Mediul Ambiant nr.1.61.2012

Revistă ştiinţifică,
de informaţie şi cultură ecologică

Scientific Journal of Information and Ecological
Culture
Fondatori: 1(61) FEBRUARIE, 2012

Founders:

Ministerul Mediului
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Grădina Botanică (Institut) a AŞM
Institutul de Protecţie a Plantelor şi
Agricultură Ecologică al AŞM
CUPRINS:
Institutul de Zoologie al AŞM SUMMARY:
CAlendar de mediu
Colegiul de redacţie: Gheorghe Şalaru, Gabriel Margineanu, Veronica Josu, Alexei Andreev
Editorial Board Zonele umede Ramsar din Republica Moldova, starea actuală,
Gheorghe Şalaru – preşedinte realizări şi perspective.......................................................................................1
dr. Lazăr Chirică-coordonator
acad. Ion Toderaş, IZ
dr. hab. Tudor Cozari, IEG cercetări ştiinţifice
dr. Alexandru Teleuţă, GB
dr. hab. Leonid Voloşciuc, IPPAE
Denis Bulat, Dumitru Bulat, Ion Toderaş, Marin Usatîi
Colegiul ştiinţific: STAREA IHTIOFAUNEI PRUTULUI INFERIOR ŞI FACTORII SĂI
Scientific Board DETERMINANŢI..............................................................................................................6
acad. Duca Gheorghe – preşedinte
dr. hab. Cuza Petru – secretar ştiinţific
dr. Bogdan Octavia, Bucureşti, România Gheorghe POSTOLACHE
dr. Boian Ilie, SHS ARBORII OCROTIŢI DE STAT DIN MOLDOVA............................................................22
dr. Capcelea Arcadie, BM, Washington
m. cor. Dediu Ion, IEG, Chişinău
m. cor. Duca Maria. ASM, Chişinău Волощук Л. Ф., Войняк В. И.
dr. Gladchi Viorica USM, Chişinău БиологическИЕ МЕТОДЫ защитЫ – основа получения экологиче-
acad. Goncearuk Vladislav, Kiev, Ucraina скоЙ винограДНОЙ ПРОДУКЦИИ..........................................................................31
prof. dr. Isgouhi Kaloshian, California, SUA
dr. hab. Lupaşcu Tudor, AŞM, Chişinău schimbarea climei
prof. dr. Marmureanu Gheorghe, România
dr. Munteanu Andrei, AŞM, Chişinău
acad. Negru Andrei, ASM, Chişinău Valerian CERBARI, Vasile SCORPAN, Marius ŢĂRANU, Ion BACEAN
acad. Nekipelov Alexandr, AŞR. Rusia REMEDIEREA STĂRII DE CALITATE ŞI CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE A
dr. hab. Ungureanu Dumitru, UTM, Chişinău CERNOZIOMURILOR OBIŞNUITE DIN SUDUL MOLDOVEI SUB INFLUINŢA
dr. Vardanian T., Erevan, Armenia
UNOR MĂSURI FITOTEHNICE.....................................................................................38
Colectivul editorial:
Editorial staff INFORmAŢII
Barac Grigore – redactor-şef/chef-redactor
Lavric Mihai
Lazăr Parascovia- lector Rodion Bajureanu, Inga Eni
Zaporojan Tamara – design Dezvoltare durabilă prin implementarea proiectelor investiţio-
Foto: Adam Begu nale în sectorul de alimentare cu apă şi canalizare din Republica
Adresa redacţiei: Moldova.......................................................................................................................44
mun. Chişinău, str. A. Şciusev, 63a
tel. 22.24.94, 22.16.90
E-mail: mediulambiant@asm.md OMagieriI
Indici de abonare:
Poşta Moldovei – 31618 Grigore Barac
Moldpresa – 76937 Revitalizarea ştiinţei – o şansă pentru viitorul ţării...........................46
Înregistrată la Ministerul Justiţiei al RM,
nr. de înregistrare 106.
Nicolae Florea, Grigore Stasiev
Revista se editează cu suportul financiar
al Fondului Ecologic Naţional al MM şi al LEGENDĂ VIE
cofondatorilor. Igor Krupenikov la 100 de ani..........................................................................................48
Punctele de vedere prezentate în articole aparţin
în totalitate autorilor.
Toate articolele şiinţifice sînt recenzate.
Toate drepturile sunt rezervate redacţiei şi autorilor.
Reproducerea parţială sau integrală de texte şi imagini se
poate face numai cu acordul autorilor şi al redacţiei.
Tiraj 1000 ex.
Tipar: Î.S. F.E.P. „Tipografia centrală”
Profesorul Igor Krupenikov este
bine cunoscut pedologilor români. În
1964, la cel de-al 8-lea Congres Inter-
naţional al pedologilor, la Bucureşti, el
a făcut un raport, în franceză, despre
solurile Moldovei, discutând cu renumi-
tul Ph. Duchaufour privind solurile bru-
ne. Pedologii români, vizitând Institutul
“Nicolae Dimo” din Moldova, discutau
cu prof. Ig. Krupenikov, făcînd schimb
de opinii. În anii 1976-1984 s-a efectuat grafie chirilică). Referirile în tex-
Cerinţe-tip
schimb de colaboratori între Institutele
de Pedologie din România şi Moldova. de prezentare a artico- tul articolului se fac între paran-
Neîntrecutul istoric al ştiinţei solului lelor pentru publicare în teze pătrate cu indicarea cifrei
a editat, în particular, şi o serie de cărţi, revista „Mediul Ambiant” care corespunde numărului de
broşuri dedicate pedologilor de vază din ordine din bibliografie.
Rusia şi alte ţări (V. Dokuceaev, V. Wil- Cerinţe generale 8. Referinţele includ numele şi
liams, K. Glinka etc.), dintre care 2 cărţi prenumele autorului (autori-
– lui N. Dimo. Savantul Igor Krupenikov lor), pentru reviste: denumirea
1. Articolele prezentate trebu-
este cunoscut şi ca un strălucit popula-
rizator al ştiinţei solului. ie să fie însoţite de procesul verbal articolului, anul editării, seria,
Este necesar de remarcat faptul al consiliului ştiinţific al instituţiei în volumul, numărul de ordine, pa-
că el a editat monografia “Istoria Pe- care activează persoana. ginile; pentru monografii: denu-
dologiei” la jubileul de 70 de ani de la 2. Materialele se prezintă în mirea, locul editării, editura, anul
naştere. Devine o tradiţie a consacra- variantă electronică, însoţită de un editării, numărul de pagini.
tului pedolog de a-şi marca jubileele,
inclusiv centenarul cu editări de noi exemplar imprimat pe hârtie, semnat Exemplu:
cărţi valoroase. Astfel, jubileul de 80 de autor. Volumul maxim al articolu- Enescu V. Evaluarea unor surse
de ani a fost marcat cu editarea mono- lui – 15 pagini. genetice de molid în cultura compa-
grafiei “Почвенный покров Молдовы. rativă Rusca-Montana. // Revista pă-
Прошлое настоящее, управление, Cerinţe tehnice durilor, 2005, vol. 62, nr. 4, p. 7-15.
прогноз,” (Învelişul de sol al Moldovei.
Trecutul, prezentul, administrarea, pro- Negulescu E. G., Stănescu V.
nosticul). În 2004, în comun cu profe- 1. Lucrările vor fi prezentate pe coli Dendrologia, cultura şi protecţia pă-
sorul Boris Boincean, editează mono- de formatul A4, textul cules cu durilor. Bucureşti: Editura didactică
grafia “Чернозьомы и экологическoе intervalul 1,5, caracterul 12, gar- şi pedagogică, 1985, 500 p.
земледелие” (Cernoziomurile şi agri- nitura Times new roman, câm-
cultura ecologică). În 2011 aceasta a
fost editată în limba engleză în Germa- purile: stânga – 3 cm, dreapta Structura articolului
nia, de Editura Internaţională “Sprin- – 1,5 cm, sus şi jos 2,5 cm.
ger”. Monografia a fost menţionată 2. Tabelele se prezintă în format 1. Titlul articolului de expus laconic
cu Premiul AŞ a Moldovei. După cum Word fără fonuri colorate. şi în corespundere cu conţinutul
mărturiseşte profesesorul Igor Krupe- 3. Figurile incluse în articol se pre- lucrării.
nikov, la vîrsta de 95 de ani, el a scris
monografia “Чернозьомы: Возникно- zintă în formatul electronic origi- 2. Numele complet al autorului
вение, совершенство, трагедия, де- nal (Excel, Ilustrator etc.). Titluri- (autorilor), gradul ştiinţific.
градация, пути охраны и возрожде- le figurilor nu vor fi prezentate în 3. Instituţia unde activează, adresa
ния” (Cernoziomurile: originea, perfec- text, ci anexate la lucrare şi vor acesteia şi telefoanele de con-
ţiunea, tragedia, degradările, măsurile cuprinde denumirile figurilor şi tact.
de protecţie şi regenerare). În această
lucrare a stabilit 5 tipuri şi 40 de varietăţi legendele. Trimiterile la figuri să 4. „Abstract” în limba română (pen-
de degradări. se facă în textul articolului. tru articolele în l. engleză sau
La vârsta venerabilă de 100 de ani 4. Fofografiile se prezintă în format rusă) şi engleză (pentru artico-
jubiliarul a editat simultan 2 monografii: JPEG, numerotate în ordinea lele în l. română) (maximum 1/3
1) Овраги, другие формы линей- plasării în articol. Fotografiile e de pagină).
ной эрозии и борьба с ними (Ravene-
le, alte forme de eroziune liniara şi com- necesar să fie însoţite de titluri. 5. Structura articolului conform
baterea lor), cu Grigore Dobrovolski; În textul lucrării se fac trimiteri la standardului CSŞDT, inclusiv:
2) История почвоведения в Мол- fotografii. introducere, materiale şi meto-
дове (Istoria pedologiei în Moldova) cu 5. Prescurtările din text, tabele şi de, rezultate şi discuţii, concluzii
dc Dumitru Balteanski. figuri e necesar să fie descifrate. (succinte şi numerotate), biblio-
După cum vedem, creaţia reputatu-
lui savant Igor Krupenikov, în pofida vâr- 6. Formulele matematice sau chi- grafie.
stei înaintate, este în ascensiune. Apare mice se scriu corect (să se di- Articolele care nu corespund ce-
fireasca întrebare: de unde ia renumi- ferenţieze nivelul pentru indici, rinţelor expuse vor fi returnate auto-
tul savant atâta putere, energie vitală? exponenţi, litere – majuscule, rilor, pentru corectare.
Poate pământul (solul) căruia îi este atât minuscule sau semne greceşti).
de devotat, îl ţine şi îi dă puteri?
Într-adevăr, această vârstă de cre- 7. Referinţele bibliografice se pre-
aţie este legendară şi pare a fi de gen zintă în limba în care s-a editat
mitologic. lucrarea, în ordine alfabetică
Cu prilejul remarcabilului jubileu, vă (iniţial literatura scrisă cu grafie
dorim multă sănătate şi forţe de creaţie! latină urmată de cea scrisă cu
CALENDARUL EVENIMENTELOR DE MEDIU
2012
FEBRUARIE
2 FEBRUARIE – Ziua mondială a zonelor umede
MARTIE
22 MARTIE – Ziua mondială a apei
23 MARTIE – Ziua mondială a meteorologiei
APRILIE
1 APRILIE – Ziua păsărilor
7 APRILIE – Ziua mondială a sănătăţii
22 APRILIE – Ziua Pământului
MAI
15 MAI – Ziua internaţională de acţiune pentru climă
22 MAI – Ziua internaţională a biodiversităţii
24 MAI – Ziua europeană a păsărilor
31 MAI – Ziua mondială antitabac
IUNIE
5 IUNIE – Ziua mediului
8 IUNIE – Ziua mondială a oceanelor
17 IUNIE – Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi secetei
29 IUNIE – Ziua Dunării
IULIE
11 IULIE – Ziua mondială a populaţiei
AUGUST
9 AUGUST – Ziua internaţională a grădinilor zoologice şi parcurilor
SEPTEMBRIE
16 SEPTEMBRIE – Ziua internaţională a stratului de ozon
23 SEPTEMBRIE – Ziua mondială a curăţeniei
25 SEPTEMBRIE – Ziua internaţională a mediului marin
OCTOMBRIE
4 OCTOMBRIE – Ziua mondială a animalelor
6 OCTOMBRIE – Ziua mondială a habitatului
8 OCTOMBRIE – Ziua mondială pentru reducerea dezastrelor naturale
16 OCTOMBRIE – Ziua internaţională a alimentaţiei
17 OCTOMBRIE – Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei
31 OCTOMBRIE – Ziua internaţională a Mării Negre
DECEMBRIE
10 DECEMBRIE – Ziua mondială a drepturilor omului
INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL PM 31618

INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL MOLDPRESA 76937
NR. 1(61) februarie, 2012
CALENDAR de mediu
2 FEBRUARIE – Ziua mondială a zonelor umede
Zonele umede Ramsar din Republica Moldova,

sTAREA actuală, realizări şi perspective
Gheorghe Şalaru, Ministru al Mediului
Gabriel Margineanu, Societatea Ecologică „Biotica”
Veronica Josu, direcţia Resurse naturale şi biodiversitate,
Ministerul Mediului
Alexei Andreev, doctor în biologie, Institutul de Zoologie al AŞM
În sens larg, protecţia naturii are

drept obiectiv principal păstrarea
nealterată a ecosistemelor naturale
(ecofondului) şi a fondului genetic
(genofondului) la nivel global şi re-
gional, în vederea asigurării echili-
brului între componentele naturale
ale mediului, pe de o parte, şi între
acestea şi societatea umană, pe de
altă parte.
În condiţiile actuale, când pe te-
ritorii extinse presiunile exercitate
de diferite moduri de utilizare a te-
renurilor asupra patrimoniului natu-
ral al planetei au atins valori critice,
protecţia şi conservarea naturii ocu-
pă un loc prioritar în domeniul preo-
cupărilor specialiştilor din domeniu.
Presiunea antropică a avut cel mai lor zonelor umede, dispariţie dato- special ca habitat al păsărilor ac-
mare impact asupra biodiversităţii rată în mare parte ignorării funcţiilor vatice prin Hotărârea Parlamentului
floristice şi faunistice, plantele şi şi valorilor acestor zone. Convenţia nr. 504 din 14.07.1999.
animalele fiind cele mai vulnerabile stabileşte cadrul acţiunilor naţiona- Zonele umede de importanţă in-
elemente naturale ale mediului, în le şi cooperării internaţionale pentru ternaţională (în continuare - zonele
raport cu activităţile umane, exis- conservarea şi utilizarea raţională a Ramsar) reprezintă teritorii şi (sau)
tenţa acestora este indisolubil lega- zonelor umede şi a resurselor pe întinderi de apă cu diferite tipuri de
tă de calitatea celorlalte componen- care acestea le oferă. ecosisteme umede şi cele adia-
te ale peisajului. Această presiune Denumirea oficială ”Convenţia cente ce corespund Criteriilor Con-
influenţează atât capitalul natural, asupra zonelor umede de importan- venţiei Ramsar, având în vedere
cât şi serviciile ecosistemice, care ţă internaţională, în special ca habi- diversitatea biologică înaltă şi rolul
stau la baza activităţilor de asigura- tat al păsărilor acvatice”, la origine, important pentru păsările acvatice,
re a populaţiei cu alimente şi bunuri a pus accentul pe conservarea şi dar şi abordarea ecosistemică. Ho-
de altă natură. utilizarea raţională a zonelor ume- tărârea despre corespunderea zo-
Prima convenţie interguverna- de, reprezentînd habitate pentru nelor criteriilor respective este luată
mentală modernă, de anvergură păsările acvatice. Cu timpul, totuşi, de Convenţie.
mondială, ce ţine de conservarea Convenţia şi-a lărgit cîmpul său de Actualmente, în calitate de părţi
şi utilizarea durabilă a resurselor acţiune pentru a acoperi toate as- contractante la Convenţia Ram-
naturale, este ”Convenţia asupra pectele conservării şi utilizării raţio- sar, sunt 160 de state, cu 1976
zonelor umede de importanţă in- nale a zonelor umede. Obiectivele zone umede şi o suprafaţă de
ternaţională, în special ca habitat principale ale Convenţiei se referă 190,789,320 hectare, ce formea-
al păsărilor acvatice”, semnată la la păstrarea, conservarea şi utiliza- ză o reţea unică după importanţă,
2 februarie 1971 în oraşul iranian rea durabilă a zonelor umede şi a complexitate şi amploare pentru în-
Ramsar, pe litoralul mării Caspice. ecosistemelor adiacente. treg globul pământesc.
Convenţia Ramsar a fost con- În contextul ajustării priorităţilor Pentru asigurarea implementă-
cepută ca un mijloc de atragere a de mediu la standardele internaţio- rii prevederilor convenţiei Ramsar,
atenţiei opiniei internaţionale asu- nale, Republica Moldova a ratificat Republica Moldova a constituit prin
pra ritmului de dispariţie a habitate- Convenţia asupra zonelor umede lege trei astfel de zone umede:
de importanţă internaţională, în Zona Ramsar ”Lacurile Prutului
NR. 1(61) februarie, 2012 1

CALENDAR de mediu
za” au loc întruniri tradiţionale ale

turiştilor care organizează competi-
ţii la tehnica turismului acvatic etc.
Astfel, teritoriul conţine un poten-
ţial esenţial din punctul de vedere
al dezvoltării turismului. Zona este
adiacentă zonelor umede Ramsar
din Ucraina, ocrotite în regim de
parc natural naţional.
Zona Ramsar ”Unguri – Holoşni-
ţa”, nr. 1500, a fost recunoscută ofi-
cial la 14.09.2005, ea ocupă 15553
ha şi este amplasată în principal pe
teritoriul raionului Soroca, parţial pe
cel al raionului Ocniţa şi pe o mică
porţiune din raionul Donduşeni.
Varietatea condiţiilor naturale din
aceste locuri a creat o diversitate
considerabilă a ecosistemelor. În
total, datorită caracterului etero-
de Jos”, nr. 1029, a fost prima de- puri naturale şi seminaturale (20 ti- gen al teritoriului aici sunt întâlnite
semnată în Moldova la 20.06.2000. puri, de exemplu meandrele extinse 205 specii de păsări. Caracteristica
Zona este amplasată în partea de ale fluviului, pădurea seculară de specială a zonei o reprezintă con-
sud-vest a Republicii Moldova, între luncă, lunci şi mlaştini, fragmente gregaţiile mari ale păsărilor în pe-
oraşul Cahul şi satul Giurgiuleşti, în de gîrneţ cu poieni frumoase, frag- rioada de iernare, care nu cunosc
partea inferioară a luncii fluviului mente de stepă etc.) şi o înaltă re- hotare, fapt ce face posibilă per-
Prut, ce serveşte ca hotar de vest prezentativitate de specii de plante spectiva creării unei zone Ramsar
al zonei şi în acelaşi timp reprezintă şi animale (au fost înregistrate 215 adiacente în Ucraina. Acest teritoriu
hotarul de stat între Republica Mol- specii de păsări). Un specific al zo- este valoros din punctul de vedere
dova şi România. Lungimea totală nei îl reprezintă bogăţia speciilor şi al patrimoniului cultural. Pe teritoriul
a zonei este de 147,36 km, supra- efectivul numeric de lilieci. În zona respectiv sunt multe locuri pitoreşti,
faţa totală constituie 19152 ha şi respectivă sunt cunoscute circa peste 60 de monumente geologice,
poate fi extinsă. În această zonă 100 de monumente arheologice de paleontologice şi arheologice de
sunt amplasate cele mai mari lacuri diferite culturi şi epoci, de exemplu importanţă europeană. Zona conţi-
din Moldova. Aici au fost înregistra- cimeriene, getice, sarmaţiene şi al- ne un potenţial esenţial din punctul
te 212 specii de păsări (cu statut di- tele (nu toate sunt identificate). Pe de vedere al dezvoltării turismului.
ferit al prezenţei), care se găsesc în teritoriul sectorului natural ”Talma- Procesul de armonizare a le-
număr mare în perioada de migra- gislaţiei în acest domeniu şi crea-
ţie. Teritoriul include peisaje tipice
naturale de luncă, iar o problemă
majoră a zonei o reprezintă im-
pactul antropic considerabil. Zona
umedă adiacentă din Romania este
de asemenea examinată în calitate
de o probabilă Zonă Ramsar.
Zona Ramsar ”Nistrul de Jos”, nr.
1316, recunoscută la 20.08.2003,
este amplasată în partea de sud-
est a Republicii Moldova, la 8 km în
aval de oraşul Tighina şi 40 km dis-
tanţă de la oraşul Odesa. Este am-
plasată preponderent pe teritoriile
raioanelor Căuşeni şi Ştefan Vodă
şi parţial Slobozia de pe malul stîng
al Nistrului. Suprafaţa zonei consti-
tuie cca 60000 ha. Diversitatea iniţi-
ală a condiţiilor naturale este legată
atît de influenţa fluviului puternic
meandrat, cît şi de eterogenitatea
teritoriului. Toţi factorii contribuie la
diversitatea excepţională de bioto-
2 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

CALENDAR de mediu
zonelor umede din Republica Mol-

dova, a fost aprobată Hotărîrea Gu-
vernului nr. 581 din 08.05.2002 cu
privire la crearea Comitetului Naţio-
nal „Ramsar”.
În componenţa Comitetului Na-
ţional „Ramsar” au fost nominalizaţi
specialişti în domeniu din diferite
instituţii ştiinţifice ale Academiei de
Ştiinţe a Moldovei şi din alte instituţii.
Unele dintre cele mai comple-
xe activităţi realizate privind zonele
Ramsar au fost elaborarea planu-
rilor de management ale Zonelor
Ramsar ”Nistrul de Jos” şi ”Unguri-
Holoşniţa”, care urmează în curînd
să fie aprobate.
Elaborarea planurilor de mana-
gement ale Zonelor Ramsar de că-
tre Societatea Ecologică ”BIOTICA”
constituie elementul de bază pentru
extinderea argumentată a suprafe-
rea zonelor umede nu este doar o pentru construcţii, sunt locuri de vis ţei fondului ariilor naturale protejate
obligaţiune a Republicii Moldova, în pentru turişti cu un potenţial turistic de stat şi în final constituirea în Re-
calitate de Parte a convenţiei, dar remarcabil şi cu o valoare istorică. publica Moldova a unei reţele eco-
în primul rând, o responsabilitate Zonele umede posedă unele carac- logice viabile în conexiune cu cea
pentru asigurarea unui minim ne- teristici particulare datorită locului internaţională.
cesar de prevenire a procesului de lor în patrimoniul cultural al umani- Astfel, după elaborarea planu-
degradare ecologică. tăţii: ele sunt strîns legate de religie rilor de management nominalizate,
Astfel, menţionăm că zonele şi cosmologie, de valorile spirituale, putem afirma că în măsură esenţi-
umede reduc din puterea ploilor, sunt o sursă de inspiraţie estetică şi ală au fost argumentate activităţile
împiedicând producerea de inun- artistică, conţin vestigii arheologice, de realizare a Planului de acţiuni
daţii în aval, stocând apa în sol sau martori oculari ai istoriei noastre, pentru asigurarea securităţii eco-
reţinând-o la suprafaţa lacurilor, sanctuare pentru speciile sălbatice logice din Programul Naţional de
astfel că zonele umede substituie şi stau la baza importantelor tradiţii asigurare a securităţii ecologice
structurile artificiale construite cu sociale, economice şi culturale lo- pentru anii 2007-2015, aprobat prin
mari cheltuieli. Ele permit reîncăr- cale. Hotărârea Guvernului nr. 304 din
carea straturilor acvifere subterane Pentru a asigura coordona- 17.03.2007.
ce au o importanţă vitală pentru oa- rea activităţilor de implementare a Actualmente, Programul Naţio-
meni, fiind unica lor sursă de apă convenţiei Ramsar, elaborarea şi nal de asigurare a securităţii ecolo-
potabilă sau apă pentru irigat, înce- monitorizarea realizării Planului de gice pentru anii 2007-2015, aprobat
tinesc trecerea apei, favorizând de- acţiuni privind dezvoltarea reţelei
punerea nutrienţilor şi sedimentelor
transportate de apele curgătoare.
Aceste zone joacă un rol dublu din
punctul de vedere al schimbărilor
climatice şi gestionării gazelor cu
efect de seră (bioxid de carbon)
şi tamponarea efectelor schimbă-
rilor climatice, prin plante şi sol se
epurează apa, eliminându-se con-
centraţii mari de azot şi fosfor, în
anumite cazuri putându-se elimina
compuşi chimici biodegradabili cu
o toxicitate ridicată, au o biodiver-
sitate ce reprezintă un important re-
zervor genetic cu un potenţial eco-
nomic considerabil, furnizează o
varietate de produse exploatabile:
peşti, scoici, rădăcini, plante medi-
cinale, furaje pentru animale, lemn

