Sunteți pe pagina 1din 47

TOM SI JERRY

de Rick Cleveland

Personajele: TOM, un tip care lucreaza pentru un tip pe


care il cheama Billy
JERRY, alt tip care lucreaza pentru un tip pe
care il cheama Billy
Alte personaje, toate interpretate de acelasi actor
TONY
KARL
UN TIP SLINOS CU PERCIUNI CA ELVIS
UN TIP GRAS
VIC
ELAINE
FEMEIA DIN PAT
UN TIP OARECARE
UN TIP CU SAPCA DE GOLF

Locul actiunii: Chicago si Florida.


Perioada : 1995 (scena 1), 1986-1995 (scenele 2-11)
Decor : doar sugerat.
SCENA 1

(1995. Un bar din Chicago. E dupa-amiaza, dar inauntru


este semi-intuneric. Pe tejgheaua barului - un telefon. Tom,
Jerry si un al treilea tip - Tony - cu miinile legate la spate si
cu un sac pe cap. Jerry are in mina un pistol. Tom
fumeaza.)

TOM: Nu vrei sa ti-o scot un pic?


TONY: Nu, multumesc.
TOM: O sa mai ia ceva timp. Ai putea sa respiri mai usor.
TONY: Nu, e-n regula.
TOM: Cum vrei.
(Pauza.)
JERRY: Ce-asteptam?
TOM: Sa sune.
JERRY: De ce nu-l curatam acuma?
TOM: Tre' s-asteptam pina suna.
JERRY: Si ce facem, stam asa?
TOM: Exact.
JERRY: Am putea sa-l curatam acuma.
TOM: Si daca-l curatam acuma, dupa aia suna telefonul, se
schimba planul si ne spune ca e o greseala? Atunci ce
facem?
JERRY: Da, nasol.
TOM: Ce e? Nu mai ai rabdare?
JERRY: Si ce daca?
TOM: Tony, tu mai ai rabdare sau vrei sa te curatam acum?
TONY: Am rabdare.
TOM: Vezi, Tony mai are rabdare.
JERRY: Ce dracu'... Da, nu mai am rabdare. Si ce-i cu
asta?
TOM: Nu e bine sa nu ai rabdare.
JERRY: Nu-mi place sa stau asa de pomana si s-astept.
TOM: Ia o fisa, du-te, pune o melodie, taie-ti unghiile, nu-mi
pasa, numai fa si tu ceva.
JERRY: Doamne.
TOM: Stii vreun banc mai ca lumea?
JERRY: Nu, acuma nu.
(Pauza.)
TONY: Stiu eu.
TOM: Stii un banc?
TONY: Da.
TOM: Zi-l.
TONY: Un iepuras intra intr-un bar. Barman era o maimuta.
Se duce iepurasul la maimuta si-i zice: "Bai fata de cur, da-
mi si mie un whisky". Maimuta il bate de se caca pe el. A
doua zi - aceeasi chestie. Intra iepurasul in bar, se duce la
maimuta: "Bai, fata de cur , da-mi un whisky". Iar il cafteste
maimuta. A treia zi intra in bar si ramine in usa. Maimuta
tocmai bea un suc cu paiul. La care iepurasul zice: "Auzi?
Dupa ce termini clizma aia sa-mi pui si mie un whisky".
(Pauza.)
JERRY: Nu m-am prins.
TOM: (incepe sa rida) ...dupa ce termini clizma aia sa-mi pui
si mie un whisky... Bestial. Bestial.
JERRY: O gluma de cacat. Eu zic sa-l curatam acum.
TONY: (repede) Mai stiu unul.
TOM: S-auzim.
TONY: Un tip intra la doctor cu o rata pe cap. Doctorul zice:
"Pot sa va ajut?" La care rata zice: "Da, ai idee cum fac sa
scap de tipul asta din curul meu?"
TOM: (pauza, apoi explozie de ris) ...sa scap de tipul asta
din curul meu...
JERRY: Nu-i deloc amuzant. Tipul asta din curul meu. Curul
meu.
TOM: Mai zi-ne unul, Tony. Ma faci praf.
TONY: (dupa o pauza) Aaa... Un pinguin intra intr-un bar...
JERRY: Un pinguin?
TONY: Da, un pinguin.
JERRY: Da' de ce nu poate sa fie... altceva, un dalmatian
sau... stiu eu... De ce un pinguin?
TONY: Pentru ca in ziua aia asa s-a-ntimplat ca a intrat un
pinguin in barul ala.
JERRY: (dupa o pauza) Bine. Zi mai departe.
TONY: Deci, pinguinul asta intra in bar si comanda un
whisky. Barmanul se freaca la ochi, nu-i vine-a crede. Se
duce in birou la patron si-i zice: "Stiu ca n-o sa ma crezi dar
tocmai a intrat aici un pinguin si mi-a cerut un whisky."
JERRY: Cum o sa-l bea?
TONY: Cu grija.
JERRY: Pinguinii n-au miini. Ratele nu vorbesc. N-am
vazut in viata mea o maimuta sa fie barman.
TOM: Jerry, e doar un banc.
JERRY: Da, m-am prins ca-i un banc ca nu-s timpit. Dar
chiar si-un banc trebuie sa aiba putina logica, nu? Am
dreptate?
TONY: (dupa o pauza) Poate ca o sa-l bea cu aripioarele.
JERRY: Cu aripioarele?
TONY: Ihim.
JERRY: Bine. Zi mai departe.
TONY: Barmanul se duce la patron si-i zice: "Stiu ca e
incredibil, dar e aici un pinguin care mi-a comandat un
whisky." Patronul sta o clipa, se gindeste si zice: "Bine.
Pune-l sa plateasca patru dolari." Barmanul merge inapoi, ii
toarna pinguinului un whisky si-i spune: "O sa te coste patru
dolari." Pinguinul scoate banii si plateste.
JERRY: Unde tine banii?
TONY: In portofel. Ca toata lumea.
JERRY: Bine, daca zici tu.
TONY: Pinguinul sta cuminte si-si bea whisky-ul. Cu grija.
Cu aripioarele. La un moment dat, barmanul zice...
TOM: (intrerupe) O stiu pe-asta.
JERRY: O stii pe-asta?
TOM: Da, am mai auzit-o.
(Suna telefonul. Pauza.)
TONY: Vreti sa termin bancul?
(Telefonul suna in continuare.)
JERRY: Raspunzi?
TOM: Da.
(Pauza.)
JERRY: Vrei sa raspund eu?
TOM: Nu, e-n regula, raspund eu.
(Pauza.)
JERRY: Tom, raspunde la telefon.
TONY: Sa mai zic bancul sau nu?
JERRY: Tony, da-l in pizda ma-sii de banc.
TONY: Bine.
(Telefonul suna in continuare.)
JERRY: Tom, raspunde la telefon. (Pauza.) Tom, raspunde
dracului odata.
(Tom sta pe scaun. Arata batrin si obosit. Telefonul
suna in continuare. Dupa inca vreo zece sonerii, se ridica si
raspunde.)
TOM: Alo...?
(Intuneric.)

SCENA 2

(1986. O masina parcata. Tom sta pe bancheta din spate.


Jerry sta la volan, maninca un hamburger. Tony isi scoate
sacul de pe cap, isi pune niste ochelari cu rame groase, ia o
punga cu cartofi prajiti si se aseaza in fata, pe locul
"mortului", transformindu-se in Karl.)

