GRILE - FINANŢE PUBLICE

1. Cheltuielile publice pentru acţiuni socio-culturale:

a) vizează prestarea unor servicii publice în mod gratuit, cu plata redusă sau sub forma transferurilor
băneşti;
b) îmbracă forma cheltuielilor pentru dezvoltare publică, locuinţe, ape şi mediu;
c) sunt cheltuieli “fiscale” ale statului;
d) se materializează numai în compensaţiile băneşti acordate persoanelor cu venituri fixe.

2. Impozitul pe actele de vânzare – cumpărare se încadrează în categoria impozitelor:

a) propriu-zise asupra averii;
b) asupra creşterii averii;
c) pe circulaţia averii;
d) pe plusul de valoare imobiliară.

3. Sunt venituri fiscale:

a) împrumuturile publice;
b) impozitele şi taxele;
c) dividendele, redevenţele şi chiriile de la întreprinderile şi proprietăţile de stat;
d) venituri de la instituţii publice.

4. Care dintre următoarele trăsături sunt caracteristice bugetului de stat?

a) este un document facultativ;
b) este un act prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi să
perceapă venituri în acord cu prevederile legale;
c) bugetul de stat funcţionează numai cu deficit;
d) este un act multianual.

5. În categoria impozitelor directe se includ:

a) taxele vamale, veniturile din amenzi, impozitul pe venitul agricol;
b) taxele vamale, impozitul pe spectacole, impozitul pe salarii;
c) accizele, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată;
d) impozitul pe profit, impozitul pe veniturile liber-profesioniştilor, impozitul pe salarii.

6. Arozarea este:
a) operaţiunea de răscumpărare a titlurilor de stat de la deţinătorii lor;
b) operaţiunea prin care statul preschimbă înscrisurile unui împrumut vechi cu înscrisurile unui
împrumut nou, emis cu o dobândă mai redusă;
c) operaţiunea prin care statul majorează rata dobânzii;
d) operaţiunea prin care împrumuturile de stat sunt retrase de pe piaţă.

7. Datoria flotantă cuprinde:

a) sumele exigibile la termene mijlocii şi lungi;
b) sumele exigibile la termen scurt;
c) cheltuielile cu rambursarea datoriei propriu-zise în anul considerat, mai puţin dobânzile şi
comisioanele aferente;
d) datoria entităţilor publice faţă de rezidenţii interni.

8. Cotizaţiile obligatorii pentru salariaţi şi angajatori sunt surse de finanţare specifice:

a) sistemului german de sănătate;
b) sistemului englez de sănătate;
c) sistemului american;
d) sistemului neo-liberal de sănătate.

9. Primele de export sunt:

a) ajutoare financiare indirecte;
b) subvenţii pentru activităţile de exploatare a agenţilor economici;
c) forme ale taxelor vamale de export;
d) instrumente de stimulare a exporturilor.

10. Care din următoarele impozite nu intră sub incidenţa unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri
fiscale internaţionale:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe salarii;
c) taxa pe valoarea adăugată;
d) impozitul pe dividende.

11. În România, gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de
bugete care cuprinde:
A. bugetul de stat;
B. bugetul asigurărilor sociale de stat;
C. bugetele fondurilor speciale;
D. bugetul trezoreriei statului;
E. bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
F. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursări, dobânzi şi alte costuri se acoperă din fonduri publice;
G. bugetul fondurilor externe nerambursabile;
H. bugetele locale
Care dintre următoarele variante este adevărată:
a) A+B+C+H
b) A+B+C+D+H
c) A+B+C+D+E+H
d) A+B+C+D+E+F+G+H

12. Evaziunea fiscală tolerată se poate manifesta prin:

a) întocmirea de documente de plată fictive sau vânzări fără eliberarea facturilor cu scopul de a
micşora rezultatele;
b) distrugerea documentelor pe baza cărora organele de control pot identifica mărimea reală a materiei
impozabile;
c) acordarea unor facilităţi fiscale (sub forma unor exonerări, scutiri parţiale, reduceri, deduceri);
d) întocmirea de declaraţii de impunere a veniturilor false.

13. Datoria publică reprezintă:

a) totalul datoriilor unei naţiuni;
b) suma totală împrumutată de entităţile publice;
c) numai datoria statului faţă de instituţiile internaţionale;
d) numai datoria statului faţă de populaţie.
14. Dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul asigurărilor sociale de sănătate enumerăm:
a) Casa Naţională de Pensii Publice;
b) Banca Mondială;
c) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;
d) Ministerul Sănătăţii Publice.

15. Principala sursă de venit a bugetului asigurărilor sociale de stat o reprezintă :

a) impozitele indirecte;
b) poliţele de asigurare;
c) contribuţiile de asigurări sociale;
d) impozitul pe salarii.

16. Potrivit principiului contributivităţii:

a) participanţii la sistemul public de asigurări sociale îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de
drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
b) persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul public de asigurări sociale,
drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
c) participanţii la sistemul public de asigurări sociale beneficiază de un tratament nediscriminatoriu în
ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
d) fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi
juridice, participante la sistemul public.

17. Cheltuielile publice pentru acţiuni economice nu includ următoarele categorii:

a) cheltuieli fiscale;
b) subvenţii;
c) ajutoarele rambursabile;
d) cheltuieli pentru dezvoltarea publică, locuinţe, ape si mediu.

18. Resursele financiare publice cu caracter obligatoriu sunt:

a) împrumuturile de stat;
b) impozitele;
c) primele de asigurare;
d) emisiunea monetară.

19. Taxele vamale autonome:

a) sunt practicate între ţările care fac parte din diferite uniuni vamale;
b) sunt practicate în cazul relaţiilor comerciale dintre ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a
Comerţului;
c) sunt aplicate la importurile de mărfuri dintr-un stat cu care ţara importatoare nu întreţine relaţii
bazate pe condiţia naţiunii clauzei celei mai favorizate;
d) sunt instituite asupra mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe
teritoriul unei terţe ţări.

20. Instrumentele datoriei publice locale sunt:

a) obligaţiunile municipale;
b) rezervele minime bancare;
c) plafonarea creditului;
d) efectele comerciale.
21. Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei în România:
1. toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, daca sunt
elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni,
ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
2. soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
3. persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca, pensie sau alte surse;
4. persoanele fizice nerezidente dar care realizează venituri pe teritoriul României.
Este adevărată varianta:
a) 1+2+3+4;
b) 1+2+3;
c) 1+3+4;
d) 1+2+4.

22. Printre principalele prestaţii de asigurări sociale reglementate nu se numără:

a) pensiile;
b) indemnizaţia de maternitate;
c) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente de
muncă;
d) primele pentru deplasare.

