Municipiul Bacau

1.Istoricul localitatii

Orasul Bacau situat la confluenta raurilor Siret si Bistrita, vechi targ, are o istorie
de secole, fiind atestat documentar pentru prima data in Evul Mediu, in ciuda dovezilor
arheologice ce ii fixeaza radacinile in perioada neolitica (cultura Cucuteni si asezarea
dacica de la Racatau). Denumirea orasului provine dupa cum sustin unii istorici de la un
oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de la "baca" (fructul vitei-de-vie, ce se cultiva prin
aceste parti). In documentele straine el mai apare si sub formele: Bacovia, Bacova,
Bacow.
Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele
Vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare
sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de
Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o hartă
pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de
mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau
sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar
mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş)
avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşianu în lucrarea sa
“Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul
pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din latonă şi letonă, divinităţi din timpuri
preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.
Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău
derivă de la slavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au
fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacău deţine o
importantă colecţie de documente istorice şi vechi manuscrise, precum şi un cap de
zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonţ. Un Bâc exista în
Basarabia, un altul în ţinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului. Pe această temă
se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh.
Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan
cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor
Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.
Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare conduse de Matei
Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscuta şi datorita importanţei sale în relaţiile
comerciale dintre Moldova, Transilvania si Ţara Românească, fiind un iportant punct de
vamă. In anul 1476 Stefan cel Mare a poruncit arderea localitatii pentru a nu oferi adapost
invadatorilor otomani, iar in secolului al XV-lea în acest oraş s-a stabilit Alexăndrel, fiul
lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtei Domneşti si Bisericii
Precista, celebre monumente istorice. Asadar, orasul a renascut foarte repede, incat in
anul 1600 a salutat trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza pentru prima oara
unirea celor trei tari romane.
In perioada anului 1832 Bacaul era impartit in doua mahalale, numite "ciastii",
care purtau numele de Rosu si respectiv Negru. Ca si in restul tarii, in acea perioada

1
luminatul se facea cu felinare fixate de stalpii in care ardeau lumanari de seu. Mai tarziu
au aparut lampile cu gaz (in locul lumanarilor) si abia in 1902 strazile au fost luminate cu
ajutorul lampilor electrice.
Bacaul a fost dintotdeauna un centru dezvoltat din punct de vedere comercial, in
secolul al XIX-lea fiind deja orientat economic spre fabrici de hartie (1841), de cherestea,
tabacarii si manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt si de caramizi, tigle si
olane. In 1923 Ateneul isi deschide portile cu sprijinul dat de George Bacovia si Grigore
Tabacaru. Mari figuri ale culturii si stiintei romanesti au numele legat de Bacau: Vasile
Alecsandri, George Bacovia, biologul Ion Borcea.

2.Reperele care sunt folosite in diagnoza unei localitati si anume

2.1 Organizarea territorial-administrativa

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află în Nord-Estul ţării,

în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenţa Siret-
Bistriţa. Geografic, se află la interferenţa meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu
paralela de 46° 35' latitudine nordică. Este strabatut de râul Bistrita, care asigura o parte
din energia electrica necesara.
Din punct de vedere administrativ se învecineaza cu comunele Hemeiusi si
Saucesti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Calugara,
Magura si Margineni. Între aceste limite orsul ocupa o suprafata de 4186, 23 ha, fiind
situat la altitudini de 151-181m.
Relieful este variat, datorita distributiei egale a muntilor, dealurilor, platourilor si
campiilor, orasul fiind asezat la 170 m altitudine. Reteaua hidrografica este alcatuita in
principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite
pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret.

2.2 Cadrul natural

Hidrogrfie
Reţeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa, şi de
afluenţii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeşul
cu afluenţii săi Bârnat şi Negel - pentru Bistriţa. Datorită influenţei antropice regimul
hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice
contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistriţa au fost create lacurile de acumulare
Lilieci, Şerbăneşti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaţiilor,
alimentarea cu apă potabilă şi industrială, practicarea sporturilor nautice.
Valea comuna a celor doua râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu
orientare nord-sud, cu o deschidere laterala spre vest, spre valea Bistrtei, si o îngustare
spre sud, "poarta Siretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei si
culmile subcarpatice Pitricica-Barboiu.