KARL: Tom, ti-l amintesti pe nepotul meu, Franky


Buddakowski?
JERRY: Frati-su a fost la scoala cu mine.
KARL: (lui Tom) Totdeauna te-a admirat. Tot timpul se tinea
dupa tine cind era pusti.
TOM: Avea temperament baiatul asta. Cauta necazurile cu
luminarea. Da, mi-l amintesc pe Franky.
KARL: A avut probleme cu niste tipi de la periferie. Intr-o
noapte l-au scos din casa, in fata casei, nu in spate, l-au
trintit pe jos si un tip solid - in pastele ma-sii - l-a muscat de
nas si i l-a retezat pur si simplu.
TOM: Doamne.
JERRY: Stai un pic. I l-a retezat?
KARL: L-a lasat fara nas, pastele ma-sii de nenorocit.
JERRY: Nu pot sa cred. Asa ceva nu se face.
KARL: Iti dai seama ca toata familia e innebunita, sora-mea
e distrusa. Baiatul ei e mutilat. Mutilat pe viata.
JERRY: Si ce s-a-ntimplat cu nasul lui?
KARL: Cretinul ala i-l reteaza, il scuipa pe jos, politistii il
cauta, il gasesc, il duc la spital si aia de-acolo i-l cos la loc.
JERRY: Pot sa faca asta? Sa i-l coasa la loc pe fata?
KARL: Da. Da' nu tine.
TOM: Doamne.
JERRY: Cum adica nu tine?
KARL: Nu stiu, sunt tot felul de terminatii nervoase si chestii
de-astea. Se face verde, dupa aia negru, si dupa aia
trebuie sa i-l scoata iar.
JERRY: Si cum o sa respire?
TOM: Gaurile sunt tot acolo, Jerry.
JERRY: Ce gauri?
TOM: Alea... Cum le zice?... Alea care dau in sinusuri.
JERRY: Adica acuma o sa aiba toata viata doua gauri pe
fata in loc de nas?
KARL: O sa-ncerce doctorii sa-i faca unul nou.
JERRY: Din ce? Din... plastic?
KARL: Dintr-o bucata de cur.
JERRY: Faci misto de mine.
KARL: Trebuie sa-i ia o bucata de tesut de la cur si sa-i faca
un alt nas. Cum? Dracu' stie. Tehnica moderna. O sa-i
faca unul nou-nout.
JERRY: Dintr-o bucata de cur.
TOM: Doamne Dumnezeule.
JERRY: O sa se observe?
KARL: Pai in clipa asta nu stie nimeni daca da sau nu.
JERRY: O sa ramina cu niste cicatrici.
KARL: In cel mai bun caz.
JERRY: Trebuie sa-l faca exact la fel, adica... forma,
culoarea. Cum dracu' o sa se mai uite cineva la fata lui?
TOM: Jerry...
JERRY: S-ar putea sa-i iasa o porecla urita din cauza asta.
Ce dracu' bai, e nasul lui, adica... la dracu'... Nu se face
asa ceva. Sa-i musti nasul de pe fata. Si dupa aia il scuipi
ca pe un hamburger stricat. Asa ceva nu se face.
KARL: Si in fata casei!
JERRY: In fata casei?
KARL: La el acasa, in fata casei.
JERRY: Pai si ce?
TOM: Pai ideea e ca o chestie ca asta nu se face, da? Dar,
daca o faci, daca TREBUIE sa o faci, dintr-un motiv cu totul
si cu totul de neinteles...
KARL: O faci in spate.
TOM: Exact. O faci in spatele casei.
JERRY: In fata, in spate, cum o fi, eu n-as face asa o
chestie niciodata. Sa-mi bag eu nasul unui tip in gura, dracu'
stie pe unde si l-a bagat inainte.
KARL: Tom, o stii pe sora-mea. E distrusa. Ia calmante
toata ziua.
TOM: Vrei sa am grija de ea?
KARL: Faci asta?
TOM: Sigur.
KARL: Multumesc, Tom.
TOM: N-ai pentru ce.
JERRY: (dupa o pauza, lui Karl) Mai maninci cartofii astia?
KARL: Nu, pustiule, ia-i tu.
TOM: (lui Jerry) Parca ziceai ca de-abia ai mincat.
JERRY: Pai da. (lui Karl, cu gura plina de cartofi)
Multumesc.
TOM: Mai bine ramineai la birou. Ti-aduceam eu ceva sa
bagi in tine.
JERRY: E-n regula. Am stat toata ziua sa raspund la
telefon.
TOM: Billy o sa fie sucarit.
JERRY: De ce-o sa fie sucarit? Ca am venit cu tine?
TOM: Da. O sa faca urit.
KARL: E asa dificil Billy?
TOM: Are pase.
JERRY: Nu-i nimic, am sa-i iau un shake de capsuni.
Moare dupa shake-ul de capsuni.
(Pauza.)
TOM: Pustiul asta ar minca intr-una.
KARL: Am observat.
JERRY: Sunt in crestere.
KARL: (dupa o pauza) Am o senzatie foarte ciudata.
JERRY: (concentrat la cartofi) Ce senzatie ciudata?
TOM: Jerry.
JERRY: Ce e?
TOM: Mesteca cu gura-nchisa, bine?
KARL: M-a luat deodata, asa... Am o senzatie foarte
ciudata, intelegi, Tom?
TOM: Da, Karl, inteleg.
KARL: (dupa o pauza) Tom, putem sa discutam putin
despre asta?
TOM: (dupa o pauza) Nu, Karl, nu cred ca putem.
KARL: Putem vorbi, Tom, suntem prieteni buni, macar
putem vorbi un pic despre asta.
TOM: Nu cred, Karl.
KARL: Poti macar sa asculti un minut? Sa asculti si
varianta mea? Poti sa faci asta?
TOM: Imi pare rau, Karl.
KARL: Tom, noi doi ne-avem ca fratii, nevasta-ta si nevasta-
mea sunt cele mai bune prietene. Noi doi avem un trecut.
Prin cite-am trecut noi impreuna...
TOM: Da, asa e. Ce pot sa zic?
(Pauza lunga.)
KARL: O, Doamne. O, Dumnezeule. Tom. (incet) Nu...
(Tom scoate o bucata de sirma, o infasoara in jurul
gitului lui Karl, il sugruma. Dureaza mult.
Jerry se uita dar incearca sa nu se uite. In sfirsit,
Karl nu se mai misca.)
TOM: Ce ma enerveaza cind se prind ca nu mai au mult.
(Pauza.) Esti bine, pustiule?
JERRY: Da.
TOM: Uita-te la mine.
(Jerry se intoarce si se uita la el.)
TOM: Esti in regula?
JERRY: (dupa o pauza) Da. Numai ca...
TOM: Numai ca ce...?
JERRY: Cred ca am sa vomit.
TOM: Foarte bine. Dar mai intii iesi din masina.
JERRY: Sa ies din masina?
TOM: Daca o sa vomiti as prefera sa iesi din masina, da.
(Jerry da sa iasa din masina.)
TOM: Jerry.
JERRY: Da?
TOM: Ai nevoie de ajutor? Vrei sa te tin de cap sau...?
JERRY: Nu, ma descurc.
TOM: Tu ai vrut sa vii. A fost ideea ta. Eu am incercat sa te
scap de asta.
JERRY: Stiu.
TOM: Puteam sa-ti aduc eu acolo ceva de haleala.
JERRY: E-n regula.
TOM: Billy o sa faca urit pe chestia asta.
JERRY: Tom, tu ai incercat sa ma convingi sa nu vin. Eu nu
te-am ascultat.
TOM: (dupa o pauza) Hai, fa-ti treaba. Baga-ti doua degete
pe git. Da tot afara.
JERRY: Asa am sa fac, Tom.
TOM: O sa te simti mai bine.
JERRY: (dupa o pauza) Sigur ca da.
(Se privesc. Intuneric.)

SCENA 3

(1987. O sala de cinematograf. Semiobscuritate. Tom si


Jerry stau unul linga celalalt, mincind floricele. Karl isi
scoate ochelarii, isi pune o peruca de "Elvis", transformindu-
se instantaneu in Elvis Perciuni. Se aseaza pe acelasi rind
cu Tom si Jerry, cu trei scaune mai incolo. Maninca si el
floricele. Se aude sonorul unui film prost, de actiune.)

JERRY: M-am certat cu Deborah.


TOM: Mare noutate.
JERRY: A fost nasol de data asta.
TOM: Cit de nasol?
JERRY: A aruncat cu telefonul in mine.
TOM: Pe bune?
JERRY: Din cealalta camera.
TOM: Te-a nimerit?
JERRY: M-a ratat. De putin.
TOM: N-ai de ce sa-ti faci griji. Sa-ti faci griji atunci cind N-
O sa mai arunce cu ceva in tine.
JERRY: Crezi?
TOM: Stiu.
ELVIS PERCIUNI: Sssssss!
(Pauza. Amindoi privesc ecranul.)
TOM: Tu ce-ai facut?
JERRY: Cind?
TOM: Cind a aruncat cu telefonul in tine.
JERRY: M-am lasat in jos.
TOM: Si dupa aia?
JERRY: Am iesit sa ma plimb.
TOM: Ai busit-o un pic?
JERRY: Nu.
TOM: Bine.
JERRY: M-am carat dracului de-acolo si m-am plimbat
putin.
TOM: Foarte bine.
ELVIS PERCIUNI: Liniste...!
(Pauza. Privesc filmul.)
TOM: Stii ceva?
JERRY: Ce?
TOM: Ia-o de nevasta.
JERRY: Nu stiu.
TOM: Voi doi sunteti facuti unul pentru altul.
JERRY: Crezi?
TOM: Ea arunca cu telefonul in tine. Tu te lasi in jos. Asta-i
dragoste adevarata. Pasiune.
JERRY: Crezi?
TOM: Romeo si Julieta aruncau tot timpul cu tot felul de
cacaturi unul in altul.
JERRY: S-o iau de nevasta?
TOM: Fa-o sa se simta femeie la casa ei. Fa-ti o familie. O
sa vezi altfel viata.
ELVIS PERCIUNI: Da' mai taci dracului din gura...!
TOM: Imi cer scuze...
ELVIS PERCIUNI: (dupa o pauza) O vezi pe femeia aia de-
acolo?
TOM: Poftim?
ELVIS PERCIUNI: O vezi pe femeia de-acolo, de pe ecran?
JERRY: Roscata?
ELVIS PERCIUNI: Blonda. Vicki Torrance.
TOM: Foarte atragatoare.
ELVIS PERCIUNI: Asta-i Vicki a mea. Acuma vine
momentul in care... Ia! Fiti atenti...!
(Se aud zgomote de pumni, citeva impuscaturi
si o explozie. Liniste. Pauza.)
JERRY: Misto.
ELVIS PERCIUNI: Ati vazut cum a primit pumnii aia? Asta
se cheama talent. Singura si-a facut toate cascadoriile.
JERRY: O cunosti?
ELVIS PERCIUNI: Daca o cunosc? Am iubit-o mai mult
decit insasi viata, prietene. A fost logodnica mea.
JERRY: (dupa o pauza) Ce s-a-ntimplat?
ELVIS PERCIUNI: Ce s-a-ntimplat? Sa-ti spun eu ce s-a-
ntimplat. Ne-am indragostit. Trebuia sa ne casatorim. Dar
treaba e ca ne-am incurcat cu niste tipi. Ne-am incurcat
pina-n git cu tipii astia dubiosi. Ne-am dus la politie. Dar aia
au pus laba pe ea. A avut un "accident" la filmare. "Justitie
extrema - partea a doua." Au schimbat un aruncator de
flacari fals cu unul adevarat. Si lui Vicki i-a luat foc parul.
Nu vrei sa stii cum e, crede-ma. Mie mi-au dat o sansa,
mi-au dat o identitate noua, un serviciu nou, exact cum au
facut cu Elvis. Ihim. Si Elvis a patit la fel, s-a-ncurcat cu
niste tipi dubiosi, exact ca mine si Vicki. Si-atuncea l-au
mutat la dracu'n praznic. Si-acuma, uite-ma. O viata nou-
nouta. O viata fara Rege. O viata fara Vicki a mea. Intr-una
din zilele astea or sa ma gaseasca. Poate chiar voi doi
sunteti de-ai lor. Dar treaba e ca mie nu-mi mai pasa.
(Pauza.) Uitati-va la ea. Asta a fost ultimul ei film. L-am
vazut de 37 de ori. Uneori, cind ma uit la ea, acolo pe ecran,
uit. E ca si cum ar fi inca vie. Si cind se pregateste sa traga
cu aruncatorul de grenade - parca-mi sta inima. Asta-i tot ce
mi-a ramas de la ea. (Pauza.) Dar stiti ce ma termina...?
Nu scena dusului, aia care vine-acuma, (si apropo, nu e
dublura, e chiar ea in scena dusului) , uite. Uite. Asta-i
cicatricea ei de la apendicita. Asta-i glezna ei. Nu, ce ma
face tandari e scena de jos, din pivnita. Sta pe un scaun si-
si curata pistolul. Are un prim-plan cind isi sterge transpiratia
de pe fata si poti sa-i vezi perisorii pe brat. Uite, treaba asta
ma omoara. De fiecare data. A fost dragostea vietii mele.
Mi-e atit de dor de ea. Si-n rest, nu mai dau doi bani pe
nimic.
(Pauza.)
JERRY: Tom, vrei sa-mi fii martor la casatorie?
TOM: Eu?
JERRY: A fost ideea ta.
TOM: As fi onorat.
JERRY: Pe bune?
TOM: Ar fi cea mai mare onoare.
JERRY: Am s-o cer de nevasta diseara.
TOM: (dupa o pauza) Hai sa mergem.
(Tom ii da lui Jerry punga cu floricele si amindoi se
ridica sa plece. Cind trece pe linga Elvis Perciuni, Tom
scoate un cutit si-l injunghie repetat, de vreo 5-6 ori. Pauza.
Jerry sta pe loc.)
TOM: E vreo problema?
JERRY: Nu stiu.
TOM: Uite ce e. De obicei, nu e deloc o idee buna sa stai
de vorba atit de mult cu un tip, un tip pe care nici macar nu-l
cunosti, si nici nu-ti poti permite sa asculti povestea trista a
oricarui cretin. N-ai nevoie de amanunte. Toate astea te
opresc din drum. Si incepi sa simti compasiune. Si asta e
rau. Compasiunea e cel mai mare dusman. Asta e o lectie
de care vreau sa-ti amintesti data viitoare. Esti bine?
JERRY: Imi placea tipul. Asta-i tot.
(Tom sterge de singe cutitul pe bluza lui Elvis
Perciuni si amindoi ies. Elvis Perciuni sta in scaun,
mort, plin de singe. Intuneric.)