23. Cheltuielile publice înglobează:

A. cheltuielile bugetare;
B. cheltuielile acoperite din fonduri publice cu destinaţie specială;
C. cheltuielile acoperite din resursele financiare proprii ale instituţiilor publice,
obţinute de către acestea;
D. cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei statului;
E. cheltuielile instituţiilor publice finanţate din credite externe, fonduri externe
nerambursabile.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) A+B
b) A+B+D
c) A+B +C+D
d) A+B+C+D+E

24. Evaluarea materiei impozabile pe baza declaraţiei proprii a contribuabilului poate fi utilizată în
cazul:
a) impozitului pe venituri salariale;
b) taxelor de consumaţie;
c) taxelor vamale;
d) impozitului pentru venituri din activităţi independente.

25. Fondul de risc se constituie din:

a) impozite directe instituite în scopul formării fondului de risc;
b) sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate de stat sau
subîmprumutate, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice, pentru ambele cazuri, de la care nu se
percepe comision la fondul de risc;
c) dobânzi la disponibilităţile aflate în contul bugetelor instituţiilor publice autonome;
d) fonduri alocate de la bugetul Uniunii Europene în acest scop.
26. Dintre principiile sistemului de asigurări sociale de sănătate din România enumerăm:
a) centralizare în conducere şi administrare;
b) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui
asigurat;
c) participarea facultativă la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
d) participarea Băncii Naţionale a României la managementul Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate.

27. Stagiul de cotizare reprezintă :

a) baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale;
b) totalul perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către
angajator şi asigurat;
c) valoarea unui punct de pensie;
d) cota contribuţiei individuale de asigurări sociale.

28. Care dintre următoarele acţiuni nu urmăresc combaterea evaziunii fiscale:

a) organizarea pe principii de eficienţă a controlului fiscal;
b) majorarea ratei fiscalităţii;
c) eliminarea posibilităţii contribuabililor de a exploata unele incoerenţe, inconsecvenţe sau interpretări
ale legislaţiei;
d) acţiunile îndreptate spre dezvoltarea civismului fiscal.

29. În categoria veniturilor publice curente sunt cuprinse:

a) veniturile din chirii şi redevenţe;
b) venituri fiscale;
c) împrumuturi;
d) venituri din valorificarea stocurilor de rezervă ale statului.

30. Subvenţiile sunt cheltuieli publice care prezintă următoarele trăsături:

a) caracter rambursabil;
b) caracter obligatoriu chiar daca nu sunt înscrise într-un act normativ;
c) sunt instrumente prin care statul acoperă diferenţa dintre preturile de vânzare şi costurile de
producţie ale bunurilor şi serviciilor de utilitate publică;
d) exprima transferuri materiale de la bugetul statului în favoarea agenţilor economici.

31. Resursele extraordinare ale statului sunt:

a) impozitele directe;
b) impozitele indirecte;
c) prelevările din profitul net obţinut de regiile publice autonome;
d) emisiunea monetară.

32. Potrivit principiului autonomiei locale financiare :

a) cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv;
b) prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de
rezervă bugetară constituit în bugetul local;
c) toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin
exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv;
d) unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile
administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute
de lege.

33. Datoria publică guvernamentală internă efectivă :

a) include împrumuturile temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
b) este o parte a datoriei publice guvernamentale externe;
c) evidenţiază obligaţiile directe şi indirecte ale statului faţă de creditorii interni alţii decât Trezoreria
Statului;
d) cuprinde partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare
ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau
juridice nerezidente în România.

34. Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate,
care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun
impozitului pe venit;
c) fondului de salarii;
d) indemnizaţiilor de şomaj.
Indicaţi varianta falsă.

35. Prestaţiile de asistenţă socială nu cuprind:

a) alocaţii familiale;
b) ajutoare sociale;
c) pensii pentru limita de vârstă şi vechimea integrală în muncă;
d) indemnizaţii.

36. Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice în România presupune:

a) asigurarea unor condiţii egale, din punct de vedere fiscal, capitalului român şi străin;
b) elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare;
c) impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;
d) asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal.

37. Potrivit clasificaţiei funcţionale, cheltuielile publice se împart:

a) într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare;
b) după natura şi efectul lor economic;
c) după destinaţia lor;
d) după ritmicitatea realizării lor.

38. Funcţia de intervenţie a finanţelor publice presupune:

a) mobilizarea resurselor financiare publice;
b) repartizarea resurselor financiare publice;
c) utilizarea pârghiilor financiare în scopul favorizării creşterii economice şi atenuării dezechilibrelor
economice;
d) realizarea transferului de putere de cumpărare între diferite categorii socio-profesionale sau între
diferite domenii ale activităţii economică-sociale.
39. Cheltuielile pentru acţiuni economice se adresează cu precădere:
a) sectorului privat;
b) sectorului public;
c) finanţării organizaţiilor internaţionale;
d) finanţării organizaţiilor non-profit.

40. Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt:

a) disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
b) cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetele locale;
c) obligaţiunile municipale;
d) taxele de scont.

41. Constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se face din:

a) contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asiguraţi, de persoanele fizice şi juridice
care angajează personal salariat;
b) fonduri speciale ale Băncii Mondiale;
c) subvenţii de la fondurile de asigurări private de sănătate;
d) exploatarea patrimoniului Casei Naţionale de Pensii Publice.

42. Sunt încasate prin stopaj la sursă:

a) impozitul pe salarii;
b) taxele de înregistrare;
c) impozitul pe profit;
d) impozitul pe avere.

43. Impunerea separată a veniturilor poate presupune:

a) cumularea tuturor veniturilor şi supunerea venitului cumulat la un singur impozit;
b) cumularea tuturor veniturilor şi supunerea venitului cumulat la mai multe impozite;
c) stabilirea unor impozite diferite asupra veniturilor obţinute membrii unei asociaţii familiale;
d) instituirea unui impozit unic, dar care asigură un tratament diferenţiat pentru fiecare categorie de
venituri, în funcţie de natura veniturilor.

44. Cauzele evaziunii fiscale pot fi:

a) erorile de adunare şi raportare;
b) trecerea de cifre fictive în registrele contabile;
c) mărimea excesivă a sarcinilor fiscale;
d) derularea activităţilor economice prin firme fantomă.

45. Atribuţiile Parlamentului în materie de finanţe sunt:

a) dezbate şi acceptă programul economico-financiar al Guvernului;
b) răspunde de realizarea prevederilor bugetare;
c) exercită administrarea generală a finanţelor publice;
d) elaborează anual proiectul bugetului de stat.

46. Gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o anumită ordine şi pe baza unor criterii precis determinate
poartă denumirea de:
a) creditarea a bugetului;
b) clasificaţie bugetară;
c) echilibrare a bugetului;
d) gestionare bugetară.
47. Evitarea dublei impuneri fiscale se poate realiza utilizând următorul procedeu:
a) procedeul originii veniturilor;
b) procedeul scutirii totale;
c) procedeul rezidenţei;
d) procedeul naţionalităţii.