2
 Clima si precipitatii

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri

secetoase şi călduroase, rezultatul acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia
generală a atmosferei, radiaţia solară, relieful) şi antropici, oraşul însuşi având un rol
esenţial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant
(materialele de construcţie, profilul accidentat, spaţiile verzi), respectiv prin intermediul
unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acţiunea comună a
acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului,
consecinţa directă fiind disconfortul urban.
Temperatura medie anuala este de 9°C, oscilând între -4°C, în luna ianuarie, si
20,6°C, în luna iunie, constatându-se o usoara modificare a regimului termic în ultimii
ani datorita lacurilor de acumulare, încalzirii globale si poluarii atmosferei.Cantitatea
medie anuala de precipitatii este de 541 mm/m²/an, existând diferente între sezonul cald
(82,8 mm-luna iunie) si cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile
iulie-august.

Flora si fauna

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în

care pădurile deţineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de
împădurire să fie de 25,7%, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi luncile râurilor
şi pădurile de foioase din jurul oraşului folosite în scop recreativ.
Clasificare:
• fauna acvatica, conditonata de biotopurile specifice Bistritei, Siretului si apelor
statatoare;
• fauna de lunca (animale care îsi cauta hrana în apa sau la marginea apei);
• fauna de terase si versanti, alcatuita din specii de rozatoare mici, animale si pasari
specifice padurilor de foioase.
Fauna zonei periurbane prezinta o însemnata valoare cinegetica; unele animale
sunt vânate pentru blana, altele, pentru carne.
Condiţiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune şi
brune argiloiluviale, cu un conţinut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie
bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe,
lăcoviştile şi solurie aluviale în diferite stadii de evoluţie.

2.3 Demografie

Pe parcursul celor 6 secole de existenţă, Bacăul a cunoscut atât perioade de

creştere demografică dar şi de regres, consecinţă a condiţiilor economice, socio-culturale
şi istorice care au caracterizat fiecare etapă a evoluţiei sale. O importanţă deosebită o are

3
sfârşitul secolului XX-lea, care a adus noi orientări şi tendinţe demografice. În mai puţin
de 10 ani numărul locuitorilor oraşului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la
138,201 loc., în 1988, la 209,051 loc., în 1997) atât datorită unui bilanţ natural pozitiv,
dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrându-se puterea de atracţie a
oraşului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapidă la proprietate privată,
programele sociale întreprinse dar şi iniţiativele legislative locale au transformat Bacăul
într-un oraş atractiv.
Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an
31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406
germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi,
161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a.
Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea
război mondial.
La ultimul recensământ, din 18 martie 2002, structura etnică a populaţiei
municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 173.041 români, 1.605 ţigani, 191 maghiari,
118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă
din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase:
153.849 Ortodocşi, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500
de adepţi.
Conform recensământului din 1930 populaţia Bacaului era de 31.138 de locuitori,
dintre care:
19.421 Români
822 Maghiari
406 Germani
9.424 Evrei s.a.

Sub aspect confesional populaţia Bacaului era alcătuită din:

19.091 Ortodocşi
1.893 Romano-catolici
161 Greco-catolici
144 Luterani
9.593 Mozaici

Municipiul Bacău are, potrivit recensământului din 2002, o populaţie de 175500

locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:
173.041 Români
1.605 Ţigani
191 Maghiari
83 Germani
80 Ceangăi
53 Italieni

Sub aspect confesional populaţia Bacăului este alcătuită din:

153.849 Ortodocşi
19.094 Romano-catolici
restul confesiunilor nu depăşesc 500 de adepţi

4
 2.4 Economie

Ocupand al saselea loc in topul productivitatii industriale , judetul Bacau

realizeaza 4.5 % din productia totala a tarii. In perioada 1 Ianuarie - 30 Aprilie a anului
2001 , productia industriala a crescut cu 7,2 % , fata de aceeasi perioada a anului 2000 .
Sectorul agricol , foarte important in activitatea economica a judetului , detine
2,62 % din productia de cereale si 3,4 % din productia din ramura zootehnica .
Suprafata totala cultivabila a judetului Bacau este de 323.113 hectare , distribuite
astfel :
• culturi cerealiere si leguminoase - 54,7 %
• culturi de vita-de-vie - 2,4 %
• livezi - 1.1 %
• fanete - 26,5 %
• altele - 12,6 %

