COMPLETĂRI SUB.

III-26
Venele safena mare şi mică

Implicaţii clinice
►Varicele hidrostatice

Notiuni anatomice Venele memebrelor inferioare sunt

reprezentate de:
 venele superficiale, care formează reţele venoase sub piele, în ţesutul celuloadipos
subcutanat. Venele superficiale ale memebrelor inferioare drenează 1/10 din
sângele venos al membrului inferior spre cele doua colectoare venoase
superficiale principale, venele safena mare şi mica Termenul de "safena"
provine de la grecescul saphis (claritate), deoarece traiectele subcutanate sunt
vizibile, în special la persoanele cu pielea subţire şi slab pigmentată. Vizibilitatea
venelor superficiale era chiar foarte apreciată de vechea aristocraţie franceză, fiind
considerată chiar semn de noblete (de unde şi “sângele albastru”), motiv pentru care,
ritualul machierii presupunea şi desenarea unor trasee”venoase” albăstrui pe pielea
bine acoperită cu pudră albă!
 venele profunde, situate subfascial, însoţind arterele şi care drenează 9/10 din
sângele venos al membrului inferior
 venele perforante, care conectează venele superficiale cu cele profunde. Cele mai
constante vene perforante sunt reprezentate de: vena perforantă a lui Hunter
localizată la nivelul porţiunii mijlocii a coaspei, vena perforantă a lui Dodd ce poate
fi identificată ȋn porţiunea distală a coaspei, vena perforantă a lui Boyd, ȋn regiunea
 genunchiului şi vena perforantă a lui Cockett la nivelul porţiunii distale a gambei,
medial.
Venele perforante prezintă valve ce previn refluxul sângelui din sistemul
profund ȋn cel superficial.

După traiect, venele perforante se împart în:

- vene perforante directe (fasciale), care străbat interstiţiile intermusculare
- vene perforante indirecte, ce străbat muşchii în traiectul lor spre venele profunde

Notiuni fizio-patologice
Sensul normal de curgere al sângelui este dinspre venele superficiale spre cele
profunde.
Sângele din venele membrelor inferioare este obligat să urce contra gravitaţiei. Acest
lucru este realizat în special datoritǎ unor valve unidirectionale situate în interiorul venelor
membrelor, care împiedică refluxul sângelui spre periferie.
Circulaţia de întoarcere este favorizată de contracţia muşchilor, care determină
deschiderea valvulelor venoase - “pompa venoasă”.
Lipsa îndelungata a mişcării membrelor inferioare, mai ales în ortostatism când
acţionează şi gravitaţia, favorizează stagnarea sângelui în venele membrului inferior, cu
creşterea presiunii în vene. In timp, datorită faptului că venele profunde şi venele
perforante sunt capabile să reziste doar pentru perioade scurte la presiune crescută,
venele profunde şi cele perforante se dilată, sistemul de valvule venoase devine
insuficient şi sensul curgerii se inversează, sângele stagnând în venele sistemului venos
superficial, care se dilată.
Se instalează astfel insuficienţa venoasă sau boala varicoasă.
Boala varicoasă (termenul de varice provine din latină, varix înseamnând strâmb sau
răsucit) se caracterizează prin prezenţa de dilatări segmentare patologice şi permanente pe
traiectul trunchiurilor venoase mai mari.
 Valvulele venoase normale si insuficiente

Manifestările insuficienţei venoase pot varia de la cele simple, pur cosmetice, până la suferinţe grave,
care pot afecta grav funcţia piciorului şi pot imobiliza bolnavul:
- teleangiectazii sau dilataţii ale venulelor
- apariţia de vene varicoase
- edemul membrelor inferioare, vizibil în special seara, după efort, prin umflarea picioarelor
- hiperpigmentarea pielii, colorarea ireversibilă variind de la brun închis, maro, vineţiu-roşietic, apariţia
de eczeme, dermite
- existenţa unui ulcer varicos vindecat
- apariţia unuia sau mai multor ulcere varicoase active.

Simptomele asociate varicelor membrelor inferioare sunt:

- edemul - umflarea gleznei şi a gambei
- senzaţie de greutate in picioare
- dureri, crampe sau prurit la nivelul picioarelor.
În cazurile severe apar eczeme, îngroşarea şi decolorarea pielii picioarelor şi, în ultimă instanţă, ulcerul
varicos.
 Principalii factori de risc pentru boala varicoasă
- ereditatea, descendenţii unei familii cu antecedente în ceea ce priveşte varicele, au şanse mai mari să
sufere de asemenea de varice, riscul crescând la 90%, dacă ambii parinţi au avut boală varicoasă
- sexul, riscul apariţiei varicelor fiind mai ridicat la femei, hormonii estrogeni contribuind la relaxarea
venelor şi la subţierea pereţilor venelor
- vârsta înaintată
- statul îndelungat în picioare, prin afectarea pompei venoase
- purtarea pantofilor cu toc
- ridicarea greutăţilor
- sarcinile multiple
- istoric de tromboflebită
- obezitatea, deoarece surplusul de kilograme exercită o presiune sporită asupra picioarelor şi a
venelor din picioare, care sunt foarte solicitate şi, în timp apare o deteriorare a pereţilor venoşi
- sedentarismul, prin afectarea pompei venoase
- boli ale organelor din pelvis, care determina compresia colectoarelor venoase şi creşterea retrogradă
a presiunii venoase la nivelul membrelor inferioare.

Aspect pre si postoperator

►Tromboflebita venelor superficiale

Tromboflebita reprezintă inflamaţia unei vene asociată cu tromboză (tromboza
reprezintă formarea unui cheag –trombus- în interiorul venei).
În tromboflebita superficială, palparea traiectului venos afectat duce la durere şi
identificarea unui cordon roşu, dur, ȋnsoţit de edem şi căldură locală.