SCENA 4

(1988. Un restaurant chinezesc. Tom si Jerry la masa,


termina de mincat. Elvis Perciuni isi scoate peruca,
devenind imediat un Tip Oarecare. Se aseaza la o alta
masa. Tom si Jerry il pot vedea permanent.)

TOM: Prima oara e intimplare. Totdeauna. Te nimeresti sa


fii acolo cind se intimpla. Poate se-ntimpla sa fii tinar. Mai
tinar. Si Billy intra in birou cu Vic si cu inca un tip, un tip pe
care tu nu-l cunosti, un tip pe care nu l-ai mai vazut
niciodata, si cind Billy si Vic se duc in spate cu tipu' asta tie ti
se pare normal sa te duci si tu cu ei. Si poate ca Billy zice
ceva de genul: "Nu, Tom, tu stai aici, noi mergem o clipa in
spate sa vedem o MASINA, tu ramii aici si verifica hirtiile
alea." Asa ca tu devii curios, da?, si mergi si tu cu ei in
spate. Si ii vezi cum se duc la masina - un Chevy (un '65
IMPALA, negru cu scaune rosii si cu un pic de rugina care a-
nceput sa plezneasca pe aripa). Si Vic se uita la tine in timp
ce tipul ala se-nvirte si el pe-acolo, si Vic continua sa se uite
la tine cind isi scoate scula, si dupa aia il curata pe tip, trei
focuri, unul dupa altul, in ceafa, si dupa aia Vic se mai uita o
data la tine, inca o data, doar asa, ca sa vada cum incasezi
tu chestia. Si daca tu esti in regula, Vic iti zimbeste si atunci
- gata, treaba e terminata si facuta bine. Intimplare. S-a
intimplat ca tu sa fii acolo. A doua oara e coincidenta. A
treia oara - e alegerea ta. Si dupa aia, esti pe felie cu toti
ceilalti tipi, te uiti, asculti si inveti citeva chestii.
JERRY: La tine cum a fost?
TOM: Prima oara?
JERRY: Da.
TOM: M-au luat cu ei in masina. Trebuia sa fac curat dupa.
Linga riu. Si cind am ajuns acolo, Vic m-a intrebat daca nu
vreau sa-l curat eu pe tip. Si eu am zis: "De ce nu"
JERRY: Il stiai pe tip?
TOM: Nu, nu-l stiam.
JERRY: Ce facuse?
TOM: O timpenie. Nu stiam si nici n-am intrebat.
JERRY: Si... cum te-ai simtit?
TOM: Nicicum. Mi-am facut treaba.
JERRY: Asta-i tot?
TOM: Ce pot sa zic. N-a fost rau. Chiar mi-a "cazut" bine.
JERRY: Asa, pur si simplu?
TOM: A fost ca o... cum ii zice... ca o descarcare pentru
toata... stii tu... toata agresivitatea mea. Orice om are asta.
Agresivitatea masculului. Si orice om are nevoie de o
descarcare. Trebuie sa te descarci intr-un fel sau altul. Nu
poti sa tot tii asa in tine. Poti sa faci si ulcer. Sau mai rau.
In bransa noastra e un procent foarte mic de probleme cu
stomacul. E demonstrat. E un fapt. Si nu numai asta. Mai
putine riscuri de boli de inima. Cancer la prostata - aproape
ca n-a facut nimeni. Un dentist are de zece ori mai multe
sanse sa faca un cancer la prostata. Asta-i adevarul.
(Pauza.) Ca sa nu mai zic: nevasta-mea si cu mine nu ne-
am mai certat, am inceput sa ne-ntelegem din ce in ce mai
bine, si peste noapte - zbang!- a aparut micutul Billy. Vreo
doi ani mai tirziu - buf! - Suzy. Si peste inca vreo citiva ani -
Tom junior.
JERRY: Si acum?
TOM: Ce mi-a mai ramas de facut?
JERRY: O agentie imobiliara.
TOM: O agentie imobiliara?
JERRY: De ce nu?
TOM: Prea complicat pentru mine. Plus ca n-am fost
niciodata bun la altceva.
JERRY: Dormi bine noaptea?
TOM: Ca un bebelus. De cele mai multe ori - ca un bebelus
mare si gras. (Pauza.) Mai ia putin orez.
JERRY: Nu mai vreau.
TOM: Mai ia putin orez, Jerry.
JERRY: Nu mai am chef sa maninc orez, bine?
TOM: Atunci ia o placinta cu ravas.
JERRY: Nu.
TOM: Nu vrei sa-ti stii viitorul?
JERRY: (dupa o pauza) Nu.
TOM: De ce? Ti-e frica sa nu scrie acolo: "Azi nu e o zi
buna sa-i zbori creierii unui tip in parcare"?
JERRY: Nu mi-e frica de nici o placinta idioata. Mi-e mintea
in alta parte, asta-i tot.
TOM: Uita-te la mine. Esti nervos. Asta nu-i bine.
Relaxeaza-te. Acum. Sau du-te si asteapta in masina.
(Pauza. Jerry rupe placinta si scoate ravasul. Il
citeste.)
TOM: Ce zice?
JERRY: "Curind o sa ai noroc in dragoste"
TOM: Ai prins una ca lumea. Bag-o in buzunar, du-i-o
acasa lui Debbie, poate-ti foloseste la ceva.
JERRY: Tipul ala de-acolo. Tie nu-ti miroase a gabor?
TOM: Care? Ala? Nu e gabor. Spala vasele aici.
JERRY: N-arata ca unu' care spala vase.
TOM: Il cheama Jimmy. E cam retardat. E handicapat.
JERRY: N-arata a retardat. Arata a smecher. Arata a
gabor.
TOM: Jerry. Tipu' asta e idiot complet. Nu stie sa-si lege
nici sireturile.
JERRY: E gabor.
TOM: Uita-te la pantofii lui.
JERRY: Hm?
TOM: Poarta tenisi, Jerry. Ai mai vazut gabor sa poarte
tenisi?
JERRY: E-n misiune. Face pe prostu', iti zic eu. Poarta
tenisi sa te vopseasca, asta-i smecheria.
TOM: Ce tot spui tu acolo, Jerry?
JERRY: (dupa o pauza) Nimic.
TOM: Nu vrei s-astepti in masina?
JERRY: Nu.
TOM: Nu stiu ce-i cu tine, dar nu e-n regula. Vrei sa te duc
acasa?
JERRY: Nu.
TOM: Poate nu esti in apele tale.
JERRY: Nu. Nu prea sunt in apele mele. Dar e-n regula.
TOM: Esti sigur?
JERRY: Da.
TOM: Ziceai ca vrei sa-l cureti tu de data asta.
JERRY: Da, vreau.
TOM: Poate ca ar trebui sa ma lasi pe mine.
JERRY: (dupa o pauza) Il curat eu.
TOM: Nu-i nici o problema, sa stii. Pot sa-l curat eu pe-asta
si tu-l cureti pe urmatorul.
JERRY: Am zis ca-l curat eu.
TOM: Esti sigur?
JERRY: (dupa o pauza) Da.
TOM: In regula. Bun. Acuma putem sa terminam de
mincat?
JERRY: Maninca tu. Eu am terminat.
(Jerry incepe sa-si miste capul in sus si in jos, in
timp ce se uita nervos prin restaurant.)
TOM: Ai de gind sa tot faci chestia asta sau ai de gind sa
ma lasi sa termin de mincat?
JERRY: Ce chestie?
TOM: O faci chiar acum.
JERRY: Ce fac?
TOM: Iti misti capul in sus si-n jos, in sus si-n jos, parca ai fi
Reagan.
JERRY: Reagan?
TOM: Reagan.
JERRY: Ala are Parkinson.
TOM: Parkinson.
JERRY: Da, adica e... dus cu capu'. E... terminat.
TOM: Eu credeam ca e pe fond nervos. Credeam ca-i un tic
de-al lui. Stii, sta ca un bastan si baga numai minciuni si-si
misca capu-n sus si-n jos.
JERRY: Iti zic eu ca tipu' are Parkinson.
TOM: Nici nu-ti trece prin minte cum se chema ultimul lui
film.
JERRY: Al lui Reagan?
TOM: Da.
JERRY: Cum?
TOM: "Ucigasii". Da' stii ce rol juca el?
JERRY: Seriful.
TOM: Ucigasul.
JERRY: Fugi de-aici.
TOM: Jur. I-o trage lui Angie Dickinson. Are o afacere cu
masini. Il fraiereste la bani pe John Cassavettes, scoate un
pistol cu un amortizor uite-atita, si-l gaureste-n frunte. Si la
sfirsit ii buleste pe Clu Gulager si pe Lee Marvin cu o pusca
de vinatoare.
JERRY: Il buleste pe Lee Marvin cu o pusca de vinatoare?
TOM: Incredibil.
JERRY: Cind a facut filmul asta?
TOM: Prin '60. Si imediat dupa aia a intrat in politica. Are
vreo legatura una cu alta? Dracu' stie.
JERRY: (dupa o pauza) Eu n-am Parkinson.
TOM: N-ai acuma. N-ai inca. Daca as fi in locul tau m-as
duce la doctor. Urgent. Ticul asta cu capul ma scoate din
sarite. (Pauza.) Esti cu ochii pe el?
(Tipul Oarecare da semne ca a terminat si vrea sa se
ridice de la masa.)
JERRY: Pe cine?
TOM: Omul nostru.
JERRY: (dupa o pauza) Se ridica.
TOM: Hm?
JERRY: Se ridica de la masa.
TOM: Merge spre usa?
JERRY: Da.
(Tipul Oarecare iese.)
TOM: Te duci la WC. Iesi prin bucatarie si te duci dupa el
afara. Astepti pina ajunge la masina si-si scoate cheile. Il
impusti in ceafa. Ii iei cheile...
JERRY: (in acelasi timp cu Tom) Ii iau cheile...
TOM: Il bagi in port-bagaj. Te intorci pe unde-ai plecat. De
masina ne ocupam mai tirziu. (Pauza.) Poti sa faci asta?
JERRY: Da, e-n regula.
TOM: Esti sigur?
JERRY: Da.
TOM: Du-te.
(Jerry iese. Tom sta calm, maninca. Trece un minut.
Deschide o placinta cu ravas, isi pune ochelarii,
citeste ravasul. Zimbeste in liniste, isi pune ochelarii
la loc in buzunar. Intra Jerry. Respira greu.)
TOM: Totu-n regula?
JERRY: Da.
TOM: Probleme?
JERRY: Nu.
TOM: Vrei desert?
JERRY: Nu.
TOM: Esti bine?
JERRY: Da. Sunt bine.
TOM: Da-mi mina. (Jerry intinde mina.) Esti in regula,
pustiule.
JERRY: Multumesc.
TOM: Hai sa ne caram. Luam masina si ne-adunam pe la
casele noastre, bine?
JERRY: Ihim. Super.
TOM: Peggy a facut placinta cu mere. Vrei sa treci pe la
mine sa maninci o placinta?
JERRY: Nu in seara asta.
TOM: Cred ca ar trebui sa treci pe la mine sa maninci o
placinta. O sa-ti faca bine.
JERRY: Poate altadata.
TOM: Poate ca nu m-ai auzit, Jerry. Am spus ca parerea
mea e ca ar trebui sa treci pe la mine sa maninci o placinta.
JERRY: (dupa o pauza) Bine.
TOM: (achita nota de plata) Platesc eu. (Pauza.) Hai sa
mergem.
(Amindoi ies. Intuneric.)