48. Rolul impozitelor pe plan financiar constă în:

a) procurarea resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice;
b) utilizarea impozitelor ca mijloc de intervenţie în economie;
c) redistribuirea unei părţi însemnate din PIB între grupuri şi categorii sociale, între persoane fizice şi
juridice;
d) fundamentarea opţiunilor guvernanţilor privind mărimea bazei de impozitare şi nivelul cotelor de
impunere.

49. Gruparea economică a cheltuielilor bugetare nu prevede:

a) cheltuieli curente;
b) cheltuieli de capital;
c) subvenţii şi transferuri;
d) cheltuieli provizorii.

50. Avantajele fiscale sunt:

a) venituri fiscale ale statului;
b) avantaje financiare indirecte de care beneficiază exclusiv întreprinderile publice;
c) forme ale subvenţiilor de exploatare;
d) instrumente de stimulare a activităţii anumitor categorii de agenţi economici.

51. În calitate de contractant şi administrator al datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor

Publice are autoritatea de a întreprinde următoarele:
a) deleagă responsabilitatea elaborării anuale a contului general al datoriei publice unor instituţii
specializate;
b) contractează direct, în numele tuturor debitorilor privaţi sau publici, administrează şi rambursează
împrumuturile, inclusiv costurile aferente;
c) coordonează politica monetară a statului;
d) efectuează operaţiuni în scopul administrării riscurilor asociate portofoliului datoriei publice
guvernamentale.

52. Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate:

a) este un fond special anexat la bugetul fiecărei unităţi administrativ teritoriale;
b) se constituie şi se utilizează în scopul realizării obiectivelor sistemului de asigurări sociale de
sănătate;
c) este gestionat de către Parlament;
d) este finanţat prin intermediul transferurilor de la instituţiile financiare internaţionale.
53. Administrarea şi gestionarea sistemul public de pensii în România este realizată de către:
a) Parlament;
b) Preşedenţie;
c) Casa Naţională de Pensii Publice;
d) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

54. Printre principalele prestaţii de asigurări sociale reglementate nu se numără:

a) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente de
muncă;
b) ajutorul social;
c) ajutorul în caz de deces;
d) pensiile.

55. Plata impozitelor prezintă următoarele trăsături:

a) are caracter benevol;
b) are caracter obligatoriu;
c) are la bază o contraprestaţie;
d) prezintă un echivalent direct şi imediat din partea instituţiilor statului.

56. Sursa impozitului arată:

a) care este materia supusă impunerii;
b) din ce anume se plăteşte impozitul;
c) persoana care plăteşte efectiv impozitul;
d) data până la care impozitul trebuie plătit.

57. Potrivit procedeului creditării integrale:

a) venitul realizat în străinătate de rezidentul unui stat, pentru care a plătit impozit, nu se mai include în
venitul impozabil în statul de rezidenţă;
b) impozitul plătit statului străin pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia de rezidentul unui alt stat
se deduce direct din impozitul datorat în ţara de reşedinţă, însă numai până la limita impozitului intern
ce revine la un venit egal cu venitul obţinut în străinătate;
c) impozitul plătit în străinătate, pentru veniturile realizate acolo, se deduce integral din impozitul
datorat în ţara de reşedinţă, inclusiv în situaţiile în care impozitul plătit în străinătate este mai mare
decât impozitul intern aferent aceluiaşi venit;
d) impozitul se calculează prin aplicarea unei cotei progresive la venitul realizat de contribuabil.

58. În România, sistemul public de pensii publice se organizează şi funcţionează după următoarele
principii:
a) principiul echilibrului;
b) principiul specializării;
c) principiul solidarităţii sociale;
d) principiul facultativităţii.

59. Gradul de îndatorare al unei ţări se calculează ca raport procentual între:

a) mărimea absolută şi mărimea medie pe un locuitor a datoriei publice,
b) soldul datoriei publice şi PIB;
c) soldul datoriei publice şi datoria publică totală;
d) datoria flotantă şi datoria consolidată.
60. Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate este:
a) o taxă de consumaţie;
b) un venit al fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) un venit extraordinar al bugetului de stat;
d) o sursă de finanţare a sistemului de pensii din România.

61. Venitul minim garantat, introdus în România prin legea nr. 416/2001 este:
a) un venit al bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) o formă de asistenţă socială;
c) un principiu bugetar;
d) sursa de finanţare a bugetului fondului pentru asigurări sociale de sănătate.

62. Prin rambursare a împrumuturilor de stat înţelegem:

a) răscumpărarea titlurilor de stat de la deţinătorii lor;
b) preschimbarea înscrisurilor împrumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu înscrisuri ale
unor împrumuturi pe termen mediu sau lung;
c) refuzul statului de a mai recunoaşte obligaţiile ce decurg dintr-un credit public;
d) modificarea ratei dobânzii oferită de către stat.

63. Principalele atribuţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt:

a) asigură, supraveghează şi controlează funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
b) administrează şi gestionează Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, împreună cu
casele de asigurări de sănătate care sunt instituţii subordonate CNAS;
c) asigură şi controlează respectarea dreptului asiguraţilor la servicii medicale, medicamente şi
materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
d) adoptă legea privind asigurările sociale de stat.
Indicaţi varianta falsă.

64. Dinamica cheltuielilor publice se exprimă prin:

a) volumul cheltuielilor publice;
b) ponderea cheltuielilor publice în PIB;
c) nivelul mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;
d) modificarea absolută şi relativă a cheltuielilor publice.

65. Impozitele şi taxe pe bunuri şi servicii sunt:

a) venituri nefiscale ale statului;
b) impozite directe;
c) impozite indirecte;
d) venituri publice din operaţiuni financiare.

66. Împrumuturile publice nu sunt contractate pentru:

a) finanţarea deficitului bugetului de stat;
b) finanţarea unor proiecte de investiţii;
c) susţinerea balanţei de plăţi şi a rezervei valutare;
d) îmbunătăţirea fondului de rulment al firmelor private.

67. Potrivit principiul solidarităţii sociale:

a) persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public;
b) participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru
prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
c) fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi
juridice, participante la sistemul public;
d) fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii.

68. Concepţia potrivit căreia piaţa poate ţine locul unei reţele de securitate socială este specifică:
a) modelului scandinav;
b) modelului continental;
c) modelului neoliberal;
d) modelului german.

69. Pentru a analiza structura resurselor financiare publice ale unei ţări, este necesară:
a) stabilirea ponderii fiecărei categorii de resurselor financiare publice în totalul acestora;
b) stabilirea ponderii resurselor financiare publice în PIB;
c) stabilirea nivelului mediu al resurselor financiare publice pe locuitor;
d) stabilirea elasticităţii resurselor financiare publice faţă de PIB.

70. Taxa pe valoarea adăugată nu se caracterizează prin:

a) randamentul fiscal redus;
b) caracterul universal;
c) caracterul neutru;
d) transparenţă.

71. Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind:

a) donaţii;
b) sponsorizări;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat;
d) impozite şi taxe locale.

72. La baza elaborării bugetului de stat stau:

a) proiectele bugetelor locale;
b) proiectele de buget elaborate de Preşedenţie;
c) evaluările economice ale organizaţiilor neguvernamentale;
d) proiectele bugetelor ordonatorilor principali de credite.

73. Competenţa de aprobare şi administrare a bugetelor locale revine:

a) Guvernului;
b) consiliilor judeţene, consiliilor locale şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz;
c) Parlamentului;
d) consiliilor de administraţie a instituţiilor publice locale.

74. Care dintre următoarele variante este adevărată în legătură cu execuţia bugetară din ţara noastră:
a) veniturile înscrise în bugetul reprezintă suma maximă de încasat;
b) creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite pot fi virate şi utilizate pentru
finanţarea altui ordonator principal de credite;
c) creditele bugetare neutilizate până la încheierea anului sunt anulate de drept;
d) cheltuielile aprobate reprezintă limitele minime ale cheltuielilor bugetare.
75. Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor aprobate de Parlament sunt operaţiuni specifice:
a) aprobării bugetului;
b) elaborării bugetului;
c) execuţiei bugetului;
d) controlului bugetului.

76. Obiectul de studiu al finanţelor publice este reprezentat de:

1. metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public;
2. metodele de stabilire, percepere şi urmărire a impozitelor, taxelor şi veniturilor nefiscale;
3. metodele şi tehnicile de analiză a echilibrului financiar a unităţilor economice private;
4. metodele de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, pe acţiuni şi beneficiari.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3

77. Care din următoarele categorii de bugete sunt cuprinse în bugetul public naţional?
1. bugetul asigurărilor sociale de stat;
2. bugetele locale;
3. bugetele instituţiilor publice cu autonomie financiară şi funcţională;
4. bugetul de stat.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3

78. Finanţarea deficitului bugetar se realizează prin:

a) contribuţia benevolă a populaţiei;
b) credite private;
c) o parte din profitul cedat de agenţii economici în acest scop;
d) disponibilităţi aflate temporar în contul general al trezoreriei statului.

79. În categoria cheltuielilor curente sunt incluse:

a) subvenţii;
b) cheltuieli de personal;
c) transferuri sociale;
d) plăţi de dobânzi.

80. Cheltuielile publice cu caracter economic sunt:

a) plata salariilor personalului din domeniul bugetar;
b) bursele acordate elevilor şi studenţilor;
c) subvenţiile acordate agenţilor economici;
d) plata ajutoarelor de şomaj.

81. În categoria veniturilor de capital sunt cuprinse:

a) venituri din donaţii şi sponsorizări;
b) impozitele directe;
c) vărsăminte de la instituţiile publice de interes local;
d) venituri din valorificarea stocurilor de rezerve de stat şi de mobilizare.

82. Cheltuielile publice exprimă:

a) cheltuielile făcute de stat pentru refacerea imaginii sale în străinătate;
b) totalitatea cheltuielilor care se efectuează la nivelul unui stat;
c) relaţii economico-sociale în formă bănească;
d) relaţii economico-sociale în formă materială.

83. Potrivit principiului universalităţii bugetului:

a) ansamblul resurselor este afectat pentru acoperirea ansamblului cheltuielilor;
b) un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli;
c) bugetul este prezentat sub forma unui singur document;
d) cheltuielile unui stat trebuie acoperite din veniturile sale curente.

84. Lichidarea, ca etapă distinctă în cadrul procesului de execuţiei cheltuielilor publice, presupune:
a) asumarea unor obligaţii de către un organism public de a plăti o sumă de bani;
b) verificarea serviciului realizat în favoarea statului şi stabilirea cuantumului plăţii ce urmează a fi
efectuată de către stat;
c) emiterea unui act prin care se dispune plata unei sume de bani;
d) stingerea obligaţiei statului faţă de persoane fizice şi juridice care au efectuat anumite servicii în
favoarea sa.

85. Contul general anual de execuţie a bugetului de stat reflectă:

a) finalitatea controlului exercitat de Curtea de Conturi;
b) totalitatea operaţiilor privind încasările ce nu reprezintă un venit propriu-zis pentru bugetul de stat şi
plăţile care nu au caracter definitiv;
c) totalitatea operaţiilor privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetului de stat la
sfârşitul anului bugetar;
d) deficitul bugetului de stat.

86. Execuţia părţii de cheltuieli a bugetului de stat presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) aşezarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata;
b) aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere o impozitului şi perceperea propriu-zisă a impozitului;
c) aşezarea, lichidarea, ordonanţarea şi perceperea propriu-zisă a impozitului;
d) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

87. Suportatorul efectiv al impozitelor indirecte este:

a) statul;
b) importatorul;
c) vânzătorul;
d) consumatorul final.

88. Care dintre sursele de acoperire a deficitului bugetar trebuie folosite cu prioritate?
a) emisiunea monetară;
b) împrumuturile de la FMI;
c) împrumuturile din fondul de rulment;
d) disponibilităţile aflate temporar în contul general al Trezoreriei Statului.
89. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?
a) în sarcina Ministerului Finanţelor Publice intră elaborarea contului general anual de execuţie a bugetului;
b) Curtea de Conturi este organul de control financiar în domeniul finanţelor publice;
c) Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Fondul Monetar Internaţional;
d) Guvernul exercită funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional
necesar în vederea realizării obiectivelor financiare strategice.

90. Plasarea pe piaţă a împrumuturilor de stat se poate realiza prin:

a) conversiune publică;
b) subscriere privată;
c) vânzarea la bursă a titlurilor de stat;
d) consolidarea publică.

91. Controlul jurisdicţional este efectuat de:

a) Parlament;
b) Ministerul Finanţelor Publice;
c) Curtea de Conturi;
d) Preşedinţie.

92. Împrumutul de stat asigură deţinătorilor de înscrisuri publice:

a) calitatea de creditor al statului;
b) capacitatea de a dicta politica financiară a statului;
c) posibilitatea de a beneficia de facilităţi fiscale;
d) calitatea de debitor al statului.

93. Taxa pe valoarea adăugată:

a) reprezintă o cheltuială pentru bugetul statului;
b) este un impozit cu aplicare sezonieră;
c) se aplică asupra profitului brut;
d) este un impozit indirect.

94. În cadrul etapei de încheiere a execuţiei bugetare, Curtea de Conturi are următoarele atribuţii:
a) aprobă contul general al execuţiei bugetare;
b) verifică eficienţa, eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare;
c) semnalează operaţiuni nelegale, generatoare de pagube materiale şi ia măsuri pentru recuperarea
acestora;
d) raportează Parlamentului rezultatele controalelor efectuate.
Indicaţi varianta falsă.