Principalele culturi :

• grau si porumb - 93,5 %

• orz si secara - 5 %
• floarea-soarelui - 0,7 %
• altele - 0,8 %

Principalele ramuri ale industriei sunt :

• industria extractiva ( petrol , gaze naturale , carbune , sare )

• industria chimica si petrochimica
• unic producator de cauciuc sintetic
• principalul producator de acid sulfuric si ingrasaminte
• industria constructoare de masini
• industria lemnului
• industria alimentara
• industria hartiei ( unic producator de hartie de ziar )
• industria usoara

In judetul Bacau se afla unicul producator si exportator de carne de pui si de

porc , agreat de Comunitatea Europeana
Exporturile reprezinta 21,9 % din productia industriala a judetului , pricipalele
produse comercializate peste granite fiind : ingrasaminte , cherestea , mobile , hartie ,
materiale textile , produse alimentare , produse de imbracaminte si incaltaminte .
La momentul actual , mai mult de 24000 de companii sunt inregistrate la Camera
de Comert a judetului Bacau, cu capital social total de 1,3 miliarde $ ( in anul 2000 ).

5
 Capitalul strain insumeaza mai mult de 43,4 milioane $ , provenind din 48 de tari ,
fiind investit in 702 companii din care 90 % sunt implicate in activitati de productie .

2.5 Agricultura

Judetului Bacau dispune de o suprafata de 320.597 ha. Padurile, care ocupa o

suprafata de 267.000 ha, reprezinta una din bogatiile cele mai mari ale judetului.

2.6 Echiparea teritoriala

Transport

Oraşul Bacău reprezintă un nod feroviar,un punct de intersectţie dintre doua linii
de cai ferate majore. Gara Bacău, situata pe magistrala 500, este una din cele mai
aglomerate din ţară (momentan intrată într-un vast proces de modernizare). Astfel la
Bacău se intersecteaza magistrala Bacau-Bicaz cu magistrala Suceava-Bucureşti
Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care se intersecteaza aici sunt:
Drumul european E85, cel mai important drum ce trece prin oraş, pentru că îl leagă de
Bucureşti, Ploieşti, Suceava şi Iaşi; De subliniat faptul că acest drum este un drum format
din patru benzi (excepţie făcând partea dintre Roman şi Suceava). Acest lucru duce la o
scădere a timpului parcurs între localitaţi, timp care este direct proporţional cu viteza de
mers şi de ce nu şi de modelul maşinii.
În Planul de Sistematizare Teritorială a României, în ceea ce priveşte sistemul
rutier, autostrada Bucureşti – Suceava – Ucraina va trece prin municipiul reşedinţă Bacău
şi în acelaşi proiect de lege propus de guvern mai este inclusă şi autostrada Tg. Mureş –
Piatra Neamţ – Roman – Iaşi. Dacă luăm în considerare construirea în perioada imediat
următoare a celor 2 şosele de centură din jurul municipiilor Bacău şi Roman se
prefigurează ca distanţa dintre Bacău şi autostrada Tg. Mureş – Iaşi să fie de 20-25
kilometri. Prin municipiul Bacău se va face accesul atât la autostrada care leagă Sudul de
Nordul ţării cât şi la cea care face legătura dintre Vest şi Est.
Drumul naţional DN 2F leagă Bacăul de municipiul Vaslui spre Est iar spre Vest,
municipiul Bacău comunică prin drumul naţional DN11 (E577) cu municipiul Braşov. Se
face legătura, aşadar, spre coridoarele de circulaţie spre Ungaria, Austria, Germania,
Italia, Franţa, Spania.
Transportul aerian, în Bacău, funcţionează la 6,5 Km sud de municipiu, un
aeroport care are ca obiect asigurarea transportului de pasageri şi de mărfuri, precum şi
asigurarea protecţiei navigaţiei aeriene şi zborului tuturor aeronavelor care survoleazǎ
spaţiul aerian ce-i revine.
Aeroportul Bacău, al doilea mare aeroport din Moldova din punct de vedere al
traficului de călători şi unul dintre cele mai mari ale ţării deservind nu numai locuitorii
oraşului Bacău, însă şi pe cei din judeţele alăturate : Neamţ, Vaslui, Vrancea, Covasna,
Galaţi. Aeroportul se afla la 10 km faţă de centrul oraşului Bacău, in partea sudică a
acestuia. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureşti, Timişoara, şi