CALENDAR de mediu
din teritoriul ţării; pădurile – 11 %;

bălţile – 0,16%; stepele şi luncile
folosite în calitate de terenuri pen-
tru păşunat – 11,23% (doar cca 5%
dintre acestea îşi păstrează valoa-
rea naturală înaltă şi cca 30% mai
sînt capabile de autoregenerare;
celelalte – degradează din cauza
exploatării lor supraintensive); so-
lurile puternic degradate constituie
mai mult de 13% din teritoriul ţării.
Sistemul de arii naturale prote-
jate de stat, care constituie princi-
palul nucleu de creare a reţelei eco-
logice şi care a fost creat în ultimele
decenii, avînd drept scop conserva-
rea speciilor rare, periclitate şi vul-
nerabile, este distribuit neuniform,
fiind extrem de fragmentat pe teri-
toriul ţării şi cu lacune substanţiale,
în special în ceea ce priveşte lua-
rea sub protecţie a tuturor tipurilor
prin Hotărârea Guvernului nr. 304 ecologice o constituie ariile natura- de ecosisteme naturale (forestiere,
din 17.03.2007, urmează să fie im- le protejate, iar în cazul Republicii acvatice, palustre, de stepă, agra-
plementat în contextul prevederilor Moldova, în mod prioritar, zonele re etc.). Funcţia principală a reţe-
Legii nr. 94 din 05.04.2007 cu privi- Ramsar, precum şi ariile nucleu lei este încadrarea în ea a tuturor
re la reţeaua ecologică şi Progra- care pot fi recunoscute ca zone ecosistemelor naturale unite fizic
mul naţional privind constituirea re- umede de interes naţional, inclusiv şi funcţional, pentru stabilirea unui
ţelei ecologice naţionale pentru anii ariile speciale avifaunistice, care echilibru ecologic.
2011-2018, aprobat prin Hotărârea pot fi puse în regim de ocrotire pe În legătură cu schimbările cli-
Guvernului nr. 593 din 01.08.2011. parcursul armonizării legislaţiei na- matice au fost identificate procese
Astfel, pentru constituirea reţelei ţionale cu cea a Uniunii Europene. periculoase de degradare a vegeta-
ecologice paneuropene - reţea eco- Reţeaua ecologică naţională ţiei şi de înrăutăţire a condiţiilor de
logică constituită la nivel european, (în continuare – REN) reprezintă o existenţă a speciilor de animale şi
ce uneşte reţelele ecologice naţio- parte integrantă a Reţelei Ecologi- plante, de creşterea pericolului de
nale şi este formată din teritorii, uni- ce Pan-Europene şi este elaborată extindere a speciilor invazive şi de
te fizic şi funcţional, reprezentând conform cerinţelor Strategiei Pan- modificare a condiţiilor agroecolo-
elemente naturale şi seminaturale Europene privind diversitatea bio- gice.
de peisaj, care necesită a fi con- logică şi peisagistică (Sofia, 1995), Un alt factor pentru constituirea
servate şi gestionate pentru asigu- care a pus bazele cooperării între reţelei ecologice îl constituie nece-
rarea stării favorabile a ecosiste- guverne, organizaţii internaţionale, sitatea corelării activităţilor inter-
melor, habitatelor, speciilor şi pei- agenţii şi ONG-uri. sectoriale şi interdisciplinare vizînd
sajelor de importanţă europeană, Programul naţional privind con- planificarea teritorială, care ar cu-
este necesară constituirea reţelelor stituirea reţelei ecologice naţionale prinde managementul ariilor natu-
ecologice naţionale, în particular a (în continuare – Program) reprezin- rale protejate de stat, amenajarea
Republicii Moldova. tă un obiectiv de realizare a anga- teritoriului şi dezvoltarea urbană,
Reţeaua ecologică naţională se jamentelor Republicii Moldova, ca protecţia biodiversităţii, dezvolta-
constituie din totalitatea elemente- stat-parte la Convenţia privind di- rea agricolă şi silvică, a căilor de
lor de importanţă internaţională, na- versitatea biologică (Rio de Janei- transport şi a zonelor turistice - fi-
ţională şi, parţial, locală, corelate cu ro, 1992), prin declararea de către ecărui sector revenindu-i atribuţii în
elementele stabilizatoare de mediu Organizaţia Naţiunilor Unite a anilor realizarea unor activităţi specifice.
ale ţărilor vecine. 2011-2020 în calitate de Deceniu al În acest context, se impune asigu-
Elementele reţelei ecologice Biodiversităţii, crearea oportunităţi- rarea unui echilibru între măsurile
naţionale se creează pe baza tere- lor de stopare a pierderilor în biodi- economico-sociale şi cele de pro-
nurilor naturale şi seminaturale, ale versitate, prin crearea obiectelor şi tecţie a mediului, de reorganizare
căror caracteristici oferă posibilita- complexelor protejate de stat. a capitalului natural, în vederea
tea conservării unui număr maxim Gradul de deteriorare al peisaju- creării unui sistem eficient al reţelei
de populaţii de plante, de animale lui în Republica Moldova este foarte ecologice naţionale.
şi a tuturor tipurilor de peisaje de pe înalt din cauza agriculturii extensive Pentru crearea reţelei ecolo-
teritoriul ţării. şi densităţii mari a populaţiei: tere- gice sunt identificate următoarele
Desigur, baza oricărei reţele nurile agricole constituie 75,14% probleme, care necesită a fi solu-

CALENDAR de mediu
ţionate: 1) legislaţia existentă este toriale mult mai eficiente şi suprima- Jos”. Astfel, în perspectivă, urmea-
generală pentru domeniul biodiver- rea influenţelor negative responsa- ză a fi elaborate produse turistice,
sităţii şi nu este ajustată la legislaţia bile de declinul zonelor umede. inclusiv rute turistice care să inclu-
comunitară; 2) nivelul scăzut al in- În contextul cooperării interna- dă obiective din ariile naturale pro-
formării populaţiei; 3) fragmentarea ţionale, Convenţia Ramsar are un tejate ale statelor vecine şi se limi-
şi dispersarea ariilor naturale prote- rol primordial, dat fiind faptul că ea tează cu zonele umede respective.
jate de stat; 4) la planificarea terito- este principalul cadru de cooperare Pe parcursul anului, reprezen-
rială nu se ţine cont de distribuirea în materie de zone umede. Articolul tanţii Ministerului Mediului vor par-
ecosistemelor naturale, a speciilor 5 al Convenţiei stipulează că ”Părţi- ticipa la diferse evenimente, cum ar
rare, vulnerabile şi periclitate de le contractante se consultă asupra fi de exemplu al 6-lea Forum Mon-
animale şi plante şi alte cerinţe de îndeplinirii obligaţiilor decurgînd din dial al Apei, care se va desfăşura în
protecţie a mediului; 5) fâşiile fores- Convenţie, în mod special în cazul Marseille (Franţa), în perioada 12-
tiere de protecţie a terenurilor agri- unei zone umede care depăşeş- 17 martie 2012, eveniment mondi-
cole, zonele şi fâşiile de protecţie a te teritoriile unei părţi contractante al de cea mai mare anvergură în
apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice sau în cazul cînd un bazin hidrogra- domeniul resurselor de apă, care
sunt în mare parte defrişate sau ne- fic este împărţit între mai multe părţi urmează să promoveze în complex
cesită o reconstrucţie ecologică. contractante. Ele se vor strădui în subiectele importante din domeniu.
Extinderea şi protecţia ariilor na- acelaşi timp să coordoneze şi să Înclusiv cele din cadrul Memoran-
turale protejate de stat, în baza expe- susţină politica lor şi reglementări- dumului de înţelegere privind res-
rienţei europene de gestionare efi- le prezente şi viitoare referitoare la ponsabilităţile instituţiilor în proce-
cientă a resurselor naturale de stat, conservarea zonelor umede, a flo- sul de îmbunătăţire a gestionării
se va efectua în mod prioritar prin rei şi faunei lor.” integrate a resurselor de apă, ini-
crearea unor noi obiecte şi comple- Toate cele trei zone umede ale ţiat potrivit Programului Compact.
xe de arii protejate: Parcul Naţional Republicii Moldova, precum şi Pă- Conform Programului Compact,
„Orhei”, Parcul Naţional „Nistrul de durea Domnească – zonă-candi- îmbunătăţirea managementului
Jos” şi Rezervaţia Biosferei „Prutul dat, sunt amplasate la hotarele cu bazinelor hidrografice are ca scop
de Jos”. statele vecine România (Lacurile asigurarea pe termen lung a re-
Pentru a susţine şi a consolida Prutului de Jos) şi Ucraina (Nistrul surselor disponibile de apă pentru
procesul complex de conservare de Jos şi Unguri-Holoşniţa), ceea dezvoltarea durabilă a economiei
şi folosinţă durabilă, cu suportul ce constituie un avantaj incontes- naţionale, ceea ce este indisolubil
Convenţiei Ramsar, va fi elaborată tabil pentru dezvoltarea relaţiilor de legat în diferite aspecte cu zonele
Politica privind zonele umede ale colaborare cu statele vecine prin umede Ramsar.
Republicii Moldova. faptul că zona Ramsar ”Lacurile Implementarea activităţilor pre-
În multe ţări, inclusiv Republica Prutului de Jos” formează o inte- văzute în cadrul acestui program
Moldova, organismele guverna- gritate ecosistemică cu Rezervaţia va permite crearea unei platforme
mentale care pot da un impuls pro- Biosferei ”Delta Dunării”, Regiunea moderne pentru gestionarea resur-
gramelor de conservare a zonelor ”Dunărea de Jos” din România, iar selor de apă şi iniţierea unor nego-
umede sunt insuficient susţinute la zona umedă ”Nistrul de Jos” cu cieri cu statele vecine pentru dez-
capitolul resurse umane şi finan- Parcul Naţional ”Nijnednestrovsc” voltarea unui management integrat
ţe. Guvernarea deseori întîmpină din Ucraina. de gestionare a resurselor de apă.
dificultăţi în prevederea legături- Luînd în consideraţie că în pe- Este important de precizat că
lor eficiente şi indispensabile între rioada 6-13 iulie 2012, la Bucu- procesul de constituire a reţelei
programele potenţial favorabile zo- reşti va avea loc Conferinţa părţilor ecologice în Republica Moldova
nelor umede cu priorităţile naţiona- semnatare ale Convenţiei Ramsar, trebuie să constituie o prioritate
le în materie de resurse acvatice, iar pentru ziua mondială a zonelor pentru guvernare, în caz contrar
agricultură şi dezvoltare durabilă. umede din anul acesta a fost sta- consecinţele întîrzierii realizării pro-
Programele guvernamentale bilit genericul ”Zone umede, turism cesului respectiv vor solicita eforturi
deseori intră în conflict cu eforturile şi recreere”, Republica Moldova ur- şi investiţii mult mai mari decît cele
de conservare a zonelor umede, dar mează să întreprindă activităţi foar- care sunt necesare la etapa actuală
în multe ţări avantajele fiscale (im- te concrete pentru a veni cu rezul- iar societatea urmează să susţină,
pozitul pe venit şi taxele pe propri- tate practice reale obţinute în pro- nu doar declarativ procesul în ca-
etate), subvenţiile acordate pentru cesul de extindere a ariilor naturale uză.
conservarea ecosistemelor natu- protejate în baza zonelor umede
rale, pentru suportul drenajului sau Ramsar. Planurile de management
conservarea digurilor, constituie un pentru zonele Ramsar ”Nistrul de
stimul financiar pentru ocrotirea şi Jos” şi ”Unguri-Holoşniţa”, în aces-
folosinţa durabilă a zonelor umede tea fiind analizată detaliat situaţia
în circuitul agricol. Politicile naţiona- din domeniul turismului în teritoriile
le pentru zonele umede pot constitui respective, elaborate rute turistice,
o încurajare pentru transpunerea în promovate şi testate, în special în
viaţă a inovaţiilor economice şi sec- teritoriul zonei Ramsar ”Nistrul de

cercetări ştiinţifice
STAREA IHTIOFAUNEI PRUTULUI INFERIOR ŞI FACTORII

SĂI DETERMINANŢI
Dr. Denis Bulat, dr. Dumitru Bulat, acad. Ion Toderaş, dr. hab. Marin Usatîi
Institutul de Zoologie al AŞM
Prezentat la 14 ianuarie 2012
Abstract: In present paper, is revealed, the actual ichtyofaunistic diversity of inferior Prut ecosystem,
which reach 41 fish species, assumed to 11 families and 8 orders. It has been found large succession of
ecological index values of ichtyocenosis, in accordance with intensity of habit factors degree. It has been
observed a suddenly increase of culture alogene species share (common carp, silver carp, bighead carp,
grass carp) penetrated from fish farms as a result of 2010, summer floods. Also, has been found incresing
of short life cycle fish species and age group reduction to native with long life cycle. It has been identified
a new species for ictyofauna of Republic of Moldova - danube ruffe - Gymnocephalus baloni Holčík et
Hensel, 1974.
Introducere conservarea patrimoniului natural elimină reprezentanţii faunei na-

(02.02.1971) [21]. tive. Speciile de peşti autohtone,
Este recunoscut faptul că ten- În prezent, cu regret, menirea valoroase economic, din cauza de-
dinţa rapidă de eutrofizare şi col- naturală a acestei zone în restabili- gradărilor de habitat şi pescuitului
matare a ecosistemelor acvatice rea şi conservarea resurselor biolo- excesiv, au devenit reprezentanţi
naturale din Republica Moldova, gice este pierdută, fiind substituită rari, mai ales în grupurile de vârstă
în prezent, ameninţă integritatea cu cea de exploatare antropică şi avansate, iar locul lor este preluat
genofondului floristic şi faunistic adesea barbară a bogăţiilor naturii. de cele de talie mică, hrăpăreţe şi
naţional, iar într-un mediu degradat În prezent, capturile piscicole sunt depreciate economic. Din cauza
procesele negative decurg într-un mai mult de origine dunăreană, presingului antropic semnificativ
mod şi mai accelerat, adesea chiar decât locală, peştele, venind aici asupra nivelulului trofic al răpitori-
iremediabil. pentru reproducere şi îngrăşare, lor, biomasa piscicolă a speciilor de
Sectorul Prutului Inferior este o este prins pentru comercializare şi talie mică este nevalorificată, dar şi
zonă de importanţă strategică, pri- alimentaţie. indisponibilă pentru pescuit, ratân-
mordială, îndeplinind diverse func- Funcţia zonei umede în diminu- du-se imprudent ca ultima verigă a
ţii ecologice şi economice. Graţie area puterii ploilor (stocând apa în lanţului trofic.
interacţiunii complexe dintre com- sol sau reţinând-o la suprafaţa la- De aceea, oportunitatea acestui
ponentele sale hidrobiotopice (loti- curilor) este, de asemenea, pertur- studiu şi rezultatele obţinute în lu-
ce şi lenice) cu macroecosistemul bată. Şi în loc să profităm de aceas- crarea de faţă reprezintă obiectivul
deltei Dunării, zona umedă a Pru- tă protecţie naturală, am înlocuit-o nostru de bază în ameliorarea stării
tului Înferior trebuie să îndeplineas- cu construcţia diverselor structuri ecologice din această zonă, având
că funcţia majoră de menţinere şi artificiale, cucerind terenurile inali- încă, „insule pitoreşti”.
ameliorare a resurselor biologice enabile ale naturii (în scopuri agra- Dacă la începutul sec. al XX-lea
din întreg bazinul danubian. re) şi distrugând habitatele speciilor erau cunoscute 87 de lacuri natura-
Importanţa funcţională a acestei dependente vital de acest ecosis- le (Z. Arbore, 1904), în prezent s-au
zone a fost recunoscută nu doar la tem unic. păstrat doar 57 dintre acestea. În
nivel local (fiind prima zonă Ramsar Au intervenit schimbări majore urma îndiguirii zonelor umede, rec-
nr. 1029 din 20.06.2000 „Lacurile şi în structura specifică a ihtioce- tificării albiilor şi desecării, au fost
Prutului de Jos”, desemnată în Re- nozelor acestor zone. În prezent se date dispariţiei un şir de „comori na-
publica Moldova ), dar şi cel global, observă avansarea speciilor aloge- turale”, fenomen ce a avut amploa-
consfinţită de Convenţia Ramsar, ne de peşti care adesea, având un re maximă în anii ‚ 70 ai sec. XX [6].
document care se înscrie printre comportament agresiv (ex. carasul Reieşind din importanţa zone-
primele mari tratate referitoare la argintiu, murgoiul bălţat, soretele) lor umede în menţinerea stabilităţii

rea zăpezilor şi de viiturile pluviale

(primăvara, vara, toamna) în urma
ploilor puternice [3].
În această zonă sunt amplasa-
te cele mai mari lacuri naturale din
Moldova, Beleu şi Manta, ale căror
suprafeţe şi adâncimi variază semni-
ficativ pe parcursul anului şi depind
mult de nivelul apei din fl. Dunărea
şi r. Prut. Graţie bogăţiei floristice şi
faunistice mari, în 1991 lacul Beleu
şi terenurile adiacente (cu suprafaţa
totală de 1691 ha) au fost declarate
Rezervaţie Ştiinţifică de Stat „Prutul
de Jos”, iar în prezent este iniţiată
crearea Rezervaţiei biosferei „Prutul
de jos” (figura 2) [6].
Toate aceste declaraţii şi intenţii
nobile sunt salutabile, însă necesită
a fi susţinute de acţiuni concrete şi
constructive în acest sens. Cât de
Figura 1. Natura oricum îşi va redobândi terenurile deposedate ilegal (regiu-
larg nu ar fi statutul acestei zone,
nea s. Goteşti)
fără a stimula motivaţia economi-
că şi socială a populaţiei, nu vom
atinge acest obiectiv deosebit de
important şi necesar. Ştiinţa nu
poate exista decât într-o societate
sănătoasă, deschisă pentru apre-
ciere, iar protecţia trebuie să fie
un garant al siguranţei în ziua de
mâine. În aşa fel, promovarea eco-
nomică, culturală şi ştiinţifică a ţării
sunt vectorii sinergetici principali ai
bunăstării ecologice generale.
Materiale şi metode
Materialul ihtiologic a fost colec-

tat pe parcursul anilor 2010-2011
în lunca Prutului Înferior cu ajutorul
plaselor staţionare (dimensiunile la-
turii ochiului 15 mm × 15 mm - 80
mm × 80 mm) şi năvodului pentru
puiet (l = 6 m şi dimensiunile laturii
Figura 2. Lacul Beleu, în perioada viiturilor de primăvară, este o zonă deose- ochiului 5 mm) (figura 3).
bit de importantă pentru reproducerea peştilor Majoritatea indivizilor capturaţi
ecosistemice şi din gradul lor intens adâncimea de 1,6 – 5,4 m şi maluri au fost reîntorşi în apă în stare vie.
de afectare antropică, studiul a abrupte cu o rată de eroziune esti- Pentru studiul de laborator o parte
fost efectuat în partea de sud-vest mată la 20-30 cm pe an (10-12%), neînsemnată s-a fixat în soluţie de
a Republicii Moldova, între oraşul apa având o viteză destul de mare, formol de 4%. Analiza materialului
Cantemir şi satul Giurgiuleşti, unde până la 1,0 m/s (s. Crihana) şi o tur- ihtiologic s-a efectuat prin utilizarea
se găsesc mari întinderi de supra- biditate de până la 1000 g/m³ (fiind metodelor clasice ecologice şi ihtio-
feţe inundabile, cu lăţimea de zeci mult mai mare decât în fl. Nistru). logice [1, 5, 7, 9, 13, 14]. Valorile in-
de kilometri (figura 1). Patul albiei este nisipo-mâlos, ne- dicilor ecologici din tabele sunt ob-
Albia râului, în acest sector, regulat. Mersul anual al nivelurilor ţinute în baza capturilor cu plasele
este mai mult şerpuitoare, cu lăţi- de apă se caracterizează prin creş- staţionare, lungimea - 50 m, numă-
mea preponderentă de 40 - 80 m, teri primăvara, condiţionate de topi- rul probelor (instalărilor) – 5, timpul

Siluridae (1 specie); Ord. Gadifor-

mes, fam. Lotidae (1 specie); Ord.
Gasterosteiformes, fam. Gasteros-
teidae (2 specii); Ord. Perciformes,
fam. Percidae (4 specii), fam. Gobi-
idae (4 specii), fam. Centrarchidae
(1 specie).
Pentru a evidenţia succesiunile
ihtiofaunistice din ultimele decenii,
s-a recurs la analiza literaturii de
specialitate existentă în domeniu,
începând cu datele savanţilor: Popa
L. [16, 17, 18], Grimaliskii V.[11],
Dolghii V. [12] urmate de profeso-
rul Usatîi M. [8], Davideanu G. [4] şi
până în prezent [2] (tabelul 1).
La analiza comparativă a re-
zultatelor din tabelul 1 se observă,
începând cu a doua jumătate a
sec. XX, o scădere semnificativă
a diversităţii ihtiofaunistice în eco-
Figura 3. Metoda de colectare a materialului ihtiologic cu ajutorul năvodaşului
sistemul r. Prut. Acest fapt demon-
de instalare 24 ore. În cazul utilizării logice efectuate în anul 2010-2011, strează efectul negativ major asu-
plaselor cu dimensiuni mai mici ale în ecosistemul Prutului Inferior, s-a pra ihtiofaunei r. Prut provocat de
laturii ochiului (Ø 14, 20 mm), pen- stabilit o componenţă ihtiofaunisti- intensificarea presingului antropic
tru a evita capturile exagerate, s-au că de 41 specii de peşti atribuite la exprimat prin: asanarea, fractura-
folosit câte 25 m de fiecare ochi, cu 11 familii şi 8 ordine: Ord. Acipen- rea, colmatarea, eutrofizarea şi po-
posibilitatea ajustării ulterioare prin seriformes, fam. Acipenseridae (1 luarea tehnogenă a bazinului.
dublarea valorilor. Pentru năvodaş specie); Ord. Clupeiformes, fam. Ca rezultat al activităţilor hidro-
numărul trierilor constituie 10 pen- Clupeidae (1 specie); Ord. Esoci- tehnice de anvergură, cel mai mult
tru fiecare punct de colectare. formes, fam. Esocidae (1 specie); au suferit speciile reofile migratoa-
Ord. Cypriniformes, fam. Cyprini- re şi semimigratoare din familiile:
dae (23 specii), fam. Cobitidae Petromyzontidae, Acipenseridae şi
D1 Subrecedente: <1,1% (2 specii); Ord. Siluriformes, fam. Salmonidae, care, în prezent, sunt
D2 Recedente: 1,1%-2%
D3 Subdominante: 2,1%-5%
D4 Dominante: 5,1%-10%
D5 Eudominante: >10%
C1 Accidentale: < 25%
C2 Accesorii:25,1%-50%
C3 Constante: 50,1%-75%
C4 Euconstante: 75,1%-100%
W1 Accidentale: <0,1%
W2-W3 Accesorii: 0,1%-5%
W4-W5 Caracteristice: 5,1%-100%
Datele obţinute au fost prelu-

crate statistic, utilizând programele
STATISTICA 6,0 şi Excel – 2007.
Valorile indicilor ecologici analitici şi
sintetici exprimă următoarele sem-
nificaţii:
Rezultate şi discuţii
Figura 4. Sabiţe de dimensiuni mari (L – 49 cm şi P- 660 g) sunt frecvent în-
În rezultatul investigaţiilor ihtio- tâlnite în albia r. Prut