95. Rolul impozitelor pe plan economic constă în:

a) procurarea resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice;
b) utilizarea impozitelor ca mijloc de intervenţie în economie;
c) redistribuirea unei părţi însemnate din PIB între grupuri şi categorii sociale, între persoane fizice şi
juridice;
d) fundamentarea opţiunilor guvernanţilor privind mărimea bazei de impozitare şi nivelul cotelor de
impunere.

96. Retragerea de pe piaţă a împrumuturilor de stat se realizează prin:

a) subscrierea privată;
b) consolidarea datoriei publice;
c) subscrierea publică;
d) arozarea împrumuturilor.

97. Autorităţile publice trebuie să fie îngrijorate de următoarea situaţie:

a) datoria publică guvernamentală are o pondere ridicată în totalul datoriei publice;
b) persoanele particulare au contractat cea mai mare parte a datoriei publice interne;
c) datoria flotantă ocupă o pondere ridicată în totalul datoriei publice;
d) gradul de îndatorare al ţării este mai mare decât efortul financiar anual reclamat de datoria publică.

98. Care dintre următoarele variante este adevărată:

a) în ultimele decenii importanţa impozitelor indirecte s-a diminuat;
b) în ţările în curs de dezvoltare, ponderea impozitelor directe în veniturile fiscale este mai mare decât
ponderea impozitelor indirecte în veniturile fiscale;
c) în toate ţările veniturile nefiscale deţin ponderea majoritară în resursele financiare publice;
d) veniturile fiscale reprezintă sursa principală de finanţare a nevoilor publice.

99. Dubla impunere fiscală internaţionala poate fi cauzată de:

a) utilizarea unor procedee de evitare a dublei impuneri diferite de la o ţară la alta;
b) utilizarea unor cote de impunere diferite de la o ţară la alta;
c) utilizarea unor criterii de impunere diferite de la o ţară la alta;
d) utilizarea unor instrumente de percepere a impozitelor diferite de la o ţară la alta;

100. În cazul plasării în comision a titlurilor de stat, consorţiul bancar ce va plasa pe piaţă împrumutul
de stat:
a) beneficiază de câştigul provenit din diferenţa dintre preţul de emisiune şi preţul de vânzare;
b) încasează un comision pentru titlurile vândute;
c) îşi asumă obligaţii pentru titlurile neplasate;
d) îşi constituie portofoliul de valori mobiliare prin cumpărarea tuturor efectelor publice emise.

101. Atunci când valoarea reală a unei obligaţiuni cotate la bursă este mai mică decât valoarea sa
nominală, cursul obligaţiunii este:
a) al pari;
b) supra pari;
c) sub pari;
d) echi pari.

102. Potrivit principiilor de echitate fiscală:

a) impunerea nu trebuie să ţină seama de situaţia personală a contribuabililor;
b) impozitele trebuie utilizate pentru stimularea comportamentului operatorilor economici;
c) impozitele trebuie utilizate pentru realizarea unor obiective de ordin social;
d) sarcina fiscală a contribuabililor care obţin venituri de aceeaşi mărime şi din surse identice nu
trebuie să fie diferită de la o persoană la alta.

103. Un impozit prezintă randament fiscal ridicat dacă:

a) cheltuielile cu aşezarea acestuia sunt reduse;
b) impozitul se adaptează la nevoile de venituri ale statului;
c) impozitul este elastic faţă de evoluţia ciclului economic;
d) contribuabilii au posibilitatea de a sustrage de la impunere o parte din materia impozabilă.

104. Având în vedere natura economică a bazei impozabile, impozitele se împart în:
1. impozite asupra câştigurilor din capital;
2. impozite asupra veniturilor din afaceri;
3. impozite asupra veniturilor persoanelor fizice;
4. impozite pe consum.

Care dintre următoarele variante este corectă:

a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3

105. Folosit ca instrument de intervenţie a statului în economie, creditul public contribuie la:
a) corectarea ciclului economic;
b) finanţarea fondurilor de pensii publice;
c) constituirea resurselor curente ale statului;
d) administrarea veniturilor statului.

106. Potrivit clasificaţiei economice, în România, cheltuielile publice se grupează astfel:

1. cheltuieli curente;
2. cheltuieli de capital;
3. împrumuturi acordate;
4. rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3

107. Printre indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice nu se regăsesc:

a) modificarea absolută nominală şi reală a cheltuielilor publice;
b) modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut;
c) elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut;
d) ponderea fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora.

108. Principiile generale ale modelului continental de finanţare a prestaţiilor sociale sunt:
1. valori ridicate ale contribuţiilor la asigurările sociale şi ale prestaţiilor sociale;
2. acoperirea unui segment larg de populaţie;
3. condiţionarea beneficiilor sociale de contribuţii şi indirect de muncă;
4. restrângerea competenţelor şi atribuţiilor economico-sociale ale statului, în baza concepţiei potrivit
căreia piaţa poate ţine locul unei reţele de securitate socială.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3
109. Veniturile statului din amenzi, penalităţi, confiscări, donaţii şi sponsorizări sunt:
a) venituri fiscale;
b) venituri nefiscale;
c) venituri din capital;
d) venituri din operaţiuni financiare.

110. Printre caracteristicile impozitul de cifra de afaceri netă se numără:

a) stratificarea impozitului;
b) evitarea plăţii impozitului la una sau mai multe verigi de către întreprinderile integrate
c) randamentul fiscal ridicat, impozitul reclamând cheltuieli reduse de aşezare, urmărire şi percepere;
d) caracterul particular.

111. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legătură cu taxele vamale ad-valorem:
a) se percep prin aplicarea unei cote procentuale la valoarea mărfurilor importate;
b) se percep prin stabilirea unei sume fixe pe unitatea fizică de marfă importată;
c) sunt practicate în cazul relaţiilor comerciale dintre ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a
Comerţului;
d) sunt aplicate la importurile de mărfuri dintr-un stat cu care ţara importatoare nu întreţine relaţii
bazate pe condiţia clauzei naţiunii celei mai favorizate.

112. Printre strategiile de evitare a impozitării utilizate de corporaţii nu se numără:

a) capitalizarea subţire;
b) mecanismul preţurilor de transfer;
c) utilizarea unor structuri organizatorice lipsite de vreo activitate economică semnificativă pentru a
opera în străinătate;
d) arozarea datoriilor.

113. Sancţiunile fiscale sunt:

1. amendă contravenţională;
2. amenda penală;
3. dobânda reparatorie;
4. confiscarea bunurilor.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3

114. Un buget funcţional prezintă următoarele avantaje, comparativ cu bugetul de mijloace:

a) transparenţa informaţiilor asupra modului de utilizare a resurselor publice;
b) gestionarea riguroasă şi clară a acestora;
c) facilitarea controlului bugetar;
d) creşterea eficienţei de gestionare a resurselor.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4
c) 1+2 +3+4
d) 1+2+3

115. Care dintre următoarele propoziţii caracterizează rolul redistributiv al bugetului de stat:
a) rolul bugetului de stat se află în strânsă legătură cu funcţiile economice şi asistenţiale ale
statului modern;
b) bugetul de stat este instrumentul prin care se redistribuie o parte importantă din venitul
naţional între membrii societăţii, grupuri sociale, ramuri economice etc.;
c) prin orientările bugetului de stat se poate acţiona asupra economiei, în sensul stimulării sau
frânării unei anumite activităţi;
d) bugetul de stat este un document cuprinzător ce reflectă toate resursele naţiunii şi destinaţia lor.