6
internaţionale spre aeroporturi din Italia şi Germania, zboruri efectuate de companiile:
TAROM, Carpatair şi Blue Air).
Pe durata anului 2005 pe aeroportul Bacau au aterizat 19.265 pasageri şi s-au
imbarcat 19.701 pasageri. Această creştere a numărului de pasageri ce sunt deserviţi de
către aeroportul Bacău a cerut realizarea unor investiţii semnificative pentru deservirea
acestora. Astfel in cadrul anului 2006 a fost renovată complet aerogara aeroportului
aceasta ridicându-se acum la standardele internaţionale.
Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură
modernă pentru traficul de călători şi marfă. El este un punct de intersectţie dintre doua
linii de cai ferate majore. Gara Bacău, situata pe magistrala 500, este una din cele mai
aglomerate din ţară (momentan intrată într-un vast proces de modernizare). Astfel la
Bacău se intersecteaza magistrala Bacau-Bicaz cu magistrala Suceava-Bucureşti
Există conexiuni feroviare, chiar şi InterCity cu Suceava, Botoşani, Iaşi, Piatra
Neamţ, Adjud, Ploieşti şi Bucureşti, intreţinute de compania naţională de transport
feroviar de călători, CFR. În urma cu caţiva ani, s-a inceput o campanie de imbunătaţire a
condiţilor de călătorie. Multe garnituri de tren au fost modenizate, dar au fost cumparate
şi vagoane noi, aşa-numitele Săgeata Albastră, care se deplasează din Bucureşti . Pe aici
circulă şi trenuri internaţionale, spre Ucraina şi Bulgaria.

Constructii

In inima Moldovei, la Bacau, se ridica cel mai mare spital duhovnicesc din
Romania, dar si din sud-estul Europei. Lacasul Domnului are ca termen de finalizare
2010, iar ctitorul ei doreste sa-i poleiasca cupola in aur. Aceasta e viitoarea Catedrala
Inaltarea Domnului si care va deveni cel mai mare lacas de cult din Romania, dar si din
tot Balcaniul. Desi vantul incepe sa bata din ce in ce mai des prin buzunarele
moldovenilor, protejata de statuia lui Stefan cel Mare care vegheaza piata si vrand parca
sa sfideze vremurile, catedrala se ridica incet, dar sigur.
În ciuda dificultăţilor financiare, construcţia Spitalului Municipal continuă. Se
efectuează, asadar, lucrări la suprastructura Spitalului Municipal, construcţia ajungând la
nivelul al III-lea. Suprafaţa totală desfăşurată este de 23.293 metri pătraţi, şi este dispusă
pe 5 niveluri la care se adaugă parterul şi subsolul. În paralel se execută şi lucrări pentru
alimentarea cu energie electrică a Spitalului Municipal.
Un nou club pentru pensionari va fi amenajat pe strada Şoimului. Acesta va purta
aceeaşi denumire şi va avea o capacitate de 100 de persoane. Decizia Executivului de a
finanţa un nou obiectiv dedicat exclusiv pensionarilor băcăuani vine ca urmare a
numărului mare de pensionari. În anul care a trecut de la predarea acestui obiectiv
asociaţiilor de pensionari, zilnic aici sunt organizate activităţi dintre cele mai diverse: şah,
rummy, dansuri populare, cor, kinetoterapie, croitorie. Totodată, periodic au loc acţiuni
care se adresează persoanelor defavorizate, iar lunar este organizată câte o petrecere
pentru pensionarii băcăuani.

7
 Canalizare, deseuri, statii de epurare

Deseuri
Dupa Bucuresti si Brasov, colectarea selectiva a deseurilor se extinde in Bacau.
La eveniment,Eco Rom Ambalaje SA impreuna cu autoritatile locale si partenerii de
management al deseurilor au lansat sistemul prin care bacauanii pot contribui la reciclare,
prin selectarea deseurilor.
Pe baza rezultatelor foarte bune obtinute intr-un program experimental realizat s-a
hotarit extinderea unui program de colectare selectiva a deseurilor menajere la nivelul
intregului oras. Colectarea recipientelor de sticla, hirtie si plastic este insotita de o
campanie de informare si educare a populatiei.

