dacoromanica.ro
RATA.C1111 CON TIMPORANE 47

intru aceasta un pretext ascunzator de alte lucruri, cand


toata lumea stie cat de mult grijile si ocupatiunile vietii,
casnice si sociale, detrag si Impiedica pe oameni dela In-
deplinirea pana si a celor mai mici datorii religioase? Nu
dorul de o viata mai buna religioasa si mai curat cresti-
neasca, ii face pre asemenea oameni sä fuga de biserica,
de adorarea solemna a lui Dumnezeu, si sa se ascunda
prin case si locuri tainuite, ci alte scopuri, alte teluri, cari
ascund un josnic materialism: Sufletul cu adevarat crestin
nu respira decat iubire de aproapele si generositatea lui
merge pana la jertfa, nu la speculatiunea semenului sau.
Si. acest suflet nu este mai usor incalzit si dispus la sim-
timinte si porniri binefacatoare, decat atunci cand aduce
omagiul Inchinarii sale Parintelui obstesc al oamenilor In
"nsusi casa Sa, in mijlocul fratilor binecredinciosi. Dum-
nezeu este pretutindeni si poate fi adorat in on ce timp
si loc. Pentru firea omeneasca marginita insa, s'a simtit
din Inceput chiar trebuinta unui loc anumit, scris impre-
Jur, in care sa se poata intalni in chip solemn faptura cu
ziditorul. Dumnezeu insus a voit aceasta, caci El a ho-
tarit si a sfintit un asemenea loc de inchinare obsteasca
in vechiul asazarnant, intai in Cortul Marturiei, apoi in Tem-
plul din Ierusalim,. Mantuitorul a respectat si a frequen-
tat Templul la sarbatori si on cand venea. la Ierusalim, in-
vatand in el si numindu-1 casa Tatalui sau. Apostolii au
urmat pildei Mantuitorului, si numai fiindca la inceput
erau prigoniti si scosi din soboare, ei se Intruneau la ru-
gaciune si inchinare comund prin catacombe si prin pesteri.
Dar, cand si unde Incetau prigonirile, se radicau biserici
marete, iar parintii bisericii au asezat In ele apoi slujba
solemna a sarbatorilor conform spiritului invataturii cre-
stine, dimpreund cu sfintele taine si celelalte ierurgii bi-
sericesti, dictate de imprejurari si necesitati, puanand in

www.dacoromanica.ro
48 PAZA DE IINILE

acelas timp legi si regule preotiei noului asazamant, pre


cari le mostenim si not smeritii.

and, din intamplare, ochii nostri, patrunzand prin in-


tunecimea sfanta, zaresc in fundul bisericii locul in care
la inceputul vietii noastre ne-am unit cu Iisus Hristos prin
botez; cand privim altarul la picioarele caruia, cu o emo-
tiune cucerrnica, am primit impartasirea cu sfintele taine;
cand unora dintre fratii. nostri crestini le cad privirile a-
supra locului martor al momentului, asa de important din
viata, in care, prin chemarea binecuvantarii ceresti, ei au
primit, ca si Adam in rai, din manile Ziditorului pe to-
varasa vietii; cand privim in fine locul de unde, dupa ru-
gaciunile $i cantarile oransduite, ramasitele fiintelor' iubite
sunt petrecute de catra sfintitii slujitori, cu cinstea cuve-
nita, pang la pogorarea for in sinul pamantului,toate a-
cestea amintiri desteptate in not fac Casa Domnului mai
venerabila, mai mareata in ochii nostri. Daca vederea a-
cestor locuri sfinte, nu pricinueste unora o emotiune re-
ligioasa, aceasta inseamna ca aceia sunt niste nenorociti
cazuti prea adanc in prapastia rautatii, carora in zadar 11
se adreseaza cuvinte de pietate. Intelepciunea cu totui
lumeasca a unor astfel de oameni le-a rapit cel mai fru-
mos dar pe care Dumnezeu 1-a harazit omului,o inimd
simlitoare. Falsele lumini pamantesti au sters in ei sim-
timintele cele mai frumoase cari inobileaza omenirea.
*

Purtandu-si gandul numai la ocupatiunile sale In zilele


de lucru, omul, in zilele de duminici si sarbatori se recu-
lege. Gzija de hrana trupeasca cedeaza grijei de mantu-
ire. In aceste zile totul tace, totul este linistit, numai usile

www.dacoromanica.ro
RA.TA.CIRI CONTIMPORANE 49

casei Domnului sunt deschise. Aici, chiar in cazul cand


nu am fi in mod firesc dispusi a face reflexiuni pioase,
in marea adunare a fratilor crestini, puterea pildei ne sub-
juga inima. Vedem imprejurul nostru sute si mii de per-
soane cu cari suntem unii prin legaturi de locuinta co-
mund, de patrie, impartim impreuna bucurii si intristari,
si ne misca pre toti deopotriva prosperitatea si nenoro-
cirile publice; suntem incunjurati de aceia cari, mai cu-
rand sau mai tarziu, ne vor petrece la ultimul lacas, si cari
vor lase sa cada pe mormantul nostru o lacrima de prie-
tenie si de iubire crestineasca.:
In biserica ne aflam in fata Parintelui oamenilor, in ca-
litate de fii ai sai, de membrii ai marei sale familii. Aici
deosebirile sociale dispar, cel mare este alaturi de cel
mic, saracul se roaga langa cel bogat. In biserica, ca in-
naintea scaunului_ de judecata al lui Dumnezeu, rangul si
bogatia nu sunt cele dintai titluri de onoare. Singurul no-
stru titlu al tuturor este acela de fii ai Parintelui comun
at oamenilor. Prin acesta numai cultul public reaminteste
asa de viu egalitatea primitive a tuturor muritorilor, in-
nalta sufletul crestinului, indeamna pe trufas la smerenie,
si face sa reinvie curajul in omul abatut. Nici o alta in-
stitutiune nu poate exercita aceasta putere,numai bise-
ricile si mormantul restabilesc egalitatea oamenilor inain-
tea lui Dumnezeu.

Dace privelistea unei multimi care se roaga, a mii de


oameni cari se Infatisaza inaintea Atotputernicului Dum-
nezeu, cu mii de afectiuni si felurite nevoi, nu este in stare
se destepte pietatea voastra; dace cantarile religioase cari
se radica care cer, nu pot sa fixeze gandirile distrate sau
preocupate ale voastre; voi, cei ce rataciti-- din calea a-
devarului, se nu uitati ca In aceleasi zile de duminici si
Biserica Ortodoxl Romani 4

www.dacoromanica.ro
50 PAZA DE UNILE

sarbatori, toti inchinatorii lui Iisus, toti crestinii raspanditi


pe suprafata pamantului, tsi pleaca genunchii inaintea ace-
luias Stapan; chiar regii pogoara treptele tronului si se
prostern inaintea majestatii Fiincei nemarginite, inaintea
Atotputernicului Dumnezeu. Dig mijlocul oceanului, pe
care un vas crestin pluteste singuratic, se inalta cantari
de adoratiune, cu accente de ruga si multamita. *i voi
cei ce rataciti pe pamant mergand, stati muti, si nu va
uniti rugaciunea si glasul vostru cu acelea ale tuturor cre-
stinilor adunati In sfanta biserica, aceasta corabie ce ni
s'a dat de Dumnezeu ca sa. plutim pe marea vietii vifo-
roase spre liman de mantuire!..
De cate on intrand In biserica nu zicem: aici veneau
si parintii, aici se ruga tatal meu, aici maica mea pur-
tandu-ma in brate m'a Incredintat Proniei dumnezeesti;
aici implora ea ajutorul lui Dumnezeu and eram bolnav,
aici cerea ocrotirea lui cand plecam in calatorie, aici s'au
rugat stramosii noWii cari de mult au parasit pamantul si
cari acum se Inchina lui Dumnezeu In biserica cea ce-
reasca, careia aceasta de pre pamant ii este icoana... .....
Iar cand nu vom mai fi pre pamant, copiii si nepotii
se vor Inchina lui Dumnezeu tot In acest loc pe care it
cupam noi acum. In acest loc, in aceasta sfanta biserica
ei Isi vor aduce aminte de noi. i miscati de aceasta a-
mintire, un fiu afectu6s, o fiica iubitoare, un frate, o soil,
un prieten, cu suspine adanci, vor scapa poate si cateva
lacrimi duioase pe urmele pasilor nostri. Puteti ramane
reci de casa Domnului, voi cei ce rataciti?...,
*

Considerand aceste lucruri si privind la crestinii adu-


nati in biserica, in care ni se infatiseaza batraneta langa
copilarie, paloarea boalei Tanga vioiciunea sanatatii, gravi-
tates barbatului activ contrastand cu nepasarea tineretei,

www.dacoromanica.ro
RATACIRI CONTIMPORANE 51

privirea intunecata a omului in prada mahnirii intalnind


seninatatea omului satisfacut care multumeste lui Dum-
nezeu, nu putem gasi clipe mai potrivite spre a reflecta
serios asupra menirii omului
Intr'un secol toate aceste figuri Infloritoare sau veste-
jite vor dispare de pe fata parnantului, alti oameni vor
ocupa aceleasi locuri; si voi Insi-va ratacitorilor, nu yeti
mai sta printre randurile noilor generatiuni. Si daca ho-
tarlt aceasta trebue- sa fie, atunci la ce bun Ira serveste
izolarea voastra de biserica, de casa lui Dumnezeu de pe
parnant pre cat sunteti in viata, cand stiut lucru este ca
tot izolati va trebui sa stati in parnant pana la ziva ju-
decatii, si Inca fara nadejde de mantuire?.... and veti fi
patrunsi de aceste gandiri, atunci yeti fi atrasi si voi spre
marele scop ce'l are cultul public. Voi va pogoriti la re-
flexiuni si porniri nevrednice de un adevarat crestin, cand
ziceti: ce nevoe am sa ma duc la biserica? Preotii au a-
celeasi slabiciuni ca toti oamenii pe deoparte, iar pe de
alta parte, prea mare extensiune s'a dat ceremoniilor si
formelor cultului. Afara de acestea eu ma simt destul de
instruit si edificat in cele religioase, si prinurmare pot sa
ma rog si sa ma inchin lui Dumnezeu retras in locuinta
mea, tot asa .de bine ca si cum as merge la,biserica.
Ce greseli mari In cugetari si in porniri! Cata ignoranta
si lipsa de simtul real al lucrurilor, In ceea ce priveste
cultul intern si extern, cum si cultul particular si public,
asa cum sunt cerute ele de insasi firea omeneasca I
*

Preotia este asazare dumnezeeasca in biserica dela In-


ceput chiar, si preotii s'au luat si se iau dintre oameni si
nu dintre angeri. De ce oare Iisus Hristos Insus a luat
fire omeneasca intrupandu-se? Negresit, ca prin Invatatura

www.dacoromanica.ro
52 PAZA DE UNILE

cu graiul omenesc, prin suferintele, patirnile §i moartea


cea trupeasca, sä rascumpere si sa mantueasca firea ome-
neasca cea cazuta prin pacat Ce lamurit o arata a-
ceasta Sf. Apostol Pavel zicand: 4 Cd nu pre cingeri cu a-
devdrat a luat, ci samdnia lui Avraam a luat. Pentru aceea
dator era intru bale a se ascimeina frail/or, ca sd fie mi-
lostiv ,si credincios Arhiereu intru cele ce sunt cdIrd Dum-
nezeu, ca sd curdciascd pdcatele norodului. -Cd intru ceeace
a pdtimit insu,s- hind ispilit, poale ,si celor ce se ispitesc sd
le ajute(1). Iisus Hristos Insu§ dar, ca om a slujit §i a
patimit mijlocind mantuirea noastra, si a iasat aceasta
sluiba in continuare sfintilor sai ucenici, carora le-a dat
darul §i porunca sa-i fie urmatori intru toate; iar sfintii
Apostoli, oameni §i ei, le-au transmis cele primite dela
Mantuitorul urma§ilor for arhierei §i preoti, ale§i tot dintre
oameni, avand aceleai neputinte §i supu0 la acelea§i ispite.
Pentru ce unii, plecati spre rau §i spre facerea voei celui
viclean, se pornesc cu clevetiri §i barfele lmprotiva sluji-
torilor lui Dumnezeu ? Aceia§i Intrebare dojenitoare o face
§i dumnezeescul apostol Pavel defaimatorilor din timpul
sau. De ce judeci de ce defdimezi pre fratele tau P, zice
el catra Romani, fiincicd toli vom sta inaintea judecdtii lui
Hristos... dacd Dumnezeu l-au primil pre ddnsul, to cine
esti care judeci slugd strdind ? Domnului sau std sau cade.
.,Si va sta cd puternic este Dumnezeu a-1 pune pre ddnsul
sd steam Rom. 14. Nu e cu cuviinta dar, ca uitandu-se
cineva pre sine sd se ocupe de altii: Nu e Intelept lucru
ca fiind bolnav cineva, sa se ocupe de vindecarea altora,
sau a pretinde ca tratamentului boalei sale sä se supue
si medicul care it ingrijqte. E bine §i cuviincios lucru sä
se ocupe fiecare de rana sa §i de vindecarea sa, O. se In-
grijeasca de izbavirea lui mai Intai qi apoi de ale altora;

1) Ebr. '2, 16-18.

www.dacoromanica.ro
RATACIRI CONTIMPORANE 53

sa se sileasca a scutura sarcina pacatelor proprii, in loc


de a o Incarca si cu pacate straine, atunci cand tntal-
neste In cale caractere si fapte ce nu-i convin sau cari i
se par blamabile, aducandu-si aminte pururea de cuvintele
apostolului neamurilor, ca «fiecare din not de sine 4i va
da seama inaintea lui Dumnezeu,... Rom. 14. Deosebit de
acestea, sä se fereasca fiecine de pacatul nesocotirii Ha-
rului Sfantului Duh, care pre cele neputincioase le vindeca
si pre cele cu lipsa le Implineste, dup. cum lamurit a grait
Domnul si catra Sf. Apostol Pavel,care cerea departa-
rea unei grele ispite dela dansul,spunandu-i, Ca *pule-
rea lui Dumnezeu intru neputintet se face descivdr,sit». II Co-
rint. 12, 9.

Intrebati constiinta voastra, voi cei ce va departati de


biserica sau cari o neglijati, sunt motivele voastre asa de
curate si asa de Intelepte cum pretindeti? Nu cumva este
inima voast. a, care, lipsita de simtamantul religios, va face
sa va Infatisati ca o obisnuinta zadarnica, cultul slant si
nobil, Intru care un acelas duh Insufleteste pe credinciosii
adunati? Nu va yeti fi lasat kiruiti de derrtaciune, vo-
ind sa va aratati mai invatati In religiune si mai superiori
altora? Nu cumva yeti fi parasind cultul public din impu-
tinare cu duhtil sau din usuratate sau in fine, din o dedare
peste masura la o via a ticnita, cutand sä acoperiti ace-
stea cu diferite motive Si pretexte?

Respectul pentru Casa Domnului si pentru slujba dum-


nezeeasca, Intareste pre un popor. Cultul public are o in-
riurire puternica asupra spiritului omenesc. Disparand el,
in putin timp apoi !Ara. Indoiald dispar si moravurile. Pur-
tandu-si fara Incetare jugul grijilor vietii, sau Impins la
munca continua din lacomie, omul fara cult si fara pic de

www.dacoromanica.ro
54 PAZA DE UNILE

odihna, nu va mai gasi nici o clipa, in care sa poata re-


flects serios la inalta sa menire. Atunci el nu va mai fi
nici generos prin iubire, nici drept prin teama de judecata
i de pedeapsa. Atunci iretenia dibace va fi religiunea
sa, iar interesul satisfacut va fi ceriul, raiul sail. . . .
Nu, inspiratia Inalta, simtimintele nobile si generoase
nu se vor gasi decat intre oamenii cari cinstesc casa Dom-
nului qi iubesc podoaba ei.
Cultul public contribue la perfectionarea morala a cre-
dincio0or, intarindu-se unii pre altii prin frumoase exem-
ple. Cei ce au fericirea de a fi mai luminati decat un
mare numar de Irati, mergand la biserica se trichina lui
Dumnezeu dupa luminile lor, in timp ce ceilati i se in-
china qi ei in masura Intelegerii lor, land pilda astfel unii
dela altii de cucernicie. Copilul i batranul aduc laude lui
Dumnezeu In chipuri diferite. Atat gangavirile primei varste
cat si suspinurile adanci ale batranetii sunt deopotriva
bine placute Ziditorului.
Exemplul sincer al respectului pentru cult este deja In
el insqi un act de veneratiune religioasa, pe cats vreme
cel ce desprettiete InchinNrea publica a lui Dumnezeu,
excluzandu-se singur dela sfintele slujbe savarsite In bi-
serici la anumite zile, se exclude si din increderea con-
cetatenilor sai. Cad In adevar, ce garantie ne ofera acela
care despretuete sin4imintele noastre cele mai sfinte?
De ce vitiu desonorant va mai putea avea r4ne acela care
se ri*neaza de biserica §i nesocotqte inchinarea publica
a lui Iisus Hristos?....
*

Calauziti dar de dreapta judecata, de bune simtiminte


i nobile porniri, sa nu Incetam a veghia asupra celei mai
bune parti din not triine, sufletul nostru, silindu-ne a-1
sfinti prin un cult curat adus la vederea intregei lumi lui

www.dacoromanica.ro
RATACIRI CONTIMPORANE 55

Dumnezeu, a carui marire este negraita *i al carui Duh ne


patrunde on de cate on ne aflam In adunarea slujitorilor
sai i in sfanta casa sa, unde mii -de inimi cu smerenie
i se pleaca i i se Inchina.! Unde putem noi sä fim mai fe-
riciti de cat langa dansul? In ce loc am simti noi mai
viu marirea lui Si nimicul lucrurilor pamante§ti, decat in
biserica, unde alaturi de noi domnitorul i cerrtorul se
prostern inaintpa sa ? Care alt loc decat altarul lui ne a-
mintqte ca noi suntem fiii unui aceluia§i Dumnezeu, ca-
ruia toti deopotriva ti dam dulcele nume de Tata?..
In biserici, in aceste locapri sfinte, in cari stramo0i
noqtri chemau ajutorul lui, sa binecuvantam pre Dumnezeu,
necautand la cugetele deqerte ale oamenilor!. and intram
n aceste locapri sfinte, privirile gandului nostru, desle-
gate de lucrurile lumwi, sa se radice spre D'omnul spre
a-1 prearnari. and cantarile sfinte rasuna In biserica, su-
fletele noastre smerite sa se inalte 'Jana la dansul pline
de o sfanta bucurie. Iar cand rugaciuni de iertare vor fi
rostite deasupra mormintelor noastre, noi atunci it vom
preamari intr'o lume mai bund, la olalta cu fericitii sai
ale§i, ale caror graiuri it proslavesc, §i ale caror cantari
rasuna pururea in imensitatea ceriurilor!...
1. Teofil M. Ploe#eanit

www.dacoromanica.ro
Cause le necredilltei contimporane si mijloacele de a o combate ').

Filosoful Kant, tatal criticismului filosofic, incepe opera


sa aReligiunea numai in limilele ratiunii* cu memorabilele
cuvinte: Ca lumea zace in cel rau, e o plangere asa de
veche ca si istoria, ca poezia care-i mai veche de cat istoria,
ba chiar atat de veche ca cea mai veche dintre toate poeziile,
ca religiunea preotilor,. Aceeas idee a exprimat-o cu a-
proape trei mii de ani inainte de el imparatul. psalmist des-
pre oameni in genere, zicand qTotio s'au abatut, cu totii
netrebnici s'au facut. Nu este cel ce face binele, nu este nici
unul,,' si a spus-o aproape cu aceleasi cuvinte Apostolul
Dragostei: cLumea intru cel rau zace). Raul de care vorbesc
aci psalmistul, apostolul si filozoful este atat cel fizic cat si
cel moral, din care face parte in mare masura §i necredinta
religioasa, necredinta in Dumnezeu, ateismul. Intocmai cum
buruiana cea rea, neghina, malura si taciunele, cresc pe ogor
alaturi de grau si-1 ameninta cu coplesirea sau ii ataca bobul,
totastfel si necredinta a fost intotdeauna in lume alaturi
de credinta si a amenintat-o cu coplesirea sau dizolvarea.
Cum n'a existat vreodata in vrun ogor grau fara neghina,
totastfel n'a existat in omenire, dupa caderea in pacat a
primului om, credinta in Dumnezeu fara necredinta. Nici
1) Conferinta tinuta la Societatea Clerului din Bucureqti nAju-
torul" in ziva de 2 Aprilie c.