116. Principalele competenţe şi responsabilităţi ale autorităţilor publice locale executive în domeniul
finanţelor publice sunt:
a) întocmirea proiectului de buget local;
b) aprobarea bugetului local;
c) aprobarea contului anual de execuţie a bugetului local;
d) aprobarea împrumuturilor contractate de administraţia publică locală, stabilirea impozitelor şi
taxelor locale.

117. Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt venituri ale:

a) bugetului de stat;
b) bugetului local;
c) bugetului asigurărilor sociale de stat;
d) bugetului unic naţional de asigurări sociale de sănătate.

118. Ordonatorii principali de credite sunt:

a) conducătorii ministerelor şi celorlalte organe de stat, care au dreptul să ceară Ministerul Finanţelor Publice
deschiderea de credite bugetare ce se cuvin instituţiilor pe care le reprezintă;
b) conducătorii instituţiilor publice cu personalitatea juridică şi buget propriu din subordinea ministerelor şi a
celorlalte instituţii publice centrale finanţate de la bugetul de stat, care primesc creditele de la ordonatorii
principali pentru nevoile instituţiile pe care le conduc;
c) conducătorii instituţiilor publice cu personalitatea juridică şi buget propriu din subordinea ministerelor şi a
celorlalte instituţii publice centrale finanţate de la bugetul de stat, care primesc creditele de la ordonatorii
principali pentru a le repartiza unităţilor subordonate secundari nu au legătură directă cu bugetul de stat;
d) entităţile publice cu competenţe pe linia întocmirii bugetului public naţional.

119. Trezoreria publică are atribuţii în următoarea etapă a execuţiei veniturilor bugetare:
a) aşezarea;
b) lichidarea;
c) emiterea titlului de percepere;
d) perceperea.

120. Ordonanţarea este:

a) asumarea obligaţiei de către un organism public de a plăti o anumită sumă de bani către furnizorii
unor bunuri şi servicii publice;
b) operaţiunea prin care se constată şi se recepţionează furnizarea bunurilor şi/sau serviciilor
contractate;
c) etapa în care se emite ordinul de plată sau dispoziţia de plată a unei sume de bani în favoarea terţului
creditor;
d) operaţia de achitare propriu zisă a sumei de bani datorată de instituţia publică.

121. Serviciile sociale furnizate în cadrul sistemului naţional de asistenţă socială sunt:
a) indemnizaţiile;
b) alocaţiile;
c) ajutoarele;
d) măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială.
122. Gradul de îndatorare al unei ţări, la un moment dat, se calculează ca:
a) raport procentual între soldul datoriei publice şi P.I.B.;
b) ponderea serviciului datoriei publice în P.I.B.;
c) ponderea serviciului datoriei publice în totalul cheltuielilor publice;
d) ponderea serviciului datoriei publice în totalul cheltuielilor bugetare.

123. Plafonul de îndatorare publică este:

a) o parte a datoriei publice guvernamentale interne;
b) totalitatea obligaţiilor financiare pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice
centrale şi autorităţile administraţiei publice locale pe o perioadă de un an;
c) partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor
administraţiei publice locale;
d) totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat.

124. Elementele luate în calcul la stabilirea acestui plafon sunt următoarele:

1. refinanţarea titlurilor emise pe piaţa internă;
2. finanţarea deficitului bugetului general consolidat din surse interne;
3. acordarea de garanţii de stat pentru împrumuturi interne contractate de agenţii economici;
4. acordarea de garanţii de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale care contractează
împrumuturi bancare pentru prefinanţarea unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană;
5. împrumuturi interne contractate direct sau garantate de autorităţile administraţiei publice
locale.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4+5
c) 1+2 +3+4+5
d) 1+2+3+4

125. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale:

a) nu fac parte din datoria publică a României;
b) reprezintă obligaţii ale Guvernului:
c) generează plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi din bugetele locale şi prin
împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale;
c) au avizul FMI.

126. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ:

1. titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă;
2. împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituţii de credit, persoane juridice române sau
străine, în condiţii rezultate în urma negocierilor;
3. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare
internaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;
4. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, în
condiţiile legii;
5. garanţii de stat.
Care dintre următoarele variante este corectă:
a) 1+2
b) 1+2+4+5
c) 1+2 +3+4+5
d) 1+2+3+4
127. Sunt cheltuieli publice pentru acţiuni social-culturale:
a) cheltuielile privind serviciile publice generale;
b) cheltuielile pentru sănătate;
c) cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare;
d) cheltuielile pentru obiective şi acţiuni economice.

128. Controlul efectuat de organele specializate ale Ministerului Finanţelor Publice poartă denumirea
de:
a) control jurisdicţional;
b) control administrativ;
c) control politic;
d) control stratificat.

129. Statul apelează la împrumuturi pe termen scurt:

a) pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice;
b) din necesităţi de trezorerie;
c) când urmează să se schimbe guvernarea;
d) când nu dispune de suficiente resurse pentru a asigura o dobândă atractivă pe un termen mai
îndelungat.

130. Rezidentul unui stat obţine în ţara sa un venit impozabil de 1000 u.m. pentru care plăteşte un
impozit egal cu 100 u.m., iar în străinătate un venit impozabil egal cu 2000 u.m. În străinătate, pentru
un venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota impozitului este de 10%, pentru un venit impozabil egal cu
2000 u.m., cota impozitului este de 12% iar pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota
impozitului este de 15%. Dacă în ţara de rezidenţă este utilizat criteriul naţionalităţii, în statul străin
este utilizat criteriul teritorialităţii pentru impunerea veniturilor iar între cele două state nu a fost
semnată o convenţie de evitare a dublei impuneri, impozitul total plătit este:
a) 300 u.m.;
b) 340 u.m.;
c) 550 u.m.;
d) 450 u.m.

131. Rezidentul unui stat obţine în ţara sa un venit impozabil de 1000 u.m., iar în străinătate un venit
impozabil egal cu 2000 u.m. În ţara de rezidenţă, pentru un venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota
impozitului este de 8%, pentru un venit impozabil egal cu 2000 u.m., cota impozitului este de 10% iar
pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota impozitului este de 12%. În străinătate, pentru un
venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota impozitului este de 10%, pentru un venit impozabil egal cu
2000 u.m., cota impozitului este de 12% iar pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota
impozitului este de 15%. Dacă în ţara de rezidenţă este utilizat criteriul naţionalităţii, în statul străin
este utilizat criteriul teritorialităţii pentru impunerea veniturilor iar între cele două state a fost semnată
o convenţie de evitare a dublei impuneri potrivit procedeului scutirii progresive, impozitul total plătit
este:
a) 320 u.m.;
b) 360 u.m.;
c) 400 u.m.;
d) 420 u.m.

