Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Politehnica București

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

Captarea energiei eoliene

Profesor coordonator:
Prof. dr. ing C. Modrogan

Student : Raţiu Hrisanta Raluca


Anul : II
Specializarea: Master IM

1
CUPRINS

1. Introducere ........................................................................................................................... 3
2. Arie de dezvoltare ................................................................................................................. 3
2.1 Energia eoliană în Europa ............................................................................................... 3
2.2 Energia eoliană în România ............................................................................................ 5
3. Comparații cu alte resurse energetice .................................................................................. 6
3.1 Avantaje .......................................................................................................................... 6
3.2 Dezavantaje .................................................................................................................... 8
4. Captarea energiei eoliene. Principiu de bază ....................................................................... 8
5. Concluzii ............................................................................................................................. 10
6. Bibliografie .......................................................................................................................... 10

2
1. Introducere

Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă.


La nivel planetar, vânturile se formează deorece soarele nu încălzește Pământul
uniform, fapt ce creează mișcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi utilizată pentru a
roti niște turbine, care sunt capabile să genere electricitate.
La început energia vântului era transformată în energie mecanică.
Ea a fost utilizată de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru
diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au
fost utilizate începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de către perși pentru măcinarea grăunțelor.
Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost
folosite atât pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului,
confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru
vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25 - 30 KW la început până la 1500 KW
(anul 1988). Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de
la mare adâncime.
Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând
între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m pentru o putere de 2-3MW și diametre de
60-100m pentru o putere generată de 500-1500 KW.
La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194.400
MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an, echivalentul a 2,5% din
consumul mondial de energie.
Din punct de vedere economic , în industria eoliană din întreaga lume lucrează cca.
670.000 persoane, realizând o circulație a mărfurilor de 40 miliarde euro.
Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele Unite,
Germania și Spania. La începutul anului 2011, ponderea energiei eoliene, în totalul
consumului intern era de 24% în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia, circa 10% în
Irlanda și Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% în România la începutul anului
2012. La aceeași dată în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele
fiind în Dobrogea.

2. Arie de dezvoltare

2.1 Energia eoliană în Europa


Deși energia eoliană reprezintă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru
majoritatea țărilor, producția ei a crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006, ajungându-se
ca, în unele țări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativă:
Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%). Ponderea energiei eoliene, în totalul
consumului intern era, la începutul anului 2011, de 24% în Danemarca, 14% în Spania și
Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania și 5,3% la nivelul UE, iar în România de numai
1,6%.
3
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea totală de producție energetică a turbinelor
eoliene era la finele anului 2010 de 84.074 MW, Germania având cea mai mare capacitate
de producție de energie eoliană din UE, de 27.214 MW, urmată de Spania, cu 20.676 MW, iar
apoi, la mare distanță, de Italia cu 5.797 MW și Franța cu 5.660 MW.
În martie 2011, energia eoliană a devenit, pentru prima dată, tehnologia cu cea mai
mare producție electrică din Spania, potrivit Rețelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din
totalul cererii de electricitate din Spania.
Pe locurile următore se situează : energia nucleară (19%), energia hidraulică (17,3%),
ciclurile combinate (17,2%), termocentralele pe cărbune (12,9%) și energia solară (2,6%).
Mulțumită aportului energiei eoliene, s-a evitat importarea de hidrocarburi în valoare de 250
de milioane de euro și emisia de 1,7 milioane de tone de CO2, adică echivalentul plantării a
850.000 de copaci.
În anul 2011, pentru construcția unei capacități de producție energetice eoliene de
1 MW, este necesară o investiție de 1,5 – 1,7 milioane de euro.
În prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este cel mai mare parc eolian terestru din
Europa.

Fig. 1 – energia eoliana instalată la nivelul anului 2010

4
2.2 Energia eoliană în România

În sectorul eolian din România au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de
Portugal (Portugalia) și Iberdrola Renovables (Spania).
CEZ a instalat 115 turbine la Fântânele, 90 dintre ele fiind deja legate la rețeaua
națională de energie electrică. Eolienele au cca 100 m înălțime. Turbinele pentru parcul
eolian construit de CEZ sunt livrate de către gigantul industrial american General Electric.
Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor în energie eoliană la
nivel mondial, a terminat construcția unui parc eolian de 69 MW la Cernavodă, în mai 2011.
Energia poate alimenta 70.000 de gospodării și a costat 200 milioane de dolari. La această
dată în Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene care însumează 600MW, de unde în
anul 2009 erau instalați doar 14 MW.
În anul 2010, prin centralele eoliene din România se putea obține o cantitate de energie
instalată totală de 462 MW, ajungându-se în 2011 la 850 MW instalați (adică o putere mai
mare decât cea a unui reactor nuclear de la Cernavodă).

