Sunteți pe pagina 1din 8

Tematica orelor de seminar

Număr de seminarii: 13 seminarii


Semimarul îşi propune să întregească să completeze tematica de curs, să
clarifice, să explice concepte, paradigme specifice domeniului sociologiei
educaţiei, în special şi ştiinţelor sociale, înrudite cu aceasta.

Seminarul I
I. Introducere în Sociologia Educaţiei
1. Scurt istoric al sociologiei generale; Debutul Sociologiei Educaţiei.
2. Obiectul de studiu al Sociologiei educaţiei:
 încadrarea disciplinei în contextul disciplinelor sociologice în special,
şi în contextul ştiiţelor sociale, în general;
 problematica imterdisciplinarităţii, a interpenetrării, hibridării ştiinţelor
sociale.
3. Delimitări conceptuale:
 sociabilitate;
 socialitate;
 socialitate versus sociopatie;
 socializare şi termenii corelativi;
 anomia ca patologie a vieţii sociale,
 în concepţia lui E. Durkheim,
 studii asupra anomiei post-totalitare în România.

Bibliografie

1. Bădescu I., Enciclopedia Sociologiei Universale, Editura Mica Valahie,


Bucureşti, 2005, partea a IV-a Capitolul II., p. 209-220., p. 231-244, p. 299-
342.
2. Durkheim E., Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iaşi, 1993.
3. Mihăilescu I., Sociologie generală, Editura Polirom Iaşi, 2003, Capitolele 1,4
şi 5.
4. Vlăsceanu L., Zamfir C., Dicţionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureşti,
1998.

1
Seminarul II
II. Mecanisme ale socializării
1. Teorii ale învăţării (teorii despre dezvoltare în baza învăţării):
 aceste teorii explică procesul socializării, ca fiind rezultatul învăţării;
A. teorii Behavioriste,
-învăţarea prin condiţionare - J.B. Watson,
- învăţarea prin condiţionare operantă – F. Skinner.
B. teoria învăţării sociale – Albert Bandura,
-învăţarea observaţională, învăţarea prin modelare constituie baza
unor mari varietăţi de comportamente însuşite de către copil ca
de exemplu:agresivitatea, conduita prosocială, imitaţia conduitei
sexuale; vom arăta în ce mod explică acestă teorie, dezvoltarea
socială a copiilor.
2. Teorii ale dezvoltării:
 paradigmele dezvoltării
aceste paradigme pe care le vom analiza explică procesul de socializare
folosindu-se de conceptul de dezvoltare; socializarea se realizează pe
parcursul dezvoltării individului.
1) Paradigma cognitiv-constructivistă - J. Piaget: Stadiile dezvoltării
cognitive conform teoriei lui Piaget;
2) Paradigma procesării informaţiei – teorie lingvistică a lui N.
Chomsky; Disputa Chomsky – Piaget.
3) Teoria dezvoltării psihosociale – E. Erikson.
4) Ontogeneza moralei – Kolhberg, Piaget.

Bibliografie

1. Birch Ann., Diferenţe interindividuale, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.


2. Boncu Şt., Psihologia influenţei sociale, Polirom Iaşi, 2002, Capitolul 1, p. 23-
82.
3. Iluţ P., Sinele şi cunoaşterea lui, Editura polirom Iaşi, 2001, Capitolele
1,2,3,4,5.
4. Verza E., Psihologia vârstelor, Editura Hyperion, Bucureşti, 1993.

2
Seminarul III
II. Mecanisme ale socializării
- Paradigme ale dezvoltării:
5) Paradigma psihanalitică – Stadiile dezvoltării psihosexuale în
abordarea lui S. Freud: stadiul oral anal, falic, perioada de latenţă,
stadiul genital.
 -vom prezenta şi analiza
structurarea „aparatului psihic” în conformitate cu teoria lui
S. Freud, structura personalităţii, mecanismele de apărare,
metodele psihanalizei;
 -vom aborda următoarele lucrări bibliografice:

Bibliografie

1. Enăchescu C., Tratat de Psihanaliză şi Psihoterapie, Editura polirom Iaşi,


2003.
2. Freud S, Eul şi Sinele în „Dincolo de principiul plăcerii”, Editura Jurnalul
Literar, Bucureşti, 1992.
3. Freud S, Introducere în Psihanaliză, Editura Trei, Bucureşti, 2004.
4. Freud S., Compendiu de Psihanaliză, Editura trei, Bucureşti, 2004.
5. Roudinesco E, Plon M., Dicţionar de Psihanaliză, Editura Trei, Bucureşti,
2002.
6. Zamfirescu Dem., Introducere în psihanaliza freudiană şi posfreudiană,
Editura Trei, Bucureşti, 2003.
7. Zlate M., Introducere în Psihologie, Editura polorom Iaşi 2000, p.41-45, p. 86-
90, p. 202-205.