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 57

°data insa aceasta buruiana otravitoare de suflete n'a fost


mai raspandita, mai mult cultivate si mai ingrijita de un
mai mare numar de semeni d'ai nostri ca in timpul de
fate. Niciodata roadele ei funeste n'au fost devorate cu
mai 'mult delir ca in zilele noastre. Niciodata capetele oa-
menilor n'au fost mai goale de ideile sanatoase si inima
for mai pustie de simtimintele binefacatoare cari izvorasc
din credinta ca in veacui In care traim. Au fost vremuri
in care lumea intreaga a bajbait prin Intunerecul credin-
telor gresite, al inchinarii la idoli, dar despre acele vre-
muri lungi si grele nu se poate zice ca au fost vremuri
de necredinta, pentruca adevarata credinta nu se desco-
perise Inca, lumina duhovniceasca adusa lumii de Fiul Ta-
talui Ceresc si al Fecioarii din Nazaret nu stralucise Inca
ochilor omenesti, nu incalzise inimile fiilor pam'antului. Nu
poate fi deci vorba de necredinta si stapanirea ei cleat
de atunci decand s'a facut cunoscuta credinta adevarata,
dela ivirea si raspandirea in lume a Crestinismului. De
atunci dar, de aproape 2000 de ani, istoria n'a inregis-
trat un alt moment in viata in genere a popoarelor cari
se numesc crestine si Indeosebi a poporului nostru, care
a trait in trecut numai prin credinta si multamita ei a
iesit biruitor impotriva tuturor nenorocirilor ce s'au aba-
tut asupra-i cu furia unui uragan, n'a inregistratzicun
alt moment de o necredinta mai crassa. A inflorit si in
veacul XVIII necredinta, a facut si atunci multe pustiiri,
mai ales in Franta enciclopedistilor, in Prusia lui Fried-
rich cel Mare si In Anglia deistilor, dar atunci ea avea
caracter endemic, caci era marginita la cateva tari si nu-
mai la patura culta sau pretinsa eulta, pecand azi a luat
caracterul si intinderea unei epidemii, de care s'a conta-
minat aproape intreaga lume cresting ,si care bantue de-
opotriva coliba saracului, ca si palatul bogatului, pe lucra-
tori ca si pe patroni, pe cei nestiutori ca si pe cei invatati

www.dacoromanica.ro
58 CAUSELE NECREDINTEI

si in multe locuri s'a furisat p5.na si in locul cel prea slant.


Atunci ea era un sport, acum e o profesiune.
Imi dau bine seama ca nu exagerez nimic cand descnu
in aceste culori negre viata religioasa si morala a contim-
poranilor nostri, pustiul care este In sufletul tor. NU fac
aceasta nici din pesimism, ci din nenorocire e insas rea-
litatea care se infatiseaza astfel. Nu sunt stapanit nici de
mirajul trecutului, ca cei cari proslavesc trecutul in defa-
vorul prezentului, gasesc bun, frumos, vrednic de lauda
tot ce <a fost» si rau, urat, vrednic de defaimare tot ce
4este.) Observarea nepartinitoare a celorce se petrec in
jurul nostru In fiecare clipa si punerea fata in fata a celor
ce se faptuesc in privinta religioasa si morala cu cele ce
ar trebui sa se faptueasca, ne demonstreaza_ad oculos ca
realitatea este intr'adevar asa de trista si dureroasa cum
am descris-o, ca omenirea contimporana sufera greu de
boala necredintei.
Nu se poate tagadul ca mai sunt oameni cari se duc
si poate chiar bucuros la biserica, ca multi se spovedesc
si se impartasesc, ca iubirea de aproapele sub forma ca-
ritatii se practica Inca, Ca mainile nu s'au desvatat cutotul
de a face semnul sfintei cruci, ca Evanghelia nu-i despre-
tuita, ca Iisus Hristos e socotit Dumnezeu adevarat, iar
nu numai simplu om sau om indumnezeit, ca necesitatea
existentii unei vieti dincolo de mormant e recunoscuta etc.
etc. Dar sunt acestea la top si intotdeauna urmarea si
dovada sigura a unei credinti sanatoase, vii, a adevaratei
credinte In Dumnezeu? Nu sunt oare cele dinurrba roade
ale unui porn, pomul credintei, a carui seva a secat, ale
carui radacini sunt roase de un vierme primejdios? Nu
merg la biserica, isi fac cruce, se spovedesc si imparta-
§esc multi numai din obicinuinta, pentruca asa au apu-
cat dela parinti, pentruca astfel au fost deprinsi de
mici, daca nu le fac cumva din alte motive mai de con-

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 59

damnat ? Caritatea nu se practica de multi ca un sport


sau ce e §i mai rau, pentru a putea spolia, Inrla, ne-
dreptati mai cu spor ? Marturisirea adevarurilor de cre-
dinta, depunerea juramantului, respectul dat persoanelor
§i lucrurilor sfinte etc. etc. nu sunt In multe cazuri simple
formalitati oficiale sau cerute on dictate de politeta ? Ast-
fel, ceeace pare la o privire sdperficiala ca dovede§te exis-
tenta adevaratei credinte religioase, e in cele mai multe
cazuri, deaproape privit, eflorescenta necredintei care n'are
Inca curajul §i neru§inarea de a lepada masca, de a se
da pe fata in toata goliciunea qi uraciunea, e poleiala care
ascunde ochilor otrava hapului omoritor. Ce insemneaza
dimpotriva razboiul cel mai teribil din cate a fost vreodata,
care se deslantue cu furie de 8 luni intre cele mai culte
natiuni ale Europei ? Acest razboiu care a facut sä piara
milioane de luptatori, zeci si sute de mii de nevinovati qi
care pune adesea ca tinta a obuzelor biserici marete, monu-
mente de arta, salapri omeneqti etc ? Dar specula fara mild
cu alimentele qi in genere cu articolele de prima necesitate
de care ne vaitarn cu totii in Cara la noi, acum cand glasul
tunului n'a rasunat Inca ? Unde sunt colectele pentru venirea
In ajutor atator desmo§teniti ai soartei cari au ramas fara
lucru si se sting In cea mai neagra mizerie impreuna cu fa-
miliile for ? S'au daca s'au luat ici si colo initiative in a-
cest sens, care e inima cu adevarat caritabila care se mul-
tume§te de rezultatul obtinut ? Pentruce crimele de tot felul
s'au Immultit atat de ingrozitor, ca aproape nu e zi lasata
de Dumnezeu in care jurnalele sä nu inregistreze macar
una? Nu sunt toate acestea dovezi nerasturnabile ca ne-
credinta s'a Intins ca 'o molima i stapanqte ca un tiran
absolut sufletele contimporanilor noWi? Dar numeroasele
articole de jurnale §i reviste, precum §i tot felul de bro-
suri si publicatiuni In cari se- persifleaza si is in batae de
joc tot ce e sant ? Dar dquchiatele conversatii particulare

www.dacoromanica.ro
60 CAUSELE NECREDINTEI

si libertinajul in care traesc cei mai multi tineri si batrani,


barbati si femei, bogati si saraci ? Ce sunt acestea decat
made ale necredintei ?
Dece as mai starui insa asupra acestui punct? Necre-
dinta vremii noastre e asa de mare,. atat de massiva, ca
o vedem, o pipaim, o auzim, o mirosim. Cate cinci sim-
turile ne dau marturie si mintea o-oonfirma ca in ea viem,
ne miscam si suntem. A incerca sa i dovedim existenta,
sã-i aratam urmarile, e tot atat de prises ca a incerca sa do-
vedim existenta luminii, a caldurq sau frigului, on ca not
cei adunati ad nu suntern morti, ci vii. A-i arata urma-
rile e a arata, ca focul Incalzeste si arde, ca apa stinge
focul, ca ghimpele inteapd, ca otrava omoara, etc.
Cari, sunt aceste urmari, e indeobte cunoscut. Ne-
credinta religioaA aduce dupa sine imoralitatea si cei mai
mari filozofi si moralisti, istorici si sociologi sunt de a-
cord a afirma ca natiunile sau societatile in cari domne-
ste necredinta, merg in chip fatal si cu pasi grabiti spre
ruina totala, spre pieire. Intr'adevar oricine isi da putin
osteneala sa observe mecanismul social si sa cugete asu-
pra-i, ajunge la convingerea ca daca omul pierde no i
unea de Dumnezeu, ratiunea si vointa sa nu mai au nici:
un principiu, nici o norma sigura de cari sa se calauzeasca,.
nu mai pot Infrana instinctele si patimile. Autoritate nu.
mai existd; dreptate, compatimire asijderea. Vanarea bu
nurilor si placerilor trecatoare este atunci scopul cel mai
malt al vietii, iar talcarea in picioare a orice si oricui sta
in calea ajungerii la aceasta tinta, e unicul mijloc practi-
cat si recomandat. Omul devine astfel lup pentru semenul
sau si traiul laolalta imposibil. Istoria ilustreaza cu exemple'
nenumarate acest adevar.
* * *

Deoarece insa nu despre existenta necredintei si urma-

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 61

rile ei, mi-am propus sa vorbesc, si nu mi am propus o,


pentruca, din nenorocire, acestea le vedem si le traim, sa
lasarn aceste chestiuni si sa trecem la cauzele necredintei.
Sa examinam, de unde isi i, ea nastere, de unde se trage,
pentru a putea sti in ce directiune trebue cautate leacurile.
Pentruca necredinta nu e ceva numai local, ci general
si pentruca nu dateaza numai de azi sau de ieri, cauzele
ei nu pot fi locaiizate numai intre granitile tarii noastre,
nici reduse numai la anii dinurma, ci trebue sa ne du-
cem mai departe in spatiu, sa ne coborim mai adanc pe
scara vremii, spre a le putea descoperl. Sunt de buns
seams si cauze locale, can au dat si dau necredintei o in-
fatisare deosebita pe parnantul romanesc si in inimiie con-
nationalilor nostri. Acestea nu au insa insemnatatea celor
generale, nici existents independents. Deaceea, despre ace-
stea voiu vorbi mai la urma si mai pe scurt.
Cea dintai cauza a necredintei religioase contimporane
este filozona.
Dela inceputul evului modern, dela renastere, decand
filozofia s'a emancipat cutotul de teologie si a inceput a
merge caile ei aparte, ea s'a aratat, in foarte multe din
curentele si reprezentantii ei, constient sau inconstient,
protivnica credintei. Daca s'ar alcatui un repertoriu corn-
plect de toate chestiunile vitale ale teologiei si inteligen-
tei omenesti si s'ar arata pozitiunea ce a luat filozofia fata
de ftecare din ele, s'ar vedea limpede Ca ea a subminat
prin doctrinele ei temeliile credintei. Nu zice nimeni ca
filozofiei nu i-se cade sä-si aiba metodele sale aparte de
investigatiune, deosebite de ale teologiei si ca nu-i e per-
mis sa ajunga la alte rezultate, caci in asemenea caz n'ar
mai fi nici o ratiune ca ea sä existe ca stints aparte, ca
ramura a stintei omenesti deosebita de teologie. A face
dinnou din filozofie ancilla theologiae, poate fi visul nu-
mai al vr'unui teolog papistas, care crede cu nestramu-

www.dacoromanica.ro
62 CAUSELE NECRED1NTEI

tare in infalibilitatea pe toata linia a filozofiei scolastice.


Dar nu e mai putin adevarat ca orice cercetare neparti-
nitoare a bilantului activitatii desf4urate de filozofii mo-
derni si a rezultatelor la cari s'a ajuns, ne incredinteaza
ca ambele au fost mai mult negative, Ca ele n'au ajutat
aproape cu nimic la deslegarea problemelor arzatoare ale
gandirii omenqti, ci mai mult le-au incurcat, sau le-au
dat solutiuni cari se name la cea mai u§oara adiere de
vant si stau in opozitie inver§unata cu ceeace afirma te-
ologia si lily* un Socrates, Plato sau Aristoteles, mae§trii
cugetarii antice. Un rationalism increzator unit cu un scep-
ticism bolnav, sunt trasatura caracteristica a filozofiei mo-
derne §i contimporane. 0 scurta privire asupra evolutiei
filozofiei moderne ne va lamuri pe deplin.
Giordano Bruno, in Italia, e cel dintai care ridica stin-
dardul filozofiei impotriva teologiei, care rupe cu credinta
religioasa pe care jurase la Imbracarea rassei monahale
si carein acele timpuri de atotputernicie a inchizitiei
plati cu viata (fiind ars pe rug) Indrazneala de a gandi
altfel de cum da yoie Papa negru. Giordano e intemeietorul
Si campionul panteismului modern, o ratacire cumplita care
in forme variategasi sustinatori mai intai in cinteleptul
fara patrie si fara ucenici', Baruch Spinozza,iar mai tarziu
in Hegel, Fichte, Schelling, Schopenhauer, Hartman si Ora
la un punct in Lotze §i decurand in Friea'erich Paulsen.
Aproape contimporan cu Giordano Bruno e in Anglia
Thomas Hobbes, a carui doctrind e un adevarat mozaic de
aberatiuni: Nu exista nimic in afara de corpuri, de mate-
rie. Totce exista e compus din materie, trebue sa aiba
corp. Insu§i D-zeu e corporal. Cu toate acestea insu§irile
ce atribuim lucrurilor nu sunt reale, ci simple stari subjec-
tive, inchipuiri ale mintii noastre, care is cunotinta. de
`existenta lumii dinafara prin intermediul simturilor. MiFa-
rea, care este exenta materiei, se transmite organelor

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 63

simturilor si prin acestea ajunge la creer. Nu numai pro-


cesul cunostintei, ci si al vointei e ceva curat mecanic.
De vointa libera nici nu poate fi vorba. Fiecare act de
vointa decurge in mod necesar din miscarile premerga-
toare. Inceputul vietii psihice in om 11 fac instinctele, in-
deosebi instinctul conservarii si pofta de stapanire. De
aceea, omul e din fire cea mai egoista fiinta., si deci nici
decum un 'animal sociabil', cum l'a numit Aristotel. In
starea naturala, oamenii au trait in razboiu continuu unii cu
altii (bellum omnium contra omnes) si numai pentru a nu
se nimici cutotul unii pe altii; caci homo homini lupus-au
convenit sa infiinteze statul, care sä puna stavila sfasierii
dintre ei. Forma de guverndmant a statului trebue dar sä
fie absolutists, fie ca puterea suprema o are o singura
persoand, fie ca o au mai multe, binele si raul este ceeace
hotaraste autoritatea politics, adica bine e tot ce e folo-
sitor, rau tot ce e pagubitor pentru stat. Constiinta in-
dividuala nu exista si nici n'ar avea pentru ce exista, cazi
legile statului trebue sa fie constiinta cetatenilor. Frica
de puteri nevazute, admise si recunoscute de stat se chiama
religiune, iar cea de puteri nerecunoscute de stat e su-
perstitie. Aceste idei si altele ejusdem farinae fac din Hob-
bes intemeietorul sensualismului, care a fost aparat mai
tarziu In Franta de Condi llac §i al ateismului ,s-i materi z-
lismului, care a fost continuat in Anglia de Hartley si
Priestley si dus la inflorire In Franta de Diderot, d' Alem-
bent, Lamettrie sj Baionul de Holbach.
Cam In acelas timp cu Hobbes si tot in Anglia Herbert
von Cherbury pune bazele libercugetarii §i deismului, re-
prezentate in Anglia prin Tolland, Collins, Tindal, Boling-
broke §i in Franca prin Rousseau §i Voltaire.
Berkeley in Anglia si dupa el Fichte, Schelling qi Hegel,
dar mai ales Fichte, sustinura ca nu exista nimic real a-
fara de eul nostru, cazand astfel in idealismul extrem, in

www.dacoromanica.ro
64 CAUSELE NECREDINTEI

ienomenalism sau immaterialism, a carui consecinta fogica


e ateismul.
Descartes §i Leibnitz sunt aproape. singurii dintre marii
filozofi moderni ale caror sisteme n'au atins terrleliile cre-
dintei, totus din sistemele for a iesit pe nesimtite ratio-
nalismul dogmatic, al unui Christian Wolff si'al scoalei lui,
care $i in materie de credinta a transpus centrul de gre-
utate din sfera supranaturalului in domeniul ratiunii si a
facut mult rau prin amestecul prea mare al ratiunii In
chestiunile de credinta.
In fine, ca sä nu lungim prea mult vorba, David Hume
reinvie in parte scepticismul vechilor pyrronici si acaa'emici,
atarnand astfel de picioarele filozofiei o greutate de care
ea nu s'-a putut scapa nici pan. azi. Cunostintele noastrc
se reducdupa Humenumai la lumea fenomenala si se
intemeiaza pe impresiunile ce primim dela lucruri. Dar si
aceste cunostinte sunt cutotul 'relative, pentruca o lega-
tUra cauzala intre lucruri si fenomene, sau o substanta, care
sa fie purtatoarea diferitelor calitati atribuite lucrurilor, nu
exista. Notiunea de cauzalitate este o amagire care isi are
origina in observatiunea empirica ca aparitiunea unor fe-
nomene este insotita adesea de alte fenomene. Nimic nu
ne indreptateste 1E10. sä deducem al doilea fenomen sau
categorie de fenomene de cel sau cele dintai. Dovada cea
mai stralucita pentru aceasta e ca efectul e intotdeauna
deosebit de cauza. Notiunea de substanta este asemeni o
himera, pentruca substanta necazand sub simturi, nimic
nu dovedeste existenta ei. La ideea de ceeace e mai pre-
sus de simturi, ca d. p. la ideea de Dumnezeu si suflet,
ajungem numai prin credinta.
Kant a dat scepticismului formulat de Hume in mate-
rie de cunostinta forma, care se pastreaza in mare parte
neschimbata de mai toata filozofia dela el si 'Ana azi. Si-
stemul filozofic al lui Kant in care se descrie mecanismul

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 65

cunostintei e prea complicat, ca sa-I expunem ad. Ne e


de ajuns sa stirh concluziunile la cari el ajunge si cari
sunt: Numai cunostintele referitoare la lumea simturilor
sunt pozitive, sau ca sa ne servim de un termen al lui,
objective. Fle se reduc totus numai la felul cum ni se In-
fatiseaza realitatea sensibila, sunt simple imagini ce ne
facem despre lucruri In urma impresiunilor ce primim dela
ele ,grin simturi. Ce sunt lucrurile In insas esenta lor, in
fiinta for intima, (das Ding an sich) nu ne e dat sa cu-
noastem, nu stim. Prinurmare chiar asa zisele cunostinte
objective sau empirice ale lui Kant sunt ceva foarte rela-
tiv, superficial. Alaturi de cunostintele acestea cari se ob-
tin cu ajutorul simturilor, exista Inca un fel de cunostinte,
cele rationale, adica acelea cari au de object lucruri ce
pot fi numai gandite sau se Inchipuesc, jar ,nu cad sub
simturi. Aceste cunostinte n'au nici o valoare obiectiva,
ci numai una normative, adica pot servi ca Indrumatoare,
ca norme de conduita In viata si ca o podoaba a cuge-
tarii objective. Despre cunoasterea lui Dumnezeu si a su-
fletului nu poate fi dar vorba pe cale rationale. Deaceea
Kant a si combatut cu Inversunare argumentele rationale
pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu si a existentei
si nemuririi sufletului.
Dace s'ar fi oprit aci, Kant nu s'ar fi deosebit mult de
Hume, de care a si fost influentat, si inraurirea lui n'ar fi
fost atat de funesta, precum a fost si este, asupra cuge-
tarii filozofice si a credintei religioase a timpului dela el
si !Ana azi. Printr'o inspiratie gresita, Kant face din vointa,
careea ii da numele neobicinuit de tratiune practica*, func-
tiunea sufleteasca care permite omului sä depaseasca li-
mitele transcendentului si sä se inalte pana la ideea de
Dumnezeu, suflet, viata de veci, fericire vesnica etc. Ar-
gumentarea lui in aceasta privinta e, in cateva cuvinte,
urrnatoarea: Omul trebue sa fie virtos, jar virtutea tre-
. BiFerica Ortodox!' RsmA..iv 5

www.dacoromanica.ro
66 CAUSELE NECREDINTEI

bue rasplatita. Deoarece insa in viata pdmanteasca vir-


tutea nu e tntotdeauna rasplatita, ratiunea practica a o-
mului postuleazd aceasta in mod imperios. Trebue dar sa fie
cineva care sd Implineasca acest postulat, trebue ca omul
virtos sd traeasca In cea mai buns parte a lui o viata dupa
moarte, pentru ca sä poata priml plata ce i-se cuvine.
Erorile fundamentale ale filozofiei kantiene sau ale ide-
alismului transcendental sau critic, cum si-a botezat el si-
stemul sau si anume: Marea activitate a cunostintelor noa-
stre empirice, adicd a celor intemeiate pe impresiunile ce
primim dela obiecte, incapacitatea ratiunii de a se rosti
In chestiunile metafizice sau transcendentale si investirea
vointii cu atributiuni de cugetare si cu puteri de a rein-
trona metafizica In toate drepturile ei, aceste erori sta-
panesc in cea mai mare parte si azi filozofia Ingenere si
teologia protestanta. E o constatare surprinzatoare ca in-
säs filozofia pozitivista a unui Auguste Comte, Littre, Her-
bert Spencer §i pragmatismul lui William .7ames i Ber;;--
son, Inteun anume fel si In grad diferit, nu s'au putut des-
face intotul de scepticismul kantian In materie de cuno-
stinta.. Pozitivismul declara cu Auguste Comte si Spencer
ca nu putem sti nimic in materie de metafizica., pentru
care a si primit numele de agnosticism, iar pragmatismul
profeseaza cu Bergson relativitatea absoluta a cunostintelor.
Iata dar in ce fel filozofia este una si cea mai insem-
nata cauza a necredintei. Nu numai temeliile credintei in
general au fost subminate de ea, ci si fiecare punct, fie-
care adevar de credinta a lost atacat de o directiune sau
alta filozofica, de unul sau altul din reprezentan ;ii ei. In-
special, daca cunostintele noastre referitoare la lumea In-
conjuratoare si la not insine, la viata .noastra sufleteascd
nu sunt catus de putin sigure, nu oglindesc nicidecum re-
alitatea, si daca in chestiuni metafizice siguranta cunostin-
telor e si mai mica, infima sau chiar nula, atunci tot ce-