132. Rezidentul unui stat obţine în ţara sa un venit impozabil de 1000 u.m., iar în străinătate un venit
impozabil egal cu 2000 u.m. În ţara de rezidenţă, pentru un venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota
impozitului este de 8%, pentru un venit impozabil egal cu 2000 u.m., cota impozitului este de 10% iar
pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota impozitului este de 12%. În străinătate, pentru un
venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota impozitului este de 10%, pentru un venit impozabil egal cu
2000 u.m., cota impozitului este de 12% iar pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota
impozitului este de 15%. Dacă în ţara de rezidenţă este utilizat criteriul naţionalităţii, în statul străin
este utilizat criteriul teritorialităţii pentru impunerea veniturilor iar între cele două state a fost semnată
o convenţie de evitare a dublei impuneri potrivit procedeului creditării integrale, impozitul total plătit
este:
a) 320 u.m.;
b) 360 u.m.;
c) 380 u.m.;
d) 400 u.m.

133. Rezidentul unui stat obţine în ţara sa un venit impozabil de 1000 u.m., iar în străinătate un venit
impozabil egal cu 2000 u.m. În ţara de rezidenţă, pentru un venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota
impozitului este de 8%, pentru un venit impozabil egal cu 2000 u.m., cota impozitului este de 10% iar
pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota impozitului este de 12%. În străinătate, pentru un
venit impozabil egal cu 1000 u.m., cota impozitului este de 10%, pentru un venit impozabil egal cu
2000 u.m., cota impozitului este de 12% iar pentru un venit impozabil egal cu 3000 u.m., cota
impozitului este de 15%. Dacă în ţara de rezidenţă este utilizat criteriul naţionalităţii, în statul străin
este utilizat criteriul teritorialităţii pentru impunerea veniturilor iar între cele două state a fost semnată
o convenţie de evitare a dublei impuneri potrivit procedeului creditării obişnuite, impozitul total plătit
este:
a) 320 u.m.;
b) 360 u.m.;
c) 380 u.m.;
d) 400 u.m.

134. Cunoscând următoarea grilă de impunere cu cote procentuale progresive compuse, impozitul
pentru un venit impozabil egal cu 750 u.m. este egal cu:
Tranşe de venit impozabil Cota impozitului
până la 100 u.m. 0
între 101 u.m. şi 300 u.m. 5%
între 301 u.m. şi 500 u.m. 7%
între 501 u.m. şi 700 u.m. 10%
între 701 u.m. şi 900 u.m. 12%
Peste 901 u.m. 15%
a) 90 u.m.;
b) 84 u.m.;
c) 47 u.m.;
d) 68 u.m.

135. În anul t, cheltuielile publice au reprezentat 50000 u.m., cota cheltuielilor publice în PIB a fost de
0,25, iar rata fiscalităţii a fost de 16%. Dacă veniturile nefiscale au reprezentat 8000 u.m., iar veniturile
din capital 2000 u.m., ponderea veniturilor publice (formate din venituri curente şi venituri din capital)
în PIB este egală cu:
a) 25%;
b) 30%;
c) 21%;
d) 22%.

136. Un împrumut de stat este plasat pe piaţă cu ajutorul unui consorţiu bancar în următoarele condiţii:
preţul de emisiune 900 u.m., valoarea nominală a unei obligaţiuni 1000 u.m., cursul de plasare pe
piaţă 95%, numărul de obligaţiuni emise: 20.000, rata nominală a dobânzii: 10% pe an, termenul de
rambursare 7 ani. Ştiind că numai 80% din obligaţiunile emise au fost plasate pe piaţă de către
consorţiul bancar, restul de obligaţiuni fiind păstrate în portofoliile de valori mobiliare ale băncilor
participante la consorţiu, câştigul total al consorţiului bancar este de:
a) 2 milioane u.m.;
b) 4 milioane u.m.;
c) 2,4 milioane u.m.;
d) 4,2 milioane u.m.

137. În anul t, PIB este egal cu 40 000 u.m. iar ponderea cheltuielilor publice în PIB este de 50%.
Ştiind că în anul t+1 PIB creşte cu 5% faţă de anul t, iar elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB
este egală cu 1,05, modificarea relativă a cheltuielilor publice în anul t+1 faţă de anul t este de:
a) 5,25%;
b) 10%;
c) 6,5%;
d) 5,5%.

138. În anul t, rata fiscalităţii a fost de 20%, mărimea PIB a fost de 40 000 u.m. iar veniturile nefiscale
au reprezentat 10% din PIB. Veniturile curente în anul t sunt egale cu:
a) 8000 u.m.;
b) 10000 u.m.;
c) 12000 u.m.;
d) 20000 u.m.

139. În anul t, PIB a fost egal cu 50 000 u.m., ponderea cheltuielilor publice în PIB a fost de 40%.
Veniturile fiscale au reprezentat 80% din veniturile publice iar veniturile publice au fost cu 5% mai
mici decât cheltuielile publice. Rata fiscalităţii în anul t a fost egală cu:
a) 35%;
b) 40,2%;
c) 50%;
d) 30,4%.

140. Pentru perioada t se cunosc următoarele valori: mărimea cheltuielilor publice = 800 mld. unităţi
monetare iar mărimea produsului intern brut = 1500 mld. u.m. Pentru perioada t+1 se cunosc
următoarele valori: mărimea cheltuielilor publice = 1200 mld. unităţi monetare iar mărimea produsului
intern brut = 3000 mld. u.m. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut şi
elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut sunt egale cu.
a) -10% şi 1,0;
b) 10% şi 1,5;
c) -13% şi 0,5;
d) 13% şi 1,5.

141. Un produs parcurge toate verigile de la producţie la desfacerea cu amănuntul. Dacă preţul de
vânzare al producătorului este de 12400 u.m. (inclusiv TVA), adaosul de gros este 20%, iar cel cu
amănuntul 30%, TVA din preţul cu amănuntul (cota TVA - 24%) este:
a) 3744 u.m.;
b) 3600 u.m.;
c) 4642,56 u.m.;
d) 4464 u.m.

142. O obligaţiune a unui împrumut de stat în valoare nominală de 5000 u.m., cu o dobândă de
emisiune de 10% pe an, se plasează pe piaţă la un curs de 80% la începutul anului. Rata reală a
dobânzii în condiţiile creşterii preţurilor pe piaţa internă cu 5% la sfârşitul anului este de:
a) 12,5%;
b) 8%;
c) 10%;
d) 11,9%.