Tabelul 1
Diversitatea ihtiofaunei şi succesiunile ihtiocenotice din ecosistemul r. Prut
Albia
Ecosistemul
Bazinul r. Prut r.
l. Beleu l. Manta Prutului
r. Prut (sectorul Prut
Inferior
inferior)
Nr.
Davideanu ş.a.
aa. 1960-1963
aa. 1968-1974
Speciile de peşti
aa.1996-1997
aa.1996-1997
aa.1996-1997
crt.
Usatîi M.
Usatîi M.
Usatîi M.
Popa L.*
Bulat D.
a. 2008
a. 2011
a. 2011
a. 2011
a. 2011
Ord. Petromizontiformes Fam. Petromyzontidae
Eudontomyzon mariae (Berg, 1931)
1 + - - - - - - - -
Chişcar de râu
Ord. Acipenseriformes Fam. Acipenseridae
2 Acipenser ruthenus Linnaeus,1758, Cegă + + + - - - - - +
3 Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828 Viză + - - - - - - - -
Ord. Clupeiformes Fam. Clupeidae
4 Alosa tanaica (Grimm,1901) Rizeafcă - + - + + + + - +
Ord. Salmoniformes Fam. Salmonidae
5 Hucho hucho (Linnaeus,1758) Lostriţă + - - - - - - - -
Salmo trutta fario Linnaeus, 1758
6 + - - - - - - - -
Păstrăv indigen
Oncorhynchus mykiss (Walbaum,1792) Păstrăv
7 + - - - - - - - -
curcubeu
Ord. Esociformes Fam. Esocidae
8 Esox lucius Linnaeus,1758 Ştiucă + + - + + + + + +
Fam. Umbridae
9 Umbra krameri Walbaum,1792 Ţigănuş + - - - - - - - -
Ord. Cypriniformes Fam. Cyprinidae
10 Cyprinus carpio carpio Linnaeus, 1758 Crap + + + + + + + + +
11 Carassius carassius (Linnaeus, 1758) Caracudă + - - - - - - - -
12 Carassius gibelio (Bloch, 1782) Caras argintiu + + + + + + + + +
13 Barbus barbus (Linnaeus,1758) Mreană + + + - + - + + +
Barbus borysthenicus Dybowski, 1862 Mreană
14 + - - - - - - - -
de Nipru
15 Barbus petenyi Heckel, 1852 Mreană vânătă + - - - - - - - -
16 Tinca tinca (Linnaeus, 1758) Lin + - - - - - - - -
17 Chondrostoma nasus (Linnaeus, 1758) Scobar + + + - + - - + +
18 Gobio gobio (Linnaeus, 1758) Porcuşor comun + - - - - - - + -
Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) Porcuşor
19 + + + - + - + + +
de şes
Romanogobio kesslerii (Dybowski, 1862)
20 + + + - + - - + +
Porcuşor de nisip
Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel,
21 - + + + + + + + +
1846) Murgoi bălţat
22 Abramis brama (Linnaeus, 1758) Plătică + + + + + + + + +
Ballerus sapa (Pallas, 1814) Cosac cu bot turtit
23 + + + + + + + + +
(ocheană)
24 Blicca bjoerkna (Linnaeus, 1758) Batcă + + + + + + + + +
25 Vimba vimba (Linnaeus, 1758) Morunaş + + + + + - - + +
26 Rutilus rutilus (Linnaeus, 1758) Babuşcă + + + + + + + + +
27 Rhodeus amarus (Bloch, 1782) Boarţă + + + + + + + + +
28 Aspius aspius (Linnaeus, 1758) Avat + + + + + + + + +
29 Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) Sabiţă + + + + + - + + +
30 Squalius cephalus (Linnaeus, 1758) Clean + + + + + + + + +
31 Leuciscus idus (Linnaeus, 1758) Văduviţă + + + + + + + + +
32 Phoxinus phoxinus (Linnaeus, 1758) Boiştean + - - - - - - - -
Leuciscus leuciscus (Linnaeus, 1758) Clean
33 - + - - - - - - -
mic

Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758)

34 + + + + + + + + +
Roşioară
Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes,
35 + + + + + + + - +
1844) Sânger
Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1845)
36 - - + - + - + - +
Novac
Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844)
37 - - + - + - + - +
Cosaş
38 Leucaspius delineatus (Heckel, 1843) Fufă + + - + + + + + +
39 Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) Obleţ + + + + + + + + +
40 Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) Beldiţă + - - - - - - + -
Fam. Balitoridae
41 Barbatula barbatula(Linnaeus, 1758) Grindel + - - - - - - - -
Fam. Cobitidae
42 Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) Zvârluga + + + - + - + + +
Cobitis elongatoides (Bacescu et Maier, 1969)
43 - - + - + - + + +
Zvârluga de Dunăre
Sabanejewia aurata aurata (De Filippi, 1863)
44 + - - - - - - + -
Câră
45 Misgurnus fossilis (Linnaeus, 1758) Ţipar + + - + - - - + -
Ord. Siluriformes Fam. Siluridae
46 Silurus glanis (Linnaeus, 1758) Somn + + + + + + + + +
Ord. Gadiformes Fam. Lotidae
47 Lota lota (Linnaeus, 1758) Mihalţ + - + - + - - + +
Ord. Gasterosteiformes Fam. Gasterosteidae
48 Pungitius platygaster (Kessler, 1859) Osar + + - - + - + - +
Gasterosteus aculeatus aculeatus (Linnaeus,
49 - - - - + - - - +
1758) Ghidrin
Ord. Sygnathiformes Fam. Sygnathidae
50 Syngnathus abaster (Risso, 1827) Undrea + - - - - - - - -
Ord. Perciformes Fam. Percidae
51 Perca fluviatilis (Linnaeus, 1758) Biban + + + + + + + + +
52 Sander lucioperca (Linnaeus, 1758) Şalău + + + + + + + + +
Gymnocephalus cernuus (Linnaeus, 1758)
53 + + + + + + + + +
Ghiborţ
Gymnocephalus schraetser (Linnaeus, 1758)
54 + - - - - - - + -
Răspăr
Gymnocephalus baloni (Holcík & Hensel, 1974)
55 - - - - + - + - +
Ghiborţ de Dunăre
56 Zingel streber (Siebold, 1863) Fusar + + - - - - - + -
57 Zingel zingel (Linnaeus, 1766) Pietrar + + - - - - - - -
Fam. Gobiidae
Neogobius kessleri (Guenther, 1861) Guvid de
58 - - + - + - - + +
baltă
Neogobius gymnotrachelus (Kessler, 1857)
59 - - + - + - + + +
Mocănaş
Neogobius melanostomus (Pallas, 1814)
60 - - - - - - - + -
Stronghil
Proterorhinus semilunaris (Heckel, 1837)
61 + + - + + + + + +
Moacă de brădiş
62 Neogobius fluviatilis (Pallas, 1814) Ciobănaş + + + + + - + + +
Fam. Centrarchidae
Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) Biban-
63 + + + + + + + + +
soare
Fam. Odontobutidae
Perccottus glenii (Dybowski, 1877)
64 - - - - - - - + -
Guvidul de Amur
Ord. Scorpaeniformes Fam. Cottidae
65 Cottus gobio (Linnaeus, 1758) Zglăvoacă + - - - - - - - -
Cottus poecilopus (Heckel, 1837)
66 + - - - - - - - -
Zglăvoacă pestriţă
Total (specii) 54 37 34 27 40 23 34 41 41
*Unele denumiri de specii descrise în lucrarea din anul 1974 au fost conformate la nomenclatura nouă
10 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

tice sectorului superioar şi mediu
al râului. Pe când altele: carasul
argintiu, obleţul, babuşca, batca,
ghiborţul ş.a au dat dovadă de o
valenţă ecologică excepţională,
majorându-şi semnificativ efective-
le în toate tipurile de ecosisteme.
Este îmbucurător faptul majoră-
rii semnificative a ponderii sabiţei
în capturi până la 7,4 %, ceea ce
denotă schimbarea radicală a stării
populaţiilor acestei specii în com-
paraţie cu fl. Nistru, unde în trecut
avea un rol important în capturile in-
dustriale [8, 11, 12], iar în r. Prut era
o specie accidentală. În prezent,
din cauza pescuitului excesiv cu
plase, sabiţa din fl. Nistru aproape
că a dispărut, iar dificultatea aplică-
rii acestei metode de pescuit în al-
bia r. Prut, a condus la prosperarea
Figura 5. Rizeafca de Dunăre – specie devenită rară în bazinul r. Prut
populaţiei sale, având o structură
de vârstă bine echilibrată (figura 4).
Dacă comparăm studiul diversi-
tăţii ihtiofaunei din albia Prutului In-
ferior efectuată, în anii 1960-1974
(Popa L.) şi 1997-1998 (Usatîi M.),
cu rezultatele actuale, observăm
apariţia următorilor taxoni: guvidul
de baltă, mocănaşul, zvârluga-de-
Dunăre, ghiborţul-de-Dunăre, no-
vacul şi cosaşul, demonstrând in-
fluenţa majoră a ihtiofaunei pontice,
danubiale şi acţiunilor antropohore
în constituirea structurii ihtiocenoti-
ce a Prutului Inferior.
Valorile actuale mai mari ale di-
versităţii ihtiofaunistice din lacurile
Beleu (40 sp.) şi Manta (34 sp.),
în comparaţie cu investigaţiile din
1997-1998 [8], sunt determinate
de unificarea particularităţilor eco-
Figira 6. Ghiborţul de Dunăre – Gymnocephalus baloni (Holčík et Hensel,
sistemului lenic (adică a lacului
1974) – specie nouă pentru ihtiofauna Republicii Moldova
propriu-zis) cu cel lotic (gârlele de
comunicare), însumând, în aşa fel,
extrem de rare, unele nici nu mai in- superior). reprezentanţi atât ai faunei limno-
tră în râu. De asemenea, nu se mai Lucrările de introducere a speci- file, cât şi ai celei reofile (mreana
regăsesc speciile autohtone limno- ilor economic valoroase de origine comună, scobarul, speciile de por-
file, dependente de hidrobiotopul alohtonă (sânger, novac, cosaş) şi cuşor, zvârlugile, osarul, ghiborţul
luncilor inundabile ca: linul, caracu- popularea lor ulterioară (intenţiona- de Dunăre ş.a), demonstrând, în
da, ţiparul şi specia endemică re- tă sau accidentală) a ecosistemelor plus, importanţa integrităţii acestor
lictă- ţigănuşul. În acelaşi timp, se naturale, de asemenea, a condus ecosisteme cu macroecosistemul
observă prosperarea speciilor alo- la majorarea semnificativă a pon- dunărean.
gene şi interveniente cu ciclul vital derii lor în capturi. În comparaţie cu rezultatele ob-
scurt şi mediu din familiile: Gaste- Speciile oxifile ca grindelul, bo- ţinute în anul 2008 (pentru întreaga
rosteidae, Gobiidae, Centrarchidae işteanul, zglăvoca ş.a nu au fost albie) [4], s-au depistat în plus aşa
şi Odontobutidae (cursul mediu şi identificate de noi, fiind caracteris- specii ca: cega, rizeafca, sângerul,
NR. 1(61) februarie, 2012 11

Tabelul 2
Indicii ecologici şi semnificaţia lor pentru speciile de peşti capturate cu ajutorul
plasei staţionare (Ø 14, 20 mm, L = 25+25 m) în primăvara anului 2011 din lacul Beleu
Nr. A D C W
Specia
crt num. % Clasa % Clasa % Clasa
1 Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) Obleţ 234 31,4 D5 100 C4 31,4 W5
Gymnocephalus baloni Holcík & Hensel, 1974 Ghiborţ de
2 176 23,6 D5 100 C4 23,6 W5
Dunăre
3 Gymnocephalus cernuus (Linnaeus, 1758) Ghiborţ 131 17,6 D5 100 C4 17,6 W5
4 Carassius gibelio (Bloch, 1782) Caras argintiu 38 5,1 D4 100 C4 5,1 W4
5 Silurus glanis Linnaeus,1758 Somn 20 2,6 D3 100 C4 2,6 W3
6 Aspius aspius (Linnaeus, 1758) Avat 19 2,5 D3 100 C4 2,5 W3
7 Rutilus rutilus (Linnaeus, 1758) Babuşcă 18 2,4 D3 100 C4 2,4 W3
8 Blicca bjoerkna (Linnaeus, 1758) Batcă 15 2,01 D2 100 C4 2,01 W3
9 Sander lucioperca (Linnaeus, 1758) Şalău 14 1,8 D2 100 C4 1,8 W3
10 Ballerus sapa (Pallas, 1814) Cosac cu bot turtit (ocheană) 12 1,6 D2 80 C4 1,2 W3
11 Perca fluviatilis Linnaeus, 1758 Biban 10 1,3 D2 60 C3 0,8 W2
12 Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) Biban-soare 10 1,3 D2 40 C2 0,5 W2
13 Abramis brama (Linnaeus, 1758) Pătică 9 1,2 D2 80 C4 0,9 W2
14 Cyprinus carpio carpio Linnaeus, 1758 Crap 8 1,07 D1 60 C3 0,6 W2
15 Esox lucius Linnaeus, 1758 Ştiucă 5 0,6 D1 40 C2 0,2 W2
16 Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758) Roşioară 5 0,6 D1 60 C3 0,4 W2
17 Leuciscus idus (Linnaeus, 1758) Văduviţă 4 0,5 D1 40 C2 0,2 W2
18 Rhodeus amarus (Bloch, 1782) Boarţă 3 0,4 D1 40 C2 0,1 W2
19 Neogobius gymnotrachelus (Kessler, 1857) Mocănaş 3 0,4 D1 40 C2 0,1 W2
20 Vimba vimba (Linnaeus, 1758) Morunaş 2 0,2 D1 20 C1 0,05 W1
21 Leucaspius delineatus (Heckel, 1843) Fufă 2 0,2 D1 20 C1 0,05 W1
22 Alosa tanaica (Grimm, 1901) Rizeafcă 1 0,1 D1 20 C1 0,02 W1
23 Barbus barbus (Linnaeus, 1758) Mreană 1 0,1 D1 20 C1 0,02 W1
24 Romanogobio vladykovi (Fang, 1943) Porcuşor de şes 1 0,1 D1 20 C1 0,02 W1
25 Squalius cephalus (Linnaeus, 1758) Clean 1 0,1 D1 20 C1 0,02 W1
26 Neogobius kessleri (Guenther, 1861) Guvid de baltă 1 0,1 D1 20 C1 0,02 W1
Total (exemplare) 743
H(s) = 3,02±0,12; Hr = 0,64±0,02; Is = 0,19±0,008; e = 0,11±0,004
novacul, cosaşul, osarul, ghidrinul năre – Gymnocephalus baloni (Holčík (plasa staţionară, dimensiunea la-
şi ghiborţul de Dunăre (figura 5) et Hensel, 1974) [10] (figura 6). turii ochiului - 20 mm).
N-au fost regăsite: porcuşorul Absenţa speciei în capturile in- Această specie este un model
comun, beldiţa, câra, ţiparul, fusa- vestigaţiilor anterioare [4] presu- elocvent al succesului strategiei de
rul, stronghilul şi guvidul-de-Amur. pune ascensiunea recentă a ei din tipul r, caracteristică celor cu ciclu vi-
Diferenţa neînsemnată în compo- Dunăre (facilitată de înteţirea cala- tal scurt, devenind mult mai adaptate
nenţa specifică este condiţionată mităţilor naturale din ultimul timp), în condiţii de alterare hidrobiotopică
de: metoda de pescuit folosită (sen- cu formarea ulterioară a unor po- şi sărăcire a diversităţii biologice.
sibilitatea deosebită a unor specii la pulaţii numeroase şi relativ izolate Este o specie reofilă cu un com-
efectul electronarcozei şi selectivi- (conform strategiei de tipul r) în re- portament teritorial bine exprimat,
tatea mare a plaselor staţionare la giunea: lacurilor Beleu, Manta, gâr- preferă zonele de la fund, bine oxi-
reprezentanţii bentonici), de pre- lele de comunicare cu r. Prut şi une- genate şi cu substrat tare, dar poate
dilecţiile hidrobiotopice specifice le zone restrânse ale albiei r. Prut. fi întâlnit şi în habitate cu substrat
(porcuşorul comun, câra, beldiţa Ghiborţul de Dunăre este o spe- mâlos şi lipsite de curent. În tim-
- reprezentanţi tipici ai sectoarelor cie de talie mică, descoperită relativ pul verii, în lacurile Beleu şi Manta,
medii şi superioare ale râului) şi de recent (1974), cu un areal geografic când nivelul apei scade brusc, iar
caracterul şi direcţia de răspândire limitat. Dimensiunile maximale ale temperatura creşte, abundenţa sa în
a unor taxoni noi pentru ihtiofauna exemplarelor capturate în lacul Be- capturi se micşorează semnificativ.
ţării (guvidul de Amur – cucereşte leu şi Manta ating valorile: L – 13,8 O parte din populaţie se retrage în
de la nord spre sud, iar ghiborţul de cm şi P – 25 g. Abundenţa relativă gârlele de comunicare, încă funcţio-
Dunăre – în direcţie opusă). maximă se atestă în timpul perioa- nabile, iar cealaltă - se refugiază în
În primăvara anului 2011, a fost de- dei reproducerii naturale, în regiu- r. Prut. Datorită arealului geografic
pistată o specie nouă pentru ihtiofauna nea gârlelor atingând valoarea de deosebit de mic, speciei i se acordă
Republicii Moldova – ghiborţul de Du- până la 70% din totalul capturilor statut special de protecţie pe plan in-
12 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Tabelul 3
plaselor staţionare (Ø 30, 40 mm, L = 50+50 m) în primăvara anului 2011 din lacul Beleu
Nr. D C W
Specia A num.
crt. % Clasa % Clasa % Clasa
Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes, 1844)
3 20 9,04 D4 100 C4 9,04 W4
Sânger
4 Silurus glanis Linnaeus, 1758 Somn 17 7,6 D4 100 C4 7,6 W4
Ballerus sapa (Pallas, 1814) Cosac cu botul turtit
7 12 5,4 D4 80 C4 4,3 W3
(ocheană)
Gymnocephalus baloni Holcík & Hensel, 1974 Ghiborţ de
9 9 4,07 D3 100 C4 4,07 W3
Dunăre
11 Alosa tanaica (Grimm, 1901) Rizeafcă 7 3,1 D3 60 C3 1,9 W3
12 Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758) Roşioară 7 3,1 D3 60 C3 1,9 W3
15 Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1845) Novac 6 2,7 D3 40 C2 1,08 W3
19 Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) Sabiţă 3 1,3 D2 20 C1 0,2 W2
20 Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844) Cosaş 3 1,3 D2 20 C1 0,2 W2
21 Perca fluviatilis Linnaeus, 1758 Biban 3 1,3 D2 40 C3 0,5 W2
23 Vimba vimba (Linnaeus, 1758) Morunaş 2 0,9 D1 20 C1 0,1 W2
24 Chondrostoma nasus (Linnaeus, 1758) Scobar 1 0,4 D1 20 C1 0,09 W1
26 Lota lota (Linnaeus, 1758) Mihalţ 1 0,4 D1 20 C1 0,09 W1
H(s) = 4,21±0,16; Hr = 0,89±0,03; Is = 0,06±0,002; e = 0,16±0,006
ternaţional (Convenţia Berna (anexa

3) [19], Directiva Habitate (anexa 4)
[18], Lista Roşie IUCN) [20].
În prezent, aria de răspândire a
speciei în Republica Moldova este
limitată doar la sectorul Prutului
Inferior, de aceea statutul de rarie-
tate necesită a fi concretizat, fiind
prematură includerea sa în Cartea
Roşie, ediţia a treia.
În scopul evaluării stării struc-
tural-funcţionale a ihtiocenozelor
Prutului Inferior, s-a recurs la cal-
cularea indicilor ecologici pentru di-
verse unelte de pescuit. Primăvara,
în lacul Beleu, se observă cea mai
mare diversitate ihtiofaunistică gra-
ţie migraţiilor trofice şi reproductive
active (tabelul 2).
Din tabelul 2 observăm că în
capturile cu plasele menţionate
speciile multidominante sunt cele Figura 7. Văduviţa – specie inclusă în Cartea Roşie a Republicii Moldova, este vi-
tal dependentă de hidrobiotopul lacului Beleu, unde vine din fl. Dunăre la reproducere
NR. 1(61) februarie, 2012 13

Figura 8. Este doar una din numeroasele fătci de dimensiuni imense, ridicate cu ajutorul platformei cu scripete şi folosite
în timpul migraţiilor peştilor prin gârla Rotaru a lacului Beleu
de obleţ şi ghiborţ. Creşte semni-

ficativ ponderea puietului speciilor
economic valoroase de peşti (cra-
pul, somnul, avatul, şalăul, plătica
ş.a.), în aşa fel, ecosistemul lacului
devenind o zonă deosebit de im-
portantă pentru refugiul şi îngrăşa-
rea progeniturilor.
În capturile cu plasele staţiona-
re cu dimensiunile laturii ochiului de
Ø 30, 40 mm ponderea maximală
o deţin unele specii de cultură (cra-
pul şi sângerul), care au nimerit în r.
Prut ca rezultat al viiturilor puterni-
ce din vara anului 2010 (tabelul 3).
De asemenea, carasul argintiu
ca specie invazivă şi euribiontă, în
condiţii de limnificare devine eudo-
minant (D5) şi euconstant (C4). Se
atestă o abundenţă semnificativă
a avatului şi somnului (pătrunzând
din r. Prut). Primăvara odată cu Figura 9. Împânzirea lacului Beleu cu broscărită, indicator al colmatării şi eu-
creşterea nivelului apei sunt sem- trofizării active
nalate unele specii destul de rare ce atenţie. Şi atunci observăm cea tarea şi refugiul puietului speciilor
(în alte perioade) pentru ecosis- mai mare activitate a altui fenomen, economic valoroase de peşti, ea
temul Prutului ca: ştiuca, cleanul, condamnabil şi ruşinos, cum este devine un mijloc sigur şi simplu de
văduviţa, morunaşul, scobarul, mi- braconajul, reproducătorii şi gene- extragere barbară a biomasei pis-
halţul, mreana, rizeafca-de-Dunăre raţiile viitoare neajungând la boişte, cicole.
ş.a. (figura 7). nimeresc în capcanele braconieri- Începând cu luna mai, lacul se
În aşa fel, în timpul primăverii, lor (figura 8). acoperă aproape totalmente cu
aceste zone au nevoie de o pro- În aceste condiţii, în loc să fie broscăriţă, creându-se condiţii ne-
tecţie deosebită pentru asigurarea realizată menirea naturală a aces- favorabile pentru habitarea şi sta-
condiţiilor necesare de continuare a tei zone, de creare a unor condiţii ţionarea speciilor oxifile de peşti
vieţii. Exemplarele adulte, care sunt favorabile pentru creşterea, dezvol- (figura 9).
conduse de acest instinct, pierd ori-
14 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Tabelul 4
plasei staţionare (Ø 14, 20 mm, L = 25+25 m) în vara anului 2011 din lacul Beleu
Nr. A D C W
Specia
crt. num. % Clasa % Clasa % Clasa
1 Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) Obleţ 193 61,07 D5 100 C4 61,07 W5
Gymnocephalus baloni Holcík & Hensel, 1974 Ghiborţ
2 22 6,9 D4 100 C4 6,9 W4
de Dunăre
12 Abramis brama (Linnaeus, 1758) Plătică 3 0,9 D1 40 C2 0,3 W2
Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758)
14 2 0,6 D1 40 C2 0,2 W2
Roşioară
15 Perca fluviatilis Linnaeus,1758 Biban 2 0,6 D1 20 C1 0,1 W2
16 Rhodeus amarus (Bloch, 1782) Boarţă 1 0,3 D1 20 C1 0,06 W1
17 Neogobius kessleri (Guenther, 1861) Guvid de baltă 1 0,3 D1 20 C1 0,06 W1
H(s) = 2,31±0,14; Hr = 0,56±0,03; Is = 0,38±0,02; e = 0,13±0,008
la Manolescu, fiind mai adâncă,

4.5 4.21 au fost pescuiţi cu undiţe electrice
4 3,70 (localnicii le mai spun “bâzâiacul”).
3.5 3.006 Cantităţi enorme de puiet de crap
3 au fost comercializate la pieţele
2.5 H(s) locale (la preţ de 10 lei/kg), peste
2 Is câţiva ani acest puiet avea să se
1.5 maturizeze devenind factori impor-
e
1 tanţi în menţinerea productivităţii
0.5 0.06 0.16 0,20 0.18 0,10 0.19 piscicole.
0 La analiza dinamicii sezoniere a
Primăvara (26 sp.) Vara (16 sp.) Toamna (19 sp.) valorilor indicilor ecologici sintetici în
ihtiocenoza lacului Beleu observăm,
Figura 10. Dinamica sezonieră a valorilor indicilor ecologici sintetici în ihtioce- primăvara, cea mai mare valoare
noza lacului Beleu a indicelui de diversitate Shannon
(Hs) (4,21), când creşte diversitatea
Structura specifică a ihtioceno- s-au concentrat, în special, speciile specifică şi ponderea fiecării specei
zei lacului Beleu depinde în mare eurioxibionte şi euriterme cu ciclu în ihtiocenoză (figura 10).
parte de regimul hidrologic, de gra- vital scurt şi mediu (obleţul, cara- Vara valoarea lui Hs scade
dienţii termici, gazoşi şi se poate sul argintiu, babuşca, batca ş.a.), brusc (3,006) din cauza instalării
modifica semnificativ pe parcursul de asemenea, puietul unor specii condiţiilor abiotice neprielnice spe-
anului. Cu creşterea nivelului apei economic valoroase de peşti ca: ciilor stenobionte, iar toamna creşte
în fl. Dunărea, peştii se deplasează crapul, sângerul, novacul, cosaşul, neînsemnat (3,70) (seceta a durat
activ în amonte pe Prut, intrând şi somnul, plătica, ş.a. (tabelul 4). aproape toată toamna) graţie inten-
prin gârlele de comunicare în lacu- Seceta îndelungată a înrăutăţit sificării migraţiilor trofice înainte de
rile Beleu, Manta. şi mai mult condiţiile de trai în acest iernare.
În vara anului 2011, starea ihti- ecosistem puternic colmatat, gâr- Situaţia este diametral opusă
ofaunei acestui ecosistem a suferit lele funcţionau cu dificultate (cea a în cazul valorilor indicelui Simpson
modificări esenţiale. În lac, din ca- Nevodului a secat complet), iar bio- (Is) şi echitabilităţii (e), ce desem-
uza scăderii nivelului apei, creşterii masa piscicolă a fost puternic afec- nează creşterea ponderii (domină-
temperaturii şi micşorării concen- tată de ravagiile pelicanilor. rii) unor specii în timpul verii (cra-
traţiei oxigenului solvit au rămas şi Peştii, care s-au retras în gâr-
NR. 1(61) februarie, 2012 15