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 67

eace pretindem ca stim in mod rational despre obiectple


credintei, ca si credinta ingenere, nu e decal cea mai re-
gretabila iluziune, eel mai mare neadevar. Lipsita de te-
melia ei rationala, credinta nu se mai poate aliments de
cat din revelatiunea dumnezeeasca, care e in primejdie de
a nu putea fi Inte leas& si apreciata dupa cuviinta de omul
"nzestrat cu o minte atat de slabs si marginitA. Consecinta
logics care se impune e in acest caz, ca credinta trebue
exilata. in domeniul umbrelor, al viselor si al himerelor.
Daca la acestea adaogam si dispretul raspandit impo-
triva credintei in timpul dinurma de nenorocitul filozof
Nietzsche si ateismul propoveduit de el in cuvinte de foc,
ne facem o idee complecta de raul pe care 1-a pricinuit
credintei filozofia si de felul cum ea a contribuit la lati-
rea necredintei in tot timpul modern, dar mai ales In zi-
lele noastre.
A doua cauzA, nu mai putin Insemnata decat cea din-
tai, a necredintei contimporane este directiunea gresita
in care s'au Indrumat stiintele zise exacte, pozitive, ex-
perimentale on fizico-chimice si naturale, sau mai bine zis.
concluziunile pripite ce s'au tras din cercetarile stiintifice
de tot felul.
Dela emanciparea stiintei, dendata cu filozofia, de sub
tutela teologiei apusene, n'a fost pas facut inainte pe ca-
lea progresului, n'a fost descoperire, teorie, ipoteza noun
In vastul camp al stiintei, care s& nu fi fost exploatat4
de unii sau altii impotriva credintei. Teoria heliocentric&
a lui Copernic, descoperirea legii gravitatiunii de Newton, a
electricitatii atmosferice de Franklin, a magnetismului animal
de Volta, noile orizonturi deschise asupra macrocosmului=si
microcosmului de inventarea telescopului si a microsco-
pului, desgroparea din straturile parnantului a resturilor
faunei si florei si lndeosebi a fosilelor omenesti din vremile
de demult ale vietii parnantului, ipoteza evolutiunii vietii

www.dacoromanica.ro
68 CAUSELE NECREDINTEI

formulata. de Darwin, toate analizele si sintezele chimice


mai de searna, etc. etc. an fost puse la presa, ca O. mar-
turiseasca in vr'un fel Impotriva credintei, au fost silite
sa serveasca de arme in maim dusmanilor credintei. Din
nenorocire numarul acestora a fost Intotdeauna mare prin-
tre acei cari s'au ocupat cu stiinta. Din fericire Insa din
acest numar n'au facut parte decat prea rar si prea pu-
tini adevarati oameni de stiinta, invatati In sensul strict
al cuvantului. Totus, cohortele pseudo-Inva.tatilor, ale ce-
lor cari cu sau fare vreo Indreptatire au vorbit in numele
stiintei si au aruncat tot felul de invective in fata cre-
dintei, an isbutit sä creeze curent, sa tormeze atmostera.
Ei au infiltrat in capetele celor cutotul streini de stiinta
si lesne crezatorial caror numar este legheonideea, ca
stiinta este ateista, ca menirea ei este de a combate si a
desfiinta credinta. Invdtand ca nu exista nimic in afara
de materie si de combinatiii; ei, s'a tagaduit existenta lui
Dumnezeu si a sufletului, precum si valoarea tuturor a-
spiratiunilor mai inalte, mai idealiste ale sufletului omenesc,
imprimandu-se astfel stiintei in genere signatura unui ma-
terialism brutal. «La necare pas pe care ,s-tiinta it face
inain /e a zis unui cirac materialistDumnezeu face unul
inapoi .
Ideile materialiste, raspandite si profesate in numele
stiintei, in scoala, prin presa, in adunari si tntruniri pu-
blice, in conversatii paiticulare, etc. cu inconstienta si cu
un zel demn de o cauza mai bund, an tucrat cu un virus
periculos si au infectat sufletele celor mai multi din con-
timporanii nostri, distrugand sau amortind credinta si a-
jutand la cresterea si inflorirea necredintei.
A treia cauza, care n'are importanta celor doua prece-
dente, nici independenta ei deplina, ci e in mare parte o
consecinta a for si la cei mai multi un efect al necredintei,
este materialismul practic, variarea banului si a placerii,

www.dacoromanica.ro
CAUSELE NECREDINTEI 69

nesocotirea drepturilor aproapelui, lipsa de idealuri mai


Make, cu un cuvant immoralitatea In genere. E drept ca
acestea sunt mai mult roade ale necredintei, dar e neta-
gaduit ca ele la randul for rodesc tot necredinta, dupa cum
matraguna, neghina etc. produc samanta, iar samanta pro-
duce iaras buruiana din care a iesit.
A patra si ultima cauza la care ma voiu oprI este orice
abatere sau lipsa dela datorie a celor chemati sa pastreze
sa apere si sa propovedueasca credinta in Dumnezeu si in
cele sfinte, vreau sa zic a preotilor, profesorilor de reli-
gie, a teologilor ingenere, a calugarilor si calugaritelor.
Ororile inchizitiei si immoralitatea clerului celibatar, pre-
cum si amestecul autoritatii spirituale In trebile lumesti la
papistasi, libertatea peste masura in Interpretarea si cn-
tica cartilor sfinte a teologilor protestanti, ignoranta cle-
rului Ingenere si urmarile ei In ortodoxism, au semanat si
nutrit necredinta Intr'un numar de suflete celputin egal cu
al celor aruncate In bratele necredintei din cauza filozOfiet
si a pseudo-stiintei.
Acestea, sunt principalele cauze ale necredintei in ge-
nere. In ceeace ne priveste pe noi, Romanii din regat,
necredinta s'a raspandit mai mult prin contagiune, suntem
adica necredinciosi prin imitatie. Intr'adevar, filozofia n a
fost grozav de cultivate la noi niciodata in trecut si nici
in timpul de fata nu prea paseste peste pragul universi-
tatii, nici nu iese din cadrul unui restrans numar de pu-
blicatiuni, cu toateca se simte nevoe de o filozofie sana-
toasa, care, many in mama cu toate celelalte rarnuri ale
stiintei omenesti, sa lumineze mintile, sa largeasca inimile, sa.
formeze vointa si sa pregateasca astfel terenul pentru credinta
luminata, pentru cultura adevarata. Putinele opere filozofice
cari s'au compus sau tradus In romaneste nu s'au citit !deck
pie prea putini si trebue sä recunoastem ca nici n'au fost decal
cu mici esceptii de nature de a zdruncina credinta. In numele

www.dacoromanica.ro
IO CAUSELE NECREDINTEI

filozofiei nu s'a facut apoi propaganda impotriva credintei.


Stiinta deasemeni a fost putm cultivate la noi, mai ales
in trecut si dace totus in numele ei s'a dus lupta impo-
triva credintei mai mult deck in numele filozofiei, aceasta s'a
facut numai din spirit de imitatie si de reclarna, pentruca
lipsia atat stiinta adevarata si o stare de tnflorire a 6,
cat si imprejurarile speciale din apus cari au facut ca stiinta
sä is acolo pozitiune ostila credintei.
Materialismul practic iaras n'a luat in trecut proportii
ingrijitoare la noi, ca sä-1 putem socoti cu drept cuvant
intre factorii sau cauzele cari au provocat necredinta ac-
tuala. Daca el este azi o adevarata plaga sociaia si la noi,
apoi 1si datoreste cauza tocmai necredintei.
In fine dem. ingenere a fost incult si a putut lipsi in
parte dela datoriile lui mai inalte, de cari n'avea idee, dar
in limitele puterilor si ale cunostintelor lui, precum si fata
cu imprejurarile vitrege prin care a trecut neamul nostru,
el a tntretinut deapururi aprins focul sacru al dragostei de
legea si mosia stramoseasca In unul si acelas timp. Inde-
osebi imprejurarea ca preotii nostri sunt casatoriti, a facut
ca legaturile cu fiii for duhovnicesti sa fie mai stranse s
pilda cea buna data de ei macar cat de rar sa aiba inrau-
rire mai adanca In suflete. Aceasta a recunoscut-o pentru
vremile fanariotilor chiar un abate papistas, contele d'Au-
terive, care, in calitate de secretar al domnitorului Alex.
Mavrocordat Firarul, scrie aceste randuri: «Preotii moldo-
veni nu sunt nici lenesi, nici bogati, nici semeti. Ei nici
nu traesc macar din slujba for bisericeasca si trebue sä
recunoastem ca au toata vrednicia si toata smerenia sara-
ciei. Sunt cei mai buni parinti, cei mai buni soti, cei mai
buni sa.teni ai tinutului. Rar ti vei vedea suparand pe is-
pravnici cu parile sau cu nemultumirile Ion>. Ceeace s'a
petrecut prin 1785-1786 dincolo de Milcov, s'a petrecut
desigur si In Muntenia si In tot timpul de atunci si 'Ana
aproape de zilele noastre.

www.dacoromanica.ro
CA USELE NEC REDINTEI 71

Necredinta la Romani nu e dar autochtona, ci o buru-


iana adusa din alte tari, importata. Ea a fost adusa din
apus., unde e cultivate si lnfloreste de mult timp si sub
diferite forme. Dimpreuna cu multe lucruri bune ce am
Imprumutat din apus si Indeosebi din Franta, am Impru-
mutat si necredinta. Intelectualii generatiei dela 1848 st
'Ana aproape de sfarsitul veacului trecut, facandu-si stu-
diile la Paris, au adus deodata cu cultura, legile, obiceiu-
rile si apucaturile cele bune ale Francezilor si ura si dis-
pretul impotriva religiei si a bisericii, cari acolo isi aveau
explicarea si pane la un punct si justificarea lor. Impreju-
rarea ca pe vremea aceea averile manastiresti erau admi-
nistrate si exploatate de calugarii greci numai In folosul
manastirilor din orient, carora erau Inchinate, iar clerul
roman si tara nu trageau nici un folos de pe urma lor, a
amagit pe oamenii nostri politici de atunci a facut sa
confunde manastirile inchinate cu biserica romaneasca si pe
egumenii greci cu adevaratii urmasi ai lui Hristos, Intocmai
cum in Franta, in timpul revolutiei celei mari, abuzurile
clerului atrasesera urgia natiunii asupra bisericii si a religiet
crestine ingenere, urgie care-si aflase sinteza si directiva In
faimoasa fraza a lui Voltaire: cEcrassez l'infame! > Aceeas
urgie s'a deslantuit si la noi, fare nici un motiv, impo-
triva a tot ce era duhovnicesc. S au secularizat averile
manastirilor inchinate si cu aceasta s'a facut numai bine,
impreuna cu ele s'au secularizat lnsa si averile manastirilor
neinchinate, ceeace a fost un un mare rau. Dar raul cel
mai mare, gresala cea mai bogata in urmari nenorocite a
fost ca din aceste averi cari au servit la regenerarea sta-
tului nostru si a caror valoare se ridica azi la miliarde,
averi adunate de clerul nostru incult, de sarmana noastra
biserica de altadata, nu s'a pastrat, nu s'a dat un ban
macar pentru cler si biserica. Cler sarac si biserica saraca,
la ce bun puteau servi! Cum si prin ce mijloace se mai
putea mentine credinta si apara prestigiul ei? Ba Inca n a

www.dacoromanica.ro
'72 CAUSELE NECREDINTEI

fost deajuns despoierea, ci, lipsite de existenta materiala,


clerul si biserica au fost incarcate de dispre si ura. Exem-
plul dat de cei de sus a avut rasunet si jos. Socialistii si
radicalii au continuat si raspandit prin presa opera Ince-
puta pe cale de legiferare, prin masurile luate de stat si prin
atitudinea fata de biserica a nobilimii banului si mintii.
Propagandele subversive, ideile nebune, curentele nesana-
toase au prins toate In paguba credintei, care hu mai ava
aparatori luminati si autorizati.
Astfel necredinta a progresat si-a prins radacini puter-
nice si va trebui sa se duel lupta crancena, indelungata
si cu adanca pricepere si Indamanare, pentru ca sa poata
fi biruita si nimicita. Si daca trebue, se va face, pentruck
ne-o cere, ne-o impune cu imperiozitate constiinta noastra
de buni crestini si buni Romani. Credinta in Dumnezeu a
rodit la not in curgerea veacurilor cum In putine alte neamuri
a rodit. Caci care neam se poate fall ca not cu atatea bi-
serici tharete zidite In vremuri de restriste? La care alt
popor se afla un numar atat de mare de spitale si tot felul
de asezaminte de binefacere ca produs al caritatii publice?
Care alta natiune a trait si a tinut piept, ca a noastra, a-
tator navaliri barbare si asupriri neumane numai sub scu-
tul credintei ? Care biserica nationals a adunat si pastrat
pentru stat bogatii mai imense ca biserica romaneasca ?
Comoara virtutilor crestinesii nu s'a sleit In sanul bravului
popor roman, inima Romanului nu s'a trichis pentru cre-
dinta, iar vlaga si entusiazmul pastorilor lui sufletesti nu
s'au cheltuit in intregime, pentru ca sä pierdem nadejdea
biruintei.
Inainte dar cu Dumnezeu! La lupta sfanta! si biruinta_
va flea noastra.
I. Milzalcescu.
Va urma).

www.dacoromanica.ro
PROFETIA BSI PSALMUL
(Vezi Biserica Ortodoxg Rom3ng, anul XXXVIII No. 12.)
In aceasta traducere a psalmului 136, pe care am re-
produs-o numai pentru importanta, sa ca limba i ca lu-
crare a unui Mitropolit, aproape cu totul e pierduta acea
frumusete poetica din stihul 3, 4 si 5 al psalmului: ecaci
acolo acei ce ne-au robit pe noi, pofteau dela noi cantare,
§i veselie cei ce ne chinuiau (zicand) : Cantati-ne vr'un
cantec din cantarile Sionului».
Pentru tntelegerea acestor trei stihuri si a celor doua
ce urmeaza, comentarul judaic al psalmilor spune, ca. frun-
ta§ii Babilonului, Incantati de frumusetea cantecelor litur-
gice ale Iudeilor, cantate mai ales pe harfa, duceau cu
sila prin casele for cantareti de cei mai buni, qi-i puneau
sa le cante la mese §i la ospete. De aceea zice psalmul
ca acei ce i-au robit pe Iudei, cereau dela ace§tia can-
tari de-ale Sionului. Si poveste§te comentarul ca foarte
multi dintre bunii muzicanti iudei, ca sa scape, de acea-
sta sila, 10 tnuFau degetul cel mare al mainilor, rupandu-I,
ca astfel sa-§i arate degetele §i sa se scuze ca nu pot
canta, fara degete. Ei refuzau sa eante, pentruca li se pa-
Tea ca e o profanare, cum Intrii adevar era; a cantecelor
sfinte, cantate pela ospete. Ei nu puteau s4 uite sfinte-

www.dacoromanica.ro
74 PROFETIA BSI PSALMUL

nia cantecelor si sfintenia templului, si de aceea zice psal-


mistul: Dar cum sa cantam noi cantarile lui Iehova in pa-
mant pagan? .Poate atunci le vom cants, cand vom uita
Ierusalimul ! Dar daca vom uita noi vreodata Ierusalimul,
atunci sa se usuce mana dreapta a noastra, ca sa nu mai
putem cants.
Si atat de puternic e juramantul din stihurile 7 si 8:
SA se lipeasca limba mea de gatlejul meu, de nu-mi voiu
aduce aminte de tine, lerusalime, si de nu voiu pune Ie-
rusalimul mai presus de toate, ca o culme a bucuriei mele I
Psalmul 21 este, Intre cantecele de tanguire, cel mai
des intrebuintat in cultul nostru. Dupa spusele evanghe-
listilor, Domnul nostru Iisus Hristos, pe cand se lupta cu
moartea pe cruce, si-a rostit cumplita sa durere cu vor-
bele dela inceputul acestui psalm: «Dumnezeul meu, Dum-
nezeul meu, pentru ce m'ai parasit*. Biblia de Buzau zice de
acest psalm: 4 Se cuvine celor desn6dajduiti intru neputinta».
Psalmul e profetic, fara Indoiala, Insa credem ca rau it
aplica Biblia de Buzau direct la Hristos, zicand Hristos
de pe cruce roaga pe 'Fatal, pomenind cele ce au pati-
mit, ca lui sa-i fie intr'ajutor: dupa ce va InviO, laudele
ui in toata lumea le va vestl». Numai partea dintaiu e
adevarata, intru atata ca Hristos pe cruce a rostit incepu-
tul psalmului, iara partea a doua, a ziselor bibliei noastre,
nu se poate aplica la Hristos, ca anume El numai dupa
moarte va vesti laudele Tatalui, caci El le-a vestit fiind in
vieata, si dupa moarte El n'a mai vestit nimic, dar de mai
Inainte poruncise apostolilor O. le vesteasca. Si, In general,
psalmul nu poate fi privit ca psalm rostit de Insusi Hristos,
caci cuprinde lucruri streine cu totul de Hristos, iar acest
lucru se vede chiar din primul verset at psalmului, caci
zice : «Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, dece m'ai lasat?
Departe de mantuirea mea cuvintele gre ,calelor mele». Hris-
tos nu putea vorbi de mantuirea sa, caci moartea sa a

www.dacoromanica.ro
PROFETIA SI PSALMUL 75

fost, dinainte de inceputul veacurilor, hotarlta de Tatal


pentru mantuirea lumii. Si-apoi, cum ar .putea. vorbi Hris-
tos de cuvintele gresalelor sale ? Hristos a vorbit numai
adevarul, si nu putea vorbi decal numai adevarul ca Dum-
nezeu ce era si este. El n'a putut vorbi cuvinte gresite,
si nici sa aiba gresale, si deci rau se potrivestc a atribui
lui Hristos aceste cuvinte: < de parte sunt de mantuirea mea
cuvintele gresalelor mele»1)
Interesant e acest psalm prin faptul ca dusmanii si pri-
gonitorii poetului sunt asemanati necontenit cu animalele
cu viteii, cu taurii, cu leii, cu cainii, cu inorogii: < Incon-
juratu-m'au vitei multi, tauri puternici, m'au cuprins >.
«Inconjuratu-m'au caini multi.:.. . Sau: < Isbaveste de sa-
bie sufletul meu, si din mama cainelui pe cea singura a
mea2)». Intr'alt loc: deschis-s'au asupra mea gura lor, ca
un leu ce rapeste si racneste >. Intr'alt loc: mantueste-ma
din gura leului si din coarnele inorogilor3) ma mantueste >
Trecem acum la alt psalm de tanguire, psalmul 73. In
acest psalm, psalmistul se plange de asuprirea poporului
si de pangarirea templului de catre cei de alta lege. Dupa
toate semnele, psalmul a fost scris pe timpul dominatiunii
romane, in ludea, poate pe timpul regelui Antioh Epifane.
Se vede din tot coprinsul psalmului amestecul politicei
romane In afacerile cultului iudeu si incercarea acestui
rege de a slabi religia ludeilor si de a introduce cultul
roman. «Ars-au cu foc altarul tau si au spurcat naruind
In noroiu locuinta numelui tau. Si au zis in inima lor : Cu

1) Zicem acestea mai ales in ce prive§te traducerea bibliei de


Buzau. Inteadevar textul ebraic zice: departe sunt de mantuirea
mea cuvintele strigarii mele". nici in forma aceasta nu sunt po-
trivite lui Hristos.
2) Intelege sufletul.
3) Bou salbatec, bour (?)

www.dacoromanica.ro
76 PROFETIA yI PSALM TL

vita lor impreuna 1). SA le stingem de pe pArnant toate-


sArbAtorile Dumnezeului tor'. Iar intealta parte zice psal-
mul. (Cauta spre wzAmantul tau, caci toate ascuni§urile
tarii pline sunt de cuiburi ale silniciei'. Ceeace vrea sa
spue ca Si pe fata ai pe ascuns, pe toate caile, Romanii
"ncercau sa slAbeascA §i sa ruineze cultul iudeu. E de sine
"metes ca nu cultul era ceeace voiau sa darAme Roma-
nii, ci statul iudeu §i con§tiinta nationals, iar acestea nu
le puteau sfararna decat sfaramand mai intaiu cultul
Tot in acela cerc de idei este scris psalmul 78: (Dum-
nezeule, navalit-au neamurile peste mWenirea ta, ai Manta
ta biserica au spurcat-o, §i au fAcut Ierusalimul o gramadl
de ruina.x. Psalmul insa pare a fi scris intr'un timp ai mai
critic pentru statul iudeu, decat acela a lui Antioh, pen-
truca el vorbeqte de o stare insuportabila de lucruri, de
o tiranie cumplita. Vorbe§te de pustiirea templului §i a
Terusalimului, de intrarea dumanilor pretutindeni, de ma-
celurile ce a fAcut intre popor, a§a. ca (au dat starvurile
credincio0or tai mancare pasarilor de sub cer, qi carnea
celor cuvio§i ai tai hrana fiarelor de pe parnant. Varsat-au
sangele for ca apa- tmprejurul Ierusalimului ai nu era cine
sa -i ingroape).
Lucrurile poate ca sunt putin exagerate din partea poe-
tului, insa adevar este ca poporul iudeu ajunsese sub do-
minatiunea romans intro stare de plans ai intrio mizerie
mare, cum spune insu§i poetul In chip ass de naiv: (Gra.-
beste-te ss ne intampini, Doamne, cu Indurarile tale, caci
am sarAcit foarte!) §i nu numai In mizerie Si in stare de
asuprire politica, dar ajunsese intro stare de nesuferit din