SCENA 5

(1989. Subsolul unei case. Dupa-amiaza. Se aude la radio


un meci de fotbal american. Tipul Oarecare de la restaurant
vine in fata scenei si se intinde pe jos. Trage peste el o
cirpa, afara ii ramine un brat. Jerry isi pune niste ochelari
de protectie si un impermeabil de cauciuc. Apuca o drujba
nou-nouta. Incearca sa o porneasca de citeva ori dar nu
reuseste. Tom poarta si el ochelari de protectie, impermeabil
si manusi de cauciuc. Tom scoate un pachet de tigari si - cu
toate ca e destul de complicat cu manusile de cauciuc - isi
aprinde o tigara. Fumeaza. Jerry trage de coarda drujbei de
citeva ori la rind, incepe sa-si piarda rabdarea. Mai trage de
citeva ori. Fara succes.)

JERRY: Futu-i.
TOM: Are benzina?
JERRY: Da.
TOM: Ai verificat rezervorul?
JERRY: E pe jumate plin. (Jerry trage de coarda de citeva
ori. Nimic.) Cacat.
TOM: Verifica rezervorul, Jerry.
JERRY: Tom, ti-am spus ca are destula benzina in ea.
TOM: Te-ai uitat la ulei?
JERRY: Uleiul e-n regula.
TOM: Ai verificat?
JERRY: Am verificat.
TOM: Intrebam si eu.
(Jerry incearca iar si iar. Nimic.)
JERRY: Rahat. Futu-i. Black si Decker pot sa vina amindoi
aici sa-mi suga pula. Caca-m-as pe drujba lor.
TOM: Jerry, Black si Decker nu-s doi tipi oarecare. Black si
Decker sunt o corporatie.
JERRY: (se gindeste un pic) Ma doare-n cur cine sunt Black
si Decker. (isi pune ochelarii de protectie, mai incearca de
citeva ori sa porneasca drujba, dar degeaba.)
TOM: Mai ai chitanta?
JERRY: Da, e pe undeva. Cred.
TOM: CREZI ca ai chitanta sau AI chitanta?
JERRY: S-ar putea s-o fi aruncat.
TOM: S-ar putea s-o fi aruncat?
JERRY: S-ar putea s-o fi lasat in cutie, nu mai stiu.
TOM: Trebuia sa mergem la Sears, ti-am zis.
JERRY: Am fost la Sears. Dar era mai ieftina cu sase dolari
la K-Mart.
TOM: Stii care-i chestia misto la Sears?
JERRY: Care?
TOM: Niciodata n-ai nevoie de chitanta.
JERRY: Da-l in ma-sa si pe Sears. Poate sa vina si Sears
aici sa ma pupe-n cur.
TOM: Sears nu e un tip oarecare, Jerry. Sears e tot o
corporatie, la fel ca Black si Decker. Cu toate ca la un
moment dat a fost un tip Sears. Si mai era unu' Roebuck.
Treaba e ca Sears si Roebuck n-au facut prea multi paduchi
impreuna, asa ca Sears a incercat sa cumpere partea lui
Roebuck, da' Roebuck n-a vrut sa vinda, asa ca Sears a
angajat doi tipi si Roebuck a avut un "accident".
(Jerry incearca din nou. In van.)
JERRY: Futu-i.
TOM: Ai rabdare, Jerry.
JERRY: Nu mai am nici o rabdare. Vroiam sa terminam
treaba asta mai devreme si sa ne caram.
TOM: Am patit exact aceeasi chestie cu Tom junior si
masina de tuns iarba. Exact aceeasi chestie.
(Jerry mai incearca de citeva ori, isi prinde
degetul mare in drujba.)
JERRY: Futu-i pizda ma-sii!
TOM: Jerry. Acum esti furios. Si tii in mina un instrument
foarte periculos. Si nu e indicat. Scrie si pe cutie. A nu se
folosi de catre persoane aflate sub influenta alcoolului. Sau
de catre persoane aflate la sucar.
JERRY: Nu scrie asa ceva pe cutie.
TOM: Ba da. Scrie. Pe o parte. Cu litere mici. Ti-as citi si
tie daca n-ai fi aruncat cutia cu tot cu chitanta.
(Jerry incearca din nou. Nimic.)
JERRY: Ce porcarie.
TOM: Ai verificat intrerupatorul?
JERRY: Care intrerupator?
TOM: E un buton mic, ascuns pe undeva. E pentru
siguranta.
(Jerry incepe sa examineze drujba pe toate partile,
invirtind-o in aer si facind miscari destul de
periculoase.)
TOM: Trebuie sa ai rabdare cu lucrurile astea, Jerry. N-ai
voie sa te oftici si sa-ncepi sa te lupti cu o drujba. Trebuie sa
urmezi instructiunile. Trebuie sa fii sigur ca totul e ca la
carte. Trebuie sa fii trup si suflet cu drujba, Jerry.
JERRY: (se opreste, se uita la drujba) Aici. (apasa un
buton)
TOM: Si doar pentru eventualitatea in care ai cumparat un
obiect defect, trebuie intotdeauna sa pastrezi chitanta.
(Jerry trage de coarda. Drujba porneste.)
TOM: Ai gasit butonul ala mic?
JERRY: Ii sarise siguranta.
TOM: Pune-ti ochelarii.
(Jerry isi lasa ochelarii pe ochi.)
TOM: (dupa o pauza) Hai, la treaba.
(Tom arunca tigara pe jos si o striveste cu piciorul.
Paseste cu grija peste cadavrul de sub cirpa si-i ridica o
mina sau un picior. Jerry apropie drujba de cadavru.
Intuneric.)

SCENA 6

(1990. O statie de autobuz. Tom si Jerry stau pe o banca.


Poarta palarii de soare pe cap. Amindoi scot cite un
sandwich din niste pungi de hirtie si incep sa manince.)

JERRY: Se pare ca Deborah e insarcinata.


TOM: Ma iei la misto.
JERRY: Nu. Am luat testul ala si l-am facut acasa, a iesit
albastru, daca n-am citit eu gresit pe cutie - e gravida.
TOM: Super. Bravo.
JERRY: Crezi ca am sa fiu un tata bun?
TOM: Esti speriat ca n-ai sa fii?
JERRY: Ma cac pe mine de frica.
TOM: Semn bun. Asta-i semn bun.
JERRY: Zici tu?
TOM: Tom junior mai are un pic si face 13 ani. E
adolescent. Trebuie ca mai stiu si eu cite ceva, asa-i?
JERRY: Da.
TOM: O sa fii super.
(Pauza.)
JERRY: Crezi ca Billy o sa-mi mareasca salariul?
TOM: Daca il rogi frumos, daca prinzi un moment cind nu e
Vic pe linga el, s-ar putea. Lui Billy ii plac copiii. Ii plac mult.
JERRY: Ce naiba are Vic cu mine?
TOM: Nu pune la inima. Vic are ceva cu toata lumea. Nu-i
place de nimeni.
JERRY: Vic - Lindic.
TOM: Hai sa-ti zic ceva despre Vic. Pe vremuri a fost cel
mai tare. Cel mai bun din bransa. Eu tot ce stiu am invatat
de la el. Si avea si suflet mare, sa stii.
JERRY: Si ce-a patit?
TOM: A iesit "la pensie". Billy i-a tras un sut de l-a aruncat
in birou, l-a ingropat in hirtii. Asa ca Vic si-a pierdut pofta,
incetul cu incetul. Pricepi? I-au scos coltii, te-ai prins?
(Pauza.) Era cel mai tare in zilele lui bune.
JERRY: Cum era?
TOM: Fii atent. Trei cuvinte. Si nu le-am spus nimanui pina
acuma. Trei cuvintele. Trei cuvintele imense.
JERRY: Zi odata!
TOM: Dealul - cu - iarba.
JERRY: Iti bati joc de mine.
TOM: Bine, imi bat joc de tine. Da' sa stii ca omu' a fost
acolo.
JERRY: Pe bune?
TOM: Dallas. Noiembrie, 1963. A fost acolo.
JERRY: De unde stii?
TOM: Ai vazut vreodata filmul lui Zapruder?
JERRY: Da, l-am vazut. Si?
TOM: E un prim-plan al lui Vic acolo. E mult mai tinar, dar e
Vic fara discutie. Fuge prin iarba si are sub brat ceva care
seamana cu o cutie de impachetat florile.
JERRY: Incredibil.
TOM: Stii de ce era acolo?
JERRY: A fost mina Mafiei?
TOM: Nttt. Razbunare. Pur si simplu din razbunare.
JERRY: Pentru ce?
TOM: (dupa o pauza) Marilyn Monroe.
JERRY: Marilyn Monroe?
TOM: Au fost cuplati.
JERRY: Vic a fost cuplat cu Marilyn Monroe?
TOM: Vic trebuia s-o curete.
JERRY: S-o curete...?
TOM: Dar exact cind a venit momentul, exact cind trebuia s-
o curete, n-a putut. N-a putut s-o faca. Mai rau. S-a
indragostit de ea. Si ea de el.
JERRY: Vic - Lindic si Marilyn Monroe?
TOM: Si-atuncea Kennedy l-a angajat pe altul. Au facut sa
para o sinucidere. Si pe Vic l-au scos pe bara.
JERRY: Kennedy l-a angajat pe Vic.
TOM: Personal. Pe vaporul lui Frank.
JERRY: Care Frank?
TOM: Citi Frank sunt pe lumea asta?
JERRY: Hai lasa-ma.
TOM: Vic zice ca vroia s-o ia de nevasta. Dar n-a mai avut
timp. Tipul ala nou a umplut-o cu pastile. Vic il stia pe tip,
asa ca a luat trenul pina la Dallas si l-a curatat. (Pauza.)
Citiva ani mai tirziu l-a curatat si pe Bobby.
JERRY: Vic l-a curatat pe Bobby.
TOM: A-ncercat sa-l curete si pe Ted. Tipu' era-n masina,
Vic a tras in el, i-a spart un cauciuc si masina a cazut de pe
pod, direct in apa. Vic are boala pe familia asta. Chiar si
azi, daca pomenesti ceva de vreun Kennedy, i se umfla
venele pe git.
JERRY: Doamne.
TOM: Vic a fost cel mai tare.
JERRY: Uite-l si pe omul nostru.
TOM: La fix.
(Tom si Jerry se ridica de pe banca.)
JERRY: Vrei sa-l curat eu?
TOM: Vrei sa-l cureti tu?
JERRY: Mi-ar face placere, da.
TOM: Hai sa dam cu banul. (scoate o moneda, o arunca in
sus.)
JERRY: Cap.
(Un Tip Gras, cu palarie, trenci si servieta, intra in
scena si se aseaza la un capat al bancii. Tom se
uita la moneda.)
TOM: Ai cistigat.
(Jerry zimbeste, isi scoate pistolul, insurubeaza
amortizorul. Tom vine in fata scenei ca sa-l acopere.
Jerry asteapta - savurind momentul - pina cind Tom
se intoarce putin si-i mai arunca o privire.)
TIPUL GRAS: Pot sa va ajut?
(Jerry il impusca pe Tipul Gras in piept. Tipul Gras
cade mort. Jerry se apleaca si mai trage doua
focuri in el. Apoi se uita la Tom si zimbeste.
Intuneric.)

