Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amenţi la
mesteacăn
Când spicul este format din flori unisexuate poartă
denumirea de ament, care are deseori axa flexibilă
şi, deci, poziţie pendulă (nuc, alun, plop, salcie).
Spadicele (spadix) este un spic cu axa îngroşată,
protejată de una sau mai multe hipsofile care
formează spatul, la cală.
Corimbul este format dintr-o axă pe care se prind
flori inegal pedunculate, cele inferioare cu
pedunculi mai lungi, ajungând deci la acelaşi nivel
cu cele superioare; înflorirea se produce de la
margine spre centru (păr).
Umbela - florile pornesc de la acelaşi nivel, ajung la
aceeaşi înălţime sau formează inflorescenţe
globuloase. La baza inflorescenţei se pot găsi
hipsofile (involucru): la ceapă, cireş.
Capitul - axă scurtă, globuloasă, pe care se inseră
flori sesile sau foarte scurt pedunculate (trifoi).
Calatidiul (antodiul) prezintă o axă scurtă, îngroşată
şi lăţită ca un disc, pe care se prind flori sesile. În
partea inferioară a calatidiului se găsesc hipsofile
(involucru) la floarea soarelui. Este caracteristic
speciilor din fam. Compositae (Asteraceae).
Spadice la cală Umbelă la cireş
Corimb la
păr
Capitul la
trifoi
Calatidiu la floarea soarelui
A B C D
E F
G H
Tipuri de inflorescenţe monopodiale simple: racem la traista ciobanului (A);
spic la pătlagină (B); ament la alun (C); spadice la cală (D); corimb la păr (E);
umbelă la ceapă (F); capitul la trifoi (G); calatidiu la floarea soarelui (H).
Inflorescenţele monopodiale compuse
Racemul compus din raceme simple (ridiche).
Spicul compus - o axă principală (rachis) pe care se
inseră, altern, spiculeţe simple, sesile, cu una sau
mai multe flori. La baza spiculeţului se află hipsofile
(glume): graminee (grâu, secară).
Corimbul compus din corimbe simple la păducel.
Umbela compusă din umbele (umbelule), la
Apiaceae (Umbelifere): mărar, morcov.
Calatidiul compus - o grupare de calatidii sesile, pe
o axă principală, disciformă, la floarea de colţ.
Umbelă
compusă
Spic compus Panicul spiciform
Panicul
Spic compus cu spiculeţe
la iarba de gazon (A);
spadice cu spiculeţe la
porumb (B); panicul cu
spiculeţe la ovăz (C).
A B C
Fecundarea
Grăunciorii de polen ajunşi pe stigmat sunt reţinuţi
de papilele secretoare ale acestuia. Sub influenţa
substanţelor produse de stigmat (glucide, vitamine,
hormoni), polenul germinează. Stigmatul manifestă
selectivitate accentuată, astfel că nu se produce
germinarea decât a polenului din propria specie.
Uneori este favorizată germinarea polenului
provenit de la alţi indivizi în detrimentul polenului
provenit de la acelaşi individ. Stigmatul este
receptiv o perioadă de timp limitată, de exemplu
24 ore la porumb.
Polenul se hidratează cu secreţiile stigmatului.
Intina se prelungeşte în exterior, prin unul din porii
exinei, sub forma unui tub polinic.
În tubul polinic migrează celula vegetativă urmată
de celula generativă a polenului. Tubul polinic se
orientează spre ovul, străbate stilul frecvent printr-
un canal stilar căptuşit cu ţesut mucilaginos bogat
în substanţe nutrive.
Ajuns la ovar, tubul polinic pătrunde în cavitatea
ovariană, cel mai frecvent prin micropil.
Fecundarea poate dura de la câteva ore (fasole), la
câteva săptămâni (mesteacăn, carpen) sau luni
(gimnosperme).
Fecundarea la
angiosperme:
1 - ovar;
3 2 - stil;
Grăuncior
de polen 3 - stigmat;
2 4 – ovul;
5 - tub polinic;
6 - nucleu vegetativ;
1 7 - nuclei generativi
5 4 (spermatii).
FECUNDARE DUBLĂ
Celula generativă se divide şi formează două
spermatii (nuclei generativi) = gameţii bărbăteşti.
În contact cu membrana sacului embrionar, vârful
tubului polinic se gelifică şi conţinutul său se varsă
în interiorul acestuia.
Un gamet bărbătesc (n) se uneşte cu oosfera (n) şi
dă naştere unei celule diploide (2n) numită ou sau
zigot din care va rezulta embrionul seminţei.
Al doilea gamet (n) se uneşte cu nucleul secundar
(2n) al sacului embrionar şi dă naştere unei celule
triploide (3n) numită zigot accesoriu din care se va
dezvolta albumenul sau endospermul secundar al
seminţei.
Când în ovar se află mai multe ovule, la fiecare
dintre ele trebuie să ajungă câte un tub polinic
pentru a fi fecundate.
Fecundarea dublă este caracteristică tuturor
angiospermelor şi indică superioritatea lor în raport
cu gimnospermele, prin prezenţa ţesutului de
rezervă (endosperm secundar) cu celule triploide,
cu capacitate de depozitare sporită.
După fecundare, celelalte celule şi ţesuturi ale
ovului se consumă sau se dezorganizează.
Sămânţa
cotiledon,
embrion,
la graminee
Aril la tisă
Cuscută
Floare şi fruct
la bumbac