Sensul e: cei de alts lege s'au- conjurat sa stings cultul lui


lehova dimpreuna cu tot poporul, cu toata vita neamului iudeu.
Cuvantul textului ebraic tradus cu acest cuvant vita, insemneaza
Severatia viztoare. Biblia noastra it traduce, poate din cauza lip
sei unui cuvant potrivit, cu rudeniile for dimpreuna.

www.dacoromanica.ro
PROFETIA SI PSALMUL 77

cauza batjocurii ce trebuiau s'o sufere si din partea sta-


panitorilor romani, cat si din partea popoarelor vecine,
pe care Romanii ii tratau mai omeneste, din cauza ca erau
mai mladiosi si mai docili, si nu indaratnici si nesupusi
ca Iudeii. (Facutu-ne-am ocara vecinilor nostri, si ras de
batjocura celor de prinprejurul nostru» zice psalmistul.
Acesti psalmi sunt /dnguiri si descriu starea .jalnica si
de asuprire a poporului. Ei arata mizeria celor biruiti. Vom
trece acum sa aratam partea contrard, adeca acei psalmi,
cari descriu mandria si starea de tnaltare a biruitorilor
iudei, psalmi de tyiumf ,s-i de veselie. Asemenea psalmi sunt
mai multi in psaltire, insa pana acum nu s'au putut stabill
cu siguranta faptele istorice la care se refera. Despre unii
dintre ei am mai vorbit mai sus, la Inceputul studiului
nostru. Intre acesti psalmi, cei ce ne atrag mai Intaiu a-
tentiunea, sunt psalmii pe cari teologii ti numesc psalmi
nationali. Ii numesc asa fiindca psalmii acestia privesc mai
mult partea politica a vietii iudaice, si mai putin partea
religioasa. Sa deschida cetitorul psaltirea si sa caute psal-
mul 19, acela care in biblia noastra de Buzau, are ca in-
scriptie aceste vorbe: »Rugaciune pentru imparatul cand
pleaca la rasboiu, ca Dumnezeu sa i fie Inteajutor., In-
scriptia spune ca ar fi o rugaciune si Inteadevar ruga.
mune este acest psalm, insa o rugaciune speciala, de fapt
un cantec, insa nu unul care se canta numai cand regele
pornia cu oastea la rasboiu, ci in on si ce Imprejurare
festiva si cu orice ocasiune solemna, tocmai asa cum can-
tam not Romanii imnul «Traiasca regele) in felurite oca.
siuni si nu numai cand regele ar avea de plecat cu oastea
la rasboiu. Pentruca acest psalm este Inteadevar imnul re-
gal al ludeilor si se canta in tot atatea imprejurari, in
cate se canta si in zilele noastre imnul regal al unui stat
Ori cine, cetind psalmul, vede numai decat cä ideile din
acest imn sunt tot aceleasi pe care le cunoaste din oricare

www.dacoromanica.ro
78 PROFETIA BSI PSALMUL

alt imn regal modern, pentruca. In toate aceste imnuri ideile


sunt aceleasi si se invartesc pe langa aceleasi notiuni: per-
soana sacro sancta a regelui, unificarea vointei regelui cu
a poporului, legatura stransa dintre soarta poporului s'
soarta celui ce -I conduce, implorarea ajutorului dumnezeesc
pentru rege si supusii sai, si glorificarea ideei dinastice
Imnul are cinci strofe si un refren. Paralelismulversu-
rilor si cadenta for arata ca psalmul avea o melodie gravd,
solemna; scurtimea imnului it dovedeste a fi fost o can-
tare frecventa: la servicii divine, la sarbatori nationale, la
festivitati de orice natura:
M. P.

www.dacoromanica.ro
Biserica la Romanii de peste hotare.
I.

Fratii loan Enescu si Iuliu Enescu au publicat un studiu


foarte interesant intitulat Ardealul, Banatul, Crisana si Ma-
ramuresul din punct de vedere agricol, cultural si econo-
mic. In vremea aceasta trebue citit to Intregime, pen-
truca coprinde date pretioase de informatiune asupra tu-
turor ramurilor de activitate. Ne putem cunoaste bine
fratii si vieata lor, mai ales in vremurile acestea, cand se
pun in discutie atatea probleme cu caracter national si
de orientari viitoare. Au inceput sa se ocupe popoarele
streine de neamul romanesc, de pamantul pe care'l ocupa,
de istoria lui, de viitorul lui. Cu atat mai mult, se cere,
ca not sa ne cunoastem mai bine si sa urmarim cu toata
increderea sufleteasca cursul evenimentelor, cand se poate
hotarl aproape definitiv despre viitorul neamului nostru.
II.

Fratii nostrii din Ardeal si din celelalte provincii ro-


manesti din Ungaria sunt gr. orientali (ortodocsi) si gr.
catolici (uniti). Aproape 2 3 din populatia romaneasca,
Sarbii din Banat si Romanii, cari si-au pierdut limba si

www.dacoromanica.ro
80 BISERICA LA ROMANII

vorbesc ungureste tin de confesiunea ortodoxa sau gr. o-


rientala.
Biserica aceasta romaneasca e constitutionala autonoma
(fata cu un Stat de alta limba si lege) si se conduce: a) de
consistorii eparhiale, cu referentii for (asesori) pe senate,
cari rezolva toate chestiunile curente; b) de sinoade epar-
hiale alcatuite.pe baza alegerii, din deputati mireni si pre-
oti si anume fiecare protopopiat alege 2 deputati mireni
un preot.
Sinoklele acestea eparhiale se intrunesc In fiecare an
in Duminica Tomei si rezolva toate chestiunile bisericesti,
scolare (scoalele confesionale) si administrative.
Peste aceste organe este congresul national bisericesc
compus din delegatii tuturor eparhiilor, si activitatea for
se rezuma in rezolvarea tuturor apelurilor din sinoade,
cum si in luarea masurilor generale, care sa asigure auto-
nomia acestei biserici.
Constitutiunea aceasta bisericeasca numita, sialutul or-
ganic, e Opera marelui Mitropolit Andrei Baron de ,5'aguna,
cel dintaiu Mitropolit ortodox al Romani lor de peste munti
dela cunoscuta unire a unei parti dintre Romani cu biserica
catolicä.
Din punct de vedere administrativ toate eparhiile gr.
ort. romane sunt impartite in 62 protopopiate. Protopo-
pul e ales de preotii din protopopiat si intarit de Consi-
storiul eparhial. Preotul e ales de sinodul bisericesc pa-
rohial, intarit de consistor si sfintit de Episcop. Limba
liturgics e cea romaneasca.
Populatia romaneasca gr. ort. e Impartita In 3 eparhii
si un vicariat general (tot un fel de eparhie).
1. Arhiepiscopia si Mitropotia de Sibiu cu 950 biserici
parohiale si 331 biserici filiale.
2. Eparhia Caransebesului cu 325 biserici parohiale si
42 filiale.

www.dacoromanica.ro
DE PESTE HOTARE S

3. Eparhia Aradului cu 311 biserici parohiale si 123


biserici filiale.
4. Vicariatul Oradei Mari cu 276 biserici parohiale Yi
393 biserici filiale.
Numarul total al Romanilor cari apartin acestei biserici
e de 1. 839. 173 suflete
Sarbii, cari locuesc in Banat au doua eparhii.
1. Eparhia Temisoarei cu 80 biserici parohiale si 77
filiale.
2. Eparhia Valsetului cu 75 biserici parohiale.
Numarul total al Sarbilor din aceste eparhii e de 287.049
suflete.
Capetenia acestei biserici e patriarhul din Carlovitz.
Acestea sunt notele despre biserica ortodoxa.
III.
Biserica gr. catolica sau unita nu e autonoma si orga-
nizatia ei difera de a bisericei gr. orientale. Afacerile bi-
sericesti, scolare si administrative sunt conduse de asa
zisele capitluri, cari sunt pe langa fiecare eparhie.
Membrii acestor capitluri sunt numiti si poarta numele
de asesori. Presedintele este episcopul eparhiei, iar ca a-
jutor are pe prepozitul capitular.
Preotii nu 'se aleg de parohieni, ci sunt numiti de epis-
cop. Ei pot fi insurati si neinsurati. Ca si in biserica gr.
or. nu pot fi numiti, deck, daca apartin aceleeasi nationa-
litati. Limba liturgica e a poporului roman, afara de noua
episcopie a Hajdu-Dorogului.
Impartirea administrativa e aceeasi ca in biserica gr.
orientala, adica episcopii, vicariate, protopopiate, parohii
si filiale.
Impartirea bisericii gr. cat. romane e urmatoarea:
1. Arhiepiscopia si Mitropolia de Alba-Iulia cu resedinta
In Blaj avand 704 biserici parohiale si 675 biserici filiale.
Biserica Ortodoxi Romini 6

www.dacoromanica.ro
82 BISERICA LA ROMANII

2. Episcopia Oradea Mare cu 169 biserici parohiale si


555 filiale.
2. Episcopia Lugosului cu 164 biserici parohiale si 260
fi iale.
4. Episcopia Gherlei cu 491 biserici parohiale si 365
biserici filiale.
Numarul Romanilor gr. catolici e de 1.250.557 suflete.
IV.
D 1 G. Sima, doctor in filozofie si pedagogie a publi-
cat in Revista Genera la a InvatamAntului, cel mai corn-
plect si luminat studiu asupra scoalei romanesti din Ar-
deal si Ungaria. Rezumez cateva date din acest studiu,
pentruca complecteaza informatiunile noastre asupra vietei
culturale a preotilor si sunt si la timp comunicate. *coa-
lele Romanilor din aceste parti sunt confesionale, adica
gntretinute, conduse si supraveghiate de biserica. Mai mutt
d-1 $ima spune in concluzia stadiului sau ca < rasna spre
scoala a dat-o biserica, sub at carui scut &au infiintat cele
intai scoli .
Dupa statistica autoritatilor bisericesti numarul scoale-
lor primare romanesti confesionale e de 1536 pentru bi-
serica romaneasca gr. ortodoxa si de 1119 pentru bise-
rica romaneasca gr. catolica sau In total 2655 scoli pri-
mare. Afara de acestea mai sunt si 165 scoli comunale
cu limba romana de propunere.
In teritoriile locuite de Romani mai sunt 600 scoli de
stat, adica cu limba maghiara ca limba de propunere.
In 1912 scolile de stat erau frecuentate de 59.396
copii de romani.
Cea mai mare lovitura ce s'a dat scoalelor confesionale
e legea Apponyi> . Prin aceasta lege s'au impus greutati
cu privire la localul scoalelor, la plata Invatatorilor si alte
multe. Dela 1907 tncoaci, din pricina acestei legi numa-

www.dacoromanica.ro
DE PESTE HOTA.RE 83

rul scoalelor confesionale romanesti a scazut cu aproape


500. E o situatie insuportabila de care se plang amarnic
fratii nostri. Apponyi, in discutia din Camera asupra legi
scolare propuse de el, a declarat ca «In cativa ani va
nimici toate scoalele nepatriotice», adica romanesti si e-
fectul se observa an cu an.

Pentru pregatirea invatatorilor, Romanii au 7 scoli nor-


male din care trei sunt ortoddxe si 4 gr. catotice. Cele
ortodoxe sunt In Arad, Caransebes si Sibiu, alipite pe
langa Seminariile teologice, avand acelas director. Cele gr.
catolice sunt in Gherla, Oradea Mare si Blaj. Cu Incepu-
tul anului scolar 1914-1915 s'a infiintat si una de fete
in Lugos. Scolile normale din Gherla si Oradea Mare sunt
numai in parte romanesti, caci anumite obiecte si din
cele principale se predau in limba maghiara.
Se lucreaza insa cu prisosinta la instrinarea for cu totul
prin impunerea a tot felul de greutati. Daca se Instrei-
neaza sufletul normalistilor, scoalele normale pot sä ra-
mAna. numai Cu firma romAneasca.
*
Pentru pregatirea' candidatilor de preotie, Romanii au
7 Seminarii si anume 3 ortodoxe in Sibiu, Arad si Caran-
sebes si 4 gr. catolice si anume in Blab Gherla, Lugos
(infiintat in 1913) si in Oradea Mare (infiintat in 1914 .

Cursul in Seminariile ortodoxe e de 3 ani. In Seminarul


din Sibiu nu se primesc decal absolventi de liceu, iar in
Arad si Caransebes si absolventi de 6-8 clase.
In seminarul gr. catolic romanesc din Gherla limba de
predare e cea latineasca. Afara de aceasta multi tineri ur-
meaza cursurile In Seminariile Catolice, unde nu li se per-
mite sa fie Romani, ci trebue sa fie numai catolici si sa
evite orice manifestare a vietii for romanesti.

www.dacoromanica.ro
84 BISERICA LA ROMANII

Romanii au si cateva scoale secundare, foarte putine in


raport cu numarul lor. Cea dintaiu scoala secundara roL
maneasca in Ardeal e cea din Blaj, infiintata In 1754.
Pand In secolul al 19-lea a fost mai mult latineasca de
cat romaneasca. Simeon Barnut e cel dintaiu profesor, care
introduce in gimnaziul din Blaj limba romana inainte de
1648. Scoala aceasta a contribuit fcarte mult la destep-
tarea si formarea constiintei nationale romane. Blajiul era
centru de lqmina pentru toti Romanii. Al doilea gimnaziu
romanesc e cel din Beiurc, infiintat in 1826 de episcopul
Mihael Pavel. Si acest gimnaziu a fost latinesc, insa a con-
tribuit mult pentru inaintarea culturii romanesti. Pe la
1650 s'a introdus si aci limba romaneasca ca limba de
propunere, dar aceasta n'a convenit Guvernului unguresc.
De aceea in 1889 gimnaziul a fost maghiarizat in cursul
superior si o parte din cursul inferior pe motiv, ca inten-
t a fondatorului a fost ca limba de propunere sa fie limba
latineasca, iar nu cea romaneasca si de aceea locul limbii
latine trebue sa-1 is limba statului, adica cea maghiara.
Tata o scoala secundara romaneasca, intretinuta de o e-
piscopie romaneasca servind ideea de stat maghiara si in-
teresele maghiarizarii.
Romanii gr. orientali de abia dupa 1850 au putut sa
a ba un gimnaziu in Brasov, multumita staruintelor marelui
Saguna si protopopului Brasovului, I. Popazu, in urrna. e-
piscopul Caransebesului. Gimnaziul acesta cu foarte buni
directori si profesori sta astazi in fruntea tuturor scoalelor
secundare romanesti.
In 1864 s's infiintat tot in Brasov o goald reald infe-
rioard spre a pregatI pe elevi pentru ,scoala comerciald
romaneasca, Infiintata In acelas an si cari in tot timpul an
dat minunate rezultate. Romanii gr. orientali mai au un
gimnaziu in Brad, infiintat de Saguna in 1864. De atunci
pana astazi a ramas insa numai cu cursul inferior.

www.dacoromanica.ro
DE PESTE HOTARE 85

Mitropolitul Saguna a cerut in 1850 sa se faca 18 scoli


secundare pentru Romanii gr. orientali din Arhiedecesa sa
sl anume: 6 licee, 6 gimnazii (curs inferior) si 6 scoli re-
ale. Guvernul n'a facut insa niciuna, caci era vorba de
scoli confesionale romanestfi, iar' nu de scoli de stat.
*
Romanii de peste munti au dupa cum s'a aratat, foarte
putine scoli secundare in proportie cu numarul lor. Iata
ce spune d-I Sima in privinta aceasta. «Sash, cari sunt
230.000 la numar au 4 licee clasice, unul real si un gim-
naziu, iar Romanii, 31 2 milioane la numar, au 4 licee,
dintre care unul mai mult de jumatate unguresc, un gim-
naziu si o scoala reala cu curs inferior. Pentru Sasi vine
un liceu la 40.000 suflete, pentru Romani la 700.000!
Cei mai multi elevi romani, din aceasta cauza sunt
siliti deci sa cerceteze licee unguresti. In 1911 12 cerce-
tau scoale secundare 4256 elevi romani... si dintre ace-
stia numai 1913 cercetau scoli romanesti. Cultura pe. care
-o castiga elevii nostri in liceele unguresti e detestabila
*
Romanii n'au o universitate nationals. Ei au cerut-o
insd, la 3 Maiu 1848 pe campia libertatii din Blaj. A ce-
rut-o si cel dintaiu sinod al Bisericii ortodoxe romane, ti-
nut in 1850. S'a cerut apoi si in alte ocaziuni. De abia
in 1862 s'a aprobat cererea unei catedre de limba si lite-
ratura romans la Universitatea din Budapesta si cu 10 ani
mai tarziu si la universitatea din Cluj.
Cum au fost numiti profesorii pentru aceste catedre in
timpul din urma si in ce anume conditiuni nu putem sa
le spunem aici.
*
Concluziunile studiului d-lui Sinia suntastfel expuse:
Guvernul din Budapesta, care pe hartie ne -a asigurat
autonomia bisericeasca si scolara a urrnarit totdeauna sco-

www.dacoromanica.ro
86 BISERICA LA. ROMANI' DE PESTE HOTARE

pul ca cu ajutorul scoalei sa ne maghiarizeze. In unile


timpuri tendinta aceasta a fost mai pronuntata,in altele
mai putin pronuntata,dupa cum erau si imprejurarile e-
xterne, dar ea totdeauna a existat. In ultimul deceniu ea
s'a potentat intr'o forma care amenintd. In modul cel mai
serios nu numai cultura, ci dimpreuna cu ea, insasi fiinta
noastra etnica
In insasi scoalele noastre confensionale ni se cere sa
dam mai Intaiu educatie ungureasca si numai dupa aceea,
In .randul al doilea educatie religioasa, ceeace e si din
punct de vedere confesional si din punct de vedere peda-
gogiccel putin un paradox».

Am extras aceste date privitoare la scoala, fiindca scoa a


la fratii nostri e sub scutul Bisericii si de ads' imensa ei
Insemnatate pentru vieata neamului romanesc. Biserica a
cautat sa-si faca datoria si de aci loviturile ce i se dau.
Biserica gr. catolica e avertizata chiar de Primatul catolic
al Ungariei cu inglobarea in organismul Bisericii catolice
maghiare. Nu stiu, daca dupa rasboiul acesta mare si san-
geros, in care s'au jertfit atatea vieti romanesti, se va a-
duce vre-o schimbare In mentalitatea guvernelor unguresti.
Dea Dumnezeu insd, ca sa vina si zile mai bune pentru
acest neam romanesc care n'a stiut decat sa lupte si sa
sufere.
*

In numarul viitor despre Biserica romaneasca din Buco-


vina si din Basarabia.
G...

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGUR ALA
ASUPRA

ROSTULUI ISTORIEI BiSERICETI IN TEOLOG E ).