6) Caracteristici ale socializării pe diferite etape de vârstă –


paradigma structural –functionalista de tip determinist,
reprezentant – T. Parsons.- ne vom referi la lucrarea E.
Stănciulescu, Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom Iaşi
1996.

3
Seminarul IV
II. Mecanisme ale socializării
7) Paradigma funcţionalismului sociologic reprezentat de sociologul
fracez E. Durkheim,
 educaţie şi socialzare;
-fiinţa individuală versus fiinţa socială; etape ale dezvoltării
fiinţei sociale în comcepţia lui E. Durkheim; vom analiza
modul în care sociologul francez explică relaţia între educaţie
şi socilaizare, în acest sens vom aborda lucrarea lui „Educaţie
şi Sociologie”.
- coeziune socială, solidaritate organică, solidaritate
mecanică, anomie; în analiza acestor concepte ne vom raporta
la următoarele lucrări bibliografice:

Bibliografie

1. Bădescu I., Enciclopedia Sociologiei Universale, Editura Mica Valahie,


Bucureşti, 2005.
2. Bădescu I., Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme., Editura Porto
Franco, Galaţi, 1994.
3. Durkheim E., Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iaşi, 1993.
4. Vlăsceanu L., Zamfir C., Dicţionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureşti,
1998.

4
Seminarul V
II. Mecanisme ale socializării
8) Paradigme interacţioniste – Şcoala americană de sociologie (Şcoala
de Chicago); Self-ul şi structura lui socială,
o ne vom centra pe explicaţiile date de diverşi
sociologi americani în privinţa realizării fiinţei sociale, a
mecanismelor prin care o fiinţă biologică devine o fiinţă
socială;
o sinele şi conceptele corelate ale sinelui: self-esteem,
self-concept multiple self, self –awareness, etc.
o E. Goffman şi paradigma dramaturgică.
o Paradigma sinelui reflectat – G. H. Cooley, Etapele
dezvoltării sinelui.
o Paradigma interacţionismului simbolic american –
G. H. Mead.

Bibliografie

1. Chelcea S., Psihosociologie, Editura Economică, bucureşti, 2006, Capitolul 4,


p. 65-85., Capitolul 5, p. 87-104, Capitolul 14, p. 275-296.
2. Goffman E., Aziluri, Eseuri despre situaţia socială a pacienţilor psihiatrici şi a
altor categorii de persoane instituţionalizate, Editura polirom Iaşi, 2004.
3. Goffman E., Viaţa cotidiană ca spectacol, Editura Comunicare.ro, Bucureşti
2003.
4. Iluţ P., Sinele şi cunoaşterea lui, Editura polirom Iaşi, 2001, Capitolele
1,2,3,4,5.
5. Mead Gh., Play, Scool and Society in American University Studies:
Anthropology and Sociology, volumul 1, T 1, New York, 2001.
6. Stănciulescu E., Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom Iaşi 1996.
7. Zlate M., Eul şi personalitatea, editura Trei Bucureşti, 2002, Capitolul 3.

5
Seminarul VI
II. Mecanisme ale socializării
9) Realizarea fiinţei sociale şi structurile de habitus – P. Bourdieu.
 vom explica conceptul de habitus, în general şi tipurile de
habitus pe care P. Bourdieu le propune pentru a explica
procesul de socilalizare şi inculcarea structurilor sociale în
fiinţa individuală: habitus de clasă, habitus cultural, habitus
sexual;
 modelul reproducerii culturale; vom propune texte în limba
franceză din lucrarea „La misère du Monde”.

III. Variabile ale socializării în familie


 caracteristicile ale socilaizării primare;
 influenţa tipului de familie şi tipului de
disciplină parentală asupra socializării primare;
 statutul economic şi cultural al familiei;
 abuzul şi maltratarea – consecinţele
acestora asupra copiilor;
 relaţiile părinţi copii;
 disfuncţii ale socializării şi devianţa
şcolară.

Bibliografie

1. Bourdieu P., „La misère du Monde”.


2. Bourdieu P., Simţul practic, Editura Institutul European, Iaşi, 2000.
3. Ionescu S., Coord., Copilul maltratat. Evaluare, Prevenire, Intervenţie, Editura
fundaţiei internaţionale pentru copil şi familie, 2001.
4. Killen K., Copilul maltratat, UNICEF, Editura Eurobit, Timişoara, 1998.
5. Neamţu C., Devianţa şcolară, editura Polirom, Iaşi, 2003.