Toate aceste rezultate, precum

şi analiza comparativă a ritmului
de creştere al carasului argintiu
din lacul Beleu, capturat în primă-
vara acestui an (când nivelul apei
era ridicat), denotă formarea unei
populaţii locale, sau mai exact a
unei forme ecologice cu ritm lent de
creştere, care s-a adaptat perfect la
alternările mari ale gradienţilor de
mediu, mobilizându-şi potenţialul
vital la diferite nivele de organizare
(sub- şi supraorganismic).
Tabloul ihtiologic în ecosistemul
bălţilor Manta este asemănător cu
cel al lacului Beleu, cu unele par-
ticularităţi în ponderea speciilor
economic valoroase de peşti şi di-
versitatea specifică (Beleu – 40 sp.,
Manta – 34 sp.). Dacă în capturi-
le cu plasele staţionare (Ø 30, 40
Figura 11. Colmatarea activă a ecosistemului poate conduce la dispariţia sa
mm) crapul în lacul Beleu deţinea
totală (Manta)
în timpul verii supermaţia numeri-
pul, sângerul, carasul argintiu ş.a.) predomină masculii (60%), ceea că (39,8 %) asupra sângerului (8,5
şi omogenizării ihtiocenotice mai ce este un caz foarte rar, fiind un %) şi novacului (1,8 %), atunci în
mari primăvara şi toamna. indicator important al condiţiilor ne- Manta sângerul era specia cea mai
Însă, nu doar schimbări la nivel favorabile, stabilite pe timp de vară. numeroasă şi frecventă (abundenţa
ihtiocenotic au fost depistate. Ana- De asemenea, ritmul de creştere al relativă fiind 34,5 % iar la crap – 9,9
liza stării structural-funcţionale a exemplarelor capturate este foarte %). În aşa fel, biomasa piscicolă în
populaţiei de caras argintiu a pus în lent. În iulie, carasul argintiu, la vâr- aceste ecosisteme acvatice este
evidenţă o serie de modificări esen- sta de peste 2 ani, avea greutatea constituită în special din specii de
ţiale ce au loc în această perioadă medie de 57 g şi lungimea (l) – 13,0 cultură, pătrunse în timpul viiturilor
şi poate servi ca exemplu elocvent cm, la 3 ani: greutatea – 95 g şi lun- din 2010 şi speciilor cu ciclul vital
de bioindicaţie a calităţii mediului. gimea 14, 5 cm, iar la 4 ani greuta- scurt (în special obleţul şi ghiborţii)
În structura de sex a populaţiei tea 138 g şi lungimea respectiv de şi mediu (babuşca, carasul argintiu
de caras argintiu s-a constatat că 17,5 cm. şi batca).
Ghiborț de Dunăre 13 Ghiborț de Dunăre 280

Ghiborț 20 Ghiborț 440
Biban 1 Biban 45
Somn 1 Somn 39
Speciile de pești
Obleț 3 Obleț 119

Speciile de pești
Roșioară 3 Roșioară 111

Avat 1 Avat 56
Babușcă 101 Babușcă 3930
Batcă 38 Batcă 900
Plătică 2 Plătică 47
Caras argintiu 8
Caras argintiu 175
Crap 80
Crap 1
0 20 40 60 80 100 120 0 1000 2000 3000 4000 5000

Efectivul, ex. Biomasa, g
Figura 12. Diversitatea, efectivul şi biomasa speciilor de peşti capturate cu ajutorul plasei staţionare (Ø 20 mm, L = 50
m) în lacul Manta, septembrie 2011
16 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Biban-soare 7 Biban-soare 105
Biban 37 Biban 3570

Speciile de pești
Speciile de pești
Obleț 2 Obleț 65
Roșioară 1 Roșioară 49
Avat 2 Avat 126
Batcă 4 Batcă 193
Caras argintiu 72 Caras argintiu 1200
0 20 40 60 80 0 1000 2000 3000 4000

Efectivul, ex Biomasa, g
m) în zona inundată de lângă satul Stoianovca (r-nul Cantemir), septembrie 2011
În acest ecosistem se constată, versitatea ihtiocenotică, ponderea daţiilor din vara anului 2010, situat
de asemenea, un presing enorm al speciilor şi starea lor morfo-func- lângă satul Stoianovca, r-nul Can-
pescuitului ilicit. Pe lângă faptul că ţională. Din grafice (figura 12) ob- temir, iar celălalt – în zona de con-
lacul este împânzit cu plase staţio- servăm dominanţa în capturi (după fluenţă a r. Prut cu gârla Nevodului.
nare de diferite dimensiuni (prepon- efectiv şi biomasă) a babuştei, ur- Figurile 12, 13, 15, precum şi
derent de 30-40 mm), sunt folosite mată de batcă, ghiborţul comun, alte date acumulate evidenţiază
activ diverse metode de gonire a ghiborţul-de-Dunăre şi carasul ar- dinamica succesională şi legităţile
peştelui, micşorând şi mai mult gintiu. La analiza morfometrică a de formare a ihtiocenozelor zonelor
şansa de supravieţuire, iar când ghiborţului comun şi ghiborţului de proaspăt inundate.
peştele nu se mai prinde pescarii Dunăre am identificat indivizi cu Bibanul (figura 13), cu toate că
se plâng „că nu vine apa din Du- caractere comune pentru ambele este puţin numeros în r. Prut, ni-
năre” şi aşa viitură după viitură, an specii, ceea ce demonstrează hibri- merind în condiţii favorabile, poate
după an, omul foloseşte abuziv şi darea lor activă graţie suprapunerii provoca explozii numerice (acelaşi
imprudent darurile naturii. nişelor spaţiale. Prezenţa în capturi tablou ihtiologic fiind observat şi în
Din cauza procesului de colma- a 3 ex. de obleţ de dimensiuni mari heleşteiele proaspăt inundate ale
tare activă, adâncimea apei în aces- (la unul din ei L-22 cm şi m- 46 g), crescătoriei piscicole Cahul). De
te două ecosisteme naturale a scă- denotă presingul foarte mic din par- asemenea, carasul argintiu şi oble-
zut la valori extreme (în medie 30-40 tea răpitorilor şi pescarilor, o struc- ţul sunt primii care devin dominaţi
cm), iar stratul de aluviuni (nămol) tură de vârstă echilibrată şi o popu- în ecosistem, se observă o creştere
în unele locuri atinge grosimea mai laţie foarte numeroasă (constatată continuă a efectivelor de sorete şi
mare de un metru (figura 11). cu plasele de dimensiuni mai mici batcă, care în majoritate sunt repre-
Toate aceste circumstanţe în ale laturii ochiului, 14 mm). zentaţi de grupuri de vârstă tânără.
viitorul apropiat pot conduce la im- În aşa fel, concluzionăm că în În largul zonei, în cârduri mici se
posibilitatea funcţionării gârlelor şi ecosistemul lacului Manta biomasa capturează puiet de avat (destul de
secarea completă a acestor comori piscicolă este constituită, în mare numeros în r. Prut), nişa spaţială a
naturale. parte, din puietul speciilor de cul- căruia diferă de cea a bibanului.
Pentru a demonstra deficitul pu- tură (sânger, crap, novac, cosaş) În aşa fel, se poate afirma că
ietului speciilor native economic va- pătrunse cu viiturile din vara anului într-o ihtiocenoză nou-formată, ca
loroase în ecosistemele menţionate 2010 (în prezent fiind activ deci- rezultat al viiturilor puternice, di-
şi biomasa exagerată şi nevalorifi- mate) şi speciilor agresive, şi euri- versitatea ihtiofaunistică nu poate
cată a speciilor cu ciclul vital scurt, bionte cu ciclul vital mediu (babuş- fi mare, fiind constituită din specii
vom evidenţia unele valori ale cap- ca, batca, carasul argintiu) şi scurt pioniere, de obicei necaracteristi-
turilor obţinute cu ajutorul plasei (obleţul şi ghiborţii). ce ecosistemului de origine (albi-
staţionare cu dimensiunile laturii Luând ca reper aceeaşi unealtă ei), dar care posedă un mecanism
ochiului de 20 mm şi lungimea de de pescuit s-au efectuat investigaţii specific de răspândire şi creştere a
50 m (figura 12). comparative în alte două ecosis- efectivelor. Această afirmaţie este
Plasa staţionară este o unealtă teme acvatice, de vârstă şi origine susţinută şi de cazuri de capturare
selectivă, dar care ne poate de- diferită (figura 13, 15). Primul este cu năvodaşul în unele zone inun-
monstra date exacte cu privire la di- unul nou, format în rezultatul inundate, ulterior izolate a speciilor de:
NR. 1(61) februarie, 2012 17

care taxon fiind reprezentat printr-o

pondere optimală în relaţii cu cele-
lalte specimene. În aşa fel, ecosis-
temul devenind mai rigid şi rezis-
tent la ravagiile intruşilor.
Din figura 15 se observă o di-
versitate mai mare în zona de con-
fluenţă, în comparaţie cu ecosiste-
mele nou-formate, însă ponderea
semnificativă a unor specii euribi-
onte ca: speciile de ghiborţ, babuş-
ca, batca denotă unele procese ne-
gative de limnificare a faunei rivera-
ne şi eliminare continuă a taxonilor
nativi cu ciclul lung de viaţă.
Instalarea diverselor plase staţi-
onare, nemijlocit în albia r. Prut (s.
Ţiganca), demonstrează această
afirmaţie, speciile multidominante
fiind: puietul de sânger, batcă şi
obleţ.
Figura 14. Pieirea în masă a peştilor în zonele inundate supuse secării
De asemenea, din figura 15 ob-
servăm diversitatea satisfăcătoare
sorete, biban, murgoi-bălţat, caras retragerea apei, primele părăsesc a unor specii ihtiofage, ca reacţie
argintiu, zvârlugă ş.a., care de fapt aceste zone, iar puietul lor protejat de răspuns la excesul prăzii (repre-
sunt puţin numeroase în albia râu- şi asigurat trofic aşteaptă o nouă zentat în special de obleţ).
lui Prut, dar în condiţii de creştere venire a apelor râului. La momentul actual se poate
bruscă a nivelului apei preiau strate- Ciclismul viiturilor, anterior era afirma, cu certitudine, că efective-
gia „dispersiei rapide”, majorându- bine determinat, adaptându-se şi le de avat, somn şi şalău în albia r.
şi ulterior local efectivele conform conformându-se la cel biologic. În Prut ating valori favorabile (tabelul
modelului de tipul r. De asemenea, prezent, însă, aceste legităţi biolo- 5). Problema constă în structura lor
în aceste zone inundate este pre- gice nu coincid cu fenomenele hi- de vârstă, fiind reprezentată în spe-
zent şi puietul unor specii economic drologice (reglate artificial), cauzân- cial de grupele de tineret.
valoroase ca: ştiuca, avatul, şalăul, du-se perturbări morfo-funcţionale Din tabelul 5 observăm că în
crapul, sângerul, somnul ş.a., care majore, deficit de boişte şi pieirea capturile cu plasa staţionară (di-
pătrund intenţionat într-un mediu în masă a peştelui izolat de diverse mensiunile laturii ochiului de 50
ferit de duşmani, bogat în hidrobi- obstacole antropice (figura 14). mm), speciile eudominante şi do-
onţi furajeri şi substanţe biogene În albia r. Prut ihtiocenoza s-a minante de peşti sunt: sângerul
generatoare de viaţă. Indivizii din format sub influenţa unei selecţii (D5), avatul (D5), plătica (D5), sa-
grupele de vârstă superioare, cu stabilizatoare bine accentuate, fie- biţa (D4), crapul (D4), cosaşul (D4)
Ghiborț de Dunăre 34 Ghiborț de Dunăre 645

Ghiborț 21 Ghiborț 365
Șalău 1 Șalău 34
Biban 8 Biban 250
Speciile de pești
Speciile de pești
Somn 2 Somn 92
Obleț 1 Obleț 37
Văduviță 1 Văduviță 42
Avat 3 Avat 138
Babușcă 32 Babușcă 1050
Batcă 27 Batcă 660
Ocheană 2 Ocheană 52
Caras argintiu 2 Caras argintiu 44
0 10 20 30 40 0 200 400 600 800 1000 1200

Efectivul, ex. Biomasa, g
m) în r. Prut confluenţă cu gârla Năvodului, septembrie 2011
18 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Tabelul 5
plasei staţionare (Ø 50 L = 50 m (25+25 m)) în albia r. Prut, s. Ţiganca, în perioada de
toamnă 2011
Nr. A D C W
Specia
crt. num. % Clasa % Clasa % Clasa
1 Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes, 1844) Sânger 41 30,5 D5 100 C4 30,5 W5
4 Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) Sabiţă 10 7,4 D4 80 C4 5,9 W4
6 Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844) Cosaş 7 5,2 D4 60 C3 3,1 W3
9 Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1845) Novac 5 3,7 D3 60 C3 2,2 W3
12 Chondrostoma nasus (Linnaeus, 1758) Scobar 2 1,4 D2 20 C1 0,2 W2
16 Lota lota (Linnaeus, 1758) Mihalţ 1 0,7 D1 20 C1 0,1 W2
17 Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 Cegă 1 0,7 D1 20 C1 0,1 W2
H(s) = 3,23 ± 0,19; Hr = 0,79 ± 0,04; Is = 0,15 ± 0,009; e = 0,19 ± 0,01
(la care în ultimul timp s-a majorat

efectivul), cega, văduviţa, mihalţul
şi scobarul (figura 16).
E alarmant faptul că ia amploa-
re pescuitul ilicit în albie cu unelte
înţepătoare. Această îndeletnicire
barbară este răspândită nu doar
la noi, dar şi în partea României
şi este condiţionată de specificul
hidrobiotopic, ce nu permite insta-
larea plaselor staţionare (ca de
exemplu în fl. Nistru).
Albia meandrată condiţionează
formarea unor locuri bine delimita-
te, unde se concentrează bioma-
sa piscicolă. Şi atunci, cu ajutorul
„smâcului”, se pot extrage cantităţi
enorme de peşti (în gropile de ier-
nare sau locurile de staţionare cu
apă liniştită şi adâncă), mult peşte
fiind rănit, generează noi focare de
Figura 16. Cega – specie vulnerabilă, ce necesită includerea necondiţionată infecţie. Dar cel mai mare impact
în ediţia a III-a a Cărţii Roşii al acestei metode de pescuit este
şi şalăul (D4). Valorile pentru somn uni mai mici ale laturii ochiului). Ca- afectarea procesului fiziologic de
sunt diminuate din cauza perioadei rasul argintiu este puţin numeros în iernare, când gropile nu-şi mai pot
nepotrivite de pescuit (noiembrie), albie din cauza biotopului nespeci- îndeplini funcţiile ecologice, iar peş-
iar batca este reprezentată de un fic de habitare (preferând ecosiste- tele nu poate ierna liniştit.
singur exemplar, dar cu dimensiuni mele lenice), dar valenţa ecologică Investigaţiile efectuate cu ajuto-
impresionante (L- 21 cm, şi P- 238 largă nu-l limitează în timp şi spaţiu. rul năvodaşului pentru puiet în dife-
g), ceea ce denotă o populaţie cu o Este deosebit de importantă rite ecosisteme ale Prutului Inferior
structură de vârstă sănătoasă (fiind semnalarea speciilor cu divers sta- constată supremaţia numerică a
numeroasă în plasele cu dimensi- tut de rarietate ca: mreana comună obleţului, carasului argintiu, murgo-
NR. 1(61) februarie, 2012 19

de baltă şi cantitatea imensă de

ejecţii metabolice, putrefacţia celor
vânate şi negăsite de vânători, a
stimulat dezvoltarea vigilentă a zo-
oplanctonului, servind ca supliment
nutritiv important la seminţele înalt
calorice. De asemenea, toamna
caldă şi lungă, din acel an, a pre-
lungit şi mai mult perioada activităţii
trofice a crapului. În rezultat, avem
o creştere extraordinar de rapidă,
provocată de o asigurare nutritivă
excelentă.
În al doilea şi al treilea caz pu-
ietul de crap a nimerit într-un canal
de drenaj nefuncţionabil, şi pe su-
prafaţa unei păşuni inundate. La
cel din canal, unde nici volumul ac-
vatic nu-i este caracteristic, şi nici
baza trofică satisfăcătoare, ritmul
de creştere a înregistrat o stagnare
Figura 17. Capturarea în masă a sângerului prin canalul de drenare lângă s.
semnificativă.
Goteşti.
În prezent, importanţa strate-
iului-bălţat, babuştei şi ghiborţului, numeric obleţul, sângerul, crapul şi gică majoră a zonelor umede în
în unele biotopuri a: boarţei, zvârlu- carasul argintiu. restabilirea resurselor biologice
gii, ciobănaşului, soretelui, bătcii şi Cantitatea puietului de crap, acvatice este, de asemenea, com-
osarului. Din puietul speciilor eco- sânger, novac şi cosaş, în zonele promisă de activitatea reglării iraţio-
nomic valoroase o pondere semni- inundate ale luncii Prutului depin- nale, adesea paradoxale a nivelului
ficativă are: crapul, sângerul, avatul de în mare parte de: efectivul pă- apei din râul Prut. În iulie 2011 la
şi somnul. Însă, în toate cazurile se truns, baza trofică formată şi rata reproducătorii de crap capturaţi în
observă o repartizare spaţială bine extragerilor pescăreşti. Pescuitul albie, în regiunea s. Stoianovca şi
exprimată, dependentă de predi- de control (19.07.2011) în regiu- s. Ţiganca, ovarele se aflau în stare
lecţiile hidrobiotopice ale specime- nea s. Stoianovca (lângă pichet), de resorbţie totală, ceea ce denotă
nelor. cu ajutorul năvodului pentru puiet ratarea reproducerii ca rezultat al
Un caz elocvent de repartizare (lungimea de 20 m) a constatat o condiţiilor nesatisfăcătoare în tim-
spaţială neuniformă a hidrobionţilor producţie piscicolă de 21 kg/ha şi o pul perioadei de înmulţire. Având în
este pescuitul cu ajutorul năvoda- diversitate de 16 sp. de peşti. Spre vedere specificul malurilor abrupte
şului în zona inundabilă de lângă s. sfârşitul anului 2011, în majoritatea şi înalte în albia Prutului Inferior,
Goteşti, la confluenţa r. Larga cu r. acestor ecosisteme acvatice provi- este necesar de a ridica şi a men-
Prut. Înainte de a colecta materialul zorii, a rămas doar carasul argintiu, ţine nivelul hidrologic în timpul pe-
ihtiologic (14.09.2011) în această iar existenţa lui de mai departe este rioadei de prohibiţiei, la valori mai
zonă, autorităţile locale au săpat un pusă în pericol ca rezultat al secării mari, ca accesibilitatea speciilor fi-
canal de drenaj, prin care apa se lor rapide. tofile la boişte să fie o regulă incon-
scurgea în r. Prut. Primul a început Diferenţa în ritmul de creştere testabilă pentru organele abilitate.
să treacă prin el sângerul, fiind cap- este şi mai elocventă. Ca exemplu, De asemenea, în această pe-
turat (în cantităţi enorme) cu ajuto- crapul în zona inundată de lângă s. rioadă este necesar de a asigura
rul minciogurilor de către localnici Stoianovca (calea ferată) la vârsta o protecţie mai eficientă a celor
(figura 17). de 1+ atingea greutatea medie de mai importante boişti, ca perioada
În alt canal, care comunica cu 1760 g, pe când la aceeaşi vârstă, nupţială să devină o sărbătoare nu
zona inundată, unde apa era mai dar în alte două biotopuri (s. Go- pentru pescari, dar pentru peşti.
rece şi mai adâncă, în capturi do- teşti) avea valorile medii de 175 g În concluzie ne rămâne încă o
mina batca, obleţul şi ciobănaşul, şi respectiv 340 g. dată să afirmăm cele spuse anteri-
iar în capătul său orb, unde adân- În primul caz puietul de crap a or, o bunăstare ecologică presupu-
cimea era mai mică şi apa mai nimerit într-un habitat foarte bine ne cultivarea valorilor economice,
caldă, speciile dominante erau: bi- asigurat trofic, unde era prezentă sociale şi politice ale ţării, şi să-i fim
banul, carasul argintiu, mocănaşul cultura de floarea-soarelui, iar ul- recunoscători Dunării că mai avem
şi zvârluga. În largul zonei domina terior concentraţia mare a păsărilor peşte în Prut.
20 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Concluzii sistemul Prutului Inferior a crescut 9. Берг Л. С., Рыбы пре-

semnificativ ca rezultat al calamită- сных вод СССР и сопредельных
1. În rezultatul investigaţiilor ţilor naturale majore din vara anului стран. Части 1-3. Изд. 4. Изд.- во
ihtiologice efectuate în ecosistemul 2010, iar cea a speciilor native cu АН СССР. М-Л., 1948-1949, c. 925.
Prutului Inferior, în anul 2011 s-a ciclul vital lung este în descreştere 10. Булат Дм. E., Бу-
stabilit o componenţă ihtiofaunisti- continuă, fiind oportună reproduce- лат Дн. Е. Ерш дунайсий –
că de 41 specii de peşti atribuite la rea lor în captivitate. GYMNOCEPHALUS BALONI
11 familii şi 8 ordine: Ord. Acipen- 8. Deficitul boiştilor pentru HOLČÍK ET HENSEL, 1974
seriformes, fam. Acipenseridae (1 speciile fitofile de peşti în albia r. новый вид для ихтиофау-
specie); Ord. Clupeiformes, fam. Prut (maluri înalte şi abrupte) im- ны Молдовы. Сучаснi пробле-
Clupeidae (1 specie); Ord. Esoci- pune protecţia deosebită a zonei ми теоретичноï i практичноï
formes, fam. Esocidae (1 specie); umede din lunca Prutului Inferior, iхтиологiï. / Тези IV Мiжнородноï
Ord. Cypriniformes, fam. Cyprini- precum şi menţinerea nivelului hi- iхтiологiчноï науково-практичноï
dae (23 specii), fam. Cobitidae drologic optimal în timpul perioadei конференцiï. Одеса, Фенiкс,
(2 specii); Ord. Siluriformes, fam. de reproducere. 2011, с. 43-45.
Siluridae (1 specie); Ord. Gadifor- 11. Гримальский В. Л. Биоло-
mes, fam. Lotidae (1 specie); Ord. Bibliografie гия водоемов бассейна реки Прут
Gasterosteiformes, fam. Gasteros- В: Гидробиологические и рыбохо-
teidae (2 specii); Ord. Perciformes, 1. Bănărescu P. Fauna R. P. зяйственные исследования во-
fam. Percidae (4 specii), fam. Gobi- R., vol. XIII, Pisces Osteicthyes, доемов Молдавии. Вып. 1, изд.
idae (4 specii), fam. Centrarchidae Bucureşti, Ed. Acad., 1964, p. 958. «Картя молдовеняскэ», Кишинев,
(1 specie). 2. Bulat Dm., Bulat Dn., Fulg 1970, с. 5-77.
2. A fost identificată o specie Nina. Studiu preliminar privind sta- 12. Долгий В. Н. Ихтиофауна
nouă pentru ihtiofauna Republicii rea ihtiofaunei lacului Beleu. Mate- бассейнов Днестра и Прута, со-
Moldova – ghiborţul de Dunăre - rialele Simpozionului ştiinţific inter- временное состояние, генезис,
Gymnocephalus baloni Holčík et naţional Rezervaţia „Codrii”, Ştiinţa экология и биологические осно-
Hensel, 1974. 2011, p. 78-81. вы рыбохозяйственного исполь-
3. A fost constatată ameliora- 3. Cazac V. ş.a. Resursele зования. Изд. «Штиинца», Киши-
rea efectivului populaţiei sabiţei în acvatice ale Republicii Moldova. нев, 1993, 322 с.
r. Prut, ponderea sa majorându-se Ştiinţa 2007, 247 p. 13. Коблицкая А. Ф. Опреде-
până la 7,4 % (specie aproape dis- 4. Davideanu Gr. ş.a. Ihtiofau- литель молоди пресноводных рыб,
părută în bazinul nistrean). na rîului Prut. Societatea Ecologică изд. Легкая и пищевая промыш-
4. Starea efectivului popula- pentru Protecţia şi Studierea Florei ленность. Москва, 1981, 209 c.
ţiilor unor specii ihtiofage de peşti şi Faunei Sălbatice AQUATERRA. 14. Правдин И. Ф. Руковод-
din r. Prut ca: avatul, somnul şi şa- Societatea Bioremedierii Ecosiste- ство по изучению рыб. Москва,
lăul atinge valori satisfăcătoare (ca melor Acvatice şi Umede „Euribi- 1966, 376 с.
reacţie de răspuns la abundenţa ont”, Iaşi, 2008, 80 р. 15. Попа Л. Л. Фрунза М. А.
prăzii), însă în structura de vârstă 5. Kottelat M., Freyhof J., Панас Е. А. Морфоэкологиче-
domină grupele tinere, ceea ce de- Handbook of European Freshwater ская характеристика некоторых
notă un presing semnificativ al pes- Fishes, ed. Delemont, Switzerland, промысловых рыб р. Прут. B: Ры-
cuitului. 2007, 646 p. бохозяйственное исследования
5. Structura specifică a ihtio- 6. Mihailescu C. ş.a. Resur- прудов и естественных водое-
cenozelor lacului Beleu şi Manta sele naturale Vol. 1. Colecţia Me- мов Молдавии. Кишинев. 1985. с.
depinde, în mare parte, de regimul diul geografic al Republicii Moldo- 101-110.
hidrologic, de gradienţii termici, ga- va. Chişinău, Ştiinţa, 2006, 183 p. 16. Попа Л. Л. Рыбы бассей-
zoşi şi se poate modifica semnifica- 7. Năvodaru I. ş.a. Estimarea на реки Прут. изд. Штиинца, Ки-
tiv pe parcursul anului. stocurilor de peşti şi pescăriilor. În: шинев 1976, 88 с.
6. În pofida presingului an- Metode de evaluare şi prognoză a 17. Попа Л.Л. Рыбы Молда-
tropic accentuat asupra resurselor resurselor pescăreşti. Editura Do- вии. изд. «Картя молдовеняскэ»,
piscicole din sectorul inferior al r. brogea, 2008, p. 46-61. Кишинев, 1977, 200 с.
Prut, valorile cantitative ale lor se 8. Usatîi M. Evoluţia. conser- 18. http://ec.europa.eu/envi-
menţin graţie migraţiilor active din varea şi valorificarea durabilă a ronment/nature/legislation/habitat-
fl. Dunărea şi pătrunderii acciden- diversităţii ihtiofaunei ecositemelor sdirective/index_en.htm
tale sau populărilor intenţionate cu acvatice ale Republicii Moldova. / 19. w w w . n a t u r e . c o e . i n t /
specii de cultură. Autoreferat la teza de doctor ha- english/cadres/berne.htm
7. Ponderea speciilor aloge- bilitat în ştiinţe biologice. Chişinău, 20. http://www.redlist.org
ne (sânger, novac, cosaş) în eco- 2004, 48 p. 21. www.ramsar.org
NR. 1(61) februarie, 2012 21