Prea Sfinciti,
Venerabili Pdrinti,
-On ra(i Domni ,si
I ibiti Studenti.
Incep astazi, cu ajutorul lui Dumnezeu anul XXIV
al prelegerilor mele academice de istoria bisericeasca,
si al XXXVII, al cursurilor mele ca profesor de teologie.
Imprejurari nepatrunse de judecatile noastre ome-
-iesti, au facut ca, anul acesta, inceputul cursului is-
toriei bisericesti universale sä fie unit cu acela al is-
toriei bisericei romane.
La infiintarea facultatei noastre de teologie, cur-
sul .de istoria bisericii romane era unit cu al istoriei
bisericesti generale. Cand eu am venit ca profesor,
in anul 1891, cursurile acestea erau unite, si formau
o singura catediA. Si astfel le-am tinut Ora in a-
nul 1907.
') Aceasta lectiune asupra rostului istoriei bisericesti in teologie a
fost tinuta in ziva de 20 Noemvrie 1914, and s'au deschis cursurile
anului scolar 1914-1915. Pe langa studenti teologi au asistat P.P.
S.S Arhierei, foarte multi venerabili preoti profesori si domni, pro-
fesori de religiune.

www.dacoromanica.ro
88 LECTIUNE INAUGURALA

Facultatea noastra doritoare a da o cat mai mare


extensiune §i desvoltare academics tiintei divine,
totdeauna a facut mijlociri la autoritatea colara su-
perioara pentru tot felul de imbunata.firi si infiintari
de catedre, pe cari le socotea absolut necesare." Cu
modul acesta numarul catedrelor si al profesorilor
s'a inmultit, si unei astfel de mijlociri se datorete §i
separarea cursului de istoria bisericei romane, spre a
forma o catedra aparte; ceeace a avut loc in anul 1907.
Cathedra de istoria bisericei romane, din nou in-
fiintata a fost incredintata lui Nicolae Dobrescu, fiu
al acestei facultati 1), laNoemvrie 1907. El a o-
I
cupat'o pana la finele anului scolar trecut, cand, pe
neateptate fu rapit din mijlocul nostru, .in floarea
vietei, de o boala cumplita, ca sä plangem cu totii
perderea sa timpurie si tocmai atunci, cand cu totii
ne ateptam ca sa lucreze cu folds in ogorul §tiintei
sacre.
Pans la ocuparea acestei catedre cu un titular,
suplinirea ei mi-a fost incredintata mie de colegiul
profesoral al facultAtei noastre.
Am unit amandoud aceste cursuri in aceasta lec-
%iune inaugurals, aci ambele formeaza unul si acelas
studiu, stiinta teologica numits isforia bisericeasai.

r) Repausatul Nicolae Dobrescu nascut in corona Celeiu, ju-


detul Romanati in ziva de 30 Iulie anul 1874, '0 a terminat stu-
diile sale teologice in facultatea noastra teologic5., unde a fost in-
tre studentii cei mai distin0 si sirguitori. Dupa aceea a facut studii
speciale in ramura istoriei in strainatate, unde a obtinut titlul de
doctor in filosofie. Reintors in Tara a fost numit prin deoretul re-
gal No. 2260 din 9 Mai 1907 agregat detinitiv la catedra de is-
toria Bisericei Romane, din nou infiintata, la facultatea noastra de
teologie, cu incepere dela 1 Noemvrie anul 1907. Prin decretul re-
gal No. 2361 din 5 Iunie 1911, a fost ridicat la gradul de prote-
sor. El a ocupat aceasta catedra pans la finele anului scolar 1913
1914. A decetat in Iulie 1914, tanar §i plin de vieata.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGURALA 89

Istoria Bisericei Roindne, nu este deal parte a isto-


riei bisericesti generale. Ea formeaza cu aceasta un
intreg. Pentru aceea, ea, chiar si atunci cdnd se exa-
mineazd sau se predd separat, impartaseste in toate
fiinta, caracterul, natura 8i scopul istoriei bisericesti
generale. Caci fiind una cu aceasta, este supusa tuturor
legilor si principiilor fondamentale ale istoriei biseri-
cesti generale.
Pentru aceasta tot ce vom spune despre rostul is-
toriei bisericesti, se aplica si se intelege, in acelas timp,
si despre istoria bisericii romane.

Incepand anul acesta cursul, am tinut sa lamuresc


o chestiune de mare importanta, cu privire la istoria
bisericeasca, pentru noi crestinii, teologi ai Bisericii
Ortodoxe. Am crezut necesar ca inainte de a incepe
cursul de istoria bisericeasca, sä precizez pozitiunea
si rostul ei in teologie, rostul adica al istoriei biseri-
cesti, dupa obiectul cu care se ocupa, care este Bi-
serica lui Iisus Christos, si care, dupa a noastra cre-
dinta, reprezinta si coprinde santa credinta crestina,
descoperita oamenilor de Insus Fiul lui Dumnezeu,
Domnul nostru Iisus Christos, Cuvantul, cel deofiinta
si coetern cu Tata], Carele s'a intrupat s'a salasluit
intru noi oamenii pentru a noastra mantuire.
Spre acest sfarsit voi arata: Ca bazele si princi-
piile pe care se razima istoria in genere ca stiinta, se
aplica si istoriei bisericesti,implicit si istoriei bise-
ricei romane,--dar in acelas timp trebue sä se stie
ca istoria bisericeasca are un caracter special. Ea,
ca istorie, are un anume rost, care este si consta :
din ra,ortul sau legd tura sa cx creVinismul, obiec-
tul cu care se ociOd si cu care se conleagd. Iar pen-
tru ca sa cunoastem acest rost al ei, trebue sa cu-
noastem, care este ,si din ce constd aceastd legdturd

www.dacoromanica.ro
90 LECTIUNE INAUGURALA

a istoriei bisericesti cu crestinismul. Trebue sa cu-


noastem ce trebue sa vaza aceasta istorie in cresti-
nism si modul cum ea trebue se urmareasca si sa
examineze firul istoric al Bisericii crestine. Iar con-
cluziunea finala la care vom ajunge va fi : cd istoria
bisericeascd trebue sd se inspire de aa'evdratul spirit
care domne,ste in invdtdtura credintei crestine, pe
care s'a intemeiat si aceasta Bisericd crestind, cu
care istoria se ocupa, fie generala sau particulara.
Lipsit de acest duh si legatura, istoria bisericeasca,
on cat de buna si reusita ar fi, va fi istorie profana,
nu insa bisericeasca.
Aceasta legatura obiectiva a istoriei cu invatatura
credit4ei crestine aratand rostul, caracteristica si na-
tura cea adevarata a istoriei bisericesti, din ea re-
zulta pentru noi crestinii ortodoxi, ca istoria biseri-
ceasca, generala sau particulara, in expunerea prin-
cipiilor fondamentale trebue sa fie dreapid si adezd-
raid scutitd de on si ce fel de rdldcire. Istoria, pen-
tru noi ortodoxii, trebue sd stein temein c ,e ba :ele.
cele adevdrate ale Bisericii lui lisus, caci sfanta noa-
stra Biserica a pastrat curaid si neschimbaid aceasta
credirp.
Dar fie ca astazi in ramura aceasta a teologiei ga-
sim totul de-a gata, lucrat si prelucrat, dupa toate
regulile cerute de stiinta, caci istoria bisericeasca,
dela inceput, s'a cultivat, mai'nainte, si mai mult de
cat toate celelalte ramuri ale teologiei, sa nu se creaza
ca istoricul bisericii ortodoxe, este scutit de greutatt
Literatura istorica este si cea mai veche si cea
mai bogata. Santa noastra credinta a inceput prin
istorie, caci istorisirile evanghelice, au fost prima pre-
dica a, Apostolilor pentru intemeirea Bisericii crestine.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGURALA 91

Apoi prin predict si istorisire s'a continuat in tot


decursul veacurilor latirea si intarirea credintei $i a
Bisericii: Istoria bisericeasca a contribuit la aceasta
mai mult decat on care ramura a teologiei. Si a-
tunci se explica faptul pentru ce ea s'a cultivat foarte
mult, iar in zilele noastre a dat nastere celei mai
bogate literaturi religioase, mai ales in bisericile pa-
pistasa si protestanta, $i in deosebi in sanul acestei
din urma. Istoria bisericeasca s'a desvoltat si in sa-
nul bisericii Ortodoxe, insa mai putin; iar in sanul
bisericii Romane abia incepe.
Astfel teologul ortodox roman voind a se ocupa
si a scri istorie bisericeasca, ne gland mai nimic in
biserica si limba sa, este nevoit a recurge la istorici
bisericesti streini si de alte confesiuni, uiide istoria
bisericeasca s'a. cultivat si este la nivelul stiintei te-
ologice din zilele noastre. Aci el gaseste cea mai bo-
gata literature, dar o gaseste in sanul bisericilor cre-
stine de alta confesiune ; iar istoricii acestor biserici
tot ce scriu asupra teologii, scriu in sensul si dupe
vederile confesionale ale bisericilor lor. Ei voesc mai
ales prin istorie, sä dovedeasca ce la ei este adeva-
ratul crestinism!
Astfel stand lucrurile istoricul ortodox roman, uti-
lizand aceste izvoare, trebue sä fie cu multa bagare
.de seama, ca sä nu cada in ratacire, care se poate
furisa foarte lesne; caci fait, sä prinda de veste, it
fura pe nesimtite $i ajunge sa'si apropieze credinte,
socotinte si cugetari, cari sunt streine si deosebite
de ale Bisericii crestine Ortodoxe a carei istorie o
scrie.
Un exemplu. Toti istoricii protestanti, in istoriile
for bisericesti, pleaca dela un principiu pe care it ad-
mit toti, aproape fare exceptiune, anume: ca in Bi-

www.dacoromanica.ro
92 LECTIMiE INAUGURALA

serica, adica in religiune, or care ar fi ea, sunt doua


elemente, divin ci uman. Elementul divin, divinita-
tea, zic ei, nu cade sub cercetarile istoriei, $i atunci
ei fac numai istoricul elementului uman. Astfel isto-
ria lor, deli pretind ca este istorie bisericeasca, ea
nu sta in legatura cu Crestinismul, asa cum it crede
si ii marturiseste sfanta noastra biserica crestina or-
todoxa. Caci noi credem si marturisim nu numai ca.
Dumnezeu exista, dar ca el este acela case lutreaza
tainic in Biserica Crestina. Credinta noastra este ca.
Biserica crestina, este cu adevarat imparatia lui Dum-
nezeu pre pamant; iar noi crestinii, caci compunem
aceasta iniparatie, botezandu-ne in Christos Dumne-
zeu, ne imbracam cu el, ne miscam si vietuim intru
el, si dupa voea sa, coprinsa. in Evangheliul sau, care
reguleaza toti pasii vietei noastre.
Principiul dar dela care pleaca istoricii pretestanti,
pentru noi ortodoxii este fals si gresit, si toti cei ce 1
primesc si fac astfel istoria bisericeasca, gresesc; caci
istoria lor, nu este istorie reala si adevarata a Bise-
ricei lui Iisus Christos. Istoricii protestanti se ocupa
pur si simplu cu faptele, fara nici un raport si le-
gatura a lor cu Crestinismul. Ei apreciaza si judeca
tot ce se petrece in Biserica crestina, in mod liber,
independent si chiar arbitrar, asa 'cum voeste fiecare
Pentru aceasta istoria lor poarta un caracter profan
si uman, iar nu bisericesc. Ea este istorie pur si sim-
plu a faptelor omenesti. Ea seamana si se leaga cel
mult cu istoria celorlalte religiuni, ce au existat in
omenire, unde este permis a se face o astfel de i-
storie $i a se examina astfel lucrurile si faptele; caci
totul acolo era produsul mintei si al vicleniei ome-
nesti, ca sa poata amagi pre oameni. Acolo pot o-
pera istoricii cum vor vol si pot filosofiza dupa plac.

www.dacoromanica.ro
LECTIIINE INAUGURALA 93

Acolo pot cauta sa gaseasca cum vor vol cele doua


elemente, pe cari se complac a le vedea in religiune.
Apoi toti acesti istorici protestanti consider reli-
giunea si biserica ce o coprinde si o reprezinta, or
care ar fi, deci gi religiunea si Biserica crestina, ca
un produs si progres al notiunilor si ideilor omului
despre divinitate, idei cari, dupa socotinta lor, fiind
cu totul rudimentare si simple la inceput, s'au desvol-
tat $i au evoluat in decursul veacurilor, dupa nevoia
de timp si de loc; dup. natura si caracterul popoa-
relor, dupa imprejurarile in cari s'au produs, dupa
gradul de cultura al popoarelor unde au aparut si
s'au cultivat, cum $i dupa feluritele conditiuni in care
omul s'a legat cu credintele si prejuditiile sale de e-
lementele naturei, de semenii sai, de animale, de su-
perstitiuni, de necunoscut altele.
Acesta este punctul de plecare si principiul dela
care pleaca istbricii protestanti in istoriile for biseri-
cesti, carele fiind gresit, intregul for edificiu al ist -
riei bisericesti este gresit pentru noi, caci altul este
conceptul nostru despre Biserica, gi despre istoria
bisericeasca1)

In adevarata istorie a Bisericei crestine, lucrurile


stau cu desavarsire altfel. Aci, dupa teologia sfintei
noastre biserici crestine ortodoxe, totul trebue sa piece
i sa se intemeeze pe credinta in marele mister al
Intruparei Cuvantului, cel mai mare eveniment isto-
ric: Lima Chrisfos, Dumnezeu si om, Mattfuitorul
nostru, care ne-a revelat Evangheliul, pe care s'a in-
temeiat religiunea crestina. Istoria bisericeasca trebue
sa invedereze ca aceasta credinta este si se pastreaza
in lume, lucrand pururea mantuirea prin harul lui
1) Asupra acestei chestiuni vom re-veni la finele acestui studiu

www.dacoromanica.ro
94 LECTIUNE INAUGURALA

Dumnezeu §i libera vointa a omului; iar toate ace-


stea se pastreaza in Biserica creptind, care este a,se-
zdmant dumnezeesc, in lume, fientru crea'incioA sire
a fi firin ea fiururea in legdfurd sfiirituald cu Dum-
nezeu.
Istoria bisericeasca plecand dela acest principiu
fondamental §i intemeindu-se pe el, intregul ei fir
istoric, trebue sa evidentieze, la tot pasul, adevarurile
fondamentale ale credintei crestine, aratand cum si
cat au influentat si au lucrat ele in credinta §i fap-
tele oamenilor.
Trebue sa aiba pururea in vedere ca.: Regenera-
rea omenirei s'a fdcut 5rin cre,stinism, credinta re-
velata oamenilor prin Insus Fiul lui Dumnezeu. Ca
prin invatatura evanghelica s'a adus in lume vieata
noud, avand de scop regenerarea omului §i readu-
cdrea lui la Dumnezeu. Trebue sa arate proeminenta
credintei crestine. Modul cum ea lucreaza prin iubire
§i speranta,. fiind pentru credincios, nu numai o in-
vatatura pur si simplu abstracts §i spirituala, dar in
acelus timp §i o invatatura practica, prin care se a-
propie si se leaga cu Dumnezeu $i aproapele sau,
constient cu sine insus si de obligatiunile ce le are
ca crestin.
Toate aceste invataturi, si tot ce decurge din ele,
sunt elemente constitutive pe cari trebue sä le aiba
in vedere in expunerea firului istoric al bisericei. Isto-
ricul trebue sä arate legatura faptelor istorice, mo-
dul cum au izvorit din principiile invataturei credin-
tei crestine, din care anume, si cum se leaga cu ele.
Numai lucrand astfel $i stand pe acea.sta: baza ade-
varata, care este a Bisericei crestine, el va alcatui
adevarata istorie a bisericei, duj5d rostul caracte-
rul ei bisericesc.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGURALA 95

Ca lea de urmat va fi aceasta: Istoricul bisericesc


sa nu piarda un singur moment din vedere: Ca Cre-
stinismul este cel mai mare eveniment istoric in o-
menire. Ca este evenimentul istoric, cel mai mare
prin firea, inceputul, intreaga sa desvolt:.re. Ca el
astfel se prezinta in tot decursul si mersul sau; dai-
mai ales in Iriumful sdu in lume. El dar trebue
pururea sa se intemeeze 75ye lisus Chris/as. Flu/ lui
Dumnezeu, Dumnezeu si om, Man/ultra lumei, asa
cum ne invald Evangheliul sdu.
Apoi; el nu trebue sa uite ca Crestinismul este
evenimentul cel mai mare si in raport cu lumea. Din
acest punct de vedere, istoricul Bisericei crestine nu
trebue sa uite ca Crestinismul constitue punctul cen-
tral al intregei istorii a omenirei; fientrucd la el se
sfar.sesle lumea cea veche, ci dela el se incefie o lume
noud. Istoria omenirei ii vine in ajutor a marturist
si a dovedi ca, cu Crestinismul se incepe periodul cel
nou de vieata a omenirei, unde omul ajunge la ade-
varata cunostinta de sine. Ca. el prin Crestinism infra
in imparatia darului dumnezeesc, chiar act pre pa.-
mant, imparatie in care el este. finta rationale $i libera
fata de Divinitate si semenii sai, si raspunzator de
faptele sale. Iar din punctul de vedere moral $i re-
ligios, este fiinta spirituals, care prin darul invatatu-
rei evanghelice, se poate inalta pas.ne la cele mai in-
nalte trep'te ale vietei spirituale si morale.1)
Istoricul bisericei crestine trebue sa invedereze ca
Biserica crestina, da noui definitiuni $i idee noua
despre vieata omului. Ii da orientare noua si ii arata
adevaratul scop al existentei sale in lume. El nu tre-
bue sa uite un singur moment ca. Crestinismul se
extinde $i coprinde intreaga fiinta a omului, si in-
1) Comp. Math. V, 48.

www.dacoromanica.ro
96 LECTIUNE INAUGURALA.

treaga sa vieata.. Ca el coprinde pana si cele mai mici


si neinsemnate miscari ale vietei sale, urmarindu-i
toti pasii .sai. Nu trebue in fine sä uite ca omul prin
Crestinism, renascandu-se moralminte, se poate inalta
pe scara desavarsirei, pana la asemanarea cu Dum-
nezeu, prin vieata curata, sfanta si bine placuta lui
Dumnezeu. Se inalta la ceata alesilor sai, se desa-
varseste si se sfinteste.
Istoricul Bisericei crestine trebue sa fie convins,
CA temeliile. cele vechi si putrede ale vietei sociale
s'au distrus, pentru ca vieata omenirei sa fie pusa,
prin Crestinism, pe baze noui, asa inca, fiecare om
sa fie constient de valoarea persoanei sale, ca om,
avand cu toti aceleasi drepturi, si putand cu toti aspira,
deopotriva, la tot idealul, avand toti oamenii acela
scop in lume. Iar intreaga aceasta uriasa si miraculoasa
prefacere a omenirei s'a facut ftrin credinta in lisus
Christos, grin Biserica Sa. Caci Crestinismul, on unde
a patruns, a fost pretutindeni un factor puternic si
sigur pentru mersul omenirei pe calea binelui, a pro-
gresului si a adevaxatei civilizatiuni. Trebue sa fie
convins si sa invedereze, cä Crestinismului n'a putut
sa -i reziste nimic. Ca el a invins toate piedicile, si
CA, daca la inceput a fost nevoit a se ascunde in
catacombe, din cauza infricosatelor persecutiuni, n'a
intarziat ca sä se inalte triumator pe tronul cezarilor
Romei si sä se proslaveasca in toata Jumea, pana la
marginile ei!
Istoricul trebue sa invedereze ca Biserica lui Iisus
Christos a adus in lume cele mai mari foloase reale;
ca a fost binefacatoare pentru toata omenirea, si in
deosebi pentru cei ce au imbratisat credinta crestina
cu iubire si speranta vie, ca. prin ea se va regenera
moralminte si se va mantul, speranta care s'a ade-
verit pretutindeni. El trebue sa invedereze cä numai

www.dacoromanica.ro
LECTIUNE INAUGURAIA 97

acolo unde domne*te credinta cre§tina este vieata, §i


vieata demna de om.
Cu modul acesta Biserica lui Iisus Christos i§i are
istoria sa proprie. Si are o istorie conform organis-
mului sau spiritual, care este de sine statator, acela,s,
etern .,si dumnezeesc. Organism deosebit de tot ce
este din lume i al omului ; dar isi are vieata sa in-
terns §i externs in lume, fiind aceea,ri Bela inceput,
imutabild, fie acelead firincifiii de invdtdtura dumne-
zeeascd p. eternd. Si astfel Biserica, deli este in lume
§i pentru oameni, dar este a,sezdmant dumnezeesc,
deosebit j5rin caracterul sacra ,si divin ce'l are de
on ce aezare omeneasca.
Astfel trebue sa. prezinte Biserica istoria sa. Ca-
racterul special al Bisericei crestine, trebue sa se vaza
pretutindeni, in tot firul istoriei biserice§ti. Istoria se
va ocupa cu Biserica dela inceputul ei. Va expune
trecutul i toat4 fasele prin care a trecut Biserica
Dumnezeului nostru, pe care el o conduce, ingrije§te
de ea §i lucreaza in ea, prin sacerdotiu, mantuirea
noastra.
Concluziunea care reese din toate acestea este O.
istoria bisericeasca, fie ea generals sau particulars,
nu trebue sa schimbe caracterul Bisericei.
Prin urmare, toata istoria care nu prive§te, nu exami-
neaza §i nu reprezinta astfel Biserica, va fi numai cu
numele istorie bisericeasca. Nu va avea nici o lega-
tura cu ea, §i acea istorie, nu va fi in cadrul teolo-
giei adevarate a religiunei crestine.
(Va urma).
Dr. Drag. Demetrescu.

<Biserica Ortodoxl Romanlv 7.

www.dacoromanica.ro
Parastasul de base luni pentru repausatul Rege Carol 1, sivarOt
in catedrala Mitropoliei Moldovei.