SCENA 7

(1991. Un restaurant italian. Dupa-amiaza. Tipul Gras se


ridica, isi scoate trenciul, il agata intr-un cuier si se
transforma instantaneu in Vic - un tip in virsta, cu mustata.
Tom si Jerry stau la masa. Vic intra si se aseaza linga ei.
Toti trei maninca.)

TOM: Vic. Billy zice ca vrei sa te-apuci sa scrii o carte.


VIC: Eh, n-o sa ma apuc sa scriu eu treaba asta de unul
singur, dar... ma rog, am un agent si asta o sa-mi aranjeze o
intilnire cu un tip care o sa scrie toata povestea in locul meu.
JERRY: Ai un agent?
VIC: Un poponar evreu.
TOM: Vic. Trebuie sa-ti spun un lucru. Chestia asta cu
cartea nu-i prea place lui Billy.
VIC: Ma doare-n spit. N-are de ce sa fie ingrijorat. Doar nu
depun marturie sau mai stiu eu ce, scriu doar o nenorocita
de carte.
TOM: Totusi.
VIC: N-am sa pomenesc pe nimeni. Oricum, n-am sa
pomenesc pe nimeni din oamenii nostri. Am sa zic doar de
citeva celebritati, care, oricum, azi nu mai sunt in viata, si pe
care eu se poate sa le fi cunoscut mai demult.
JERRY: Tom mi-a spus ca l-ai curatat pe Kennedy.
VIC: (lui Tom) I-ai zis tu asta?
TOM: I-am pomenit ceva mai demult.
VIC: Asta nu-i un lucru sa-l spui oricui, Tom.
TOM: Pai nu l-am spus oricui. I-am zis lui Jerry.
JERRY: Deci l-ai curatat sau nu...?
VIC: (dupa o pauza) Nu zic ca l-am curatat, dar nu zic nici
ca nu l-am curatat. Probabil ca o sa trebuiasca s-astepti sa
citesti in carte. Stii cum ii pun titlul? "Munci grele: Portretul
unui ucigas platit". Misto, nu?
JERRY: Daca o cumpar, imi dai si mie un autograf pe ea?
VIC: Esti copil. Ti-o semnez "Domnul X" - asta-i numele pe
care mi l-a gasit agentul meu, doar asa, pentru siguranta,
cum dracu' ii zice, un pseudonim. Eu vroiam sa semnez
cartea Tony Como, pentru ca favoritii mei sunt Perry Como si
Tony Bennett, dar el a zis ca nu-i bine. Ca-i prea etnic sau
asa ceva.
TOM: Vic, fii atent. Billy zice ca-i o idee nasoala. Chiar
daca o semnezi "Domnul X".
VIC: Sa-l bag in ma-sa pe Billy cu tot cu stimulatorul lui
cardiac. Asta-i povestea vietii mele, fratioare. Oricine pe
lumea asta are dreptul sa-si povesteasca viata, am dreptate
sau am dreptate?
TOM: Nu stiu, Vic.
(Usa restaurantului se deschide.)
VIC: E-nchis!
TOM: (repede) Cara-te dracului in alta parte!
JERRY: (in acelasi timp) Inchide usa-n pastele ma-tii!
(Usa se inchide la loc. Cei trei se intorc la
conversatie.)
JERRY: Deci, Vic. Ai mai curatat vreo celebritate?
VIC: Vreo doua-trei.
JERRY: De exemplu. Jimmy Hoffa...?
VIC: Nu, pe-asta nu. Cu toate ca-l stiu pe tipu' care l-a facut
pe Hoffa.
JERRY: Zi si mie unu' mai faimos pe care l-ai curatat.
Inafara de Kennedy.
VIC: (dupa o pauza) Patru cuvinte. Patru cuvintele. Mai
cumperi cartea, da?
JERRY: Faci misto de mine? Am sa stau la coada sa iau
primul exemplar.
VIC: Patru cuvintele. Fii atent: "Are you lonesome tonight"?
(Pauza.)
JERRY: Nu exista. Nu... nu...Tu vrei sa zici ca l-ai curatat
pe Elvis.
VIC: N-am zis da, n-am zis nu.
JERRY: Elvis a murit de la o supradoza la el in rulota, a
cazut si s-a lovit la cap sau asa ceva.
VIC: Se poate. Se mai poate sa-si fi inscenat toata chestia,
sa fi facut ceva treburi mai ciudate pentru Nixon si FBI-ul sa
se fi incins un pic cam tare. Se poate sa fi aparut dupa un
timp, undeva la dracu-n praznic,si poate ca acuma traieste
linistit acolo si-l cheama John Doe. Si poate ca eu m-am
dus pina la Michigan acum vreun an-doi doar asa, fara nici
un motiv. Sunt o multime de posibilitati, Jerry.
JERRY: (dupa o pauza) Nu-mi vine sa cred. L-ai curatat pe
Elvis.
VIC: N-am zis da, n-am zis nu. Cred ca o sa trebuiasca s-
astepti si sa citesti...
TOM: ...in carte.
VIC: Sau poate nu. Poate am sa aduc vorba de asta la
Oprah.
TOM: Poftim?
VIC: Vor sa apar la televizor peste doua saptamini. Eu si
inca citiva tipi. "Ucigasi platiti care-si scriu biografia". Ceva
de genul asta.
TOM: Asta nu-i o idee prea buna, Vic.
VIC: Ba, ai sa rizi, agentul meu zice ca-i o idee traznet.
Poate ne-ajuta sa primim un avans mai baban pentru carte.
Poate scoatem si drepturile pentru film. Da' de fapt, care-i
problema? O sa purtam toti masti de schiori.
TOM: Billy o sa faca urit.
VIC: Zi-i lui Billy sa ia si el o pastila, ceva, si sa ma lase
boabe. (Pauza.) Stii cine vreau sa joace rolul meu in film?
Al Pacino.
JERRY: Al Pacino e bun. Actor mare. N-a murit, nu?
VIC: Nu stiu. Sper ca nu. Eu zic ca n-a murit, n-avea cum
sa moara ca doar joaca rolul meu in film, ce dracu'... Filmul
vietii mele.
JERRY: Pe Tom cine-o sa-l joace?
TOM: (nu pricepe) Cine joaca... rolul meu...?
JERRY: In film. In filmul vietii lui Vic.
TOM: Nimeni. N-am chef sa apar in nici un film.
VIC: Kirk Douglas.
JERRY: E prea batrin.
VIC: Prea batrin? E colosal tipu'.
JERRY: Mai bine ala... cum il cheama... Armand Assante.
TOM: (dupa o pauza) Armand Assante?
JERRY: Ihim.
TOM: (dupa o pauza) Imi place asta.
JERRY: Ar fi misto in rolul tau.
TOM: Da, ar fi misto. Dar toate astea sunt timpenii, pentru
ca eu n-am de gind sa apar in nici un film.
JERRY: Si eu?
TOM: Tu? Nu stiu.
VIC: (lui Jerry) Da' de unde si pina unde apari tu in filmul
asta? E filmul meu.
TOM: Ia stai putin. Stiu. Ar fi perfect.
JERRY: Cine?
TOM: Mickey Rourke.
JERRY: Mickey Rourke?
TOM: Imi aminteste de tine, da.
JERRY: Ma iei la misto?
TOM: Un Mickey Rourke mai tinar.
JERRY: Ma jignesti, pe bune. Eu ti-am gasit unul ca lumea,
nu puteai si tu sa gasesti unul ca lumea pentru mine?
TOM: Mickey Rourke e bestial.
JERRY: Pai la ora asta e o ruina egipteana. Si mai are si
urechile clapauge.
TOM: N-are-a face. E bestial tipu'.
JERRY: Nu... Si oricum, e prea batrin. Gaseste-mi unu'
mai tinar. Si nu clapaug.
TOM: Nu stiu nici unul tinar, Jerry.
VIC: Uite care-i chestia. Asta-i filmul MEU. (lui Jerry) Tu
nici n-apari in el, asa ca las-o balta, OK?
TOM: (dupa o pauza) Vic. Toata treaba asta nu e-n regula.
Hai sa vorbim un pic despre asta. Trebuie sa renunti.
VIC: Vorbesti la pereti. Nu renunt. (Pauza.) Tom. Si sa nu-
ti treaca vreo timpenie prin cap. Pricepi ce vreau sa zic.
(Jerry scoate o trusa medicala din haina, o deschide si
scoate o seringa imensa cu un ac incredibil de mare si
o fiola mica.)
TOM: Jerry...
VIC: Ce dracu-i asta?
JERRY: Insulina mea.
VIC: Ai diabet?
JERRY: Ihim.
VIC: De cind?
JERRY: De cind eram mic.
VIC: (dupa o pauza) N-am mai vazut un ac ca asta. Sa mor
eu.
JERRY: Sunt un caz grav.
VIC: Si tre' sa faci chestia asta aici, la masa?
JERRY: Am o criza. (Pauza.) Termin intr-o clipa.
VIC: Nu suport seringile.
JERRY: Uite, tragi de asta-n jos...
(Jerry infige acul in gitul lui Vic si apasa pistonul
seringii)
VIC: ...gura ma-tii de animal !
JERRY: A! A! Am uitat. Am uitat sa scot aerul din seringa.
Asta nu-i bine.
VIC: (isi scoate pistolul) Gura ma-tii! Pastele ma-tii!
(Vic incepe sa aiba convulsii pe masa, stringe in mina
pistolul, cu disperare. Cade cu fata in farfurie si nu se
mai misca. Jerry scoate acul din gitul lui Vic si-l baga
la loc in trusa.)
TOM: Ce dracu' a fost asta, Jerry?
JERRY: Aerul merge prin vena, te-ai prins?, direct la inima,
ventricolul explodeaza, arata exact ca un atac de cord, am
vazut intr-un film.
TOM: Trebuia sa astepti pina ajungeam cu el in parcare. La
masina. In spate.
JERRY: Am zis sa-ncerc si eu ceva nou.
TOM: (furios) Data viitoare cind ai chef sa-ncerci ceva nou,
intreaba-ma si pe mine, OK?
JERRY: OK, Tom, cum zici tu.
TOM: Uita-te la mine, Jerry. L-ai curatat pe Vic. Vic era
prietenul meu. Un prieten bun, apropiat. Merita putin
respect, putin mai mult respect decit o nenorocita de seringa
infipta-n git in timp ce-si minca supa.
JERRY: (il priveste pe Tom, dupa o pauza) Imi pare rau,
Tom.
TOM: (dupa o pauza) Ai noroc ca nu e nimeni pe-aici la ora
asta. Acuma du-te si cheama salvarea, sa facem treaba
asta s-arate cum trebuie.
(Jerry ia pistolul din mina lui Vic.)
JERRY: Crezi ca cu asta l-a curatat pe Elvis?
(Tom nu raspunde. Jerry baga pistolul in buzunar si
iese. Tom sta pe scaun, se uita la Vic. Intuneric.)