ARBORII OCROTIŢI DE STAT DIN MOLDOVA

Gheorghe POSTOLACHE,
profesor, dr. hab. în biologie, Grădina Botanică (Institut), AŞM
Abstract: The assessment of the present state of 433 protected trees located in 158 places in Moldova
is made. Evaluated trees are protected by state and belong to 29 tree species. From the total of protected
trees, 60 trees have been assigned to the category of healthy trees. The rest of protected trees are affected
by natural and human impacts.
Key words: protected trees, secular trees, natural and human impacts, conservation of protected trees.
INTRODUCERE Arborii ocrotiţi de stat au fost gorii: 1 - arbori sănătoşi, 2- arbori

afectaţi de impacturi naturale şi cu coroana parţial afectată de arbo-
Arborii ocrotiţi sunt exemplare antropice. Unii au fost doborâţi de rii invecinaţi, 3 - arbori afectaţi de
solitare sau grupuri mici izolate de vînturi, alţii s-au uscat, de aceea a construcţii, 4 - arbori cu coroana
arbori, remarcabili prin vârstă, di- apărut necesitatea aprecierii stă- substanţial afectată (rupturi), 5 - ar-
mensiuni, frumuseţe, raritate, sau rii actuale a acestor arbori. În anii bori cu tulpina afectată (scorburi,
prin faptul că au fost martorii unor 2010-2011, în cadrul proiectului bolfe etc.), 6 - arbori total doborâţi
evenimente istorice. ”Validation of the current system of de vânt, uscaţi.
Aceşti arbori au fost remarcaţi protected area system by exhausti- În text este folosită numerotarea
şi atribuiţi la o categorie aparte – ve inventories of plant species and arborilor în corespundere cu Legea
a arborilor seculari. În „Legea pri- animal species”, a fost cercetată privind fondul ariilor naturale prote-
vind fondul ariilor naturale protejate starea actuală a arborilor ocrotiţi de jate de stat, adoptată prin Hotărâ-
de stat”, adoptată de Parlamentul stat. rea Parlamentului Republicii Mol-
Republicii Moldova (1998) a fost dova nr. 1538-XIII din 25.02.1998.
separată categoria de Arii naturale MATERIALE ŞI METODE
protejate, Monumente ale naturii,
c) botanice, b) arbori seculari. Pentru descrierea arborilor REZULTATE ŞI DISCUŢII
În anexa 3 a acestei legi sunt înse- ocrotiţi de stat a fost elaborat un
raţi 433 arbori seculari care cresc concept care include: vârsta (ani), În Republica Moldova au fost lu-
în 158 de amplasamente. Această înălţimea (m), perimetrul tulpinii aţi sub protecţia statului 433 arbori,
listă a arborilor ar putea fi consi- (cm), diametrul tulpinii (cm, măsu- din 158 de amplasamente. Aceşti
derată ca registru actual al arbori- rat la înălţimea de 1,3 m), diametrul arbori aparţin la 29 specii de plante
lor ocrotiţi din Moldova. Analizând coroanei (m), înălţimea coroanei vasculare. După provenienţă arbo-
vârsta arborilor incluşi în anexa 3 a (m), numărul de craci, numărul de rii protejaţi de stat pot fi împărţiţi în
legii, am evidenţiat că arborii din 20 ramuri uscate, starea de sănătate două categorii: arbori autohtoni-
de amplasamente au o vârsta mai (scara de 6 baluri), impacturi na- (fag, frasin, gorun, paltin de câmp,
mică de 100 de ani şi deci nu cores- turale şi antropice, recomandări păr, plop alb, plop cenuşiu, scoruş,
pund acestei categorii. De aceea privind ameliorarea stării copacu- stejar pedunculat, tei, ulm) şi arborii
propunem ca această categorie de lui. Pentru fiecare arbore au fost alohtoni (alun turcesc, brad cauca-
arbori să fie numită categoria arbo- determinate coordonatele (latitudi- zian, castan porcesc, cedru de Ca-
rilor ocrotiţi de stat. Este o catego- ne, longitudine, altitudine) cu GPS lifornia, duglas verde, glădiţă, ma-
rie aparte de monumente ale naturii de tipul Oregon-300 şi făcute foto. clura pomiferă, molid argintiu, molid
de importanţă naţională, de valoare Conform acestui concept au fost de Canada, pin moale, pin negru,
istorică şi cultural-educativă. Unii cercetaţi 433 de arbori din 158 de platan occidental, plop canadian,
arbori din această categorie ar pu- amplasamente din Moldova. sâmbovină, soforă) (tabelul 1).
tea fi apreciaţi ca rămăşiţe ale unor Arborii ocrotiţi, după starea de În rezultatul cercetărilor s-a
păduri din trecut. sănătate, au fost atribuiţi la 6 cate- stabilit că 14 arbori din următoa-
22 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Tabelul 1 rele specii: stejar pedunculat, (37,

Speciile de arbori ocrotite de stat din Molodva 85, 100, 112), gorun (93), plop alb
(89), cireş (142), pin negru (42),
Numărul de Numărul de păr (101), ulm (123), soforă (127),
Specii autohtone
amplasamente exemplare pin moale (152), molid de Canada
Fag (Fagus sylvatica) 5 36 (154), cenuşar (158) au fost dobo-
Frasin (Fraxinus excelsior) 2 2 râţi de vânt, alţii s-au uscat.
Gorun (Quercus petraea) 4 9 Din cei înscrişi în Legea privind
Paltin de camp (Acer platanoides) 2 2 fondul ariilor naturale protejate de
Păr (Pyrus pyraster) 5 5 stat, actualmente în 144 de ampla-
Plop alb (Populus alba) 2 2 samente cresc 419 arbori atribuiţi
Plop cenuşiu (Populus canescens) 2 11 la categoria (arbori seculari) arbori
Scoruş (Sorbus domestica) 1 1
ocrotiţi de stat. Cei mai mulţi (250)
Stejar pedunculat (Quercus robur) 102 250
sunt arborii de stejar pedunculat
Tei argintiu (Tilia tomentosa) 1 1
(Quercus robur), care cresc în 102
Volniş (Ulmus levis) 1 1
Ulm de câmp (Ulmus carpinifolia) 1 3
amplasamente. Într-un amplasa-
Specii alohtone ment de fag (38) din Ocolul silvic
Alun turcesc (Corylus colurna) 1 5 Hârjauca au fost înregistraţi 32 ar-
Brad de Caucaz (Abies nordmanniana) 1 1 bori de fag, iar în 4 amplasamente
Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) 1 4 a fost înregistrat câte un exemplar
Cedru de California (Libocedrus decurrens) 2 2 de fag. Au mai fost înregistrate
Dud (Morus alba) 1 3 comparativ multe exemplare de pin,
Duglas verde (Pseudotsuga menziesii) 1 19 plop cenuşiu, duglas verde. Restul
Glădiţă (Gleditcia triacanthos) 2 2 speciilor sunt prezente cu câte 1-4
Maclura pomiferă (Maclura pomifera) 1 2 exemplare.
Molid argintiu (Picea pungens) 2 4 După valoarea lor, arborii ocro-
Molid de Canada (Tsuga canadensis) 1 1 tiţi de stat ar putea fi clasificaţi în 4
Pin moale (Pinus strobus) 1 1 categorii.
Pin negru (Pinus nigra) 4 23 Arbori seculari. La acestă ca-
Platan occidental (Platanus occidentalis) 2 2
tegorie sunt atribuiţi arborii care
Plop canadian (Populus canadensis) 1 7
au o vârstă de unul sau mai multe
Sâmbovină (Celtis occidentalis) 2 6
secole. În prezent în Moldova sunt
Soforă (Sophora japonica) 1 1
Stejar castaniefoliu (Quercus castaneifolia) 1 3
înregistraţi 370 de arbori ocrotiţi de
Total 154 410 stat care au o vârstă de peste 100
de ani. Aceşti arbori au fost martori
ai unor importante evenimente is-
torice. Stejarul lui Ştefan cel Mare
Foto 1. 103. Stejar pedunculat (Quercus robur) Foto 2. 121. Stejar pedunculat (Quercus robur)
Cobâlea (Șoldănești). Long. E 28°39´63˝ Lat. N or. Chişinău, Schinoasa. Long. E 28°50´09˝ Lat. N
47°52´05˝. Alt. 233 m. Vârsta 700 ani. Înălţimea 17 m. Peri- 46°57´17˝. Alt 182. Vârsta 400 ani. Înălţimea 15 m. Peri-
metrul tulpinii 766 cm. Diametrul tulpinii 244 cm. Diametrul metrul tulpinii 445 cm. Diametrul tulpinii 142 cm. Diametrul
coroanei 32 m. Suprafaţa arborelui 1000 m². coroanei 32 m. Suprafaţa arborelui 1024 m².
NR. 1(61) februarie, 2012 23

Foto 4. 116. Stejar pedunculat (Quercus robur)

Giurgiulești (Cahul). Long. E 28°13´13˝ Lat. N 45°30´44˝.
Alt. 114. Vârsta 400 ani. Înălţimea 14 m. Perimetrul tulpinii
410 cm. Diametrul tulpinii 131 cm. Diametrul coroanei 22 m.
Suprafaţa arborelui 500 m².

or. Lipcani. Parcul de cultură. Long. E 26°47´52˝ Lat. N
48°15´58˝. Alt. 129. Vârsta 400 ani. Înălţimea 24 m. Perimetrul
tulpinii 536 cm. Diametrul tulpinii 171 cm. Diametrul coroanei
30 m. Suprafaţa arborelui 900 m².

Pârâta (Dubăsari). Long. E 29°06´45˝ Lat. N 47°06´44˝.
Alt. 23. Vârsta 300 ani. Înălţimea 20 m. Perimetrul tulpinii
675 cm. Diametrul tulpinii 214 cm. Diametrul coroanei 27 m.
Suprafaţa arborelui 730 m².
trân arbore din Cahul), în mijlocul cîmpului, creşte
Moldova. Steja- un stejar pedunculat (116) (foto 4)
rul pedunculat solitar, numit tufarul lui Moş Andrei
(121) din muni- de aceiaşi vârstă. Un stejar pedun-
Foto 5. 104. Stejar pedunculat (Quercus robur) cipiul Chişinău culat (104) (foto 5) de o vârstă re-
com. Zahorna (Șoldănești). Long. E 28°33´07˝ Lat. N
are circa 400 ani spectabilă (385 ani) creşte la mar-
47°48´03˝. Alt. 276. Vârsta 385 ani. Înălţimea 15 m. Peri-
metrul tulpinii 550 cm. Diametrul tulpinii 175 cm. Diametrul
(foto 2). Stejarul ginea satului Zahorna (raionul Şol-
coroanei 22 m. Suprafaţa arborelui 490 m². pedunculat (22) dăneşti). De aceiaşi vârstă este şi
(foto 3) din par- stejarul pedunculat (53) (foto 6) de
cul de cultură la marginea satului Pârâta. Dintre
(103) (foto 1) din comuna Cobâlea din or. Lipcani alte specii de arbori longevivi am
(raionul Şoldăneşti) are vârsta de are aceiaşi vârstă. La (4 km) nord- remarca 3 exemplare de dud din
circa 700 de ani şi este cel mai bă- est de comuna Giurgiuleşti (raionul Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi
24 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

or. Leova. Long. E 28°15´07˝. Lat. N 46°28´44˝. Alt. 40. Boldurești. Long. E 28°04´31˝ Lat. N 46°06´37˝. Alt. 215.
Vârsta 230 ani. Înălţimea 17 m. Perimetrul tulpinii 390 cm. Vârsta 200 ani. Înălţimea 19 m. Perimetrul tulpinii 490 cm.
Diametrul tulpinii 124 cm. Diametrul coroanei 23 m. Suprafa- Diametrul tulpinii 135 cm. Diametrul coroanei 19 m. Suprafaţa
ţa arborelui 530 m². arborelui 400 m².
Foto.10 128. Cedru de California (Libocedrus decurrens)

Foto 9. 20. Stejar pedunculat (Quercus robur) or. Chişinău, Grădina Publică „Ştefan Cel Mare” Long.
Ocolul silvic Lipcani. Long. E 26°50´18˝ Lat. N E 28°49´38˝. Lat. N 47°01´29˝. Alt. 101. Vârsta 80 ani. Înăl-
48°17´46˝. Alt. 233. Vârsta 330 ani. Înălţimea 25 m. Peri- ţimea 21 m. Perimetrul tulpinii 155 cm. Diametrul tulpinii 50
metrul tulpinii 344 cm. Diametrul tulpinii 110 cm. Diametrul cm. Diametrul coroanei 6 m. Suprafaţa arborelui 40 m².
coroanei 22 m. Suprafaţa arborelui 490 m².
Sfânt” din Chişinău. solitari se deosebesc evident de ar- diametrul tulpinii – 244 cm. Steja-
Arbori cu diminsiuni excepţi- borii din pădure. Stejarul lui Ştefan rul pedunculat (22) din Lipcani are
onale. Includ arborii care se deose- cel Mare este excepţional nu doar o coroană cu diametrul de 30 m.
besc prin dimensiuni impresionante după vârstă, dar şi după dimensi- Proiecţia coroanei ocupă o supra-
ale înălţimii, diametrului coroanei, uni. Diametrul coroanei este de 31 faţă de aproape 900 m². Perimetrul
tulpinii, formei arborelui etc. După m. Suprafaţa coroanei este de 1000 tulpinii acestui arbore este de 536
mărimea şi forma coroanei arborii m². Perimetrul tulpinii – 766 cm, cm, iar diametrul acesteia de 171
NR. 1(61) februarie, 2012 25

Foto 11. 155. Molid argintiu (Picea pungens) Foto 12. 71. Scoruș (Sorbus domestica)
or. Chişinău, str. Puşkin nr. 11. Long. E 28°49´44˝ Lat. N or. Nisporeni. Long. E 28°12´46˝. Lat. N 47°05´21˝. Alt.
47°01´14˝. Alt. 93. Vârsta 90 ani. Înălţimea 24 m. Perimetrul 216. Vârsta 130 ani. Înălţimea 18 m. Perimetrul tulpinii 335
tulpinii 140 cm.Diametrul tulpinii 45 cm. Diametrul coroanei cm. Diametrul tulpinii 107 cm. Diametrul coroanei 15 m.
5 m. Suprafaţa arborelui 25 m². . Suprafaţa arborelui 230 m².
cm. Un alt arbore cu coroană şi alţi raţia şi care produc efecte pozitive „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişi-
parametri excepţionali este steja- asupra noastră. Unul dintre cei mai nău, molidul argintiu (155) (foto 11)
rul pedunculat (121) din municipiul decorativi stejari din Moldova ar pu- din Chişinău şi a.
Chişinău (Schinoasa). Diametrul tea fi apreciat stejarul pedunculat Arbori rari. La această catego-
coroanei – 32 m. Proiecţia coroanei (70) (foto 8) din apropierea satului rie au fost atribuiţi arborii întâlniţi
– 1024 m². Coroana acestui arbo- Boldureşti (raionul Nisporeni). Ste- într-un singur sau câteva locuri.
re este cea mai mare din Moldova. jarul pedunculat (121) din munici- Scoruşul (Sorbus aucuparia) (71)
Perimetrul tulpinii este de 445 cm, piul Chişinău este un arbore de o (foto 12), care creşte la marginea
iar diametrul – de 142 cm. Diame- frumuseţe deosebită. Un stejar pe- cimitirului din or. Nisporeni este
trul coroanei stejarului pedunculat dunculat (104) (foto 5) de o frumu- atribuit la specii de plante incluse în
(53) de la marginea comunei Pâ- seţe rară a coroanei, dar cu o mare Cartea Roşie a Republicii Moldova,
râta (r. Dubăsari) este de 27 m. scorbură în tulpină, creşte la mar- de aceea protecţia lui este relevan-
Proiecţia coroanei este de 729 m². ginea satului Zahorna (raionul Şol- tă. Un singur arbore de pin moale
Perimetrul tulpinii este de 675 cm, dăneşti). Un stejar pedunculat (53) (51) (foto 13) creşte în Tabăra de
iar diametrul de 214 cm. Stejarul (foto 6) falnic este cel care creşte odihnă „Poieniţa însorită” din apro-
pedunculat (67) (foto 7) din oraşul la marginea satului Pârâta (raionul piere de or. Drochia, 2 exemplare
Leova de asemenea are o coroană Dubăsari). Un stejar pedunculat de maclura pomiferă (143) (foto 14)
deosebită. Diametrul coroanei - 23 (67) (foto 7) de o aleasă frumu- din municipiul Chişinău, 3 arbori de
m. Proiecţia coroanei-400 m². Peri- seţe creşte în or. Leova. Alt stejar stejar castaneifolium cresc în Oco-
metrul tulpinii – 390 cm, diametrul pedunculat (20) (foto 9) de mărimi lul silvic Olăneşti, 4 arbori de cedru
– 124 cm. Stejarul pedunculat (70) impresionante este amplasat în de California (128, 147) din Chişi-
din Boldureşti are, de asemenea, apropiere de cantonul pădurarului nău, 5 exemplare de alun turcesc
mărimi impunătoare. din Ocolul silvic Lipcani. Exempla- (50) (foto 15) într-un singur ampla-
Arbori de o frumuseţe deose- re de o frumuseţe deosebită ale al- sament (Tabăra de odihnă „Poieni-
bită. La această categorie au fost tor specii sunt cedrul de California ţa însorită”, or. Drochia), 5 arbori de
atribuiţi arborii care trezesc admi- (128) (foto 10) din Grădina Publică sâmbovină (140, 141) din Chişinău
26 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Foto 14. 143. Maclura pomiferă (Maclura pomifera)

or. Chișinău. Long. E 28°50´06˝. Lat. N 46°58´23˝. Alt.
Foto 13. 51. Pin moale (Pinus strobus) 135. Vârsta 50 ani. Înălţimea 9 m. Perimetrul tulpinii 105 cm.
Raionul Drochia. Casa de odihnă a copiilor Poienița Diametrul tulpinii 33 cm. Diametrul coroanei 8 m. Suprafaţa
însorită. Long. E 27°48´38˝. Lat. N 48°00´24˝. Alt. 209. arborelui 64 m².
Vârsta 90 ani. Înălţimea 16 m. Perimetrul tulpinii 256 cm.
Diametrul tulpinii 82 cm. Diametrul coroanei 25 m. Suprafa- şinău creşte un 150) sunt afectaţi de construcţii.
ţa arborelui 620 m². paltin de câmp Este problematică existenţa steja-
care se deose- rului pedunculat (82) din curtea dlui
ar putea fi atribuiţi la categoria de
beşte de alţi arbori prin decorativi- Ţurcanu, din satul Pripiceni-Răzeşi
arbori rari protejaţi de stat.
tate şi mărimi impresionante. (raionul Rezina), (foto 19).
Arborii ocrotiţi de stat din Moldo-
Arbori cu coroana afectată de Arbori cu coroana substanţi-
va au fost afectaţi de mai multe im-
speciile însoţitoare. Arborii din 58 al afectată (rupturi). Arborii din 11
pacturi naturale şi antropice. După
de amplasamente au fost afectaţi amplasamente: fagul (36, 68), sco-
starea de sănătate arborii ocrotiţi au
de speciile învecinate (paltin de ruşul (71), stejarul pedunculat (25,
fost atribuiţi la 6 categorii (tabelul 2).
câmp, frasin, carpen, jugastru etc.). 43, 44, 129, 133), plopul alb (102),
Arborii sănătoşi. La categoria
Speciile învecinate sunt plante um- dudul (117), plopul cenuşiu (157)
de arbori sănătoşi au fost atribuiţi
bra-tolerante care pătrunzînd în sunt substanţial afectaţi. Stejarul
exemplarele nevătămate, în bună
coroana arborilor, umbresc ramu- pedunculat (129) din municipiul
stare, neafectaţi de boli. În majori-
rile inferioare. Ultimele, neavând Chişinău are rupturi considerabile.
tatea cazurilor sunt sănătoşi arborii
necesarul de lumină, se usucă. Ca rezultat al acestor rupturi arbo-
solitari sau cei din locuri bine lu-
Acest proces este bine exprimat la rele şi-a pierdut frumuseţea şi de-
minate. Din totalul de 60 de arbori
arborii de stejar pedunculat (75, 76) corativitatea. Scoruşul din Nispo-
apreciaţi ca sănătoşi, 43 de arbori
(foto 17, 18), care au fost umbriţi de reni are multe ramuri uscate, care
sunt de stejar pedunculat, câte doi
plantaţia de molid din Ocolul silvic necesită a fi eliminate. 4 arbori: du-
de pin negru (148, 151), de brad
Ocniţa. Coroana fagului (135) din dul (117), stejarul pedunculat (129,
de Caucaz (153), de glădiţă (136,
Grădina Botanică a Muzeului de Et- 133), plopul cenuşiu (157) sunt cu
144), de molid argintiu (155, 156).
nografie şi Istorie naturală (or. Chi- coroana substanţial afectată. Rup-
Restul speciilor sunt prezente în
şinău) a fost deformată totalmente turi esenţiale au loc la arborii cu
câte un amplasament: ulm (137),
de frasinul vecin. bifurcarea ramurilor de jos. În locul
tei (138), platan occidental (122),
Arbori cu coroana afectată de de bifurcare a ramurilor se acumu-
paltin de câmp (139), maclura po-
construcţii. Arborii din 6 amplasa- lează apă şi se creează un mediu
miferă (143), duglas verde (146),
mente: alunul turcesc (50), stejarul favorabil pentru ciuperci şi alţi vă-
cedru de California (147). În strada
pedunculat (79, 82, 129), cedrul de tămători care afectează lemnul.
Alexe Mateevici nr. 81 din or. Chi-
California (147), pinul negru (148, O astfel de ruptură s-a produs la
NR. 1(61) februarie, 2012 27

Foto 15. 50. Alun turcesc (Corylus columa)