Au trecut vase luni dela incetarea din vieata a fericitului


si In veci neuitatului Rege Carol I, si durerea Intregului

neam romanesc pentru aceasta mare perdere este Inca vie,


iar duioasa amintire oentru mareata figura disparuta dintre
noi, este nestearsa. Noi Romanii ne obicinuisem a-1 iubi
pe acest duios parinte si deci cu greu ne vine a ne de-
prinde fara El.
Biserica romana prin reprezentantii pi, a cautat sa is
parte la durerea intregei suflari romane§ti pentru perderea
fericitului Intru amintire, Regele Carol, care a fost un bun
si pios crestin, si a oranduit sa se faca pomeniri cresti-
nesti cu toata pompa cuvenita unui mare Rege.
La Sf. Mitropolie a Moldovei si Sucevei s'au savarsit a-
semenea pomeniri religioase cu o solemnitate deosebita,
atat la ziva mortii, la case saptamani, cat si acum la im-
plinirea a case luni, nu numai In Catedrala Mitropolitana,
ci si in cuprinsul Intregei Arhiepiscopii.
Parastasul de case luni s'a savarsit In ziva de Joi 2 A-
prilie In Catedrala Sf. Mitropolii cu o aleasa si impunatoare
solemnitate. Mai Intai s'a slujit de catre P. S. Arhiereu
Anthim, Vicarul Mitropoliei, impreuna cu clerul Catedralei,
Sf. Liturghie. La ora 11 a. m. s'a savarsit de catre I. P. S.
Mitropolit al Moldovei Pimen Insotit de P. S. Vicar si P. S.
Arhiereu Alexie, de 12 preoti si 4 diaconi, parastasul.
Cantarile au fost executate parte de cler parte de corul
mitropolitan. Pioasa solemnitate s'a terminat cu a Vecinica

www.dacoromanica.ro
PARASTAS17L 99
pomenire» §i concertul funebru alcatuit de regretatul Ci-
prian Porumbescu <Adusu -mi -am aminte de prorocul ce
striga, cantat de cor si ascultat de asistenta cu o tacere
profunda.
La acest serviciu religios au asistat toate autoritatile ad-
ministrative, militare, judecatoresti §i scolare din Iaqi, tat-
preuna cu un mare numar de credincioqi.
Cu acest prilej I. P, S. Mitropolit Pimen a trimis M. S.
Regina Elisaveta urmatoarea telegrama:
cAdunati in biserica Mitropoliei Moldovei, cu inimile
indurer,ate §i cu cea mai profunda evlavie, am savar§tt
sfanta slujba cu pomenirea de Base luni dela trecerea din
viata a Marelui Rege Carol I, care, pentru virtutile sale si
dragostea de tall si popor, la care L'ati Intovarasit, va
ramanea In veci neuitat,
Dumnezeu sa-1 aqeze in randurile fericitilor §i sufletul
Lui, unit cu at lui Stefan Cel Mare, Mihai Viteazu si a
celorlalti voevozi sa vegheze necontenit mai les in aceste
vremuri grele pentru fericirea tarei si a neamului care
ve§nic ii vor slavi; iar pe Majestatea Voastra si Intreaga
Familie RegalA. sa VA mangae in aceste clipe de duioasa
pomenire».
La aceasta telegrama I. P. S. Sa a primit urmatorul ras-
puns dela M. S. Regina Elisaveta:
Adanc miscata de sentimentele pioase ce exprimati cu
prilejul zilei de azi si de mareata amintire ce pastrati de
Durrinezeu iubitorului Meu sot, va rog sa primiti incredin-
tarea multuthirilor rhele cele mai calduroase.>

www.dacoromanica.ro
P. S. Episcop Nifon, la 20 de ani de arhierie.
0 FRUMOASA ANIVERSARE.

Ziva de 25 Martie trecut, a fost un bun prilej pentru


preotii dela Dunarea de jos, spre a-si exprima simtirriintele
lor, de profund devotament si toata dragostea cu care in-
conjoara pe Chiriarhul lor, pe Prea Sfintitul Episcop Nifon,
care la aceasta data, implineste 20 de ani de arhierie,
din care 6 in episcopat. Pentru cel sarbatorit, aceasta zi
este un moment de reculegere in drumul datoriei, and
retrainfl sufleteste calea parcursa pand la aceasta data,
poate gasi in ea,.cu adevarat, destula multumire sufleteasca,
la constiinta datoriei implinite, cum si tot imboldul si.cu-
rajul trebuitor unui luptator, pentru a-si schita in viltor
si duce la implinire, slujba ce-i "pune inainte, frumosul rol
cu care 1-a Invrednicit Dumnezeu pe acest parnant.
Ca sä poi aprecia, dupa cum se cade, pe un om,
trebue sä-1 privesti in lucrarile sale, in intentiunile- sale,
si mai presus de toate, in inima sa, cand irnprejurarile to -au
favorisat a putea patrunde si in aceste carnari ascunse ale
sufletului omenesc.
Din acest punct de vedere privit, gasim la P. S.*Nifon,
pe Episcopul, in care cele trei insusiri, ii impletesc o fru-
moasa cununa, impodobindu-1 ca pe un adevarat si vred-
nic slujitor al altarului lui Dumnezeu. Noile biserici zidite
si restaurate din aceasta eparhie, cum si radicala prefacere
a monastirilor dobrogene, sunt atatea monomente, care
vorbesc destul de elocvent, despre spiritul _gospodaresc
al P. S. Nifon. In aceasta ordine de lucrari desigur, ca,
catedrala din orasul de resedinta, constitue un motiv de
nemultumire pentru P. S. Episcop, fiindcA imprejurarile nu
i-au lAsat mana liberA, spre a da la timp si dupA cum tre-

www.dacoromanica.ro
0 FRIMIOASA. ANIVERSARE 101

bue ai aceasta catedrala, vrednica de oraaul Galati ai potri-


vita simtului artistic al P. S. Sale.
Acum de curand Insa, gratie intervenirii P. S. Nifon, ve-
rind in localitate d-1 Ministru Duca ai d-1 Administrator
Garboviceanu, s'a reluat lucrul la catedrala, care cu aju-
torul lui Dumnezeu speram, el se va putea sfinti anu
acesta; dupa cum In curand se va inaugura ai caminul preo-
Iesc cladit tot prin staruinta ai dupa planul indica: de
P. S. Nifon.
Preotii acestei eparhii, gasesc in pastorul lor, pe un
adevarat parinte sufletesc, care, fie in sfatul tarei, staruind
pentru Inbunatatirea starei materiale a clerului, fie la Casa
Bisericii, sau in alte parti, grabind ai ajutand cu cuvantul sau
de multa trecere, diferite interese ale preotilor,fac ca P. S.
Episcop Nifon, sa se invredniceasca de tot devotamentul Si
dragostea ne ;armurita a preotilor ai a pastoritilor.
Vazand iubirea cu care primeate Si Imbratiaeaza pe
preoti, cuvintele blande ai dulci cu care to apropie de el
ramai adesea jenat de atata delicateta ai nobleta, ce arata
omul acesta, In orice Imprejurare. Cine a avut prilejul sa-1
viziteze, fie spre a-i comunica ceva, fie spre a-i solicita.
vre-un ajutor, iti poate vorbi indestul, despre inima buns at
larga a Vladicai Nifon.
Adesea gandindu-ma la cugetarea din cartea sa de mum&
bisericeasca : «Muzica Inalta sufletul omului, ai-1 inalta catra.
Cel ce 1-a creato ma face sa cred, ca numai talentul vocei
sale, cu care t-a tnzestrat Dumnezeu, au putut sa-i cultive
in chip atat de armonios, toate laturile sufletului sau.
Dea Dumnezeu, ca aceasta eparhie sa-1 alba intree sa-
natos ai Intru zile indelungate; iar vremile sa-i fie priin-
ciroase, spre a putea lucra ai de acum Inainte, cu aceiaai
ravna, cu acejasi dragoste ai cinste in ogorul Bisericii lui
Firistos; ai fie incredintat, el preotii acestei eparhii ii vor
'Astra toata dragostea sincera Si tot devotamentul nestra-
mutat, care sa-i dea multumirea sufleteasca, drept singura
rasplata, ce o pot aduce conducatorului for sufletesc.
Pr.

www.dacoromanica.ro
DESPRE P5ALTI RE
ConferintA thrall la Seminariul Nifon Mitropolitul", in
ziva de 6 19 Decembre 1914
DE

Domnul Profesor Dr. Cont. Chiricescu

Ina 1/d aleasd asisfentd!')


Prin Monitorul Oficial din 29 Septembre 1914 ni s'a a-
dus la cunostinta testamentul celui ce a domnit preste not
pana in dimine* zilei de 27 Septembre 1914.
In acea infaAisare mare*. a unor sir4minte nu mai pu-
pn marete: in acel testament, zic, citim: Pronia cereasca a
voit ca sa sfarsesc bogata mea viata; am trait si mor cu
aeviza mea, care straluceste in armele Roma'niei: Nihil sine
Deo !"
Punand inainte aceste cuvinte, azi, cu prilejul praznuirei
implinirei a 42 de ani dela infiintarea acestui Seminar, am
in vedere doua lucruri:
Intcii, pentru a nu trece o sarbatoare ca aceasta, fara a
ne aduce aminte de slavitul rege, care 'si-a imbogatit via4a."
si prin privirea ocrotitoare, ce a indreptat totdeuna, dar
mai ales in vremurile grele, asupra acestui bisericesc si pa-
triotic asezamant de buns crestere si aleasa invatatura, in-
cepand de atunci de cand a dat, la 31 Ianuarie 1872, dom-
nescul sau hrisov si a facut, ca gandul si darin0a fericitu-
lui intemeietor Nifon Mitropolitul, sa fie pe deplin infdp-
tuite Si puse la cuvenitul adapost.
Se cuvine ca, pentru aceasta parinteasca si domneasca pur-
tare de grija, acest Seminar sa-i poarte recunostinVa. vesnica.
Vc,i, iubi0 elevi, cetAeni si pastori sufletesti de mane, p-
. Erau de fats: I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Dr. Conon Aramescu-Do-
rici. Domnii Epitropi ai Asezamintelor .Nifon AlitropolitulD, Corpul profeso-
ral al Seminariului eNiton,, etc. gi elevii Seminariului.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 103

neti minte aceasta si impliniti porunca de a urma invata-


tura si pilda unora ca acestora, de a'i avea in respectuoasa
si nestearsa aducere aminte si de a'i pomeni in sfintele voas-
tre rugaciuni!
Al doilea, am pus de fata aratatele cuvinte din les/amen-
/1cl Regeliti Carol I, fiindca voesc sa plec dela deviza: Ni-
hi/ sine Deo §i, sub binevoitoarea ocrotire a acestei inalte
si alese asistente, sa atrag luarea aminte a elevilor, adaRos-
titi sub aripile acestui asezamant, asupra sfintei carti numita
Psaltirea Prorocului si Immiratului Da-
vid", pe care se sprijineste, in chip minunat, adevarul cu-
prins in cnvintele: Nihd sine Deo.

Pra Daca ar fi intre not vre unul din acei, cari


fugca nu stiu cinede mirosul de tamaie, dar au nemer-
nicia sa'si aprinda tigarile dela luminile pe cari evlavia cre-
stineasca le aprinde, in Sfanta Biserica, intru cinstea lui Dum-
nezeu si a placutilor Lui, acela, fara indoiala, mi-ar zice,
Ca ceea ce vreau sa fac eu adeca sa vorbesc, de o carte,
care, dupe parerea lui, ar fi o chibzuiala si o potriveala po-
peasca, o indeletnicire vrednica numai de tarcovnicii cari o
bolborosesc este spre infruntarea inaltei civilizatiuni a vea-
cului in care traim, este spre ocararea stralucitei destepta-
ciuni la care am, ajuns.
Inalta.... civilizatie.... in care traim! Stralucita.... destepta-
ciune.... la care am ajuns!!
La atata civilizatie si desteptaciune am ajuns, in cat ter-
felim adevarul si dreptatea; in cat intronam si proslavim
domnia pumnului si a salniciei; in cat, crestini numindu-
ne, dam. cu tunul pana si in Sfanta Cruce din varful Sfin-
tei Biserici; in cat, crestini zicandu-ne, spulberam, cu a:ju-
toriul dinamitei, pana si Santa Grijanie de pe Sfantul Prestol!
Acestea sunt semnele putrejunei, iar nu ale civilizatiunei
si desteptaciunei.
Dar ce sa raspund civilizatului" de care ne fu vorba?
Sa-'i raspund, ca rataceste nestiind Scripturile, nisi pu-
terea lui Dumnezeu", ar fidupe cuvantul Domnului nos-
tru Iisus Hristossa dau cele sfinte, canilor, si sa arunc
argaritarele inain tea porcil or ".

www.dacoromanica.ro
104 DESPRE PSALTIRE

Sa-'i raspund cu cuvintele raposatultti Mitropolit al 'Mot-


dovei si Sucevei, Iosif Naniescu:
Cozonac de moda nova,
Fara unt si fara oua?
Nu!
Ii raspund chiar cu cuvintele Prorocului si Imparatului
David, la care el se uita chioras: Zis-au cel nebun, intru
inima sa: nu este Dumnezeu", sihni vad de lucru, in aceas-
ta bine priimita, prielnica si sanatoasa atmosfera.

De oare ce intrebuintai cateva cuvinte din Psalfire, so-


cotesc ca e bine sa facem intaia cunostinta cu ea, citind in
intregime Psalmul din care am luat acele cuvinte.
E vorba de Psalmul 52 cam la fel cu el e si Psalmul
13 pe care David l'a facut acum 3000 de ani, inteo vre-
me de obsteasca destrabalare, intr'o vreme cand neamul sau
neamul lui Israil era bantuit nu numai de vrajmasi din-
launtru, ci si de vrajmasi dinafara.
Psalmul p scris pentru cei ce au trait in vremea aceea
al caror fel de gandire si de infatisare a ei, de multe on
e dat in asa chip, in cat noi, cei ce' traim dupa atata vre-
me, nu'l putem pricepe totdeuna cu usurinta.
De aceea eu voiu db. acel Psalm, pe intelesul nostru, sI
anume pe intelesul celor multi, de azi, astfel, fara a'i schimba
cuprinsul:
Cel nesocotitl, care nu urea sa',si deschida ochii la lumlna
vnintei, yi care se lasa in voea ne mai pomenitelor neordndueli
de cari este cople,sit, vrdnd sa scape de mustrarea de cuget pen-
Ern iaradeleArile ce lap/7We, se amageyte pre sine yi zice intru
inima sa: nn este Dumnezeu, care sa ma judece si sh ma pe-
detseasca pentru ale, mete nelegiuiri".
Cu forli s'au stricat ,ci jape unite savciryesc; nisi nun/ nu
este, cal e sa fara ce este tine.
Din inaltimea cerinlni s'a nitat Domnul &este /iii oam,-
nilor, ca sci vada de este vre nnul, care sa priceata ;ci ca ca-
ttle pre Dumnezeu, yi a vazut ca /oil s'au abatut din calea
cea dreapta yi s'au jacut de ninth-, traind intru necredinla yi
intru nedrettate; nu este eel ce Jac. e bine, nu este nici wd,
*) In vechea traducere rornaneasca: cel neb'en.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 105

Zara cei ce asupresc pre poporul meu yi, prim laraa'ele,;e, it


mancinca, ca pe pdne, nit .se vor inrelepri oare? u vor In-
ce/a sa defaime purfarea de gri7a. a lui Dumne-zu ? Nit vor
cunoayte, ca este ura jua'ecator yi rasplafitor preainall, care ii
va judeca va pedep.s-1.1
Ei pre Domnul nu'L chthma Ira ajutor; a'ar cdnd Sp' -'or
da seama de rasplata cc 11 se online, si vor pricepe ca Dom-
nul este Mire cei drepti i apara improtiva lor, atunci cza`r,-
MU mill si frica de care vor cuprinyi, de vor treoui sa
vor fi aid/a de infrico,cate, in cdI vor tz-emura de 11-lea ;t a-
colo uncle nu vor avea de ce se /erne, jiina'ca Dumnes'en a 17-
sipit puterea celor ce linguyesc pre oameni sr' spz din cauta la
ei, Mr nu la Domnul Pentru aceea ruyinati vor ramdne, cat i
Dumne:eu 7-a urgisit.
De-ar da Domnul ishavire poporului &tu Cdnd El va in
toarce la locurile for pre ref rob iii, lot poporul se va lnu nra
.,si Sc va veseli!
Cu toate ca acest Psalm este facut acum 3000 de ani,
totusi, pare ca este scris pentru vremurile in care traim. Ne-
oranduiala atunci, neoranduiala acum. Dar cat indemn pen-
tru desteptare spre o viata nova si sanatoasa ne da acest
Psalm! Cata imbarbatare spre pasirea pe calea binelui! Cata
pricinuire de avant spre infaptuirea marelui si santului i-
deal national: intregirea neamului!

Despre David, scriitoriul acestui Psalm, citim urmatoarele,


inttio carte de acum 2200 de ani Intelepriunect hi/ h us
fiiul lzri Sirah In tot ce avea de facut, el lauda pre Cel
intrutotsfant, cantor pre Cel preainalt, din toata inirna sa, in
cantari de lauda, si iubia pre Facatoriul sau. A pus can-
tareti inaintea Oltariului. Din glasurile for se atizeati vier-
suri ginga§e §i duioase; in fiecare zi rasunau cantari de la-
uda. El insusi dedea stralucire sarbatorilor si maretie im-
parateasca slujbelor dumnezeiesti, in vreme ce cantarecii sar-
batoreau pre Domnul, disdedimine4a local cel sant rasu-
nand de cantarile lor" (47, S ro).

David se indeletnicea cu muzica si poezia religioasa, de


pe vremea cand pastea oile tatalui sau.

www.dacoromanica.ro
106 DESPRE PSALTIRE

Aflandu-se la curtea regelui Saul, era cantaret si poet ne-


intrecut.
Viata sbuciumata si de pribegie, ce a dus din pricina lui
Saul, care vrea sail omoare, pentru neintemeiatul cuvant, ca
ar fi avut de gaud sa'i is tronul, David a avut dese pri-
lejuri sa ingenunche inaintea Celui preainalt, sa'I ceara a-
jutor, sa'I mulameasca si sa nadajduiasca intru El.
Ajuns rege, a avut de luptat, indelung, cu vrajmasi dina-
fara, cu razvratiri dinlauntru; deci: prilejuri noui de insu-
f3e0re intru a scrie Psalmi, adeca: cantari religioase, pline
de cel mai carat, de cel mai cald si de eel mai covarsitor
simtimant de supunere, de smerenie si de evlavie catre A-
totputernicul Duninezeu.

David este,socotit ca eel mai mare Psalm/4, §i pentru a-


ceea cantarile lui religioase au avut atat de mare inraurire
in -bine asupra neamului lui Israil, in cat duiosia si farme-
cul for au fost hotaratoare intru a fi intrebuintate pana si
la slujba dumnezeiasca, ca cantari ale Domnului".
Atat de scumpe erau pentru Evrei aceste cantari, in cat
atunci in veacul al 6-lea inainte de Hristos cand se a-
fiau In robia Vavilonului si plangeau cand isi aduceau a-
minte de Sion, raspundeau asa, la cererea biruitorilor si a-
supritorilor lor, de a canta vre o cantare de-ale Sionului:
Cam ca t(intam ecintarea Domnulni in tam streina?-i mai
zi eau: De to -ac uita vre o data, lernsalime, dreaj5ta mea sa
rah a e mi,cca! .Si mi se liteasca limba de cerinl A)urei, de
oin inceta so ma Ondese la tine, PP-Ural/me, pi de nu to voiu
az ta ea p, (-ea mai aleasa dint re bucureile mele1 (Psalm 136).