Statia de epurare
Demarata in septembrie 2005 si proiectata a se incheia in noiembrie 2007,
reabilitarea Statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau va mai dura cel putin
un an. In 2007, inca inainte de luna noiembrie, lucrarile au fost intrerupte, deoarece
executantul, o firma germana, nu a respectat graficul de lucrari, fiind in mare intârziere.
El a fost dat in judecata la Curtea Europeana de Arbitraj, investitia fiind finantata in mare
parte de catre BERD. Curtea Europeana nu s-a pronuntat inca, dar intre timp a fost
organizata o noua licitatie pentru acest obiectiv, care a fost câstigata de catre aceeasi
firma germana, PWT. Aceasta a reluat lucrarile in august 2008 si s-a angajat prin noul
contract ca le va finaliza in martie 2010. De retinut este faptul ca reabilitarea Statiei de
epurare a apelor uzate face parte din Programul ISPA, care include si montarea unei noi
conducte de aductiune de la Poiana Uzului, constructia unei statii de tratare a apei,
precum si inlocuirea a 11,4 km din reteaua de canalizare a Bacaului.

Canalizare
In prezent aproximativ 80 km din reteaua de canalizare a municipiului Bacau are
o vechime de peste 30 de ani si necesita supraveghere atenta. Alte defecte majore
identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor retelei si sparturile la
imbinarile acestora, care conduc la frecvente blocaje si cresterea debitelor de infiltratie si
exfiltratie. "Reabilitarea retelei de canalizare" este o investitie finantata din fonduri ISPA.
Tot in cadrul acestei investitii se include achizitionarea de echipamente cum ar fi: utilaje
de spalare a canalizarii, utilaje pentru sapare santuri, camere video pentru inspectii,
computere si programe hidraulice pentru reteaua de canalizare.
Aceasta investitie va conduce la reducerea infiltratiilor actuale cu aproximativ
20%, ceea ce inseamna 10 000 de mc/zi si, astfel, reducerea riscurilor privind sanatatea
populatiei. Investitia se preconizeaza a se finaliza in anul 2009.

Energii alternative

Energiile alternative nu se regăsesc pe lista de priorităţi a municipalităţii. Deşi pe

plan mondial se fac investiţii majore în domeniul energiei de tip verde, în Bacău
administraţia locală nu a făcut prea mulţi paşi spre conceptul „eco". Cele două

8
departamente din cadrul Primăriei Bacău, înfiinţate special pentru identificarea şi
aplicarea resurselor de energie alternativă, nu au reuşit să întocmească nici măcar un plan
viabil pentru acest domeniu.

2.7 Social

Sanatate

Situaţia dificilă la nivelul naţional în domeniul sănătăţii se înregistrează şi în

cadrul judeţului Bacău, fiind cunoscut faptul că spitalul judeţean Bacău se află în primele
şase judeţe din ţară cu datori mari la furnizori, valoarea totală fiind de 54 de miliarde de
lei. La crearea acestei situaţii din judeţul nostru, o contribuţie însemnată o are şi politica
sanitară necorespunzătoare a Direcţiei de sănătate publică Bacău, care nu colaborează cu
finanţatorul sistemului, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate, mai mult, măsurile
organizatorice instituite conduc la o acutizare a situaţiei.

Cultura

Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat în plină ascensiune, Bacăul

este şi un oraş al tradiţiilor şi al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorială
George Bacovia sau Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul
astronomic al Bacăului este unul dintre puţinele din România, iar foarte aproape de
centrul oraşului se află statuia lui Ştefan cel Mare.
În oraş se află şi cea mai mare catedrală catolică din Estul Europei, Casa
memorială George Bacovia şi Casa memoriala Nicu Enea.

