Sunteți pe pagina 1din 2

Maria Gaetana Agnesi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Maria Gaetana Agnesi

Date personale

Născută 16 mai 1718


Milano

Decedată 9 ianuarie 1799 (80 de ani)


Milano, Republica Cisalpină[*]

Înmormântată Cimitero Monumentale di


Milano[*]

Frați și surori Maria Teresa Agnesi Pinottini[*]

Naționalitate Italiană

Ocupație filozoafă
matematiciană
lingvistă[*]
filantrop[*]
scriitoare
autor de non-ficțiune[*]

Activitate

Domeniu Matematică

Instituție Universitatea din Bologna

Cunoscută
Bucla lui Agnesi
pentru

Modifică date / text

Maria Gaetana Agnesi (n. 16 mai 1718, Milano - d. 9 ianuarie 1799 Milano) a fost
o matematiciană, lingvistă și filozoafă italiană.
Cuprins
[ascunde]

 1Operă
 2Recunoaștere
 3Scrieri
 4Legături externe

Operă[modificare | modificare sursă]


I se atribuie scrierea primei cărți în care sunt tratate atât calculul diferențial cât și cel integral. A
luptat pentru emanciparea femeii și accesul ei la educație.
Maria Teresa Agnesi Pinottini, clavecinistă și compozitoare a fost sora ei.
În tinerețe își manifestă aptitudinile pentru limbi străine. Dezbate cu numeroși oameni de
știință probleme ca: propagarea luminii, transparența corpurilor, studiul geometric al curbelor.
Se călugărește (intră în ordinul Ordre des Soeurs Bleues) și își dedică întreaga viață
studiului matematicii. Scrie o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care o publică în
1748 și care ulterior este tradusă în engleză și franceză.

Recunoaștere[modificare | modificare sursă]


Studiază curba de ecuație carteziană:

care ulterior va fi numită bucla lui Agnesi.


Fiind femeie, Maria Gaetana Agnesi nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în
schimb intră la cea italiană, care se dovedește mai liberală.
Spre sfârșitul vieții se dedică operelor de caritate.
Viața Mariei Agnesi a fost descrisă de Paolo Frisi (1799) și de Bianca Milesi-Mojon (1836).

Scrieri[modificare | modificare sursă]


 Propositiones philosophies (Milano, 1738)
 Institutioni analitiche (1748)
Această din urmă lucrare a servit ca bază pentru lucrările lui Leonhard Euler.

S-ar putea să vă placă și