143. Cheltuielile bugetare estimate pentru anul t reprezintă 3000 u.m., veniturile bugetare 2500 u.m.,
din care 80% sunt venituri fiscale. Mărimea PIB a fost estimată la 15000 u.m. Ponderea deficitului
bugetar în PIB şi ponderea veniturilor fiscale în PIB au fost egale cu:
a) 1,5% şi 16,66;
b) 3,33% şi 13,33;
c) 3,33% şi 16,66;
d) 1,5% şi 13,33.

144. Un agent economic cumpără un lot de mărfuri cu 4000 u.m. (fără TVA), lot pe care îl vinde
agentului economic B cu 6000 u.m. (fără TVA). Taxa pe valoarea adăugată (cota TVA -24%) încasată
la bugetul statului este egală cu:
a) 480 u.m.;
b) 960 u.m.;
c) 1440 u.m.;
d) 400 u.m.

145. Pentru anul A se cunosc următoarele valori: ratele scadente în contul datoriei publice externe
reprezintă 456 mld. u.m., dobânzile aferente datoriei publice externe reprezintă 162 mld. u.m., iar
numărul populaţiei este de 82 mil. locuitori. Pentru anul B se cunosc următoarele valori: ratele
scadente în contul datoriei publice externe reprezintă 697 mld. u.m., dobânzile aferente datoriei publice
externe reprezintă 293 mld. u.m., iar numărul populaţiei este de 89 mil. locuitori. Modificarea
serviciului datoriei publice externe pe locuitor în anul B faţă de anul A este de.
a) 4800 u.m./loc;
b) 4562,1 u.m./loc;
c) 4473,7 u.m./loc;
d) 4000 u.m./loc.

146. În anul t, cheltuielile publice pentru învăţământ au reprezentat 12 000 u.m., respectiv 6% din PIB,
cheltuielile publice pentru sănătate au reprezentat 5% din PIB, cheltuielile publice pentru cultură, recreere şi
religie 1% din PIB iar cheltuielile publice pentru asigurări şi asistenţă socială 17% din PIB. Cheltuielile publice
totale au reprezentat 45% din PIB. Ponderea cheltuielilor pentru acţiuni socio-culturale în cheltuielile publice
totale a fost de:

a) 64,4%;
b) 51,1%;
c) 65,5%;
d) 50%.

147. Valoare nominală a unei obligaţiuni guvernamentale este de 1000 u.m. Cursul obligaţiunii în momentul
achiziţionării este de 95%, iar în momentul vânzării de 102%. Rata inflaţiei între momentul achiziţiei şi
momentul vânzării este de 20%. Rata reală a venitului la care se poate aştepta cumpărătorul unei obligaţiuni este
de:
a) 6,14%;
b) 7%;
c) 7,37%;
d) 6%.

148. În anul 0, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost de 5000 mii u.m. dintre care contribuţiile
angajatorilor în proporţie de 50% şi contribuţiile asiguraţilor în proporţie de 30%. Restul veniturilor au provenit
din amenzi şi penalităţi. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost de 4500 mii u.m., iar fondul de
rezervă cumulat a reprezentat 5% din aceste cheltuieli. În anul 1, contribuţiile angajatorilor au scăzut cu 20% iar
contribuţiile angajaţilor au scăzut cu 10% în timp ce cheltuielile bugetului au crescut cu 5%. Suma amenzilor şi
penalităţilor a rămas nemodificată. Suma transferată de la bugetul de stat necesară pentru acoperirea deficitului
bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 1 este de:
a) 375 u.m.;
b) 125 u.m.;
c) 1125 u.m.;
d) 1375 u.m.

149. Se cunosc următoarele informaţii despre veniturile bugetului de stat din România:

Anul 0 Anul 1
Veniturile fiscale 5000 mil. lei 5200 mil. lei
Contribuţiile de asigurări 500 mil. lei. 550 mil. lei
Veniturile nefiscale 2000 mil. lei 2200 mil. lei
PIB 20000 mil. lei 25000 mil. lei
Elasticitatea veniturilor curente ale bugetului de stat faţă de PIB arată:
a) o creştere mai rapidă a veniturilor curente faţă de creşterea PIB;
b) o scădere mai rapidă a veniturilor curente faţă de scăderea PIB;
c) o creştere a veniturilor curente inferioară creşterii PIB;
d) o scădere a veniturilor curente inferioară scăderii PIB;

150. Pentru anul curent se iau în considerare următoarele elemente: PIB este de 40000 u.m., cota cheltuielilor
publice în PIB este 0,30, iar cota investiţiilor în PIB este de 0,1. Eficienţa investiţiilor (sporul de PIB la o unitate
monetară investită) este de 0,6. Pentru anul următor se acceptă ca ipoteze de lucru următoarele: o creştere a
cheltuielilor publice faţă de anul curent cu 5%, o contribuţie a sectorului economic public la veniturile publice
reprezentând 8% din PIB şi o situaţie financiară echilibrată caracterizată prin egalitatea dintre veniturile publice
şi cheltuielile publice. Ştiind că în structura veniturilor publice se consideră numai veniturile fiscale şi cele din
sectorul economic public, rata fiscalităţii în anul următor este egală cu:
a) 20%;
b) 20,5%;
c) 27%;
d) 21,7%.

RĂSPUNSURI
Nr. într. Răspuns Nr. într. Răspuns Nr. într. Răspuns
1. A 51. D 101. C
2. C 52. B 102. D
3. B 53. C 103. A
4. B 54. B 104. C
5. D 55. B 105. A
6. B 56. B 106. C
7. B 57. C 107. D
8. A 58. C 108. D
9. D 59. B 109. B
10. C 60. B 110. C
11. D 61. B 111. A
12. C 62. A 112. D
13. B 63. D 113. C
14. C 64. D 114. C
15. C 65. C 115. B
16. D 66. D 116. A
17. D 67. B 117. B
18. B 68. C 118. A
19. C 69. A 119. D
20. A 70. B 120. C
21. B 71. D 121. D
22. D 72. D 122. A
23. C 73. B 123. B
24. D 74. C 124. C
25. C 75. C 125. C
26. B 76. B 126. C
27. B 77. B 127. B
28. B 78. D 128. B
29. B 79. B 129. B
30. C 80. C 130. C
31. D 81. D 132. B
32. D 82. C 132. B
33. C 83. A 133. D
34. C 84. B 134. C
35. C 85. C 135. C
36. C 86. D 136. B
37. C 87. D 137. A
38. C 88. D 138. C
39. B 89. C 139. D
40. A 90. C 140. D
41. A 91. C 141. A
42. A 92. A 142. D
43. D 93. D 143. B
44. C 94. A 144. A
45. A 95. B 145. C
46. B 96. B 146. A
47. B 97. C 147. A
48. A 98. D 148. B
49. D 99. C 149. C
50. D 100. B 150. D