Educatie

Bacaul nu se poate lauda cu un centru universitar foarte vechi, dar se poate lauda
cu faptul ca aici se intalnesc atat forme de invatamant universitar de stat cat si privat,
existand o varietate mare de specializari pentru invatamantul la zi cat si la distanta.
Renumite sunt in acest sens Universitatea Bacau si Universitatea George Bacovia, existad
totodata si mici filiale ale unor universitati din Galati, Sibiu si Iasi.
In ceea ce priveste invatamantul liceal, Bacaul se poate lauda cu o traditie in ceea
ce priveste participarile si premiile la nivel de concursuri si olimpiade nationale si
internationale. Recunoscute in acest sens sunt liceele : Colegiul National Vasile
Alecsandri, Colegiul National Ferdinand I, Colegiul National Gheorghe Vranceanu, dar si
restul lor.
Cat despre gradinite, se poate preciza ca numarul lor depaseste cifra 25 si sunt de
asemenea foarte diversificate : se pot intalni atat gradinite de stat cat si particulare, cu
program scurt sau lung, ori cu iz romanesc sau american.

Sport
Sportul în Bacău are o mare tradiţie, a fost şi este iubit de publicul băcăuan într-un
mod particular. În ce priveşte fotbalul, echipa de tradiţie a oraşului este FCM Bacău, care,

9
în prezent, evoluează în Liga a II-a, fiind prima echipă din România care a atins faza
sferturilor de finală ale unei competiţii europene. Alte ramuri sportive, reprezentative
pentru Bacău, sunt handbalul, voleiul dar si inotul care se remarca prin bazinul olimpic,
considerat unul dintre cele mai moderne din tara. La recomandările Federaţiei Naţionale
de Nataţie, bazinul a fost construit cu materiale recunoscute internaţional, iar pentru
acoperiş s-a ales un material durabil, care rezistă procesului de ruginire. Noul bazin, cu o
lungime de 50 de metri şi o lăţime de 25 de metri, va putea găzdui competiţii europene şi
mondiale de înot, polo sau sărituri. Capacitatea tribunelor este de aproximativ 500 de
locuri.

Siguranta cetateanului
‘Contribuie şi tu la siguranţa oraşului tău!’ Acesta este mesajul transmis de
poliţişti băcăuanilor în cadrul unui program de informare care se va desfăşura in perioada
11- 15 mai 2009. În cadrul acestui program vor fi amplasate în zonele cele mai
aglomerate ale oraşului corturi unde băcăuanii vor putea contribui cu sfaturi, sugestii şi
sesizări pentru poliţişti.
Poliţiştii se vor afla în această săptămână în mijlocul băcăuanilor pentru a lua
pulsul străzii în cadrul unui program de informare, iniţiat de IPJ Bacău în urma
rezultatelor unui sondaj realizat la nivel naţional cu privire la percepţia românilor la
adresa infracţionalităţii, asta deşi la nivel judeţean numărul infracţiunilor a scăzut cu 5%
în primul semestru al lui 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

2.8 Obiective turistice

Oraş industrial şi al serviciilor, Bacăul beneficiază şi de un diversificat

potenţial turistic, în cea mai mare parte antropic. Fiecare din clădirile reprezentative
ale oraşului prin valenţele istorice, culturale şi arhitecturale, dar şi parcurile,
grădinile, lunca Bistriţei pot căpăta valenţe turistice printr-o promovare corespunzătoare.
În prezent Bacăul este doar un punct de tranzit în marile circuite naţionale. O primă
categorie de obiective estereprezentată de biserici, marea majoritate a acestora datând din
secolele XVIII– XIX:

Biserica Precista
Biserica Precista (str. 9 Mai, nr. 48) – monument istoric de importanţă naţională,
este cea mai veche construcţie din Bacău. Ctitorie a lui Alexăndrel, unul din fiii lui Ştefan
cel Mare, a fost construită la sfârşitul secolului al XV-lea, din piatră, în stilul
moldovenesc. Împreună cu Turnul-locuinţă şi Curtea domnească formează Complexul
medieval, înconjurat de un zid din cărămidă, ce păstrează arhitectura feudala;
Biserica Sf. Ierarh Nicolae
Biserica Sf. Ierarh Nicolae (Bd. Unirii, nr. 4) – a fost construită în prima jumătate
a secolului al XIX-lea de căminarul Pavel Cristea şi de protoiereul Ioan Enache Petrovici.
Paraclisul a fost zidit în 1871, iar pictura a fost efectuată în 1897 de un pictor necunoscut.
În imediata vecinătate au fost descoperite ruinele unei bisericuţe datând din perioada lui
Ştefan cel Mare sau din primele decenii ale secolului al XVI-lea, ocrotite azi,
reprezentând un important obiectiv turistic al municipiului.