Psalhrea este priimita in Crestinism ca o parte a Sfin-


tei Scripturi. Chiar dela inceputul lui, ea s'a bucurat si se
bucura de mare vaza, de covarsitoare greutate.
Insusi Mantuitoriul Hristos a cantat Psalmi, impreuna.
cu. Sfi0i Sai Apostoli, dupa Cina cea de taina.
Iar cand era pe Cruce a zis Tatalui ceresc: Dumnezeul
meu, Dumnezeul meu, pentru ce m'ai lasat?" Aceste cu-
vinte le gasim in Psalmul 21, in care mai citim: Iar eu
sun: venue, si nu om; ocara oamenilor si defaimarea no-

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 107

rodului. Toti cei ce m'au vazut, m'au batjocurit; grait-au cu


buzele, clatit-au cu capul si an zis: Nadajduit-au spre Dom-
nul ; izbaveasca'l pre dansul, mantuiascal, ca'l voeste pre el....
Ca m'au incungiurat cani multi; adunarea celor vicleni m'au
cuprins. Sapat-au manile mele si picioarele mele. Numarat-au
toate oasele niele, si aceia privea si se uita la mine. Impartit-au
hainele mele lorui, si pentru camasa mea au aruncat
Aceste prorocesti cuvinte, scrise cu mai molt de 1000 de
ani inainte de ivirea Crestinismului, ne due inaintea Cru-
cei, pe care vedem pre Mantuitoriul Hristos, ocarit, defaimat
si batjocurit. Il vedem incungiurat de dusmani multi si ne-
impac4i, ca niste cani. Il vedem impresurat de ceata celor
plini de viclenie si rautate, can Ii strapung manile si pi-
cioarele. Il vedem aproape gol pe Cruce, si, slabit fiind de
cele ce a avut sa sufere inainte de rastignire, aceia Ii nu-
Mara toate oasele, se uita la El si se bucura ca'L vad ras-
tiglait Ii vedem cum isi impart intre dansii hainele Lui,
si cum pentru cama§a Lui, cea dintr'o bucata si necusuta,
arunca sorb spre a se sti a cui are sa fie.
Despre alte prorocii ale lui David, sa lasam pe Bossuet,
renumitul episcop-predicator francez (t 1704), sa ne vor-
beasca. El nice: David a vazut de departe pre Mesia si l'a
cantat in Psalinii sai cu o maretie la care nimeni n'a a-
juns. Adesea el nu se gandea decat sa sarbatoreasca slava
fiiului sau Solomon; dar de odata isi inalta privirile atat de
sus, in cat veclea pre cel ce este mai Inuit decat Solomon,
in slava si in intelepciune. Veda. pre Mesia stand pe un
tron mai trainic deck soarele si luna. A vazut sub picioa-
rele lui pre toate popoarele, insa si binecuvantandu-se intru
el toate semintiile pamantului, potrivit fagaduelei ce a fost
data lui Avraam. David 'si-a ridicat privirea si mai sus: a
vazut pre Mesia intru stralucirile sfintilor, si mai inainte de
luceafar, adeca din veci iesind din sanul Tatalui sau; l'a va-
zut preot vesnic si fara urinal asemenea- lui, el insusi .ne-
urmand cuiva.... L'a vazut stand de-a dreapta Tatalui si pri-
vind,. din cea mai mare inaltime a ceriurilor, cum vrajma-
sii sai sunt asternut picioarelor sale. Inspaimantat de o, pri-
veliste atat de mare, si rapit de slava fiiului sau, 1-a numit
Dan: nu sau.

www.dacoromanica.ro
108 DESPRE PSALTIRE

Cu privire la Psalmul 21, din care am adus cateva cu-


vinte, si la altii, Domnul si Mantuitoriul nostru ,Iisus Hri-
stos a zis SfinOor Sai Apostoli, dupa inviere: Trebuia sa
se plineasca tot ce s'a scris pentru mine in legea lui Moi-
se, in Proroci si in Psalmi".
Prin urmare insusi Mantuitoriul Hristos ne .da marturia
cea mai stralucita: marturie dumnezeiasca despre nestramu
tatul adevar cuprins in Psaltire.
La randul lor, Sfintii Apostoli au urmat filda data de
Inv*torittl lor. Asa, cand Sfantul Apostol Pavel era inchis
in Filipi, impreuna cu Si la, lattda pre Dumnezeu, in auzul
tuturor, cantand Psalm,: Pe crestinii din Efes si Co lose i-a
indemnat si in scris sa vorbeasca unii cu altii din Psalmi
si sa laude pre Domnul cu Psalmi si cantari duhov-nicesti.
Mai mult: Sfintii Apostoli si Sfintii Evanghelisti au luat in
ajutor Psalmii pentru ca si din prorociile cuprinse in ei, sa
dovedeasca, ca Hristos este Dumnezeu.

Iata, deci, ca PsaPirea n'a fost numai Evanghelie pro/e-


l/ea, ci a ramas, precum era firesc, si ca o cidegere de Psalmi
sau' c5.ntari religioase, rugaciuni si inva4aturi, pe can cei
dintai crestini be intrebuintan nu numai la slujba dumne-
zeiasca, ci si in viata de toate zilele.
Si Cu drept euvant, fiindca Psallirea, ca si toata Scrip-
tura" din care si ea face parte este de Dumnezeu insu-
flata, si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indrep-
tare, spre inteleptirea cea catre dreptate, pentru ca desavar-
sit sa fie omul lui Dumnezeu, si destoinic spre 'tot lucrul
eel bun". Asa ne inva1a Sfantul Apostol Pavel.
Cum ca cei dintai crestini intrebuin;au Psalmii chiar in
viata de toate zilele ne marturiseste Climent Alexandrinul
care traia la inceputul veacului al 3-lea. El zice, ca la masa
si inainte de culcare, crestinii citeau Psalm/. Iar Sfantul Am-
vros.ie declara, ca ,pe vremea sa veacul al 4-leaera ra-
vine pentru eel care nu sal-sea ziva cu citire din Pcalmi.
Sfrt4ii ParinP indeamna pe crestini, foarte des si cu multi
starn;14a, sa cante-Psabni, sa'i citeasca si sa cugete asupra lor.
Asa, Sf. loan Gura-de-Aur zice: Daca esti sarac si to vaici
ca n'ai cu ce sa'ti cumperi card, sau daca ai card, n'ai vre-

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 109

me sa le citesti, en iii cer numai atat: saV aduci aminte


de cate eeva din Psalmii pe cari de atatea on i-ai cantat in
Biserica, ai sa vezi cata mangaere o sa ai. Nici sa zici,
ca daca n'are tine sa si -i explice, nu-i pricepi, caci n'ai tre-
buinta de talmacitori, ci numai de puOna luare aminte, ca
sa poti aveas folos, bunioara, din aceste cuvinte: In ce chip
doreste cerbul dupa izvoarele de apa, asa doreste sufletul
meu dupa tine, Dumnezeule. Insetat-a sufletul meu de Dum-
nezeu, de Dumnezeul cel yin: cand ma voiu duce si ma
voiu arata fetei lui Dumnezeu?....". Daca to carqi cu Pro-
rocul: Fericit barbatul, carele se teme de Domnnl" pi te
sarguesti cat de cat spre irqelegerea celor ce zici, vei pri-
cepe, ca nici rangul, nici bogatia, nici frumusetea, nici co-
roana, nici schiptrul nu face pe om fericit, ci frica de Dum-
nezeu, si, prin urmare, vei cere lui Dumnezeu sa te faca
a disprqui asemenea lucruri, cari nu te pot face fericit, pi
sa intipareasca in inima ta frica de el: singura temelie a
adevaratei fericiri".

Totdeuna si la toate popoarele Psaltirea a fost si este pri-


vita ca lucrarea cea mai desavarsita din Cate a dat la iveala
poezia lirica: acea gingasa 1i duioasa inf4isare a miei inimi
pline de acea sfanta bucurie, care face pe om sa ikucneascal
in cantari de lauds in cinstea lui Dumnezeu.
Poezia lirica crestina a avut ca punct de plecare Psabnii,
cari, in cel mai mares chip de graire, canta insusirile lui
Dumnezeu §i venirea lui Mesia.
Ne putemm face idee despre acest adevar, daca vom citi,
bunioara, Psalmul al 8-lea, pe care cunoscatorii vechi pi noui
it au ca pe cea mai desavarsita poema, 1i declara, ca alta
ca ea nu mai este in vre uri. din cartile vechi sau noui.
Iata acel Psalm, pe care il lau intocmai din Psaltirea in
limba romans, tiparita in Santa Monastire Neam0.1 du-
pre izvodul cel dintai" la anul 1843:
Doamne Domnul nostru, cat iaste de minunat Numele
tau in tot pamantul! Ca s'au inaltat mare cuviinta ta mai
pre sus de Ceriuri. Din gura pruncilor si a celor ce sug
ai savarsit lauds, pentru vrajmasii tai, ca sa sfarami pre vraj-
masul, si izbanditoriul. Ca voiu vedea Ceriurile lucrul dea-

www.dacoromanica.ro
110 DESPRE PSALT1RE

getelor tale, Luna si stealele, care to le-ai Intemeiat. Ce


iaste omul, ca'l pomenesti pre el: sau fiiul omului, ca'l cer-
,cetezi pre el? Micsoratu-l'ai pre dansul puffin oare ce decat
Ingerii, cu slava si cu cinste l'ai incummat pre el, si l'ai
pus pre dansul preste lucrurile mainilor tale. Toate le-ai su-
pus supt picioarele lui, 'oile, si boii, toate, Inca si dobitoa-
cele campului. Paserile Ceriului, si pestii marii, ceale ce stra-
bat cararile marilor. Doamne Domnul nostru, cat iaste de
minunat Numele tau in tot pamantul!"
Acesta este Psalmul al 8-lea. Se prea poate, ca in aceas-
ta talmacire a faimoasei si mult laudatei poeme, sa nu se
vada destul de lamurit desavarsirea ei. Ba s'ar mai putea
zice, ca truda, cazna talmacitoriului in romaneste nu e toc-
mai Incununata de izbanda. Cel care s'ar incumeta sa sus-
%ina in aitfel, n'ar putea zice, ca adevarul este de par-
tea lui.
Eu as talmaci asa, Psalmul 8, pe irqelesul vostru, iub4i
elevi, caci in voi vreau sa aprind ravna de a vä indelet-
nici, cu scumpatate, de Psallire: de aceasta scoala deschisa
tuturor", cum o numeste Sf. Amvrosie, de aceasta nemar-
ginita vistierie deschisa tuturor", cum o numeste Sf. Va-
silie cel Mare:
Doamne, Domnul nostru cel a toate stafidniloqceit de mil
nunala este slava nurnalui Tau in tot pamdnfzrl, pe care Tu
l'ai Part si l'ai impoa'obit cu cildta intrust*, in cat mdretia
Ta se inaltci mai fire sus de ceriztri. Ptina ci cofidi, si cei ce
gdnguresc la sdnul mumelor lor, Te lazrda desavdrsit, spre ul-
mirea si rusinarea vrajmasilor Tai si sire amittired cella pro-
tivnic si a'efaimcitor.
Ccind ma adcincesc in gcinduri privind ceriul, care este lit-
crul mcinzlor Tale, privind, in linistea nofitei, htna ,ci stelele
pe care Tit le-ai intemeiat, ma minune: si Ce'i omul, ca
merlla sa' wheel aminte de el, scut //lid omului, ca'l soco-
testi vrednic sa porti grO de el? Cu kale ca este mic ci ne-
insemnat, Tu l'ai ficut cu putin ceva mai pre jos deal Inge-
rii; cu slava si cu chute l'2zi incununat, caci l'ai zidit dupre
chip/ si asemcinarea Ta, si l'ai jam/ stafidn preste toate lu-
crurile nanilor Tale; toald faptura al pus-o sub picioarele lui:
ode si boil, /pate impreund, ci dobiloacele ampulla, paserile ce-
riztlui sl pe.ytil mcirei, si tot ce strd bale cararile marilor,

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 111

Doamne, Domnul nostru cel prealitall, ail de minunal e te


numele Tau in tot tamdniul!
Avem inainte doua talmaciri. la acelas Psalm. Se poate
face, cu inlesnire, deosebirea dintre ele, judecata 1i alegerea.
So mai luam, bunioara, inceputul Psalmului 34. In po-
menita Psaltire, tiparita la NeamW, citim: Judeca Doamne
pre cei ce'mi fac mie strambatate: da razboiu cu cei ce se
ostesc asupra nra. Apuca arms si pavaza, si te scoala in-
tru ajutoriul mien. Varsa sabie, si inchide inprotiva celor ce
ma gonesc: zi sufletului mieu, mantuirea to sint eu".
Cred ca s'ar putea talmaci mai bine asa: Judeca, Doam-
ne, pre cei ce'mi fac nedreptate, fa rdsboiu celor ce'mi fac rds-
boiu! la arena ci pavcizasi vino de'mi ajuta! Alcinueste sa-
bia inchide drumul celor ce ma urindresc :i-mi cuveintul de
,vi

nantuire: Eu sunt scciparea la!"


De mirare nu este ca sa dam, in vechea Psaltire pe ro-
maneste, preste lipsuri in infatisarea, intelesului ei, daca ne
gandim ca, totdeuna Psalfirea a fost privita, mai ales in tra-
ducerila can au alergat mai intai izvoditorii nostrica
una din cartile cele mai anevoe de inteles, pe alocurea, ale
Sfintei Scripturi. Greutatea aceasta a adus dupa ea trebu-
inta ca, 'Ana acum, sa avem, in felurite limbi, cu mult pes-
te o mia de explicatori ai Psaltirei, afara de explicatorii
unor anumite par# din ea, cum ar fi Psalmii de pocainta,
Psalmii din Ceaslov, si altii.
Talmacind si eu Psalmul al 8-lea, fara alts dorinta de
cat cea marturisita, declar ca de mine este departe gandul
de a imputing cumva pretul Psaltirei, ce ni se citeste in
&Arita Biserica. Pentru preiritampinarea unui rautacios pre-
pus ca acestacaci lumea e ciudata ma simt indemnat
sa ma slujesc de marturisirea lui Ieronim, talmacitoriul Sfin-
tei Scripturi in limba latina, talmacire, care, desi a fost cri-
ticata $i osandita, totusi, dupa doua sute de ani a ajuns la
obsteasca intrebuit4are sub numele: Vulgata. Marturisirea
lui Ieronim, 'pe care o iau ca sprijin, este aceasta: ,,Tre-
bue Ostrat obiceiul de a cants si a citi in Biserici talma-
circa celor seaptezeci, din pricina vechimei ei; dar invatatii
trebue sa cunoasca textul eel dela inceputoriginalul
daca voesc sa aiba o cunoastere adanca a Scripturilor".
Cu atat mai strein este de mine aratatul gand, ce mi s'ar

www.dacoromanica.ro
112 DESPRE PSALTIRE

putea pune in socoteala, cu cat en am crediro Ca, cu toate


scaderile si neajunsurile vechei talmaciri romanesti a Psal-
tirei, invatatura din ea este data in toata a ei cura0e, ass
ca aici nu se poate zice, precum si facem de multe ori
spre necinstirea adevanilui si dreptatei -Ca forma mananca
fondul.
De eativa ani Sfantul Sinod al Sfintei Biseriei Crestine
Autocefale Ortodoxe Romane indreiAeaza, pregateste si ti-
pareste din non. intreaga Santa Scriptura, deci si Psaltirea.
Sa nadajduim, ca se va fi chibzuit ass, ca sa ni se des o
lucrare cu desavarsita buna ii*legere intre infalisarea cea
dinafara a Scripturei, si cuprinsul ei.

..km adus o pilda de maestria cu care Psalmistul prosla-


veste pre Facatoriul a toate.
lata cum stie el sadovedeasea, ca este Dumnezeu, pri-
vind la minunata intocmire a fapturei:
Ceriurile, cu frumsetect lor, ne vorbesc desire slava lui Dum-
nezeu cel fireainternie, care le-a facut, si taria, cu minunata
inlocmire ,si a,s-cf.are a soarelui, luttei si stelelor, ne veste,ste, ca
cu-estea mitt lucrul meinilor lui Dumnezeu eel ireainfeleit.
Zing ,s1 noailea urtudnd una a'nia alla, fdra sminteala §7-
neincetat, ne veste,ste inierea Stafidnului for cel ireainalt, care
le-a rdnduit ham aceasla bine I/dm-mita urmare, jiecare zi sin-
ndna' cuvdnt celei urmakare, jiecare noalle vestind culeoftinid
ctlei de dupes ea, desire slava ,s-i alotpulernicia lui Dumnezeu,
le cari cei-ml fi /aria le marturisese necontend.
Ceriul, en soarele, luna fi stelele, ziva, noaitea ,s-i kaki jai-
121) a n'au 4fraiuri, 1z/el cuvinte, precum oamenii au, dar td-
eufa for grdire se aude fi de loll este in(eleaso ziestirea for
desire Dumnezeu sit-abate tot icimintul,- cuvintele for se and
idna la margin/7e lumei.... (Psalm i 8).
Cate nu se pot clacli pe temelia acestui adevar! Daca ne-am.
gandi ca., nimic in lume nu se datoreste intamplarei, ci to-
tul are o pricina a aflarei in fiinfa; daces ne-am aduce a-
mint; adeca, numai de ceea ce numim: legea universals a
canzalitatei, eareea nimic si nimeni nu i se poate improtivi,
tot insul ar trebui sa marturiseasca, fara pic de sovaire, ca
este Drunnezeu, dela care pleaca si la care se terming to-

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 113

tut, ca 'El este alfa si omega: El este inceputul Si sfarsitul.

Prorocul si Imparatnl David ne mai inva4a, ca pe Dom -


nul Il putem cunoaste mai bine din legea pe care El a
dat-o oamenilor:
Legea Domnului e descivdr,sita invthreazii sz flctul. Nartu-
ria Domnului este credincioasd : face intelepti plina .,si pe prunci.
Orduduirile Domnului sun/ th-ept e umplu de bucurie inimile.
Porunca Domnului este stralucitel: lumineaza ochii. Erica de
Domnul este sldntci: ramcine purnrea. Judeciyile Domnului
sum` adeviirale: Male sun/ drepte ci mai de pre( ca aural, mai
scumpe ca fietrile nestemate nzai dulci ca mierea re pleura
din faguri.
Apoi adauge: Eu am pazit legea Ta, Doanznesi am va-
zut ca este upard, ,Si am priceput, ca cei ce plinesc cele in ea
porzczzcite, rasplata bogatii afla.... (Psalm i 8).
qSi mai zice: Fericit este omul..:. a cdrui plcicere de capefe-
nie este sci indeplineasca legea Domnului pi la ea se geindepte
wince/at! Acela este ca un pow rascal, ldntia thvoczi-e de apd,
care ifi del rodul la vremea cuzienita frunzele nu i se ofi-
lesc: in lot ce incepe, izbutefte.... (Psalm i).

Pre Ziditoriul a toate, pre care Psalmistul ne inv4a sal,


cunoastem din fapturi si din legea ce ne-a dat, acelas Psal-
mist nil, inf4iseaza ca pre Bunul Pastor, zicand:
Sub purtarea Ta de grija mild aflu, Amide Pastor, p. ni-
mic nu'mi va lapsi. In loc en pcipme din destul nza sdki,slu-
efti, la izvor cu apd limpede ma racore,di. Snfletul mi'l invi-
orezi, caci ma hr ane,sti cu adeviirul cuvintelor Tale si ma porp
pe car drile th-eptiitei Tale, sere slava numelui Tau. De 711'
afla chiar in mifloczel umbrei mortei, de nimic nu ma voiu
lame, funded Turcu mine eft/. Toiagul Tau ccl pastoresc Ind
apdrii de relele ce vin asupra mea; iar varga Ta irni arata
calea cea dreaptii pe care trebue sd merg.... (Psalm 22).

Inaintea acestui Bun Pastor, omul nu poate veni cum s'ar


intampla, ca ceara ajutor, mild sf indurare. De Dum-
.

413iserica Ortodoxi Romani, 8

www.dacoromanica.ro
114 DESPRE PSALTIRE

nezeu insuflatul David ne Inv*, ca blagoslovenie dela


Domnul si milostenie dela Dumnezeu mantnitoriul sau va
lua" (Psalm 23, 5) liumai acela, care, fie calea nevinovaliei
umbla, nadir/Vale nu face ci adevdrul lie care It are in irrl-
ma it graeile; care, pre altul nu clevelqle fi grairi de rau
improtiva vecinului Sale nu savdr,ve,rte; care, pre (-el' ce vide-
ne,rfe it osdndefle, iar pre cel ce se /me de Domnul it el/is/171e;
care nu flira sh-dmb; care, aqinlul sau nu'l da irr camata,
fi daruri nu is pen/ru ca sa apese pre ell vevinoval (Psalm
I4),; care, intr'un cuvdnl, fara paid este aldl iii cell' dinlaun-
hw, cal fi in cell' dinafara ale sale (Psalm 23, 4). Cel cc ce
acesica,spr(jinul fi ajuloriul lui D1111111e3C11 purer ea va dobdndi
ci in mu- nu se va chrlina (Psalm 14, 6).
Insusi Domnul graeste, prin gura Prorocului San David,
catre poporul Sau, acestea:
Nu /c11 /ruca nu .3.17,11 aduce jerfle. , iti fac mush-al-4 cad
jcrrfehzicul piln'este de ell' fi main /ca .Alea mit punt rea. Eu
n'am lrebuinia sa ian viler: din casa fa, nici tali din hermele
tale, jiindaz ale Mele sun/ /oak dobiloaccle fi hiarele din la-
dun' ci MU ; (-linos( /oak paserlle ceriului, ci /of ce alcahi-
ege frumsetea fearinelor ci ccimpiilor,' in stapdnirea Nea este.
De ctcflanidir3i, ca line, nu ti-ac Lire sa-Ali dal, cad a Med
e.sfe lumen en lot re' se al/a in ea. Alcinca-voiu E11, oare, carne
dc /anti? Bea-voin Ell, oare, sdnge de tali? Jerlfele /ale cell:
sdngroase nu' Ali plac daca an sun! inso(de de jrlla cea du-
hovniceasca de lauda si de mu/tan/11a a launtruhri tau, ara-
Alta lrin duh unalll, /win inima it freinla ci smerila, prin cre-
dinfa, nadejcle ci draosle, prin falle brine, pr-in a:irea celoz-
loruncile in lqcci Alca, hrin inchinare in duh ci in adeval-
,vi Inn imllinirca A:which/or cc Altai dal. In chilli/ aces/a
lerlfindu-All si avdnd in Aline loala incracrea, Ezt din ne-
camri tc min is.baz4, iar in Ala ye/ lroslav2..... Pe aceasla ark
71mb/dud ,u de pacale je. rhuhele, (7).u/or in vremea necazurilor
pre Mine Ala vei arca ci mdnhtire vei dobdndi (Psalm 49).