Fig.2– harta centralelor eoliene aflate in funcțiune în România la nivelul anului 2012

Un MW instalat costă 1,6 milioane de euro.


La începutul anului 2012, în Dobrogea existau peste 500 de turbine eoliene.
Cehii de la CEZ, portughezii de la EDP sau italienii de la Enel au investit în energie
eoliană în Dobrogea.
În România, la începutul anului 2012, existau peste 1000 de turbine eoliene care
produc 3% din totalul de energie. Investițiile în eoliene au creat până acum peste1000 de
locuri de muncă.

5
Eolienele din România produc, în medie 150 - 200 de megawați-oră. Costul energie
eoliene este de 170 de euro pe megawatt/oră, de aproape trei ori mai mult față de energia
produsă de hidrocentrale.

Fig. 3 – harta energiei ”verzi" produsă în România la nivelul anului 2012

Potrivit hărții energiei "verzi", potențialul României cuprinde 65% biomasă, 17% energie
eoliană, 12% energie solară, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal.
În România, cu excepția zonelor montane, unde condițiile meteorologice dificile fac
greoaie instalarea și întreținerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de
4 m/s se regăsesc în Podișul Central Moldovenesc și în Dobrogea.
Litoralul prezintă și el potențial energetic deoarece în această parte a țării viteza medie
anuală a vântului întrece pragul de 4 m/s. În zona litoralului, pe termen scurt și mediu,
potențialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de
energie electrică de 4.500 GWh/an.
Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, în România se pot monta instalații
eoliene cu o capacitate de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie
electrică de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit unui studiu al Erste Group, potențialul eolian al
țării, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din
Europa.
Transelectrica a avertizat că în sistemul național pot fi preluate turbine eoliene de
maximum 4.000 de MW, în contextul în care a primit cereri de racord la rețea pentru proiecte
de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semnate.

3. Comparații cu alte resurse energetice


3.1 Avantaje
În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă
reducerea dependenței de acești combustibili.
6
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar
prin modul particular de generare reformulează și modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor.

Fig.4- Fermă de energie eoliană în Tarifa, Spania Fig.5 - Fermă eoliană de 40 MW în larg

Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează
aplicațiilor la scară redusă.

Principalele avantaje ale energiei eoliene sunt:


 emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu
se ard combustibili;
 nu se produc deșeuri.
 costuri reduse pe unitate de energie produsă (costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să
fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili);
 În 2004 prețul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime față de cel din anii 1980,
iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora deoarece se pun în funcțiuni
tot mai multe unități eoliene cu putere instalată de mai mulți megawați;
 Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din
funcțiune, la capătul perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând
fi integral reciclate.

7
Tab.1- evoluția mondială a producției de energie eoliană

3.2 Dezavantaje

Principalele dezavantaje sunt:

 resursa energetică relativ limitată, inconstanța datorată variației vitezei vântului și


numărului redus de amplasamente posibile. Puține locuri pe Pământ oferă
posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului.
 La început, un important dezavantaj al producției de energie eoliană a fost prețul
destul de mare de producere a energiei ;
 fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii 25 de ani, eficacitatea energetică
s-a dublat, costul unui kWh produs scăzând de la 0,70 euro la circa 0,32 euro în
prezent.
 "poluarea vizuală" - adică faptul că au o apariție neplăcută - iar altul ar fi faptul că
produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
 De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul și ecosistemele din
împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru instalarea
lor. Argumente împotriva acestor afirmații ar fi că turbinele moderne de vânt au o
apariție atractivă stilizată, iar mașinile omoară mai multe păsări pe an decât
turbinele și că alte surse de energie, precum cărbunele, sunt cu mult mai
dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare și duc la efectul de seră.
 există un risc mare de distrugere în cazul furtunilor.