SCENA 8

(1992. Un birou. Pe perete, o fotografie inramata a lui


Oprah. Tom si Jerry stau de cealalta parte a biroului, se uita
pe pereti. Amindoi poarta ochelari de soare. In timp ce ei
asteapta, Vic se ridica de la masa, isi scoate peruca, isi pune
alta, isi scoate pantofii, isi sufleca pantalonii, sub pantaloni
are ciorapi de dama, isi pune niste pantofi cu toc si o fusta -
transformindu-se in Elaine, o producatoare de emisiuni TV.)

TOM: Tipic.
JERRY: Ce?
TOM: Tot cacatul asta. E tipic. Ne chinuim s-ajungem aici
la timp si dupa aia asteptam ca fraierii. Si daca-ti trece prin
cap sa faci pe nebunul si sa apari cu zece minute mai tirziu,
te mai tin inca un sfert de ora. Chestie de putere. Ii urasc
pe-astia. Urasc pina si ideea de a discuta cu ei. Baga-mi-
as.
JERRY: Suntem aici doar de zece minute.
TOM: Si ce daca? Cine pula mea se cred astia, sa ne faca
sa asteptam asa? (Pauza.) Si stii de ce ne lasa sa
asteptam? Ei nu fac nimic in timpul asta. Nu, ne lasa s-
asteptam asa, numai ca sa intre ei intr-un tirziu si sa
zica:"Ne cerem scuze ca v-am facut sa asteptati". Ca sa ne
umileasca si mai nasol. Baga-mi-as.
JERRY: Pe bune?
TOM: Pe bune.
JERRY: Poate ca-s ocupati.
TOM: "Ne cerem scuze ca v-am facut sa asteptati". Stai sa
vezi. Sa vezi daca n-am dreptate.
(Intra Elaine - intre doua virste, poate fumeaza o
tigara. Se aseaza la birou.)
ELAINE: Domnul Belafonte si domnul... Humperdinck? Eu
sunt Elaine Niddry. (Pauza.) Ne cerem scuze ca v-am facut
sa asteptati. (Pauza.) Care din dumneavoastra este...?
TOM: Eu sunt domnul Belafonte. Si dinsul este...
ELAINE: ...domnul Humperdinck. Si numele mic?
TOM: Nu-i nevoie.
ELAINE: Perfect. Luati loc.
(Tom si Jerry se aseaza. Elaine ii studiaza,
curioasa. Amindoi se "foiesc" putin in scaune.)
ELAINE: Sa n-o luati ca pe o auditie. Vreau doar sa ne
cunoastem un pic. I-am spus secretarei mele sa se duca la
masa, exact asa cum ati cerut. (Pauza.) Lucrati in echipa?
TOM: Ihim.
ELAINE: Ce pacat.
TOM: De ce?
ELAINE: Pacat ca nici unul din dumneavoastra nu e Afro-
American.
JERRY: Eu sunt jumatate irlandez si jumatate neamt.
ELAINE: (lui Tom) Si dumneavoastra?
TOM: Ce importanta are?
ELAINE: Lui Oprah i-ar fi placut ca unul dintre
dumneavoastra sa fie Afro-American, dar nu-i nimic. Imi
placeti amindoi. Aratati cum trebuie.
TOM: Aratam cum trebuie?
ELAINE: Asa... autentic.
TOM: Multumim.
ELAINE: Haideti sa discutam afaceri, bine? Asa cum,
probabil, deja ati aflat, am mai avut anul asta o emisiune
despre ucigasi platiti. Ati vazut-o?
TOM: Nu... Am auzit de ea.
ELAINE: Sondajele au fost peste orice asteptari, domnule
Belafonte. Am atins o coarda sensibila. Ma urmariti?
TOM: (schimba o privire cu Jerry) Suntem numai urechi.
ELAINE: Bun. Lasati-ma sa va spun cite ceva despre mine.
Sunt in echipa lui Oprah de trei ani. Inainte sa vin aici, am
produs un serial, foarte bine primit la vremea lui, "Cea mai
amuzanta moarte accidentala, filmata pe video, a Americii".
JERRY: Nu l-am prins niciodata pe-asta.
ELAINE: Succes monstru in Japonia. Din pacate n-am avut
acceptul favorabil aici. Televiziunile au spus ca e prea
riscant. Dar suntem in anii '90. O noua decada. Zorii unei
noi ere. Si parerea mea e ca tara asta are nevoie, acum, ca
sa paseasca in aceasta noua era, de PURIFICARE.
TOM: Purificare?
ELAINE: Exact. Si daca televiziunea poate sa faca ceva
bun, atunci credeti-ma ca poate sa PURIFICE. Asta facem
noi aici la Oprah. Purificam. Le dam celor care au nevoie
posibilitatea de a se purifica.
JERRY: Adica ii faceti sa-si borasca matele-afara?
ELAINE: Prefer cuvintul "purificare", domnule Humperdinck.
A curata, a purifica, iata adevaratul sens al cuvintului. Ma
refer la "CATHARSIS". E din limba greaca. Ma urmariti?
JERRY: Ihim.
ELAINE: Ne-am gindit la un serial. Cazuri reale. Un gen de
documentar. Venim cu dumneavoastra si va filmam la o zi
obisnuita de munca. Si poate reeditam si citeva "lovituri"
mai interesante de mai demult. Nu trebuie sa va speriati,
dumneavoastra o sa fiti protejati, nu apareti la prim-plan.
(Tom incepe sa se ridice de pe scaun.)
TOM: OK. Eu mi-am cam format o parere. Domnule
Humperdinck, esti gata de plecare?
JERRY: Un moment.
(Tom se uita chioris la Jerry, dar se aseaza inapoi in scaun.)
ELAINE: Exista si riscuri, recunosc. Si daca nu va
intereseaza va inteleg perfect. Am luat legatura si cu alti
colegi de-ai dumneavoastra.
JERRY: Cine-a zis ca nu ne intereseaza? Ne intereseaza
foarte mult.
ELAINE: Da, sigur ca da, altfel n-ati fi aici. Imi place de
dumneavoastra. (lui Tom) O intrebare, va rog. In... meseria
dumneavoastra, vi se intimpla vreodata sa aveti...
remuscari?
TOM: Dar dumneavoastra?
ELAINE: Imi placeti, domnule Belafonte. Sunteti casatorit?
TOM: Cucoana, asta nu-i treaba ta.
ELAINE: Ce pacat.
TOM: Domnule Humperdinck, eu zic sa o cam luam din loc,
hm?
ELAINE: Mi-ar placea daca ati avea amabilitatea sa
improvizati un pic pentru mine.
JERRY: sa improvizam?
ELAINE: Da... O situatie mai disperata. O situatie - limita.
TOM: Domnule Humperdinck, nu crezi ca ar fi cazul sa ne
caram dracului de-aici?
JERRY: Nu inca. (lui Elaine) Cum spuneati?
ELAINE: Haideti sa presupunem ca domnul Belafonte si-a
uitat... cum ii ziceti dumneavoastra... scula?
TOM: Pistolul.
ELAINE: Exact. Sa presupunem ca v-ati uitat pistolul
acasa.
TOM: Asta n-are cum sa se-ntimple.
ELAINE: Doar presupunem. Stiu ca n-are cum sa se-
ntimple, dar noi presupunem. Presupunem ca s-a-ntimplat.
(Pauza.) Bun. Uitati: sa zicem ca mergeti la munca si -
deodata - pistolul domnului Humperdinck se strica. Ce
faceti?
TOM: Folosesc un cutit sau o bucata de sirma.
ELAINE: O bucata de sirma?
TOM: Nu sirma ordinara. O coarda de pian, cu aparatori
pentru miini la ambele capete.
ELAINE: Un "garou"? Imi place asta. Dar, hai sa
presupunem ca v-ati lasat "garoul" in masina.
TOM: Jerry, pentru numele lui Dumnezeu, hai odata!
ELAINE: (lui Jerry) Numele dumneavoastra e Jerry!
JERRY: (isi scoate ochelarii de soare) Jerry Humperdinck.
ELAINE: Incintata, domnule Jerry Humperdinck. Deci: v-ati
lasat "garoul" in masina. Ce faceti?
JERRY: Depinde de situatie.
ELAINE: Hai sa zicem ca sunteti chiar aici, in biroul asta. Si
v-ati lasat toate "instrumentele" in masina. Cum rezolvati
treaba?
JERRY: Pai, in primul rind, trebuie sa folosesc ceva de pe-
aici.
ELAINE: Corect.
JERRY: Firul de la telefon.
ELAINE: Domnule Belafonte, dumneavoastra aveti o idee
mai buna?
TOM: Cred ca va bateti joc de mine.
ELAINE: Deloc.
JERRY: O revista.
ELAINE: O revista?
JERRY: Absolut. O faci sul, dar strins de tot. O introduci cu
grija in ochiul victimei, cu grija, incet, dar puternic. Merge la
fix. Trebuie sa fie o revista de-aia, pentru femei. Din alea
groase, cu reclama de parfum inauntru.
ELAINE: Ingenios.
JERRY: Sau.
ELAINE: Ce?
JERRY: Sau un ac de cusut. Il bagi in ureche adinc, cit mai
adinc. Provoaca o hemoragie la creier. Poate sa para un
accident vascular.
TOM: Asta-i o timpenie.
JERRY: De unde stii?
TOM: Ai incercat vreodata?
JERRY: Nu. (se uita la Elaine) Dar mi-ar place.
TOM: Domnule Humperdinck, putem sa terminam cu joaca
si sa o luam dracului din loc?
JERRY: Relaxati-va, domnule Belafonte.
TOM: Parerea mea e ca ar trebui sa terminam treaba asta
ca doi profesionisti si sa ne caram odata dracului de-aici!
ELAINE: Imi place foarte mult felul cum va certati. E atit de
real.
(Pauza. Tom se uita la Elaine, apoi la Jerry. E
total derutat. Isi scoate ochelarii.)
TOM: Bine. Vrei sa stii ce-as folosi ca sa iasa treaba ca
lumea?
ELAINE: Da.
TOM: Punga din cosul de gunoi.
ELAINE: (dupa o pauza) Arata-mi.
TOM: (dupa o pauza) Vrei sa-ti arat?
ELAINE: Sunt victima ta.
TOM: (lui Jerry) Ai niste scoci la tine?
(Jerry scoate o rola de scoci din buzunar)
ELAINE: (fericita) Sunteti incredibili. E ca-n filme.
(Tom ia rola de scoci si merge in spatele biroului lui
Elaine)
TOM: Imi dai voie?
ELAINE: Cu placere.
(Tom o leaga pe Elaine cu miinile la spate. Apoi, scoate
punga din cosul de gunoi si o goleste pe jos.)
ELAINE: E atit de incitant!...
TOM: (lui Jerry) Ai chef de joaca, da? Te joci cu mine, da?
Ei, uite-asa se face treaba. (Tom ii pune lui Elaine punga de
plastic pe cap si ii trece o banda de scoci in jurul gitului.
Pauza.)
ELAINE: Perfect. Imi place. Imi place la nebunie. Exact
asta cautam. Doamne, e nemaipomenit! Superb. Am
palpitatii. O sa lesin, simt. Excelent. (Pauza.) In regula.
Puteti sa-mi scoateti chestia asta acum. Gata. Puteti sa-mi
dati drumul. Domnule Belafonte? Domnule Humperdinck?
Mi-e putin cam greu sa respir. Haideti, baieti, am transpirat
ca dracu'.
JERRY: Nu-i rau deloc, domnule Belafonte. Dar problema e
ca o sa-nceapa sa urle dintr-o clipa-ntr-alta. Poate o aude
cineva.
TOM: Pai asta a fost ideea ta, domnule Humperdinck.
JERRY: Nu, ideea mea a fost aia cu revista. (Pauza.) Si de
ce dracu' trebuie sa fiu eu domnul Humperdinck?
TOM: (dupa o pauza) Ce pastele ma-sii facem aici, Jerry?
ELAINE: Baieti...?
JERRY: Ii dam drumul?
(Tom se uita la Jerry. Simte ca-l lasa puterile. Jerry scoate
punga de pe capul lui Elaine. Elaine ii priveste
inspaimintata. Jerry ii zimbeste. Amindoi incep sa rida.)
JERRY: Ne-am descurcat?
ELAINE: (impresionata) Sunteti angajati. Amindoi. O sa fiti
staruri!
JERRY: (dupa o pauza, lui Tom) Vrei s-o curat?
TOM: Te rog.
(Jerry scoate un ac de cusut imens.)
TOM: Ce-i asta?
JERRY: Un ac de cusut.
TOM: N-o sa mearga.
JERRY: Vedem imediat.
TOM: Te rog.
ELAINE: (crede ca e o gluma) Baieti...?
(Jerry o apuca pe Elaine de cap, ii acopera gura
cu mina stinga. Tom se intoarce in alta parte.
Jerry tine strins acul. Il apropie de urechea lui
Elaine. Elaine nu prea stie cum sa reactioneze.)
JERRY: Purifica asta.
(Intuneric.)