10
 Biserica Catolică
Biserica Catolică (str. Ana Ipătescu, nr. 4) – monument de arhitectură, datând din
prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită de enoriaşii din Bacău cu ajutorul
financiar din partea împăratului Imperiului Habsburgic. De o parte şi de alta a bisericii se
află statuile Sfântului Francisc de Assisi şi a Sfântului Iosif. În prezent acest edificiu este
completat de noua Catedrală, o prezenţă impunătoare, cu o arhitectură modernă. De
asemenea, casele memoriale - Vasile Alecsandri (str. George Apostu, nr. 3), George
Bacovia (str. George Bacovia, nr. 13), Nicu Enea (str. Nicu Enea, nr. 31), incită
curiozitatea, introducându-te parcă într-o altă lume, de mult apusă. Universul ştiinţific,
literar şi artistic este completat printr-o suită de edificii, fiecare cu specificul său.

Muzeul Judeţean de Istorie Iulian Antonescu

Creat la 1 aprilie 1957 sub denumirea de Muzeul Regional de Istorie Bacau, acum
purtand denumirea de Muzeul Judetean de Istorie "Iulian Antonescu" aceasta institutie a
avut menirea, inca de la inceput, sa valorifice patrimoniul cultural local. Din 1990
institutia beneficiaza de un sediu modern, singurul din tara conceput special pentru a fi
utilizat ca muzeu de istorie.Muzeul de Ştiinţele Naturii cu mai multe secţii: Secţia
Ştiinţele Naturii (Parcul Cancicov), Observatorul Astronomic (str. Trotuş nr.8), Vivariul
(str. Popa Şapcă nr. 3); Expoziţia permanentă de Artă (str. Nicolae Titulescu nr. 23),
Galeriile de Artă (str. Mărăşeşti, nr

Teatrul George Bacovia

Teatrul George Bacovia se detaşează prin bogăţia elementelor decorative, fiind
dotat cu o sală de spectacole cu o capacitate de 330 de locuri, decorată în stil Italian. În
Bacău teatrul are vechi tradiţii, primul spectacol teatral a avut loc în 1946, când s-a pus în
scenă o piesă de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spaţiu propriu, reprezentaţiile
se ţineau în nişte barăci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat actuala clădire,
construită în 1923 ca sediu al hotelului Athenee Palace.

Centrul de cultură şi artă George Apostu

Centrul de cultură şi artă George Apostu este cea mai tânără instituţie de artă din
municipiu, al cărei scop declarat îl reprezintă promovarea valorilor culturale. Potenţialul
turistic al oraşului e completat prin existenţa celor două parcuri : Cancicov, Trandafirilor,
a Insulei de agrement, a Parcului de la Gherăieşti şi, mai recent, de pista de karting
Selena Motor Sport, una din cele mai performante din ţară. De asemenea, unicitatea
specificului turistic al municipiului Bacău, este dată de prezenţa în intravilan, a unei arii
naturale protejate, Lacul Bacău II, sit Natura 2000, cu o suprafaţă de 202 ha, ce
adăposteşte peste 147 specii de păsări, fiind o zonă extrem de importantă în cadrul
culoarului de migraţie est – european.

Statuia lui Ştefan cel Mare

Statuia lui Ştefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale
oraşului. Aceasta a devenit celebră încă de la inaugurare, datorită dificultăţilor

11
întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurării, în
contextul dezvelirii statuii.

Statuia lui George Bacovia

Apoi. statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-
1995), e amplasată în centrul oraşului, lângă Biblioteca Judeţeană.. Statui ale unor
personalităţi celebre ale României se află în Parcul Cancicov.

Parcul dendrologic Hemeiuşi

Parcul dendrologic Hemeiuşi, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha.
Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Insula de agrement
Insula de agrement - Este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de
râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea
sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.

Ateneul Mihail Jora

Deasemeni, un alt eveniment are loc la Ateneul Mihail Jora unde se tine Festivalul
Obiceiurilor de Iarna ce adună artişti populari din regiune în preajma Crăciunului.

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42