6
Bibliografie

6. Bădescu I, Noologia, Editura Valahia, Bucureşti, 2002.


7. Bădescu I., Coord. şi coautor, Teorii sociologice contemporane, Editura
Eminescu, Bucureşti, 1997.
8. Bădescu I., Enciclopedia Sociologiei Universale, Editura Mica Valahie,
Bucureşti, 2005.
9. Bădescu I., Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme., Editura Porto
Franco, Galaţi, 1994.
10. Birch Ann., Diferenţe interindividuale, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.
11. Boncu Şt., Psihologia influenţei sociale, Polirom Iaşi, 2002, Capitolul 1, p. 23-
82.
12. Boudon R., Coord. şi coautor, Tratat de Sociologie, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2005.Cristea S., Constantinescu C., Sociologia Educaţiei, Editura
Harddiscom, Piteşti, 1998.
13. Bourdieu P., „La misère du Monde”.
14. Bourdieu P., Simţul practic, Editura Institutul European, Iaşi, 2000.
15. Cazacu A., Sociologia Educaţiei, Editura Hyperion, Bucureşti 1992.
16. Chelcea S., Coord. şi coautor, Enciclopedie de Psihosociologie, Editura
Economică, Bucureşti 2003.
17. Chelcea S., Psihosociologie, Editura Economică, bucureşti, 2006, Capitolul 4,
p. 65-85., Capitolul 5, p. 87-104, Capitolul 14, p. 275-296.
18. Chelcea S., Un secol de cercetări psihosociologice, Editura Poirom, Iaşi, 2002.
19. Dogan M., Pahre R., Noile ştiinţe sociale, Editura Academiei Române,
bucureşti, 1993.
20. Durkheim E., Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iaşi, 1993.
21. Durkheim E., Educaţie şi Sociologie, Editura ASE, Bucureşti 1994.
22. Enăchescu C., Tratat de Psihanaliză şi Psihoterapie, Editura polirom Iaşi,
2003.
23. Freud S, Eul şi Sinele în „Dincolo de principiul plăcerii”, Editura Jurnalul
Literar, Bucureşti, 1992.
24. Freud S, Introducere în Psihanaliză, Editura Trei, Bucureşti, 2004.

7
25. Freud S., Compendiu de Psihanaliză, Editura trei, Bucureşti, 2004.
26. Giddens A., Sociologie, Editura All, Bucureşti, 2001.
27. Goffman E., Aziluri, Eseuri despre situaţia socială a pacienţilor psihiatrici şi a
altor categorii de persoane instituţionalizate, Editura polirom Iaşi, 2004.
28. Goffman E., Viaţa cotidiană ca spectacol, Editura Comunicare.ro, Bucureşti
2003.
29. Iluţ P., Sinele şi cunoaşterea lui, Editura polirom Iaşi, 2001, Capitolele
1,2,3,4,5.
30. Iluţ P., Valori, atitudini şi comportamente sociale, Editura Polirom Iaşi, 2004.
31. Ionescu Ş., Mecanisme de apărare, Editura Polirom iaşi, 2007.
32. Ionescu S., Coord., Copilul maltratat. Evaluare, Prevenire, Intervenţie, Editura
fundaţiei internaţionale pentru copil şi familie, 2001.
33. Killen K., Copilul maltratat, UNICEF, Editura Eurobit, Timişoara, 1998.
34. Marchall G., Dicţionar de Sociologie Oxford, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 2003.
35. Mead Gh., Play, Scool and Society in American University Studies:
Anthropology and Sociology, volumul 1, T 1, New York, 2001.
36. Mihăilescu I., Sociologie generală, Editura Polirom Iaşi, 2003.
37. Neamţu C., Devianţa şcolară, editura Polirom, Iaşi, 2003.
38. Neculau A., manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004,
secţiunea a II-a, p. 86-97, secţiunea a III-a, p. 165-179.
39. Roudinesco E, Plon M., Dicţionar de Psihanaliză, Editura Trei, Bucureşti,
2002.
40. Stănciulescu E., Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom Iaşi 1996.
41. Verza E., Psihologia vârstelor, Editura Hyperion, Bucureşti, 1993.
42. Vlăsceanu L., Zamfir C., Dicţionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureşti,
1998.
43. Weber M., Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2003,
44. Zamfirescu Dem., Introducere în psihanaliza freudiană şi posfreudiană,
Editura Trei, Bucureşti, 2003.
45. Zlate M., Eul şi personalitatea, editura Trei Bucureşti, 2002, Capitolul 3.
46. Zlate M., Introducere în Psihologie, Editura polorom Iaşi 2000, p.41-45, p. 86-
90, p. 202-205. 90.