Raionul Drochia. Casa de odihnă a copiilor “Poienița în-
sorită”. Long. E 27°48´41˝. Lat. N 48°00´24˝. Alt. 198. Vârsta Foto 16. 139. Paltin de camp (Acer platanoides)
80 ani. Înălţimea 13 m. Perimetrul tulpinii 313 cm. Diametrul or. Chişinău, str. Alexe Mateevici 81. Long. E 28°49´20˝.
tulpinii 100 cm. Diametrul coroanei 15 m. Suprafaţa arbore- Lat. N 47°01´9˝. Alt. 106. Vârsta 130 ani. Înălţimea 22 m.
lui 230 m². Perimetrul tulpinii 310 cm. Diametrul tulpinii 100 cm. Diame-
trul coroanei 20 m. Suprafaţa arborelui 400 m².
stejarul pedunculat din strada Pie-
trăriei nr. 9 din municipiul Chişinău.
40% din coroana stejarului au fost Arbori doborâţi de vânt, us- şi până la elaborarea legilor de pro-
afectate ca rezultat al unei rupturi caţi. Sunt doborâţi de vânt, în pri- tecţie. Populaţia din comuna Cobâ-
masive. mul rând, arborii afectaţi de boli, lea a protejat Stejarul lui Ştefan cel
Arbori cu tulpina afectată. Din- vătămaţi de ciuperci, cu scorburi Mare şi până la adoptarea legilor de
tre toate speciile de arbori, cel mai în tulpină, care sunt într-o stare protecţie. Asta se referă şi la restul
frecvent este afectată tulpina păru- precară. 14 arbori de stejar (37, arborilor care au peste o sută de
lui (Pyrus piraster). S-a constatat 85, 100, 112), gorun (93), plop alb ani. Prin Hotărârea Consiliului de
că tulpinile la toţi arborii de păr pro- (89), cireş (142), pin negru (42), Miniştri al României din anul 1937,
tejaţi de stat (16, 28, 63, 149) sunt păr (101), ulm (123), soforă (127), de rând cu alte monumente ale na-
cu scorburi. La părul din or. Durleşti pin moale (152), molid de Canada turii, au fost evidenţiaţi doi stejari şi
(149) a apărut o scorbură de 2 m (154), cenuşar (158) au fost atribuiţi un păr din parcul de la Manzâr, care
înălţime şi diametrul 80 cm. Practic la această categorie. au fost luaţi sub protecţia statului.
toată tulpina părului din interior este La capitolul impacturi antropice Prin Hotărârea Sovietului Miniş-
o scorbură mare. Scorbura masivă pot fi atribuite inscripţiile lăsate pe trilor al R.S.S.M. nr. 5, din 8 ianua-
din tulpina Stejarului lui Ştefan cel tulpinile copacilor, construcţiile am- rie 1975 au fost luaţi sub protecţia
Mare (103) din Cobâlea a fost pre- plasate sub coroana lor, drumurile statului 372 arbori seculari din 119
lucrată şi astupată. Au fost astupate care trec pe sub coroana arborilor amplasamente. Mai târziu – încă
scorburile la 3 arbori de dud (117) etc. La stejarii din str. Mălina Mare 61 arbori, în special din municipiul
din municipiul Chişinău. Necesită nr. 56 au fost jupuite porţiuni de Chişinău. Un anumit aport la lucră-
a fi prelucrate scorburile la stejarul coajă de pe tulpină. rile de extindere a numărului de
pedunculat (104) din apropierea Conservarea arborilor secu- arbori luaţi sub protecţia statului în
satului Zahorna şi la stejarul pedun- lari. Activităţi de protecţie a arbori- municipiul Chişinău l-a avut Miş-
culat (119) din municipiul Chişinău. lor au fost întreprinse de populaţie carea Ecologistă din or. Chişinău.
28 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Ocolul silvic Otaci. Long. E 27°49´37˝. Lat. N 48°24´21˝. Ocolul silvic Ocnița. Long. E 27°29´59˝. Lat. N 48°22´25˝.
Alt. 238. Vârsta 350 ani. Înălţimea 18 m. Perimetrul tulpinii Alt. 252. Vârsta 150 ani. Înălţimea 24 m. Perimetrul tulpinii
562 cm. Diametrul tulpinii 179 cm. Diametrul coroanei 18 m. 380 cm. Diametrul tulpinii 121 cm. Diametrul coroanei 20 m.
Suprafaţa arborelui 350 m². Suprafaţa arborelui 400 m². .
Tabelul 2
Starea arborilor ocrotiţi de stat din Moldova
Nr. Specia şi numărul arborelui din anexa 3 la Legea privind fondul

Categoria arborilor Total
crt. ariilor naturale protejate de stat.
Stejar pedunculat (4, 5, 6, 10, 12, 20, 21, 22, 27, 30, 33, 34,
35, 39, 41, 46, 49, 52, 53, 60, 64, 67, 70, 76, 78, 79, 81, 86, 87,
94, 106, 107, 109, 110, 111, 113, 115, 116, 118, 120, 121, 124,
130, 134), fag (95), castan porcesc (126), glădiţă (136, 144),
1 Arbori sănătoşi 61
ulm (137), tei (138), platan occidental (122), paltin de câmp
(139), maclura pomiferă (143), duglas verde (146), cedru de
California (147), pin negru (148, 151), brad de Caucaz (153),
molid argintiu (155, 156)
Stejar pedunculat (1, 2, 3, 7, 8, 9, 11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 31,
32, 38, 40, 45, 47, 48, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 61,62, 66, 69, 72,
Arbori cu coroana parţial afectată de 73, 74, 75, 77, 80, 83, 84, 88, 90, 91, 92, 96, 97, 98, 99, 108,
2 61
speciile însoţitoare 114, 119, 131, 132), pin moale (51), stejar castanifolium (105),
molid de Canada (125), cedru de California (128), fag (135),
sâmbovină (140, 141), frasin (145), pin moale (51)
Arbori cu coroana afectată de Alun turcesc (50), stejar pedunculat(82, 129), cedru de
3 6
construcţii California (147), pin negru (148, 150)
Arbori cu coroana substanţial afectată Fag (36, 68), scoruş (71), stejar pedunculat (25, 43, 44, 129,
4 11
(rupturi) 133), plop alb (102), dud (117), plop cenuşiu (157)
5 Arbori cu tulpina afectată Stejar pedunculat (16, 103, 104, 119), păr (63, 149) dud (117), 7
Stejar (37, 85, 100, 112), gorun (93), plop alb (89), cireş (142),
6 Arbori doborâţi de vânt, uscaţi pin negru (42), păr (101), ulm (123), soforă (127), pin moale 14
(152), molid de Canada (154), cenuşar (158)
NR. 1(61) februarie, 2012 29

va au fost afectaţi de mai multe im-

pacturi naturale şi antropice. După
starea de sănătate arborii ocrotiţi
au fost atribuiţi la 6 categorii. Din
totalul de arbori protejaţi de stat,
din 158 de amplasamente numai
în 60 - arborii sunt atribuiţi la cate-
goria - sănătoşi. Restul arborilor au
fost afectaţi de anumite impacturi
naturale şi antropice. 14 arbori au
fost doborâţi de vânt, uscaţi. Actual-
mente s-au păstrat doar 419 arbori
în 144 de amplasamente. Aceşti ar-
bori ar putea fi validaţi.
Numărul mic de arbori care se
deosebesc prin frumuseţe, vârstă,
dimensiuni, raritate denotă faptul
că in Republica Moldova se între-
prind puţine acţiuni pentru a avea
arbori de calitate.
BIBLIOGRAFIE
Postolache Gh. Vegetaţia Re-

publicii Moldova. Chişinău. Ştiinţa,
1995, pag. 264-265.
Postolache Gh. Arborii ocrotiţi de
Foto 19. 82. Stejar pedunculat (Quercus robur) stat din municipiul Chişinău. // Mediul
satul Pripiceni-Răzeși (Rezina). Long. E 28°46´82˝. Lat. Ambiant nr. 6 (60), 2011. pag 28-34.
N 47°40´99˝. Alt. 167 m. Vârsta 250 ani. Înălţimea 22 m. Pe- Кравчук Ю. П., Верина В.
rimetrul tulpinii 486 cm. Diametrul tulpinii 155 cm. Diametrul Н., Сухов И. М. Заповедники и
coroanei 18 m. Suprafaţa arborelui 350 m². памятники природы Молдавии.
Изд. «Штиинца», Кишинев, 1976,
În jurul arborilor au fost instalate CONCLUZII 311 с.
grilaje din metal, plăci descriptive. **Legea privind fondul ariilor natu-
Conform Hotărârii Parlamentului S-a stabilit că în Republica Mol- rale protejate de stat. //Monitorul Ofi-
Republicii Moldova nr. 1538-XIII din dova au fost luaţi sub protecţia sta- cial al RM din 6.07.1998, nr. 66-68.
25.02.1998, actualmente sunt pro- tului 433 de arbori din 158 de am-
tejaţi de stat 433 arbori din 158 de plasamente. Aceşti arbori aparţin la
amplasamente. 29 specii de plante vasculare.
Arbori recomandaţi. În proce- După provenienţă, arborii prote-
sul de cercetare au fost evidenţiaţi jaţi de stat au fost atribuiţi la două
arbori care nu sunt de vârstă înain- categorii: autohtoni (fag, frasin, go-
tată, însă se deosebesc prin deco- run, paltin de câmp, păr, plop alb,
rativitate şi care ar putea fi incluşi în plop cenuşiu, scoruş, stejar pedun-
lista celor ocrotiţi de stat. La aceas- culat, tei, ulm) şi alohtoni (alun tur-
tă categorie ar fi necesar de atribuit cesc, brad caucazian, castan por-
următorii arbori: arborele pagodelor cesc, cedru de California, duglas
(Ginkgo biloba) din strada Mitropolit verde, glădiţă, maclura pomiferă,
G. Bănulescu Bodoni (curtea Casei molid argintiu, molid de Canada,
Guvernului), molizii din strada Ale- pin moale, pin negru, platan occi-
xe Mateevici, stejarul pedunculat dental, plop canadian, sâmbovină,
(Quercus robur) din or. Codru, str. soforă).
Costiujeni (Spitalul de Psihiatrie) Arborii ocrotiţi de stat, după
din municipiul Chişinău. valoare, ar putea fi clasificaţi în 4
categorii: arbori seculari; cu dimen-
siuni excepţionale; de o frumuseţe
deosebită şi arbori rari.
Arborii ocrotiţi de stat din Moldo-
30 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

БиологическИЕ МЕТОДЫ защитЫ – основа полу-

чения экологическоЙ винограДНОЙ ПРОДУКЦИИ
Волощук Л. Ф. доктор хабилитат, Войняк В. И. доктор хабилитат
Институт защиты растений и экологического земледелия Академии наук Молдовы
Abstract: Articolul cuprinde descrierea mijloacelor de protecţie biologică a plantelor, elaborate de

colaboratorii Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM, care reprezintă un
fundament sigur pentru obţinerea produselor ecologice a viţei-de-vie. Drept rezultat al activităţilor multi-
anuale a fost demonstrată substituirea insecticidelor şi acaricidelor în combaterea insectelor dăunătoare
a viţei-de-vie prin aplicarea feromonilor sexuali (monitorizarea, capturarea în masă, dezorientarea şi
sterilizarea masculilor, sau lansarea entomofagului Dibrachys cavus Walk., iar pentru combaterea aca-
rienilor dăunători, fiind aplicate speciile de acarieni răpitori Metaseiulus occidentalis Nesbit., Ambly-
seius meckenziei Ach. Et Pr., Thiphlodromus pyri Chant.). Pentru controlul agenţilor patogeni ai bolilor
principale şi substituirea fungicidelor sintetice sunt propuse preparatele biologice Rizoplan, Pentafag,
Trihodermin, Ibefunghin în combinare cu stimulatorii creşterii şi rezistenţei (Reglalg 1, Imunicitofit) cu
aplicarea preparatelor în bază de cupru şi sulf.
Summary: Solution of complicated problems arising between the application of the protection mea-
sures and the demands for environment protection is based on the utilizing natural possibilities of the agro-
systems themselves which are determined by the system of the biocenotic links in triotrophics. Structure
complication of the vineyards artificial ecosystems, allows creating a system for integrated protection of
this culture with the predominant application of biological means for plant protection. Biological means
for population density control of the vineyard main pests and pathogens, elaborated by the Institute for
Plant Protection and Ecological Agriculture of the Academy of Sciences of Moldova, constitute efficient
protection elements for vineyard, allowing not only to implement the systems for its integrated protection,
but also to obtain ecological products of this valuable culture. During the many years investigations the
possibility of insecticide substituition in combating the betrollers Lobesia botrana, Eupoecillia ambiguella
in the vinyard by pheromone application (mass trapping, sterilization and desraptiong milss) and lancing
the entomophage Dibrachys cavus Walk. In combating the spiders by laning the predator spiders Meta-
seiulus occidentalis Nesbit., Amblyseius meckenziei Ach. Et Pr., Thiphlodromus pyri Chant. has been dem-
onstrated. For control the main deseases the synthetic fungicides are substituted by the microbiological
preparation (Rhizoplan, Pentaphage, Trihodermin, Ibefungin) in the combination with the plant growing
regulators (Reglalg, Immunocitofit) and by the fungicides on the base of copper and sulfur.
Key words: biological control, biological preparation, diseases, pests, ecological agriculture,
entomophages, grapes, pheromones, plant growing regulators.
Введение никновения устойчивых штаммов щитных сил биоценозов, на сни-

микроорганизмов и рас вредите- жение энергетических и финан-
На современном этапе раз- лей к многочисленным пестици- совых затрат при проведении за-
вития общества и природы агро- дам (Захаренко В. А, Павлюшин щитных мероприятий. Экологи-
промышленный комплекс стал В. А., Воронин К. Е., 2005). чески безопасные системы ин-
лидером, не уступая даже про- Проблемы оздоровления окру- тегрированной защиты растений
мышленности, по загрязняющим жающей среды и получения каче- базируются на преимуществен-
эффектам на окружающую среду. ственной экологической сельско- ном использовании биологиче-
Химическая защита растений, хозяйственной продукции выдви- ских средств и методов в сочета-
наряду с возможностями эффек- гают необходимость разработки нии с малотоксичными природны-
тивного подавления популяций новых систем интегрированной ми химическими препаратами на
вредных организмов, создала защиты растений, направленных основе меди и серы, разрешен-
благоприятные условия для воз- на активизацию природных за- ными международными стандар-
NR. 1(61) februarie, 2012 31

тами для экологического земле- телями и сорняками. Отдельные ности вредных и полезных орга-
делия (Berca M., 2000; Чернышов элементы биологической борь- низмов, болезней сельскохозяй-
В. Б., 2001; Волощук Л. Ф., 2007). бы с вредными организмами ви- ственных культур и сорняков (Ки-
Это определяет требование, со- ноградной лозы начали разраба- шинев, 1988).
гласно которому сельское хозяй- тываться сотрудниками институ- Испытание средств, спосо-
ство – это живой организм, отно- та защиты растений с 1975 года, бов и систем защиты растений
шение к которому должно скла- когда были синтезированы пер- выполнено в соответствии с ме-
дываться как к живой экосистеме вые аналоги половых феромонов тодическими рекомендациями
(Voloșciuc L., 2000). основных вредителей - грозде- (Chișinău, 2002).
Выращивание экологическо- вой, двулётной и виноградной ли- Эффективность феромонов,
го винограда является сложной стоверток, а позднее с 1980 года ювенильных гормонов и инги-
многофакторной проблемой, обу- и феромоны совок и пядениц. биторов синтеза хитина опре-
словленной многообразием вред- Выделены эффективные штам- делена по общепринятым мето-
ных организмов, повреждающих мы грибных, бактериальных и ви- дам (Буров В. Н, Сазонов. А. П.,
эту культуру, и требует комплекс- русных антагонистов серой гни- 1990), методическим указания
ного подхода с учетом региональ- ли, милдью и оидиума, на базе (Войняк и др., 1986, 1997).
ных особенностей и достижений которых нарабатываются микро- Биометрические показатели
передового опыта. Многочислен- биологические препараты Ризо- растений определяли по методи-
ные предпосылки решения этой план, Пентафаг, Триходермин. ке Чайлахян М. Х. (1963).
проблемы в Республике Молдо- Совместно с Институтом генетики Анализ результатов лабора-
ва доказывают целесообразность и физиологии растений АНМ из торных и полевых опытов, а так-
использования всей гаммы аль- экстракта водорослей нарабаты- же статистическая обработка
тернативных средств защиты ви- вается регулятор роста растений первичной информации проведе-
ноградной лозы, что выражает- Реглалг-1, обладающий способ- ны по Доспехову Б. (1989).
ся в увеличение качества и кон- ностью повышать устойчивость
курентоспособности винодель- виноградной лозы к болезням и Результаты и обсуждение
ческой продукции (Войняк В. И, неблагоприятным погодным фак-
1991, 1997; Popușoi I., Voloşciuc торам (Ehler L. E., Bottrel D. G., Разработка и применение
L., 2004, Волощук Л. Ф., 2007). 2000; Voloșciuc L., 2000; Gaina B., микробиологических средств
Разработка систем интегри- 2002; Voineac V., 2006). защиты растений.
рованной защиты виноградной Разработанные и предложен- Результаты исследований яв-
лозы возможно лишь на основе ные средства и подходы, позво- ляются следствием многолетних
широкого применения природ- ляют существенно увеличить лабораторных и полевых опытов
ной устойчивости и иммунитета уровень экологизации систем за- по созданию и тестированию раз-
выращиваемых сортов. Дости- щиты виноградников и снизить ных средств и систем биологиче-
жения генетиков и селекционе- пестицидный прессинг на окру- ской защиты растений (Voloșciuc
ров Республики Молдова позво- жающую среду. Эти обстоятель- L., 2000; Faria B., Marcos R., Wrai-
лили создать обширную гамму ства, а также постоянно внедря- ght S., 2007; Hunt E. J., 2008).
сортов с горизонтальной и вер- ющиеся альтернативные сред- Разработка экосистемных техно-
тикальной устойчивости к основ- ства защиты растений, составля- логий защиты растений для эко-
ным вредным организмам и не- ют надлежащую основу для ши- логического земледелия включа-
благоприятным условиям среды. рокого применения систем инте- ет сложные системы взаимодей-
Имеющийся сортовой спектр ви- грированной защиты виноград- ствия между полезными и вред-
нограда является отражением ников и для производства эко- ными организмами, которые, с
влияния антропогенного и есте- логического виноградного сы- одной стороны, способствуют су-
ственных постоянно меняющих- рья (Schmid A., 1996; Voineac V., щественному снижению связи
ся факторов и включает большое Iordosopol E., 2000; Войняк В. И., между сельскохозяйственными
разнообразие генетически разли- 1991, 2007; Voloșciuc L., 2007). растениями и вредными организ-
чающихся по разным показате- мами, а с другой - усилению тро-
лям, включительно по факторам Методика исследований фических связей между фитофа-
устойчивости к вредным организ- гами и энтомофагами. В условиях
мам (Nedov et al., 2002; Andries Оценка фитосанитарной об- преобладания фитофагов и уве-
S., Boincean, Jigau., et al., 2007; становки и эффективности про- личения плотности популяций,
Louise , 2008). водимых защитных мероприятий разработаны системы мер по
Одним из наиболее важных на плантациях виноградной лозы снижению степени ущерба ниже
элементов экологической техно- проводились по общепринятым экономического порога вредонос-
логии возделывания виноград- методикам, изложенных во Вре- ности. Для этих целей сотрудни-
ной лозы является биологиче- менных методических указани- ками института разработаны и
ская борьба с болезнями, вреди- ях по выявлению и учету числен- внедряются серии биологически
32 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

активных веществ, эффектив- В условиях эпифитотийного проведения обработок в очагах

ные энтомофаги и биологические развития фитопатогенных аген- превышающих пороговую чис-
препараты, зарегистрирован- тов и бесконтрольного распро- ленность.
ные в Государственном регистре странения вредителей, как край- Использование феромонных
средств защиты растений Респу- нюю меру, обеспечивающую бы- ловушек в целях надзора в зна-
блики Молдова. Все большее зна- струю гибель большинства вред- чительной степени повысили его
чение в виноградарстве приобре- ных организмов, предлагается ис- точность и снизили затраты ра-
тает биологический метод, осно- пользование химического мето- бочего времени на его осущест-
ванный на применении безвред- да с применением допустимых в вление в 5-6 раз. Своевременная
ных биологических препаратов системах экологического земле- сигнализация, а следователь-
разработанных или адаптирован- делия средств защиты растений но и своевременность проведе-
ных нашими сотрудниками. (Буров В. Н., Сазонов А. П., 1990). ния защитных мероприятий по-
Триходермин Th -7F жидкий — Определение оптимальных высили их эффективность, в ре-
препарат на основе оригинально- сроков проведения защитных ме- зультате чего кратность обрабо-
го штамма Trichoderma harzianum роприятий проведено согласно ток, против листоверток за се-
Th 7F. Препарат предназначен методике фитосанитарных об- зон сократилась с 4-5 до 2, поч-
для борьбы с болезнями (кор- следований виноградников раз- ти на всей площади плодонося-
невые гнили, фузариозы, ризок- личного назначения. Синтез по- щих виноградников (более 180
тониозы, и др.). Кроме защитно- ловых феромонов основных вре- тыс.га). Этот прием внедрен в ре-
го эффекта, препарат обладает дителий виноградной лозы: гроз- спублике с 1978 года на всех пло-
действием, стимулирующим рост девой (Lobesia botrana Schiff) щадях виноградных насаждений.
и развитие растений, ускоряет - транс-7, цис-9-додекадиен- Сокращение объемов примене-
вступление растений в фазу пло- 1-ола) и двулетной (Eupoecilia ния инсектицидов в борьбе с ли-
доношения, повышает урожай- ambiquella Hb) - цис-9-додецен- стовертками привели к восста-
ность. Он продемонстрировал 1-ола) листоверток, и освоение новлению численности хищных
высокую эффективность, в бако- методов применения синтетиче- фитосеидных клещей, в резуль-
вых смесях с другими препарата- ских аналогов ювенильного гор- тате чего, начиная с 1983-85 го-
ми, против милдью, оидиума, се- мона, ингибиторов синтеза хи- дов, практически отпала необхо-
рой гнили и антракноза. тина позволили разработать ряд димость проведения химических
Ризоплан — препарат на методов и приемов наблюдения обработок против растительно-
основе бактерий Pseudomonas за развитием виноградных ли- ядных клещей, на всех площадях
fluorescens нарабатывается на стоверток и регулирования их виноградных насаждений.
основе оригинальной техноло- численности на уровне порого- Сопоставлением данных от-
гии. Препарат предназначен для вых величин. ловов бабочек листоверток на
борьбы с корневыми гнилями и Разработка феромонных ме- феромонные ловушки с плотно-
проявляет защитный эффект так тодов борьбы (Войняк В. И., стью популяции гусениц нам уда-
же против милдью и оидиума. 1982, 1986, 1991, 1997) началась лось определить экономической
Обладает ростостимулирующим с освоения способов применения порог вредоносности (ЭПВ) по
действием. половых аттрактантов в клеевых отлову бабочек, количество ко-
Нематофагин – препарат на ловушках для определения сро- торых превышает 20 бабочек за
основе Arthrobotris oligospora ков появления вредителей, опре- ночь в среднем на одну ловушку
Fres. Предназначен для борьбы деления продолжительности сро- в период массового отлова. Та-
с галловыми нематодами. ков их развития за сезон и в тече- ким образом, еще на фазе бабоч-
Микаф – разработан на ние одного поколения. Система- ки представляется возможным
основе особого штамма гриба тические учеты отловленных ба- установить плотность популяции
Verticillium lecani и предназначен бочек с интервалом в 2 дня по- и производственникам предлага-
для борьбы с тлями. зволили уточнить фенологиче- ется адекватная картина о степе-
Вирин-АББ-3 – основан на ские сроки развития каждого по- ни угрозы урожаю, а также сведе-
смеси двух видов бакуловирусов коления листоверток, сроки нача- ния о целесообразности прове-
Hyphantria cunea Drury и использу- ла массового лета, от даты отло- дения обработок. В ходе опытов
ется для защита садов, виноград- ва первых бабочек, а также про- было установлено, что бабоч-
ников и декоративных культур; должительность массового лета. ки листоверток привлекаются на
Вирин-ХС-2 – разработан на Разработанный нами метод по- феромонные ловушки с рассто-
отселектированных штаммах зволяет установить процент от- яния 400 м. Следовательно рав-
бакуловирусов и применяется лова бабочек за период массово- номерное размещение ловушек
для борьбы с совками из рода го лета, от общего отлова за по- из расчета 1 ловушка на 5 га по-
Heliothis (Helicoverpa). коление, определить сроки появ- зволит определить плотность по-
Разработка феромонных ме- ления гусениц после отлова пер- пуляции и границы очагов и пло-
тодов защиты виноградной лозы вых бабочек, т.е уточнить сроки щади на которых необходимо
NR. 1(61) februarie, 2012 33