SCENA 9

(1993. O camera de motel. Elaine isi scoate peruca de pe


cap, isi pune o peruca blonda, intra in pat, cu fata in jos, si
lasa un picior sa-i atirne afara. Jerry trage un cearceaf plin
de singe peste ea, ii verifica pulsul, are in mina un pistol.
Tom priveste scena.)

JERRY: E moarta.
TOM: Doamne. (Pauza.) Nu trebuia s-o curatam pe ea.
JERRY: Nu?
TOM: Nu.
JERRY: Cacat.
TOM: Se pare ca tipul pe care trebuia sa-l curatam nu-i aici.
JERRY: Rahat. Imi statea-n drum. Ce dracu' vroiai sa fac?
TOM: Puteai sa astepti. Puteai sa te uiti la mine. Puteai sa
ma lasi pe mine sa rezolv treaba asta. Puteam sa ne caram
si sa venim mai tirziu.
JERRY: Si acuma ce facem?
TOM: Asteptam. Il asteptam pe el. (isi aprinde o tigara)
JERRY: Nu mi s-a mai intimplat sa curat pe cineva din
greseala.
TOM: Nici mie.
JERRY: (dupa o pauza) E tare frumoasa. Nu ti se pare?
TOM: Si ce daca? Vrei sa o regulezi sau ce?
JERRY: Nu.
TOM: In clipa asta nu mai are nici o importanta daca e
frumoasa sau nu.
JERRY: Imi dadeam si eu cu parerea, asta-i tot.
TOM: Da' ce, ai impresia ca eu nu pot sa-mi dau seama
singur daca o femeie e misto sau nu?
JERRY: Nu despre asta e vorba.
TOM: Ti se pare atit de important faptul ca e frumoasa?
Crezi ca mai are vreo importanta?
JERRY: Nu.
TOM: Atuncea mai taci dracului din gura, bine? Nu-i nici o
filosofie: ea nu trebuia sa fie aici, tu erai cu degetul pe
tragaci si nu te-ai controlat. Asta-i tot. Asa ca taci dracului.
JERRY: Esti suparat pe mine?
TOM: Da, intimplator, uite ca sunt.
JERRY: N-am vrut sa te supar.
TOM: Uite ce e, data viitoare te uiti la mine mai intii si ma
lasi pe mine sa gindesc in locul tau, bine?
JERRY: Imi statea-n drum...
TOM: Acuma nu-ti mai sta-n drum.
JERRY: Tom, imi pare rau. Trebuia sa te las pe tine.
(Pauza.) Ma ierti?
TOM: Stai linistit. Acuma, oricum, nu mai avem ce-i face.
JERRY: (dupa o pauza) Totdeauna m-am intrebat cum o sa
fie daca o sa se-ntimple sa... sa fie cineva nevinovat, cineva
care sa pice din greseala.
TOM: Ei, acuma stii.
(Pauza.)
JERRY: Intr-o seara, acum vreo doua saptamini, Deborah si
cu mine ne-am dus la culcare. Dar eu nu puteam sa dorm.
Si ea a inceput sa sforaie, dar sforaia nasol, adica taia
lemne la greu si la un moment dat a inceput sa plinga si ala
mic. Deborah dormea de parca era lovita de tanc. Asa ca a
trebuit sa ma dau jos din pat, (oricum era rindul meu), m-am
dus la ala micu', i-am dat biberonul, l-am leganat, i-am cintat.
Nu se oprea din plins, orice-as fi facut eu. Si-atuncea l-am
pus in patut, m-am dus la masina, (eram doar in chiloti), am
luat pistolul din port-bagaj, i-am pus amortizorul si-am venit
inapoi in casa. I-am pus pistolul la cap. Am stat asa citeva
secunde si mi-am inchipuit cum ar fi s-o fac cu adevarat,
cum ar fi sa-l curat pe copilul meu. Imi dau seama ca...
oricui poate sa-i treaca asa ceva prin minte la un moment
dat. Ceva de genul: "Cum ar fi sa-mi omor sotia si copiii?"
Dar astea-s doar ginduri. E o mare diferenta intre a gindi un
lucru si a-l face cu adevarat, stiu asta. Si stateam acolo, cu
teava pistolului la capul copilului meu si nu stiam ce sa fac.
Oare doar ma gindeam cum ar fi s-o fac sau aveam de gind
s-o fac cu adevarat? Sincer, nu stiu. Si deodata, asa, pur si
simplu, ala micu' a adormit. M-am dus inapoi la masina, am
lasat pistolul si m-am intors in pat.
TOM: Niciodata, niciodata sa nu indrepti pistolul catre
cineva drag. Niciodata. Orice-ar fi. Lasa-ti munca la birou.
Sau, in cazul de fata, in port-bagajul masinii.
JERRY: Poate ca am nevoie de o vacanta.
TOM: Cred ca ai nevoie de ceva mai mult decit o nenorocita
de vacanta, Jerry.
JERRY: Ce vrei sa spui?(Femeia din pat incepe sa se miste
si sa geama.) Rahat.
(Tom vine linga pat, ia o perna, o pune pe fata
Femeii si o tine apasat, pina cind Femeia nu se
mai misca.)
JERRY: E moarta?
TOM: (dupa o pauza) Acuma da.
(Pauza. Tom si Jerry se privesc. Tom e obosit
mort.)
JERRY: (dupa o pauza) Esti bine?
TOM: (vizibil "nu bine") Sunt bine.
JERRY: (dupa o pauza) Sper sa apara mai repede tipul
asta.
(Pauza. Tom ia perna de pe fata Femeii si o
priveste. Jerry se uita spre usa. Intuneric.)