4. Captarea energiei eoliene. Principiu de bază


Energia eoliană este produsă cu ajutorul turbinelor , care extrag energia vântului
transferând energia aerului care trece prin rotorul turbinei către palele rotorului. Palele
rotorului au profil de aripă, aşa cum este prezentat în secţiunea transversală din Figura 1.

8
Fig. 6– sectiune transversală a unei pale de rotor indicând vitezele și direcțiile vântului

Planul de rotaţie al rotorului este controlat astfel ca să fie perpendicular pe direcţia


vântului. Fluxul de aer rezultant pe pala rotorului (adică vectorul sumă al vitezei vântului cu
viteza locală a rotorului) produce o diferență de presiune între partea palei expusă vântului şi
cea opusă. (Aerul ce se scurge peste partea opusă vântului circulă la o viteză mai mare şi,
deci, la o densitate şi presiune mai mică). Această diferenţă de presiuneproduce o forţă de
împingere perpendiculară pe rezultanta fluxului de aer. O componentă a acestei forţe
produce un moment mecanic de rotaţie care roteşte rotorul şi axul.
Tehnologia turbinelor eoliene modern s-a dezvoltat rapid în ultimele două decenii,
principiul de bază al turbine eoliene rămânând aproape neschimbat şi constă din două
procese de conversie realizate de componentele principale:
 rotorul care extrage energia cinetică a vântului şi o converteşte în cuplu
generator;
 generatorul care converteşte acest cuplu în energie electrică şi o livrează
reţelei.
Deşi pare simplă, o turbină eoliană este un sistem complex în care se fructifică
cunoştinţe din domeniile aerodinamică, mecatronică, electrotehnică şi automatică.

Fig. 7 – sectiune transversală prin turbine eoliană

9
5. Concluzii

 Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care investitiile din România au
inregistrat valori apreciabile , banii fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum
este cazul cehilor de la CEZ, portughezii de la EDP, sau al italienilor de la Enel.
Practic, energia eoliana este singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut
în anul 2011 o performanta mai buna decât Polonia sau Austria.
 Mai mult, statisticile europene arata ca, in 2011, Romania a ocupat locul sapte in UE în
ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte eoliene, cu 448 MW, toti in zona
Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000
de gospodarii cu un consum mediu lunar de 200 de kWh.
 În România, la începutul anului 2012, existau peste 1000 de turbine eoliene care
produc 3% din totalul de energie. Investițiile în eoliene au creat până acum peste1000
de locuri de muncă.
 Ziare precum Le Monde menționează investițiile de sute de milioane de euro în
proiecte pentru centrale eoliene întreprinse CEZ, Enel si Energias de Portugal pentru
localități cum ar fi Fântanele, Agighiol , Pestera Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog
sau Valea Dacilor pentru o capacitate totală de 3300 MW (echivalent în putere a patru
reactoare nucleare de la Cernavodă), ce ar urma să fie finalizate în 2015

6. Bibliografie
1. http://naturenergy.ro/index.
2. A. Bîrlog, Gheorghe Lăzăroiu, Constantin Bulac, Marius Tudor- Centrale energetice
hibride bazate pe surse de energie regenerabile, Simpozionul Național Optimizarea
Serviciilor Energetice, ediția a VIII-a, Buzău, 2011
3. O. Țuțuianu Stocarea energiei, Editura Tehnică, 1987
4. Energia eoliană - harta resurselor de vânt ale României,
5. World Wind Energy Association WWEA 2011, data publicării aprilie 2011,
http://www.wwindea.org/home/images/stories/pdfs/worldwindenergyreport2010_s.pdf
6. Adevărul, Forța vântului câștigă teren pe piața energiei regenerabile, autor Laura
Toma, 23 august 2007, http://www.adevarul.ro/actualitate/Forta-vantului-castiga-
energiei-regenerabile
7. Revista de informare, Energia eoliană, autor Dorin Jurcău ; http://www.revista-
informare.ro/showart.php
8. Encarta
9. ro.wikipedia.org/wiki/
10. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/energia_eoliana_1255.html
11. Money.ro, România, raiul eolienelor: Încă 400 de milioane de euro în energie
"verde". Autor: Florin Cojocaru, Publicat: 31 mai 2011, Actualizat: 01 iun 2011,
12. Adevărul, Ce au adus românilor "băieții verzi" din energie, Autor: Florentina Cioacă,
4 ianuarie 2012

10