проводить обработку, буквально ществляется равномерным раз- чены высокие результаты разра-
за 2-3 дня до массового лета вре- мещением феромонно-клеевых ботки и внедрения энтомофагов,
дителя. ловушек из расчета 9, 18, 27 ло- как используя из природный по-
По результатам проведенных вушек/га, в зависимости от чис- тенциал, так и при массовом про-
опытов все обследуемые участ- ленности популяций. В резуль- изводстве и выпуске. По данным
ки в 5 га, по числу отловленных тате дефицита самцов самки от- Мацюк В.А., и др. (1989-1990,
бабочек разделяются на 3 груп- кладывают неоплодотворенные данные отчетов) эффективны-
пы: первая - с низкой численно- яйца. Эффективность метода по- ми в борьбе с гроздевыми ли-
стью (отлов за ночь на ловушку вышается, если он применяет- стовертками оказались выпу-
до 20 бабочек); вторая - со сред- ся на одном и том же участке не- ски паразита гусениц дибрахиса
ней численностью (до 200 ба- сколько лет подряд. Стерилиза- (Dibrachys cavus Walk.), в период
бочек), третья - с высокой чис- ция природной популяции листо- развития гусениц 3-4 возрастов
ленностью (более 200 бабочек). верток осуществляется размеще- в соотношении 10:1 (10-100 тыс.
Участки первой группы не обра- нием 9-27 ловушек обработан- га) последней уходящей в диапа-
батываются инсектицидами или ных хемостерилянтом. Самцы, узу генерации. Последующие вы-
биопрепаратами, второй груп- контактируя с поверхностью ло- пуски производятся на следую-
пы обрабатываются однократ- вушки обработанной стерилян- щий год в период развития гусе-
но, а третей группы обрабаты- том, передают его самкам во вре- ниц 3-4 возрастов в 1-ой , 2-ой и
ваются двукратно, за поколение. мя копуляции, в результате самки 3-ей генерациях.
На участках второй группы вме- откладывают стерильные яйца. Для регулирования численно-
сто обработок можно размещать Если доза стерилянта была не- сти вредных листоверток предло-
9 ловушек на гектаре для массо- достаточной для гибели зароды- жены и другие виды энтомофа-
вого отлова самцов, а на участ- ша, то отродившиеся особи на- гов. Доказано, что выпуски трихо-
ках третей группы число ловушек следуют признаки стерильности граммы могут быть эффективны-
увеличивается до 18-27/га. На до 4-го поколения. ми, в основном против личинок
участках, относящихся ко второй Дезориентация самцов дости- 3-го поколения (100 тыс/га). При-
группе, размещение 9 ловушек/га гается равномерным размеще- менение трихограммы осущест-
можно совместить с обработкой ние испарителей феромонов (с вляется по началу массовой яй-
против гусениц первого поколе- общей дозой феромона 20г/га), цекладки, сроки которой опреде-
ния бактериальными биологиче- создающих облако высокой кон- ляются по отлову бабочек листо-
скими препаратами. Лучшие ре- центрации в течение 30 дней, в верток на феромонные ловушки.
зультаты получены при исполь- котором самцы не могут отыскать Массовая яйцекладка приходит-
зовании следующих биопрепа- самок для спаривания и послед- ся на 2-3 день массового лета ба-
ратов: Лепидоцид, Форей (2кг/га) ние откладывают неоплодотво- бочек (Тешлер М. и др. 1986, дан-
или с обработкой гормональным ренные яйца. В случае отсут- ные отчетов).
препаратом Инсегар (400-600 г/ ствия феромонных ловушек в хо- Феромоны виноградной ли-
га), ингибиторами синтеза хити- зяйстве, то регулирование чис- стовертки используются в основ-
на (Димилин, Римон (400-600 г/ ленности листоверток или дру- ном для определения очагов рас-
га), Номольт (125-150 мл/г). гих чешуекрылых вредителей на- пространения вредителя и уточ-
Внедрение феромонного ме- чинают по появлению первых гу- нения сроков появления гусе-
тода картирования (определе- сениц, проводя обработки бакте- ниц. Учеты полезной фауны (бо-
ние границ очагов) позволило риальными, гормональными пре- жья коровка, златоглазка, пауки и
перевести защиту виноградни- паратами или ингибиторами син- др.) показали, что на участках за-
ков с системы сплошных профи- теза хитина (Войняк В. И., 1991, щищенных биологическими сред-
лактических обработок на систе- Войняк В. И. и др. 1997; 2007). ствами их численность в 5-50 раз
му очаговой обработки, которая, больше чем на обрабатываемых
как правило, не превышает 5% Использование энтомофа- химическими препаратами.
от общей площади виноградни- гов и акарифагов для регули- В борьбе с гусеницами пяде-
ков. Это позволило резко снизить рования численности вредных ниц и совок используются бакте-
объем применения пестицидов организмов. риальные препараты, если тем-
и оказывать позитивное влияние Для регулирования численно- пература воздуха не превышает
на улучшение экологической об- сти вредных организмов на про- +150С то обработку проводят од-
становки. Полный отказ от хими- тяжении многих лет испытаны и ним из ингибиторов синтеза хити-
ческой борьбы с листовертками предложено большое разнообра- на (Войняк В. И., 1991; Markу М.,
стал возможен после разработ- зие видов энтомофагов (Черны- et al., 2008).
ки феромонных методов массо- шов В.Б., 2001; Павлюшин В.А., В борьбе с паутинными кле-
вого отлова, стерилизации и де- Воронин К.Е., 2007). В Институ- щами на винограднике, в очагах
зориентации самцов. те защиты растений и экологи- с численностью превышающей
Массовый отлов самцов осу- ческого земледелия АНМ полу- пороговую, проводится двухкрат-
34 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Таблица 1
Биологическая эффективность различных систем защиты виноградной лозы
Степень развития болезней, % Биологическая эффективность, %

Вариант
MЛ MГ ОЛ ОГ СГГ MЛ MГ ОЛ ОГ СГГ
Сорт Пинот франк
К 30,11 8,5 16,3 46,3 33,65 - - - - -
ЭС 5,69 2,6 10,6 1,2 15,87 81,41 69,41 44,30 75,9 52,9
ЭС+И 4,23 2,0 9,0 1,8 9,40 85,95 76,47 44,78 61,5 72,1
ЭС+Р 4,31 2,8 8,0 1,3 9,82 85,68 67,05 50,92 73,1 70,7
Сорт Молдова
К 28,13 14,7 28,32 18,04 11,23 - - - - -
ХС 4,62 1,65 6,41 1,95 2,62 83,57 88,75 77,36 89,19 76,66
ЭС 4,23 0,83 6,84 0,75 2,47 84,96 94,34 77,11 93,84 78,00
Сорт Иршаир Оливер
К 41,3 13,9 26,28 19,97 10,41 - - - - -
ХС 8,69 2,03 5,4 4,08 2,33 78,82 85,42 79,56 79,45 77,71
ЭС 6,78 1,32 5,7 4,35 2,64 83,47 90,52 78,21 78,37 74,15
Примечание : MЛ - милдью на листьях, MГ - милдью на гроздьях, ОЛ- оидиум на листьях, ОГ- оидиум на гроздьях,
СГГ - серая гниль на гроздьях, К - контроль, ХС - химическая система, ЭС - экологическая система, ЭС+И -
экологическая система + Иммуноцитофит, ЭС + Р - экологическая система + Реглалг 1.
ный выпуск (июнь, июль) хищных дермин (5 л/га) или бактериаль- ко для обработки до- и после
клещей Метасейлиус и Амбли- ным препаратом Ибефунгин (4 л/ цветения, а в дальнейшем рас-
сейлиус (2-5 тыс./га в 50 точках). га) в борьбе с серой гнилью, по тения обрабатывались перечис-
При необходимости выпуски по- эффективности равнялась дву- ленными выше микробиологиче-
вторяют на следующий год (Voi- кратной обработке фунгицидом скими антагонистами в смеси с
neac V., Iordosopol E., 2000). Ровраль (2 кг/га). Проведение стимуляторами роста и устойчи-
Приведенные сведения об 5-6-кратных обработок за сезон вости растений. Примером таких
эффективности отдельных био- Триходермином (5 л/га) или сме- экологизированных схем инте-
логических приемов в борьбе с сью Ризоплан+Пентафаг (2 л/га и грированной защиты могут слу-
вредителями виноградной лозы 3 л/га), или стимулятором роста жить опыты, проведенные в АОО
прошли многолетнюю широкую растений Иммуноцитофит (320 «Фемиф Агро» коммуны Мерень,
производственную проверку, до- мг/га), Реглалг (0,5 л/га и 1,0 л/ Ново-Аненского района Молдовы
казав высокую биологическую, га) снижало распространение и в 2005-2006 годах. В этих опытах,
экономическую и экологическую развитие оидиума и милдью поч- на площади по 2 га виноградни-
эффективность. ти на уровне обработок фунги- ков на вариант, проводилось
цидами, в той же кратности (1% сравнительное испытание тради-
Разработка систем интегри- Бордосской жидкости + Байлетон ционной схемы борьба с болез-
рованной защиты виноград- (0,3 кг/га), или Ориус (0,4 л/га), нями и вредителями с экологизи-
ной лозы. Шавит (2 кг/га). Эффективность рованной, включающей сочета-
Для достижения высокой эко- испытанных биологических пре- ние 3-х обработок препаратами
номической и экологической эф- парато достигала 75-80 % (Вой- меди и серы (до и после цвете-
фективности важну роль игра- няк В. И. и др., 2007). ния) с последующими 2-мя обра-
ют мероприятия по комплексно- Эффективность биологиче- ботками смесью (Ризоплан, 2 л/
му применению средств защи- ских средств в борьбе с болез- г+Пентафаг, 3л/га) и 2-мя обра-
ты виноградной лозы. В борь- нями виноградной лозы повыша- ботками Триходермином (5 л/га).
бе с основными болезнями ви- ется за счет правильного соче- Стимуляторы роста и устойчиво-
ноградной лозы успехи пока бо- тания их с химическими фунги- сти Иммуноцитофит и Реглалг 1
лее скромные, но тем не менее цидами, разрешенными в эколо- добавляли в баковую смесь при
можно отметить, что и в данной гическом земледелии. Нами ис- обработках перед цветением, по-
области имеются положитель- пытаны и предлагаются для при- сле цветения и через 10-12 дней
ные примеры прошедшие произ- менения препараты меди и серы после второй обработки. В борь-
водственную проверку (Войняк (1% Бордосская жидкость + Сера бе с гроздевой листоверткой ис-
В. И. и др., 2006, 2007). На вино- (8-10 кг/га), Купрумакс (2-3 кг/ пользовали феромонные ловуш-
градниках ОПХ Института садо- га), Купроксат (3-5 кг/га) + Куму- ки, по 9 шт/га. Результаты этих
водства, сорт Совиньон при при- люс (3 кг/га) и другие допущен- опытов представлены в таб. 1 и
менении двукратной обработ- ные для этих целей препараты. 2. Анализ полученных результа-
ки грибным препаратом Трихо- Последние использовались толь- тов свидетельствует об эффек-
NR. 1(61) februarie, 2012 35

A) B)
Рис. Общий вид кустов виноградной лозы - результат применения биологических средств защиты растений: а) сорт
Молдова, б) сорт Шардоне
Tаблица 2
Биометрические показатели при использовании стимуляторов роста и устойчиво-
сти, полученные при разных системах защиты виноградной лозы
Содержание
Длина побега, Вес гроздей, Объем 100 Органические Расчетная урожай
Варианты сахара,
cм г ягод, мл кислоты, г/дм3 ность, кг/куст
г/дм3
Сорт Пинот
К 191,9 175 140 182 13,0 4,6
ЭС 202,4 275 150 178 10,2 7,4
ЭС+И 217,5 290 160 199 11,5 7,9
ЭС+Р 222,4 300 170 205 8,2 8,3
Сорт Иршайр Оливер
К 111,0 131,0 113 204 7,8 2,5
ХС 121,2 156,6 125 221 7,0 3,9
ЭС 143,1 208,3 149 230 6,4 4,5
Примечание: MЛ - милдью на листьях, MГ - милдью на гроздьях, ОЛ - оидиум на листьях, ОГ - оидиум на гроздьях,

СГГ - серая гниль на гроздьях; К - контроль, ХС - химическая система, ЭС - экологическая система, ЭС+И -
экологическая система + Иммуноцитофит, ЭС + Р - экологическая система + Реглалг 1
тивности экологизированной си- для многих вредных организмов гормонов, ингибиторами синте-
стемы, которая не уступаете хи- и потери от их воздействия до- за хитина, микробиологическими
мической. Новая система кро- стигают очень больших объемов, препаратами.
ме получения дополнительного нами доказана возможность про- Интенсивность развития бо-
урожая 1,2-3,5 кг/куст обеспечи- изводства её экологической про- лезней можно регулировать ис-
ла увеличение в 5-15 раз числен- дукции. Разработанные нами ме- пользованием микробиологиче-
ности хищных насекомых и сни- тоды, способы и средства биоло- ских антагонистов и регуляторов
жение затрат на приобретение гической защиты составляют на- роста растений растительного
средств для проведения защит- дежную основу для внедрения происхождения. Разработанная
ных мероприятий (3400 лей /га систем экологического производ- система биологической борьбы
против 4700 лей/га). ства и переработки виноградного с основными болезнями и вреди-
Применение экологизирован- сырья. телями виноградной лозы, может
ной системы защиты виноград- Численность виноградных ли- быть включена в технологию эко-
ной лозы способствует и и улуч- стоверток можно сдерживать на логического виноградарства, в
шению биометрических показате- уровне пороговых величин за целях получения экологической
лей развития культуры (таб.2). счет использования синтетиче- виноградной продукции, при-
ских половых феромонов путем годной не только для накопле-
Выводы массового отлова, стерилизации ния качественных виноматериа-
и дезориентации самцов или об- лов, но и для производства про-
Хотя виноградная лоза явля- работок виноградников синтети- дуктов детского и диетического
ется привлекательной культурой ческими аналогами ювенильных питания. Замена химических пе-
36 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

стицидов на биологические сред- world. XXIII International Congress of ства в защите растений. M.: Ко-
ства не только способствует по- Entomology. Durban, 2008, p. 1534. лос, 1990, 213 p.
лучению экологической продук- 8. Markу V., Blommers L. H. 18. Войняк В. И. и др. Мето-
ции, оздоровлению окружающей M., Bogya S., Helsen H. Kaolin parti- дические рекомендации по при-
среды, но и снижает до 30- 50% cle films suppress many apple pests, менению синтетических половых
затраты энергетических и финан- disrupt natural enemies and promote феромонов гроздевой и двулет-
совых ресурсов на проведение woolly apple aphid.// J. of Appl. En- ной листоверток в ИЗР виноград-
защитных мероприятий, способ- tomol., 2008, 132 (1), p. 26–35. ной лозы. М. 1986, 14 с.
ствует повышению урожайности 9. Nedov P., Ciobanu V., Degti- 19. Войняк В. И. Биологиче-
на 1-5 кг/куст. ari V., Apruda P. Protecția integrată a ски активные вещества в защи-
Институт защиты растений и viței de vie. Chişinău, 2002, 65 p. те растений. / Обзорная инфор-
экологического земледелия АНМ, 10. Popușoi I., Voloșciuc L. мация. МолдНИИНТИ. 1991, 51 с.
пройдя длительную историю сво- Agricultura ecologică – alternativă a 20. Войняк В. И. и др. Стерили-
его развития, набрал достаточ- agriculturii chimice convenționale. зация природных популяций вред-
ный потенциал интеллектуаль- // Защита растений. Chișinău, ных чешуекрылых путём совмест-
ной, материально-технической 2004, nr. 1-2, p. 2-5. ного применения феромонов и хе-
и информационной энергии для 11. Schmid, A. Guidelines for мостерилянтов. Информ. бюл.
разработки и внедрения приро- Integrated Production in Viticultu- ВПС/МОББ. 1997, M. № 30, c. 25-32.
доохранных технологий по сни- re. Technical Guideline. Bull. IOBC/ 21. Войняк В. И. и др. Биологи-
жению потерь сельскохозяй- WPRS. 1996. 19 (10), 1996, 36p. ческие препараты для борьбы с
ственной продукции и внедрению 15. Voineac V. Iordosopol E. болезнями на виноградной лозе.
методов контроля над вредными Combaterea biologică a dăunători- Защита и карантин растений. М.,
организмами. lor viţei de vie (Indicaţii metodice). 2007, № 4, c. 32-33.
//Buletinul informativ ICŞITE, 2000, 22. Волощук Л. Ф. Достижения
Список литературы nr. 43, 5p. и перспективы развития биологи-
12. Voineac V., et al. Elaboration ческой защиты растений в Респу-
1. Andrieș S., Boincean B., of natural growth regulators for plants блике Молдова. //Инф. бюл. ВПРС/
Jigău Gh., ş.a. 2007. Cod de Bune protection. //Buletinul AŞM. Ştiinţe МОББ, 2007. № 38. С. 69-76.
Practici Agricole. Chişinău. //Mediul ale vieţii. 2006, nr. 3 (300), p. 46-51. 23. Доспехов Б. Методика поле-
Ambiant, 116 p. 13. Voineac V. Rezultatele apli- вого опыта. М.: Колос. 1989. 416 с.
2. Berca M. 2000. Ecolo- cării SBA în protecţia culturilor agri- 24. Захаренко В., Павлюшин
gie generală și protecția mediului. cole. Probleme actuale ale econo- В., Воронин К. Биоценотическая
București, //Ceres. 435 p. miei proprietăţii intelectuale. Chişi- регуляция – основа биологиче-
3. Ehler, L. E. and D. G. Bot- nău, AGEPI şi AŞM, 2007, p. 73-76. ской защиты растений в агроэко-
trell. 2000. //The illusion of Integrated 14. Voloşciuc L., 2000. Ba- системах. Биологические сред-
Pest Management. Issues in Science zele teoretico-metodologice ale ства защиты растений, техноло-
and Technology 16 (3): 61-64. biotehnologiei producerii și apli- гии их изготовления и примене-
4. Gaina B. Produse eco- cării preparatelor baculovirotice în ния. ВИЗР. 2005. С. 4-17.
logice vitivinicole. Chișinău. Litera, protecția plantelor. /Autoreferat al 25. Павлюшин В. А., Воронин К.
2002, 136 p. tezei de doctor habilitat în biologie. Е. Факторы, определяющие эффек-
5. Faria B., Marcos R., and Chișinău, 40 p. тивность использования энтомофа-
Stephen P. Wraight. Mycoinsecti- 15. Voloșciuc L. Soluționarea гов в биоценотической регуляции
cides and Mycoacaricides: A com- problemelor fitosanitare în promova- агроэкосистем. //Инф. бюл. ВПРС/
prehensive list with worldwide cov- rea agriculturii ecologice. / Materialele МОББ, 2007. № 38. С. 178-183.
erage and international classifica- simpozionului ştiinţific internaţional 26. Соколов М. С., Монастыр-
tion of formulation types. Biological “Realizări şi perspective în horticultu- ский О. А., Пикушова Э. А. Эколо-
Control, V. 43, 3, 2007, p. 237-256. ră, viticultură, vinificaţie şi silvicultu- гизация защиты растений. Пущи-
6. Hunt E. J., Kuhlmann U., ră”. Chişinău, 2007, p. 226-230. но, РАСХН, 1994, 447 с.
Sheppard A., Qin T.-K., Barratt B. I. 16. Îndrumări metodice pen- 27. Чернышов В. Б. Экологи-
P., Harrison L., Mason P. G., Parker tru testarea produselor chimice şi ческая защита растений. М.: МГУ,
D., Flanders R. V., Goolsby J. Re- biologice de protecţie a plantelor 2001, 134 с.
view of invertebrate biological con- de dăunători, boli şi buruieni în RM 28. ЧейлахянМ. Х. Инструк-
trol agent regulation in Australia, // Centrul de Stat pentru Atestarea ция по испытанию и применению
New Zealand, Canada and the USA: Produselor Chimice şi Biologice de гибберелинов на культурных рас-
recommendations for a harmo- Protecţie şi Stimulare a Creşterii тениях. Издательство АН СССP.
nized European system. J. of Appl. Plantelor. Chişinău, 2002, Tipogra- М., 1963, 61 с.
Entomol., 2008, 132 (2), p. 89-123. fia Centrală, 256 p.
7. Louise E.M. Vet. Insect- 17. Буров В. Н., Сазонов А.
plant interactions in a multitrophic П. Биологически активные веще-
NR. 1(61) februarie, 2012 37

schimbarea climei
REMEDIEREA STĂRII DE CALITATE ŞI CAPACITĂŢII DE

PRODUCŢIE A CERNOZIOMURILOR OBIŞNUITE DIN
SUDUL MOLDOVEI SUB INFLUeNŢA UNOR MĂSURI
FITOTEHNICE
Valerian CERBARI, profesor, doctor habilitat în biologie, şeful Laboratorului Pedologie,
Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”;
Vasile SCORPAN, doctor în bilogie, manager al Oficiului Schimbarea Climei, Ministerul Mediului;
Marius ŢĂRANU, magistru în biologie, consultant principal, Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului;
Ion BACEAN, doctor în biologie, conferenţiar, Catedra agroecologie şi ştiinţa solului,
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Prezentat la 6 februarie 2012
Abstract: The initial data on physical, chemical and biological soil properties in experimental plots lo-
cated on common chernozems were studied for the soil of a field situated on the territory of the Tartaul de
Salcie community, Cahul district, Republic of Moldova. The following experimental plots were established
on site: sulla + ryegrass; alfalfa + ryegrass; winter vetch as sidereal crop with incorporation of fermented
sheep manure, 50 t/ha (once in five years). The strips were established in order to develop and test meth-
ods for remediation of the degraded arable soil layer of common chernozems by enhancing their capacity
for agricultural production. Upon testing a mixture of perennial legumes and grains for four years it was
found that the mixture has had a positive impact on the degraded arable layer of levigatedchernozems. A
wide scale improvement of humus contents and natural structure of chernozems is possible by using vetch
as a successive crop to be applied as green manure and as a cover crop within a crop rotation scheme with
4-5 plots. The research has shown that upon use of just one vetch harvest as green manure, the contents
of organic matter in soil has grown by 0.19% with an additional improvement of the physical state of the
degraded arable layer, the amount of production having grown by 20-30 percent.
Key words: soils, chernozem, dehumification, phytotechnology actions
INTRODUCERE poate fi redresată numai prin im- MATERIALE ŞI METODE

plementarea sistemului de lucrări
Păstrarea pe termen lung a fer- pentru conservarea solului [1,2,4] şi Parametrii iniţiali ai însuşirilor fizi-
tilităţii şi capacităţii de producţie a majorarea fluxului de substanţă or- ce, chimice şi biologice ale solurilor pe
solurilor devine o problemă priori- ganică în sol [5,6]. Cu regret, îngră- loturile experimentale amplasate pe
tară pentru Moldova, aşa cum sta- şăminte organice în formă de gunoi cernoziomurile obişnuite au fost stu-
rea de calitate a învelişului de sol de grajd în prezent, practic, nu sunt diaţi pentru solul câmpului amplasat
al republicii pe majoritatea terenu- utilizate. Sarcina constă în înlocu- pe teritoriul comunei Tartaul de Salcie,
rilor agricole este nesatisfăcătoare irea gunoiului de grajd ca îngrăşă- raionul Cahul. Câmpul este situat pe o
[3]. Cernoziomurile, care ocupă cca mânt organic cu o sursă alternativă culme largă cu suprafaţă cvasi-orizon-
80 la sută din suprafaţa terenurilor – îngrăşămintele verzi. În lucrarea tală. În limitele acestui câmp au fost
cu destinaţie agricolă, au pierdut de faţă este discutată posibilitatea plasate parcelele (fâşiile) experimen-
cca 40% din conţinutul iniţial de remedierii stării de calitate a solu- tale preconizate pentru efectuarea
humus;în rezultatul lucrărilor ag- rilor agricole prin utilizarea culturii cercetărilor. Amplasarea parcelelor
ricole intensive şi dehumificării a măzărichii ca îngrăşământ verde. (fâşiilor) experimentale este prezenta-
fost deteriorată structura stratului Această cultură, în amestec cu o tă în schema 1.
arabil, ce a condus la compactarea cultură graminee păioasă, formea-
secundară puternică a acestuia, ză o recoltă mare de masă verde REZULTATE ŞI DISCUŢII
formarea straturilor post-arabile cu conţinut ridicat de azot, în mare
subiacente practic slitizate. Situaţia parte de provenienţă simbiotică. Datorită texturii mai grosiere, lu-
38 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

schimbarea climei
Schema 1
Schema experienţei Laboratorului Pedologie al IPAPS „Nicolae Dimo” pe teritoriul SRL
Tarsal-Agro, comuna Tartaul de Salcie, Raionul Cahul, Republica Moldova, anul 2011
Drumul (cărarea) dintre câmpuri