Totdettna Psalmil an avut mare pret la credincioi, in-


deosebi la cei amarap si oropsiti, eaci odata en infatisarea
suferincelor lor, au gasit si gasesc in ei i doftoria cea a-
linatoare asi vindecatoare, de oare ce, precum zice Sfa'ntul

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 115

Atanasie cel Mare, Psalmii au aceasta insusire minunata:


an fost scrisi pentru o anumita persoana, pentru un anu-
mit popor, insa se potrivesc tuturor oamenilor, tuturor tim-
purilor si tuturor locurilor.
Iau, ca pilda, Psalmul al 6-lea, pe care it dart iarasi pe
intelesul celor multi, dar fara sa pagubesc in ceva gandi-
rea Psalinistului:
Doamne, nu ma mai certa cu zn. dnie, nici and mai le-
&psi cu urgie, din pricina pdcalelor mete. Milostive,s-te-Te
sere mine, Doamne, cad lard de putere sunt eu. Vindeca-'
ma, Doamne, cad frica de Tine si durerile sufleters-li, ce
m' au cuprins, mi-au vestejit tricpul si mi l'au istovit, tar
sufletul inzi este inspaimantat ,si ingrozil. Rind cdnd, deci,
vei fi manias pre mine si ma vei Msa fara ajzttoriul Tau?!...
Suspinul nzi-a sleit puterile; in fiecare noapte piling. De
necazuri si de supdrdri ochii vii s'au stins; am imbdtrdnit
intre prolivnicii mei.
Dar departati-vd dela mine, voi tali, rei ce faceti rele,
voi, lucrdlori ai nedrepta7ei, cdci Domnul a auzil glasul la-
crimilor mete, Domnul a ascultat smerita mea cereie, Dom-
nut mi-a priimit rugdciunea semi ajuld. Toti vrajmasii mei,
cart au socotil cd Domnul m'a pdrasit, vor fi pusi in in-
valmaseala, vor inmdrmuri de groazd; fie nea,s-leplate se vor
intoarce si vor fugi cu rusine.
Cata usurare si sprijin nu'si poate agonisi, din acest Psalm
credinciosnl, care sufere trupeste .ori sufleteste! cati Psalmi
de felul acestuia nu avem in Psaltire!

In lumea aceasta sunt multi nevinovati, cari sufera pe,


nedrept, en toate ca vina lot n'a fost si nu este alta decat,
ca sunt slujitori eredinciosi ai adevarului si dreptatei. Oa-
menii veacului acestuia ii pot fugari, ii pot lash pe dru-
muri, le pot Ina panea dela gura, for si copiilor tor; ei, insa,
stiind ca fac lucrul Stapannlui a toate, in deznadejde nu
cad, ci deschid Psaltirea §i se roaga, cu David, asa:
uclecdloriule cel drept Doamne, jua'ecd-md ,semi fa th-ep-
tate, cdci Tu stiff, cd eu intru nevinovd /ie si intru crea'in-
ciosie am umblal.... In adunarea de,s-ertaciunei si a minciu-
nei eu n'cTz stdtul; in locul uncle sunt lucrdlorit nea'refild-

www.dacoromanica.ro
116 DESPRE PSALTIRE

tei eu n'am intral. Adunarea celor ce cu viclenie grdesc de


rdu, am uric; cu cei fdrddelege eu n'am sezul.... 7n slii,
Doamne, cd nevinovat sunt eu; deci apdrd-md de cei ce ma
urmdresc, si nu ingcia'ui sd md pogoare in mormeint Jude-
cdtorii cei necuviosi si omordlori, ale cdror mini sunt in-
aircale de Mate fdradelegile, mina lot cea dreafild mai
este plind si de daruri pretul nedrepttitei si neadevdrului.
Eu, intru nerdulate ,si intru nevinovdtie umblu. De aceea,
izbdveste-md, Doamne, si md milueste, cdci picioarele mete
nu s'au abdtut din calea cea dreaptd.... (Psalm 25).
Proroc-Imparatul David ne invata:
Dacd esti prigonit, arald Domnului, grin rugdciune, ne-
vinovdtia to si intru Deinsul ncla'cljdue,ste, iar El to va a-
pdra, va scoate la lumind dreptatea ta, si rdsplata ce ti se
cuvine, in urma dreptei Lui judecd /i, va strdluci ca soa
rele la amiazi.... Inca putin, si pdcdtosul nu va mai ft.; pu-.
terra si strdlucirea lui vor peri... Din tinerde pdnd acum
la bittreinete, pre nici un drept n'am vdzul sd fie in neca-
zuri si lipsit de intldrirea si de ajutoriul lui Dumnezeu; nici
pre urmasii lui nu i-am vdzut ajunsi in a,sa stare In cat
sd cerseascd pane, cdci si for Dumnezeu le-a lost intru a-
jutor si spre sculire.... Dar am vdzut pre cel necurat si Ja-
rddelege, inallandu-se foarte, crescand ca un arbore falnic,
cum sunt chea'rii din muntele Liban, insd pentru pufind vre-
me, cdci am 'recut indald .pe acolo, si Mid cizuse: l'am cd-
utal, dar de locul lui n'am mai plaid sd dau.... (Ps. 36,
5, 6, 10, 25, 35, 36). Cei ce omoarci si viclenesc, nu vat a-
junge la jumatatea zilelor' rate au de &dig. (Ps. 54, 27).
Cel drept se va veseli rand dumnezeiasca dreptale s.a izbi
pre cei nelegiuiti; se va bucura vdzdnd, cd Dumnezeu sur-
pd pre cei cumpliti. In fata faptului, cei Dumnezeu pedep-
seste sdrguin /a neincetatd intru a face ceea ce este rdu
viliul si rdstldte,ste statornicia veschimbatd intru a face
ceea ce este binevirtuteafiecare va zice: este o rdsplald
pentru cel drept; deci este un Dumnezeu, care judecd pre
cei de pe pdmant (Psalm 57, 10 Si I I).

Insu§i acela, care ne spune unele ca acestea, care ne in-


vata unele ca acestea, a avut §i el, in vie* sa, o clips de

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 117

cumplita ratacire, savarsin:d o mare faradelege: a pacatuit cu


Virsavia, ne.vasta lui Urie. Spre a 'si-o putea lua de so0e,
ca in chipul acesta sa nu i se vadeasca pacatul, David a
poruncit ea, intr'un rasboiu ce avea, Urie sa lupte in ran-
durile cele dintai, ca sa fie ranit si sa moara. Urie a mu-
rit; insa, ne spune Santa Scriptura rau s'a aratat in ochii
Domnului aceea ce a facut David" (II Imp. II, 29).
Prorocul Natan i se infatiseaza, din porunca Domnului,
i'i zice:
1Judeca hotaraste asupra acestei pricini: intr'o cetate
se afla un oin foarte bogat altul foarte sarac. Cel bogat
avea of nenumarate i multe cirezi de boi, iar cel sarac n'avea
decal o mielusa, pe care o cumparase ji o liranea; ea cre-
stea la un loc cu copiii lui, manca din panea lui, bed din
paharul lui i dormea la sanul lui; ii era ca o fiica. Un
drumet soseste la omul cel bogat, care nu s'a indrtrat sa
se atinga de oile sale sau de boii sai, ca sa faca deman-
care pentru acel drumec, ci ,a luat mlelusaua omului ce-
lui sarac si din ea a facut demancare pentni omul pe care
it gazduia.".
;David s'a aprins de mare manic asupra acelui bogat
a zis catre Natan: Iii jur pre Dumnezeu, ca omul, care a
facut lucrul acesta, merita sa moara §i impatrit sa inapo-
eze mielusaua, fiindca a savarsit o isprava ca aceasta si
fara de mils s'a aratat".
Natan i-a raspuns: Tu esti omul acela..:." (II Imp. 12, 1-7).
La auzul acestor cuvinte, David, Imparatul David, loc-
tiitorul lui Dumnezeu in mijlocul poporulni Sau, n'a ,su-
flat cu ingrozire 1i cu hula urata lui Dumnezeu", impro-
tiva lui Natan. Nu s'a incapalinat, nici a cautat sa se a-
pere, pentru ca mai rau sa se afunde, ci s'a trezit, dat
seama de marea nedreptate, ce facuse, a it4eles ca ne-
cinstit vrednicia ce avea, recunoscut faradelegea, s'a edit
Si s'a rugat asa:
Dumnezeule, potrivit milostivirei Tale celei mart, milu-
e,ste-rnel! Doamne, potrivit multimei fndurdrilor Tale celor ne-
grdite, ,sterge fdrddelegea meal Spald-ma cudesdvdr,sire de
fdrddelegea mea fi curdte,ste and cu totul de pdcalul ce am
sdvar,sit, cdci eu insumi imi cunosc fdrddelegea, care ne-
content/ imi std inainte rya cumplit and chinueFie I

www.dacoromanica.ro
118 DESPRE PSALTIRE

Oamenii, dela fata cdrera am. ascuns fdreidelegea mea.


socolesc cd en sun/ un om drept, dar inaintea Ta, Doamne,
nea'rept rna aflu, de vre'ne ce Tu, ca a Coate slintor, imi
cuno,s-li vinovd(ia. De aceea rndr/urisesc, cd nu attleia, el Tie
zinnia si a'ea clreplul am pdcdluil, ,si ceea ce Tu insuti so-
colesti ,s-i jua'eci cd este rdu, en am fdcu /.
Mcirturisesc, apoi, cd de ar f sd stau la jua'etalei cu
Tine, spre a se cunoa,s-le dacd este lemeinicd holdrdrea Ta
asupla mea, ,s-i dacd este a'reaplci pedeapsa ce mi se cuvine
din partea Ta, adevciral ,s-i drepl Te-ai ardla inlru hold-
rdrea Ta, fdrd de prihand ,s-i biruilor Te-ai vddi intru ju-
decala Ta.
Doamne, milostive,sle-Te spre mine si mei iartd, cdci din
clipa zernislirei mete, pornit spre feircidelegi sunt eu ; cn in-
clinare spre tot *ce este rdu m'a ndscut maica mea.
Acestea le zic, nu spre a mei a'ezvinovelli cumva de pd-
calele mete, grin plenerea inainte a pdcdlosiei n2tsterei mole,
ci adevdrul ce'Ti place it graesc en, /iindcd Tic, cele ne-
ardlate ,s-i cele ascunse ale inklepciunei Tale mi ai desco-
peril mie, ca sd nu-mi acoper, adecd, pdcalele, ci sd Ti le
martzirisesc, sd md pocdesc, set md Indreplez rsi ierlare sd' ,Ti cer.
Deci, intinat de pdcale jibed eu, stropefle-md, Doamne,
cu apa cca aa'ucciloare de duhovniceascd curd(ire, si cured
voiu /7; spald-md de necurdtiile fcirdrielegi.'or mete, si md
vein face mai alb ca zdpada.
Auzului men veste,sle bucuria ierldrei, penh-ze ca, ada/d
cu scea /crea sufletului men din suferink, sd mi se invioreze
,ri sd mi se umple de bucurie Fi lrupul, ale cdrui ease sunl
uscale rs-i zdrobite de durerile mete cele suflelesti.
Spre pdcatele mete nu mai privi, Doamne; Gild -le. Toale
fdrcidelegile mete ,s-lerge-le; nu le mai socoli.
Inimd curatel, deci neaplecaM spre lucrur4 vinovale, zi-
de,ste intro mine, Dumnezeule, ,s-i duh. neinduplecal in fata
poflelor trupegi, innoe,ste inlduntrul men.
Nu mci lipsi de harzi cel nzanluitor, intorceindu'li fata
de cdtre mine; Duhul Tdu cel Sfcint, care md intdre,cle,
nu' L Ina dela mine, spre a nu mai cridea in Meal.
Ed sd md bucur, ca si mai inainte, de harul ,s1 ajulo-
riul Tdu; intdreiste-md cu. cluh slcipdnitor spre plinirea po-

www.dacoromanica.ro
DESPRE PSALTIRE 119

runcilor Tale si spre a nu mai if zguduit de furies pofte-


for si palirnilor trupesli.
lel tat fiind, ,si indreptat inainlea Ta siyntindu-md, voiu
aved mijlocul si pulinta de a invdta pre cei fdrddelege sd
amble in cciile "Tale, ,si pre cei necredinciosi sd se inloarcd
la Tine.
Nici pentrurei. am pdciituit, vdrsdnd seinge nevinovat, nu
md pedepsi Dumnezeule, Dumnezeul mantuirei mele, ci iar-
ld-md; iar eu voiu Mudd dreptalea Ta (-ea plied de mi-
loslivire calre cel ce se pocciesle.
Dd-mi si harul de a'mi puled deschide buzele ca sd Ye
laud dupre cuviinld; cad jertja pent/ u iertarea pdcalelor
Ti-as >i dat, dar Tit nc o mesa, ,si nici cele ce se numesc
arderidela nu le binevoesli fdrd de jerlfa tees binepriirnild
fie, care este dulzul umilil, insotil de inimd infrdnld, szne-
rilci si mulleimiloare, fie care Tic nu o urgise,sli.
Intru bundvoirea 7a, fd bine, Doamne, Sionulul si zi-
desle zidurile krusalimului. Alunci vei binevoi jertfe dupre
voea Ta, prinoase si arderidetol; vifei Ti se vor aduce a-
lunci pe Oita, ul Tau (Psalm 5o).
Cu chip.' acesta David agonis4ndu-si iertarea pacatelor
si izbavit find de toate nenorocirile, ce napadisera asupra
lui, a putut sa zica:
Fericip sunl cei cdrora li s'an lariat fdrda'elegile si 1i s'au
slers Eu am fidcdluil, dar Domnului nu m'anz
mdrturisil, ci am Mcul. Insd, cu cal Mceam, cu adz` vino-
vd(ia slriga in mine, si, de mustrdrile cugetului, vdrtulea
mi se topise; si alunci neinCelal chemanz pre Domnul in a-
julor, nina'cci si maim Lui se ldsci glen asupra mea, ziva
si noaplea, si in felurile neajunsuri si prirnejdii cddeam. De
cerldrile Domnului si de mustrdrile lduntrului melt iiind chi
null, ca de impunseiturile unui ghimpe1), am martulisil Dom-
nului fdradelegile mele; pdcatele mele nu le-am mai tdinuit
si am zis: Doamne, recunosc, cci am pciccituil; iartcl-ma; nu
and -mai petit:psi/ .S'i Domnul-vdziindunzi cciinta, indatd a
iertat pcigtintitalea inimei nzele, si pdcalele mi le-a sters....
Voi, cei robili de poftele trule,th, cele vinovale, ci intfileti-
cifi intru pdcate, nu fill ca vietuiloarele cele fdrd de pri-
0. In talcuirea romaneasca. a Psaltirei: eintorsu-m'am spre chinuire cand s'au
infipt mie ghimpul (Ps. 31, 4).

www.dacoromanica.ro
120 DESPRE PSALTIRE

ceperecum e calul si caldrul, care, purlale hind de ale


for simfuri, de bund voe nu vi se supun, insd cu mijloace
potrivite le stclpdniti ,ci le facefi sd se apropie de voi ca sd
vd slujeascdci vd apropiafi de Domnul si vd plecali ca-
petele sub jugul cel usor al poruncilor Lui, ca nu cumva
cu pedepse sd domoleascci trufia voastrd; cdci pre cel pa-
cdlos it aFteaptd bdtdi mulle necazuri din destul, iar pre
cel ce ndddjdue,ste sere Domnul si de cele rele se fere,s-te,
mila ci indurdrile dumnezee,sti it vor incungiurd.... (Ps. 3 I).
De-ar tdbciri asupra mea caste, n'am de ce sd and inspdi-
mdnt; de mi s'ar face rdsboiu, eu n'am anti p'rd nddej-
dea in Cel ce and lumineazd si din cele rele end izbdvercle
(Psalm 26, 5 si 6).
Deci, pe Psallire se sprijineste, in chip minunat, adeva-
rul cuprins in cuvintele: Nihil sine Deo.
Putinii Psalmi, din cei 15o, pe can m'am intemeiat ca
sa dovedesc, cat de minunata carte este Psaltirea, ne arata
cat de mare dreptate a avut Sf. Vasilie eel Mare sä ziea:
Psalmul este odihna sufletelor, stegariul pacei, stavilariul
neoranduelilor sau turburarilor gandirei, pedeca maniei, ni-
micitoriul neinfranarei, indemnatoriul la cumpatare, inta.6-
toriul prieteniei, aducatoriul bunei intelegeri, impaciuitoriul
celor invrajbiti". Si adauge: Socotesc, ca sub ceriu nu se
afla carte, care poate fi asemanata cu Psaltirea".
Santa Biserica a avut si are Psaltirea, ca pe unul din
cele mai puternice mijloace pentru a duce pe credinciosi
la pasunea mantuirei.
In vederea marilor nenumaratelor foloase pe can ni
le pine la indemand aceasta carte de Dumnezeu insuflata,
Sf. loan Gura-de-Aur a zis: Mai bine sal inceteze soarele
din calatoria sa, decat sa inceteze citirea Psaltirei". Amin!
Dr. CONBT. CHMICESCIT
Profesor la Facultatea de teologie fi la Saminariut
Nifon" din Bucure,ti.

www.dacoromanica.ro
DONATIUNI.
Doamna Maria AI. Saint Georges, prezidenta Societatei Orto-
doxe Nationale a Femeilor Romane, filiala Botosani, aduce mul-
tumiri publice tuturor onoratilor preoti din orasul si judetul Bo-
tosani, cari au binevoit a da pretiosul for sprijin spre a se aduna
pentru armata urmatoarele obiecte: 833 camasi, 722 perechi pan-
taloni albi, 530 servete, 54 batiste 59 perechi ciorapi, 118 perechi
obiele, 773 coti de pan* 8 perechi manusi, 2 toluri, 7 traiste. 4
bucati bandaje, un pachet vatil, 15 prostiri si 3 rogojini.
Se exprima multumiri publice d-nei Paulina Balotescu, care a
donat bisericii lancu Nou din Capitala, doua sfesnice de alam'a,
in valoare de 240 lei.
Prea Sfintitul Arhiereu Teofil M. Ploesteanu, locotenent al E-
parhiei sf. MitroPolii a Ungro-Vlahiei, primind suma de 2100 lei
pentru articolele ce Prea Santia Sa le-a publicat in revista Bise-
rica Ortodoxa Romans ", a binevoit slo imparts in urmatoarele do-
natiuni: 700 (sapte sute) lei pentru biblioteca religioasa ce se pro-
ecteaza a se infiinta pe langa Casa Bisericii; 500 (cinci sute) lei
in folosul Societatii .Crucea Rosie.; 500 (cinci sute) lei in folosul
Societatii Familia Luptatorilor"; 200 (doua sute) lei pentru gra-
dinile de copii ale Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Ro-
mane"; 200 (doua sute) lei pentru societatea Acoperamantul Maicei
Domnului". Pentru asemeneft fapta pornita din luminat spirit de
patriotism si de solicitudine pentru cultura religioasa, Ministerul
ii exprima cele mai calduroase multumiri.
Sfanta Mitropolie a Moldovei si Sucevei. aduce multumire pu-
blics d-lui Scarlat Loceric; proprietar; care a donat 300 lei pentru
reparatia bisericei parohiale sf. Voevozi din Urbe Botosani.
Administratia Cassei Bisericii, aduce viile sale multumiri d-lui
Alexandru Lelescu, comerciant si proprietar in parohia Dobroteasa

www.dacoromanica.ro
122 DONATITTNI

din Bucuresti, pentru bunavointa ce a avut de a dona Bisericii a-


celei parohii un rand complect de odajdii, in valoare de lei 900
cu ocazia sfintelor sarbatori ale invierei Domnului. De asemenea
d-lui Mihail D. Botez, epitrop al sus numitei parohii care a dat
un pretios concurs la infrumusetarea bisericii acelei parohii.
Administratia Cassei Bisericii, aduce vii multumiri d-lui Stefan
Trandafirescu din Bucuresti, str. Radu-Voda No. 26, pentru buna-
vointa ce a avut de a dona bisericii sf. Treime (Crucea de Piatra)
un rand de vesminte preotesti, in valoare de 300 lei.
Administratia Cassei Bisericii, aduce vii multumiri d-lui Gh. A.
Mavrocordat din Vaslui, pentru bunavointa ce a avut de a dona
bisericii parohiale sf. loan Botezatorul din urbea Vaslui, un epi-
taf in valoare de 250 lei.
Administratia Cassei Bisericii aduce vii multumiri d-lui Constan-
tin Marcu, enorias al bisericii parohiale Obedeanu din Urbea Cra-
iova, pentru bunavointa ce a avut de a dona acelei biserici o masa
de etamina, lucrata cu flori nationale, in valoare de 40 lei.
Administratia Cassei Bisericii, aduce vii multumiri d-lui Costache
Popovici deputat, si sotiei sale Elena, pentru bunavointa ce au a-
vut de a dona bisericii parohiale Liteni, judetul Suceava, 2 stea-
guri in valtare de lei 200.

MULTUMIRE.
Aducem multumirile noastre cucernicilor preoti mai jos
1nsemnati, cari au binevoit a raspunde la gApelub no-
stru publicat in revista pe lunile Ianuarie, Fevruarie §i
Martie 1915:
Pr. N. Barzeanu, avaluDoljiu.
Pr. I. Macarie, TulniciPutna.
Econ. Epam. Mihailescu, PazarliaConstanta.
Pr. I. Gh. Popovici, BelcwiIasi.
Pr. I. Predescu, MadulariValcea.
Sachelar A. Tascau, BalanestiGorjiu.
Econ. V. Ursacescu, DolhestiFalciu.
Comitetul Revistei.

www.dacoromanica.ro