SCENA 10
(1994. Tom si Jerry stau la masa, intr-un club de curse de
cai, in Florida. Soarele straluceste. Pe masa - bauturi
exotice. Amindoi poarta ochelari de soare, camasi cu mineci
scurte, pantaloni scurti si ciorapi trei sferturi. Femeia din pat
se ridica si se transforma intr-un Tip cu sapca de golf. Tipul
cu sapca de golf va intra la un moment dat si se va aseza la
o alta masa.)

TOM: Canicula in decembrie. Mor dupa asta. Imi place la


nebunie. (Pauza.) Deborah e multumita de camera?
JERRY: E-n al noualea cer.
TOM: Si Peggy la fel.
JERRY: Amindoua stau in piscina toata ziua. Diseara o sa
trebuiasca sa stam sa le ungem cu crema. Iti dai seama ca
or sa le arda soarele ca naiba.
TOM: Normal.
JERRY: Tom junior e innebunit sa mearga la DisneyWorld,
asa-i?
TOM: Nu. Nu-l intereseaza nimica, e-n perioada aia idioata.
Pubertate. Ala micu' al tau cred ca de-abia asteapta, nu?
JERRY: Trage de mine sa-l duc. Dar i-am spus ca afacerile
sunt pe primul plan.
TOM: Ai televizor in camera?
JERRY: Normal.
TOM: Am stat aseara, cu Tommy, dupa miezul noptii, ne-am
uitat la HBO. Un film cu Arnold Schwarzennegger. Ala-n
care el e un robot ucigas si tot se chinuie sa-l curete pe alt
robot ucigas.
JERRY: "Terminator 2"
TOM: Da, asta e. E un pusti acolo care tot ii zice lui Arnold
sa nu omoare pe nimeni, ca nu-i bine, asa ca Arnold ii
impusca pe toti aia in genunchi. Umbla de nebun si impusca
vreo douaj' de gabori in genunchi. Acuma, tu stii ce nasol e
sa-l impusti pe unu' in genunchi. Doare ca dracu'. Ramii
schiop pe viata. Cred ca majoritatea ar prefera sa moara
decit sa fie impuscati in genunchi. Dar in filmul asta ai
senzatia ca tipu' face o treaba buna, stii, ca le zboara la toti
genunchii in stinga si-n dreapta. Si Tommy era innebunit. N-
are de unde sa stie. I-a placut filmul la nebunie. (Pauza.)
Pe mine nu m-a dat peste cap. (Pauza.) Nu stiu, poate ca e
generatia asta noua... Cred ca ma depaseste. (Pauza.) Ti-l
amintesti pe-ala pe care l-am curatat acum doua saptamini
in San Jose?
JERRY: Tipul cu cioc.
TOM: Ihim. Eram in padure pe la trei-patru dimineata,
tocmai il aranjasem si ma chinuiam sa-l termin. Si la un
moment dat ma uit in sus si - in fata mea, la vreo cincizeci
de metri - vad un cerb.
JERRY: Un cerb?
TOM: La vreo cincizeci de metri. Un cerb tinar. Din ala cu
pete albe, picioare subtiri, botul umed.
JERRY: Ihim. Bambi.
TOM: Exact. Am stat vrea zece minute amindoi si ne-am
uitat unul la altul.
JERRY: L-ai impuscat?
TOM: Nu, nu l-am impuscat. Am stat asa. Si dupa aia a
plecat brusc, a disparut printre copaci. Parca nici n-ar fi fost.
JERRY: Si tipul cu cioc mai era intreg sau il taiasei?
TOM: A trebuit sa-i tai miinile si picioarele.
JERRY: Misto.
TOM: Nu pricepi, asa-i?
JERRY: Ce sa pricep? Erai in padure si lucrai cu fierastraul
la tipul asta cu cioc si-a aparut Bambi. Asta-i tot. E chiar
misto.
TOM: Incercam sa-ti explic ceva, Jerry. Simt ca am
imbatrinit. Am inceput sa-mi pierd pofta de munca.
JERRY: Vorbesti serios?
TOM: Ma gindesc sa renunt.
JERRY: Nu cred ca e o idee buna.
TOM: M-am plictisit. Mi-e sila.
JERRY: (dupa o pauza) Uite-l pe omul nostru.
TOM: E aici?
JERRY: Uite-l acolo.
TOM: Tipul cu costum?
JERRY: In stinga tipului cu costum.
TOM: Cu ochelari de soare?
JERRY: In spatele tipului cu ochelari de soare.
TOM: Cu sapca aia de golf pe cap?
JERRY: Ala e.
TOM: Esti sigur?
JERRY: El e.
TOM: Arata mai batrin.
JERRY: Cum adica arata mai batrin?
TOM: Arata altfel decit credeam.
JERRY: El e.
TOM: Suta-n suta?
JERRY: Ihim.
TOM: Asteptam sa se duca la WC si-l curatam acolo.
JERRY: (dupa o pauza) Hai sa-ncercam altceva.
TOM: Ce altceva?
JERRY: Hai sa-l curatam acum, aici, de fata cu toti.
TOM: Sunt prea multi oameni pe linga el.
JERRY: O sa se dea la o parte, iti zic eu.
TOM: Jerry, nu e o idee buna. Cineva o sa ne descrie dupa
aia.
JERRY: Pe dracu'. O sa zica ca tu erai gras, eu eram slab
si amindoi aveam ochelari de soare. Mare smecherie.
TOM: (dupa o pauza) Crezi ca m-am ingrasat?
JERRY: Ai facut un pic de burta, dar nu asta-i ideea acuma.
TOM: Si tu nu esti slab deloc, sa stii.
JERRY: Ai incredere in mine. N-o sa-si aminteasca nimeni
de noi. Pun pariu.
TOM: Hai sa asteptam pina merge la WC.
JERRY: Tom, da-o in ma-sa. Hai s-o facem acuma, in plina
zi, pe lumina. In plin soare. Soarele arzator din Florida.
TOM: Jerry, nu. Uita-te la mine. NU.
JERRY: (dupa o pauza) Il curat eu.
TOM: Nu.
JERRY: O sa povesteasca despre chestia asta ani de zile.
O sa fiu o legenda.
TOM: Jerry, nu face asta. Sunt prea batrin pentru cacaturi
de-astea.
JERRY: Ai sa vezi ca o sa intineresti brusc.
TOM: Pustiule, nu mai pot sa tin pasul cu tine. (Pauza.) Te
rog, Jerry, nu-l curata pe tipul asta aici. Uita-te la mine.
Asta-i cel mai serios lucru pe care ti l-am spus vreodata.
Esti un profesionist. Poarta-te ca un profesionist.
JERRY: Hai, Tom, da-o dracului. (Pauza.) Traieste si tu un
pic.
(Jerry isi scoate pistolul si se ridica de la masa.
Se uita la Tom. Tom e foarte nervos. Jerry ridica
pistolul si il ocheste de la distanta pe Tipul cu
sapca de golf. Intuneric.)

SCENA 11

(1995. Aceeasi incapere din scena 1. Tipul cu sapca de golf


se ridica, imbraca haina lui Tony, isi pune sacul pe cap si se-
aseaza pe scaun, cu miinile la spate. Jerry are in mina un
pistol. Tom sta pe scaun. Telefonul suna.)

JERRY: Tom, raspunde la telefon. (Pauza.) Tom.


Raspunde odata la telefon.
(Tom sta pe scaun. Arata batrin si obosit.
Telefonul continua sa sune. Dupa inca vreo zece
sonerii se ridica si raspunde.)
TOM: Alo?... Da. Da. Da. Ihim. E aici. Da. Da. In regula.
Ihim. Inteleg. Da. (pune telefonul in furca)
JERRY: Era Billy?
TOM: Da, era Billy.
JERRY: Ce-a zis?
TOM: Ce crezi c-a zis?
JERRY: Bun, deci e-n regula. Tony, inainte sa te curatam,
te superi daca te rog sa ne zici bancul ala pina la capat?
TONY: (dupa o pauza) Pinguinul sta linistit si-si bea whisky-
ul. Si la un moment dat barmanul zice: "Stii, n-am prea
vazut multi pinguini pe-aici". Pinguinul se uita la el si zice:
"Pai daca un amarit de whisky costa patru dolari, nici nu ma
mira".
JERRY (dupa o pauza) Gata? Asta-i poanta?
TONY: Asta e.
JERRY: Tony, imi pare rau, dar e un banc de cacat.
TONY: Taci si fa ce ai de facut.
JERRY: OK.
(Jerry scoate un amortizor si incepe sa-l
insurubeze pe teava pistolului. Tony se
incordeaza.)
TOM: Jerry, stai putin.
(Tom se ridica de la bar, vine in fata lui Jerry, il
priveste.)
JERRY: (nu intelege) Ce e?
(Tom scoate un cutit si il baga in stomacul lui Jerry.
Tine cutitul strins, de miner.)
TOM: Imi pare rau pustiule. N-aveam nimic cu tine.
(Tom scoate cutitul din stomacul lui Jerry. Jerry
cade, mort. Pauza lunga.)
TONY: Desfa-mi astea.
(Tom sterge cutitul cu o batista. Il elibereaza pe
Tony. Tony isi scoate sacul de pe cap. Baga mina
in buzunarul de la haina si scoate niste ochelari de
soare. Si-i pune. Apoi se duce la Jerry si-i ridica
capul cu o mina, apucindu-l de par.)
TONY: (urla spre fata lui Jerry) ...Gura ma-tii! Mortii ma-tii
de cacat cu ochi! (lasa capul lui Jerry sa cada pe podea)
TOM: Tony, imi pare rau ca a trebuit sa te leg asa. Trebuia
sa arate in regula.
(Tony merge in spatele barului si-si toarna de
baut.)
TONY: Taci dracului din gura, Tom. Toata treaba asta nu s-
ar fi intimplat daca n-ati fi dat chix in Orlando.
TOM: Stiu.
(Tony bea tot paharul dintr-o inghititura.)
TOM: E clar. Sunt prea batrin pentru treaba asta, Tony.
TONY: Amindoi suntem.
TOM: Cred ca am s-o iau pe Peggy si-o sa mergem pe
undeva, pe linga Lake Geneva, poate gasim o casuta.
Poate ma muta Billy sa fac munca de birou. O sa-nteleaga...
(Tony scoate un pistol, il armeaza si-l pune la
ceafa lui Tom. Tom simte dar nu clipeste, nu se
incordeaza.)
TONY: Imi pare rau, Tom. Asa a zis Billy. Cum ai spus si tu
mai devreme... N-am nimic cu tine.
(Pauza.)
TONY: Stii vreun banc?
(Tony tine pistolul la ceafa lui Tom. Pauza lunga.
In ochii lui Tom vedem resemnare, acceptare, apoi
Tom zimbeste.)
TOM: O gorila intra intr-un bar...
(Intuneric.)

SFIRSIT.