Spaţiu tampon,
100 m de la cărare
Fâşia de măzăriche
Floarea soarelui
semănată toamna
Fâşia de Fâşia de Fâşia cu Floarea
în anul 2009 pentru
sparcetă +raigras lucernă+raigras gunoi de soarelui
îngrăşământ verde,
semănată primăvara, semănată grajd,
şi apoi semănată
în anul 2010, primăvara lungimea 100m, Solul
toamna în anul
lăţimea 20 m, în anul 2010, lăţimea 10 m cernoziom
2010 cu grâu de
lungimea 500 m lăţimea 10 m, obişnuit
toamnă,
lungimea 500 m Floarea
lăţimea 10 m,
lungimea 500 m soarelui
Floarea
soarelui
Fâşia forestieră fondată în anul 1950
Tabelul 1
Textura cernoziomurilor obişnuite arabile cercetate
Orizontul şi Dimensiunile fracţiunilor (mm); conţinutul (% g/g)

adâncimea 1,00-0,25 0,25-0,05 0,05-0,01 0,01-0,005 0,005-0,001 <0,001 <0,01
(cm)
Ahp1 0-25 0,8 16,6 33,5 8,1 10,0 31,0 49,1
Ahp1 25-34 0,8 16,6 33,5 7,3 11,1 30,7 49,1
Ahk 34-49 0,6 15,5 33,9 8,2 11,0 30,8 50,0
Bhk1 49-71 0,5 9,9 38,2 8,9 11,5 31,0 51,4
Bhk2 71-96 0,5 8,1 40,0 8,2 11,8 31,4 51,4
BCk 96-120 0,4 7,0 41,3 8,1 12,2 31,0 51,3
Tabelul 2
Alcătuirea structurală a cernoziomurilor obişnuite arabile cercetate
(numărător – datele cernerii uscate, numitor – datele cernerii umede)
Orizontul şi Diametrul elementelor structurale (mm); conţinutul (% g/g) Calitatea Hidrosta-

adâncimea Suma Suma structurii bilitatea
(cm) >10 < 0,25 10 - 0,25 >10+< 0,25 (cernere uscată) structurală
35,5 14,0 50,5 49,5
Ahp1 0-25 mijlocie mică
- 70,2 29,8 70.2
57.0 2,9 40,1 59,9
Ahp2 25-34 mijlocie mică
- 75,2 24,8 75,2
Tabelul 3
Însuşirile fizice ale cernoziomurilor obişnuite arabile cercetate
Ahp1 Ahp1 Ahk Bhk1 Bhk2 BCk Ck
Orizontul şi adâncimea (cm)
0-25 25-34 34-49 49-71 71-96 96-120 120-150
Grosimea orizontului cm 25,0 9,0 18,0 23,0 25,0 19,0 30,0
Argilă <0.001 mm 31,0 30,7 30,8 31,0 31,4 31,0 29,8
Argilă fizică <0.01 mm % g/g 49,1 49,1 50,0 51,4 51,4 51,3 51,6
Higroscopicitatea 5,1 5,1 8,8 4,7 4,6 3,9 3,5
Coeficientul de higroscopicitate 6,8 6,0 5,8 5,8 5,4 4,7 4,3
Densitatea 2,59 2,60 2,63 2,65 2,67 2,68 2,70
g/cm3
Densitatea aparentă 1,25/1,35* 1,45 1,34 1,38 1,40 - -
Porozitatea totală 49,4 44,2 49,0 47,9 47,6 - -
% v/v
Gradul de tasare 3,0 13,0 4,0 7,0 7,0 - -
*1.25 g/cm3 - densitatea aparentă echilibrată a stratului 0-10 cm; 1,35 g/cm3 – densitatea aparentă echilibrată a
stratului 10-25 cm
NR. 1(61) februarie, 2012 39

schimbarea climei
Tabelul 4
Însuşirile chimice pe orizonturi genetice pentru cernoziomurile obişnuite arabile
cercetate
Orizontul şi adâncimea Ahp1 Ahp1 Ahk Bhk1 Bhk2 BCk Ck
(cm) 0-25 25-34 34-49 49-71 71-96 96-120 120-150
pH (H2O) 7,1 7,2 7,3 7,6 7,8 7,9 8,0
CaCO3 0,0 0,0 0,0 1,4 4,0 6,6 8,0
P2O5 total 0,139 0,111 0,080 - - - -
% g/g
Humus 3,16 3,11 2,85 2,60 1,84 1,00 0,61
N total 0,208 0,202 0,190 - - - -
C:N 8,8 8,9 8,7 - - - -
P2O5 (mg/100 g 1,6 1,0 0,8 - - - -
K2O sol) 21,0 18,0 14,0 - - - -
to-argiloase prăfoase, cu conţinut mă şi prin rezultatele aprecierii can- în sol s-au încorporat 46,5 t/ha de
de argilă fină mai mic decât în cer- tităţilor de masă verde de pe aceste masă uscată de gunoi de grajd de
noziomurile cambice din Moldova fâşii. Recolta de sparcetă+raigras, ovine, în care se conţin: 5,1 t/ha de
Centrală, aceste soluri se caracteri- la umiditatea de cca 80%, este ega- carbon, 0,805 t/ha de azot, 0,570 t/
zează printr-o stare de calitate fizică lă cu 35 t/ha, iar de lucernă+raigras ha de fosfor, 0,340 t/ha de potasiu.
mai favorabilă. De altă parte, cerno- la umiditatea 76% - 17 t/ha. Cercetările pedologice în sco-
ziomurile obişnuite din Moldova de Parcela cu introducerea a 50 t/ pul aprecierii modificării însuşirilor
Sud sunt mai slab humifere şi mai ha gunoi de grajd de ovine fermen- stratului arabil al solului cercetat
sărace în elemente nutritive, com- tat ca îngrăşământ a fost fondată s-au efectuat în luna mai. Influenţa
parativ cu cernoziomurile cambice. paralel cu fâşia de măzăriche. Lun- acestei doze de îngrăşământ orga-
În anul 2011, pentru experienţa gimea parcelei 50 m, lăţimea 10 m. nic asupra însuşirilor solului după
din Tartaul de Salcie, noi prezentăm Gunoiul de grajd, în cantitate de primul an de încorporare în sol este
rezultate prealabile privind influenţa 2,5 t (50 t/ha), a fost împrăştiat pe prezentată în tabelul 6.
gunoiului de grajd şi a măzărichii suprafaţa de 500 m² a parcelei (fo- Conform informaţiilor prezenta-
ca ogor sideral asupra însuşirilor tografiile 1 şi 2) şi încorporat în sol te, în rezultatul încorporării în sol a
solului şi capacităţii de producţie a prin arătură la începutul lunii sep- 50 t/ha de gunoi de grajd fermentat
acestuia. Influenţa ierburilor perene tembrie anul 2010. de ovine, în stratul arabil al solului
şi graminee, semănate pentru fân, Pentru fărâmiţarea bulgărilor de de 0-25 cm conţinutul de substan-
asupra calităţii solurilor după primul gunoi de grajd şi repartizarea mai ţă organică s-a majorat cu 0,20%.
an de vegetaţie este comparativ omogenă a acestuia în sol, parcela Concomitent, se observă tendinţa
mică şi va fi apreciată în următorii a fost la început discuită apoi arată de ameliorare a stării structurale a
ani. Aprecierile vizuale fac posibil la adâncimea de 25 cm. Compo- solului şi de majorare a conţinutului
constatarea că în condiţiile Moldo- ziţia chimică a gunoiului de grajd de fosfor mobil.
vei de Sud productivitatea ames- încorporat în sol este prezentată Acţiunea gunoiului de grajd asu-
tecului de ierburi sparcetă+raigras în tabelul 5. Primăvara, la sfârşitul pra recoltei de floarea soarelui este
este cu mult mai mare decât pro- lunii aprilie 2011, parcela a fost se- prezentată în tabelul 7. Introducerea
ductivitatea amestecului de ierburi mănată cu floarea soarelui. în sol a 50 t/ha de gunoi de grajd de
lucernă+raigras. Aceasta se confir- Conform datelor din tabelul 5 ovine a condus la majorarea recoltei
Foto 1. Împrăştierea gunoiului de grajd Foto 2. Aratul terenului
40 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

schimbarea climei
Tabelul 5
Compoziţia chimică a gunoiului de grajd utilizat la fondarea parcelei experimentale
din comuna Tartaul de Salcie
Azot Fosfor Potasiu

Apă Carbon Cenuşă
Denumirea total total total C:N pH
% g/g
Gunoi de grajd de ovine 7,3 10,2 38,8 1,61 1,14 0,68 6,3 8,2
Tabelul 6
Modificarea principalelor însuşiri ale stratului arabil al cernoziomurilor obişnuite
în rezultatul încorporării în sol a 50 t/ha de gunoi de grajd de ovine (numărător – pa-
rametrii iniţiali ai însuşirilor; numitor – parametrii modificaţi ai însuşirilor solului)
Suma
Densitatea Hidrostabilitatea Humus Formele mobile,
Orizontul şi Porozitatea agregatelor
aparentă agregatelor (substanţa mg/100g sol
adâncimea totală, favorabile
echilibrată, favorabile, organică),
(cm) % v/v 10 - 0,25
g/cm3 % % g/g P2O5 K2O
mm,%
Ahp1 1,25 51,7 3,16 1,6 21
0-10 1,23 52,5 50,5 29,8 3,37 1,9 22
Ahp1 1,35 47,9 57,5 31,8 3,16 1,6 21
10-25 1,33 48,6 3,35 1,8 21
Ahp2 1,45 44,2 40,1 24,8 3,11 1,5 18
25-34 1,43 45,0 42,1 25,8 3,16 1,5 19
Ahk 1,34 49,0 - - 2,85 0,8 14
34-49 1,35 48,7 2,87 1,0 16
Tabelul 7
Recolta de floarea soarelui (masă absolut uscată) pe parcela fertilizată cu 50 t/ha
gunoi de grajd de ovine (numărător) şi pe terenul învecinat nefertilizat (numitor)
Nr. parcelelor cu Recolta pe o parcelă Recolta Recolta medie pe Sporul la recoltă

suprafaţa 15m² (kg) (t/ha) poligon (t/ha) (t/ha)
3,5 2,3
1
2.8 1.9
3,7 2.5
2
3.0 2.0
3,7 2,5 2,4
3 +0,4
3.0 2.0 2,0
3,3 2,2
4
3.0 2.0
3.6 2,4
5
2,9 1,9
de floarea soarelui cu 0,4 t/ha. se îngrăşăminte de fosfor în formă Recolta măzărichii de toamnă
Parcela (fâşia) de măzăriche de amofos – 250 kg/ha. încorporată în sol este prezentată
(foto 3) cu lăţimea de 10 m şi lun- Cercetările pedologice iniţiale în tabelul 9. În rezultatul încorpo-
gimea de 1100 m a fost fondată pe pe fâşia de măzăriche s-au efectu- rării în sol a 28 t/ha de masă verde
cernoziomul obişnuit în toamna anu- at în toamna anului 2009, până la de măzăriche (6,1 t/ha de masă
lui 2009, pentru crearea bazei se- semănatul măzărichii. Pentru apre- absolut uscată cu conţinut de
mincere a acestei culturi. Ploile de cierea efectului încorporării în sol a 4,2% de azot) conţinutul de sub-
vară nu au permis recoltarea măză- masei verzi de măzăriche, cerce- stanţă organică în stratul arabil al
richii la seminţe, terenul la sfârşitul tările pe câmpul semănat cu grâu solului de 0-25 cm s-a majorat cu
lunii iulie a fost discuit la adâncimea după măzăriche au fost repetate în 0,19 %.
de cca 12 cm şi în prima decadă a a doua jumătate a lunii mai a anu- Totodată, se observă ameliora-
lunii septembrie a anului 2010 a fost lui 2011. Datele privind influenţa rea stării structurale a solului şi ma-
arat şi s-a semănat grâu de toamnă măzărichii asupra însuşirilor solu- jorarea conţinutului de fosfor mobil.
(foto 4). Până la semănat pe întreg lui sunt prezentate în tabelul 8 şi în Acţiunea încorporării în sol a ma-
terenul experimental au fost introdu- (foto 5 a, b). sei verzi de măzăriche ca îngrăşă-
NR. 1(61) februarie, 2012 41

schimbarea climei
Foto 3. Fâşia de măzăriche, fotografiată la 24 aprilie Foto 4. Fâşia de grâu după măzăriche, fotografiată la 17
2010 mai 2011
Tabelul 8
Modificarea principalelor însuşiri ale stratului arabil al cernoziomurilor obişnuite
în rezultatul încorporării în sol a 28 t/ha de masă verde de măzăriche (numărător –
parametrii iniţiali; numitor –parametrii modificaţi ai însuşirilor solului)
Densitatea Suma Hidrostabilitatea Humus Formele mobile,

Orizontul şi Porozitatea
aparentă agregatelor agregatelor (substanţa mg/100g sol
adâncimea totală,
echilibrată, g/ favorabile favorabile, organică),
(cm) % v/v
cm3 10 - 0,25 mm,% % % g/g P2O5 K2O
Ahp1 1,25 51,7 3,16 1,6 21
0-10 1,21 53,3 50,5 3,36 1,9 21
29,8
Ahp1 1,35 47,9 68,8 3,16 1,6 21
43,4
10-25 1,30 49,8 3,34 1,8 21
Ahp2 1,45 44,2 40,1 24,8 3,11 1,5 18
25-34 1,43 45,0 41,5 38,6 3,06 1,4 18
Ahk 1,34 49,0 2,85 0,8 14
- -
34-49 1,35 48,7 2,90 0,9 14
A B
Foto 5. Stratul arabil al cernoziomului obişnuit până la (A) şi după (B) încorporarea în sol a masei verzi de măzăriche şi
semănatul grâului de toamnă
42 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

schimbarea climei
Tabelul 9
Recolta de măzăriche la experienţa de pe teritoriul comunei Tartaul de Salcie, so-
lul cernoziom obişnuit arabil (fâşia de măzăriche a fost fondată în luna septembrie
a anului 2009)
Cenuşa N P2O5 K 2O C
Masa
Recolta, Masa Umiditatea, Unităţi
absolut
date pentru anul verde, % de la masa cerealiere,
uscată, % de la masa uscată
2010 t/ha verde umedă t/ha
t/ha
Recolta de masă verde a măzărichii semănată pentru utilizare ca îngrăşământ verde

Recolta principală 28,0 78,2 6,1 5,6 11,4 4,12 1,00 2,38 35,1
Rădăcini, stratul 0-30cm (determinare) 5,6 - 19,7 1,51 0,27 0,85 28,7
Tabelul 10
Recolta grâului de toamnă (umiditatea 8%) pe parcela fertilizată cu 28 t/ha masă
verde de măzăriche (numărător) şi pe terenul învecinat nefertilizat (numitor)
Nr. parcelelor cu suprafaţa Recolta Recolta medie Sporul la recoltă

de 15 m² (t/ha) (t/ha) (t/ha)
4,2
1
2,8
4,2
2
2,9
4,1 4,2
3 +1,3
3.0 2,9
4,3
4
2,8
4,4
5
2,9
mânt asupra recoltei grâului de toam- este posibilă prin semănatul măză- 3. Cerbari V. (coordonator) şi
nă este prezentată în tabelul 10. richii ca o cultură succesivă utiliza- alţii. Monitoringul calităţii solurilor
tă ca îngrăşământ verde şi ca ogor (baza de date, concluzii, prognoze,
CONCLUZII ocupat cu această cultură într-un recomandări). Ch.: Pontos, 2010.
asolament cu 4-5 sole. 476 p.
- Sistemul existent de agri- - Cercetările au stabilit că, în 4. Cerbari V. Programul de
cultură a condus la dehumificarea, rezultatul utilizării a unei singure re- dezvoltare şi implementare a teh-
destructurarea stratului arabil al cer- colte de măzăriche ca îngrăşământ nologiilor conservative în agricultu-
noziomurilor şi pierderea rezistenţei verde, conţinutul de substanţă or- ră. În: rev. Agricultura Moldovei, nr.
materialului acestuia la compactare. ganică în sol s-a majorat cu 0,19% 4-5, 2011, p. 7-9.
- Cercetările efectuate de si s-a îmbunătăţit starea de calitate 5. Shein E. V., Milanovsky E.
colaboratorii laboratorului de pe- fizică a stratului arabil degradat al Yu. Soil organic matterand aggre-
dologie [3] au stabilit că lucerna cu solului, volumul producţiei agricole gate stability. In: Proceedings,
sistemul ei radicular pivotant contri- s-a majorat cu 20-30 la sută. International Conference „Soil sun-
buie slab la remedierea structurii şi der Global Change”, Constanta,
conţinutului de humus în soluri. BIBLIOGRAFIE Romania, September 3-6, vol. 1,
- Utilizarea gunoiului de grajd 2002, p. 583-587.
la remedierea stării de calitate a cer- 1. Boincean B. Lucrarea so- 6. Чербарь В., Скорпан В.,
noziomurilor este posibilă doar în ca- lului – tendinţe şi perspective. În: Цэрану М. Сокращение выбросов
zul restabilirii sectorului zootehnic şi Revista AKADEMOS, nr. 3 (22), СО2 из пахотных земель степной зоны
atribuirii a 15-20 la sută din terenuri, 2011, p. 61-67. Республики Молдова. În rev. Mediul
pentru cultivarea ierburilor perene. 2. Cerbari V. No-Till – sistem Ambiant, nr. 1(49), 2010, p. 6-13.
- O remediere pe scară mai de agricultură care protejează so-
largă a conţinutului de humus şi lul. În: rev. Agricultura Moldovei, nr.
structurii naturale a cernoziomurilor 8-9, 2010, p. 9-14.
NR. 1(61) februarie, 2012 43

informaţii ştiinţifice
Dezvoltare durabilă prin implementarea pro-

iectelor investiţionale în sectorul de alimen-
tare cu apă şi canalizare din Republica Moldova
Rodion Bajureanu, viceministru,
Inga Eni, specialist,
Ministerul Mediului
Conceptul de dezvoltare durabi- pentru luarea deciziilor în orice situ- prioritare în politica statului pentru
lă desemnează totalitatea formelor aţie în care se regăseşte un raport sănătate în relaţie cu mediul. La
şi metodelor de dezvoltare socio- de tipul om/mediu, fie că e vorba fel de importantă este şi problema
economică, al căror fundament îl de mediul înconjurător, economic canalizării localităţilor, ambele pro-
reprezintă, în primul rând, asigura- sau cel social. Deşi iniţial dezvol- bleme urmînd a fi soluţionate con-
rea unui echilibru între aceste siste- tarea durabilă s-a vrut a fi o solu- comitent, deoarece doar construcţia
me socio-economice şi elementele ţie la criza ecologică determinată sistemelor de alimentare cu apă, cu
capitalului natural. Cea mai cunos- de intensa exploatare industriala a creşterea inevitabilă a volumului de
cută definiţie a dezvoltării durabile resurselor şi degradarea continuă ape uzate formate, în lipsa colectării
este cea dată de Comisia Mon- a mediului şi caută în primul rând acestora, conduce la poluarea ape-
dială pentru Mediu şi Dezvoltare prezervarea calităţii mediului în- lor de suprafaţă şi a celor subterane.
(WCED) în raportul „Viitorul nostru conjurător, în prezent conceptul s-a Domeniul alimentării localităţilor
comun”, cunoscut şi sub numele extins asupra calităţii vieţii în com- din republică cu apă potabilă, ca-
de Raportul Brundtland: “...dezvol- plexitatea sa, şi sub aspect econo- nalizării şi evacuării apelor uzate
tarea durabilă urmăreşte realizarea mic şi social. Obiect al dezvoltării se află într-o situaţie de criză. Ma-
exigenţelor actuale, fără a compro- durabile este acum şi preocuparea joritatea întreprinderilor din dome-
mite posibilitatea generaţiilor viitoa- pentru dreptate şi echitate între sta- niul dat mulţi ani la rînd activează
re de a-şi implini propriile cerinţe”. te, nu doar între generaţii. în condiţii de situaţie excepţiona-
Dezvoltarea durabilă încearcă Cu toţii suntem martorii fenome- lă. Tarifele nu reflectă costul real
să identifice un cadru teoretic stabil nelor asociate schimbărilor clima- al serviciilor. Datoriile debitoare şi
tice (creşterea creditoare ale întreprinderilor sunt
treptată a tem- în permanentă creştere. Capacita-
peraturii mediu- tea sistemelor de alimentare cu apă
lui, secete urma- şi canalizare se utilizează la nivel
te de inundaţii de 25–30%. Serviciile se prestează
catastrofale în cu mari întreruperi, în unele locali-
regiuni alta dată tăţi, conform unor grafice aprobate
ferite de astfel de către autorităţile publice locale.
de calamităţi) Uzura utilajului şi reţelelor a atins
care schimbă vi- un nivel înalt (de la 50% la 100 %),
ziunea referitor cauză care generează mari pierderi
la posibilităţile de apă (numărul de avarii ale siste-
asigurării popu- melor depăşesc de 10-100 ori indi-
laţiei cu apă po- cii ţărilor industrial dezvoltate). Din
tabilă calitativă lipsă de investiţii financiare, în ulti-
şi în cantităţi su- mii 15 ani nu s-a efectuat deservi-
ficiente. rea tehnică şi exploatarea adecvată
Actualmente, a sistemelor de apă şi canalizare.
asigurarea apro- Organele administraţiei publice lo-
vizionării cu apă cale, practic, nu alocă investiţii, iar
potabilă calita- investiţiile de la bugetul de stat sunt
tivă în cantităţi insuficiente. În rezultat a scăzut ca-
suficiente este litatea serviciilor prestate.
una din direcţiile În scopul ameliorării situaţiei în
44 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

informaţii ştiinţifice
Apă-Canal în Republica Moldova”,

finanţat de BERD, BEI şi FIV. Acest
proiect prevede modernizarea sis-
temului de aprovizionare cu apă
şi canalizare în 6 raioane: Soroca,
Floreşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-
Lunga şi este susţinut financiar cu
30 mln euro (10 mln. – BERD, 10
mln. – BEI şi 10 mln. grant – FIV).
Fondul Ecologic Naţional repre-
zintă o sursă importantă în dezvol-
tarea sistemelor AAC, oferind su-
port financiar atît pentru proiecte de
anvergură, cît şi pentru lucrări frag-
mentare de menţinere şi exploata-
re. Pentru perioada 2006-2009, din
FEN pentru sectorul de alimentare
cu apă şi canalizare, au fost apro-
bate spre finanţare proiecte în va-
loare de 296,7 mln. lei.
sector, în prezent se implementea- voltare şi Cooperare (SDC) activea- Doar cu eforturi comune vom ob-
ză un şir de proiecte finanţate de ză din anul 2000 în Republica Mol- ţine rezultate apreciabile şi în acest
către donatorii străini cu sediul în dova, acordînd în jur de 1 mln. euro mod accesul populaţiei la servicii de
Republica Moldova. Dintre acestea anual pentru dezvoltarea sistemelor alimentare cu apă şi canalizare de
enumerăm: de alimentare cu apă şi canalizare. calitate va creşte, la fel ca şi nivelul
În anul 2009 Comisia Comunită- Agenţia de Dezvoltare Austriacă de trai al locuitorilor întregii ţări.
ţilor Europene a semnat cu Guver- (ADA) aduce o contribuţie consi- Limitele resurselor de apă, ne-
nul Republicii Moldova acordul de derabilă în dezvoltarea sistemelor cesitatea gospodăririi lor cu multă
finanţare “Programul de Susţinere AAC. Zonele prioritare coincid cu grijă şi importanţa asigurării apei de
a Politicilor de Sector în domeniul zonele prioritare SDC, fapt care şi a bună calitate sunt mai evidente ca
apelor” în valoare de 50,0 mln. determinat finanţarea în comun cu niciodată. Este de datoria noastră
euro. Programul are scopul de a SDC a unui şir de proiecte. Actual- să asigurăm ca apa să realizeze şi
consolida eforturile tuturor partici- mente ADA implementează proiec- pe viitor funcţiile sale de întreţine-
panţilor în sectorul aprovizionării cu tul de aprovizionare cu apă potabilă re a vieţii, de legatură socială între
apă şi canalizare prin asigurarea a or. Nisporeni. comunităţi, de integrare cu alte re-
mai bună a interacţiunii din punctul În prezent Republica Moldo- surse naturale, de materie primă
de vedere al selectării zonelor prio- va se implementează proiectul şi de ridicare a nivelului de trai al
ritare, creării bazei de date comune „Program de Dezvoltare a Regiilor oamenilor.
referitor la proiectele implementate.
Banca Mondială, în cadrul Pro-
iectului Naţional de Alimentare cu
Apă şi Canalizare, a oferit Republi-
cii Moldova un credit concesional în
mărime de 14,0 mln. USD pentru
reabilitarea şi dezvoltarea sisteme-
lor de aprovizionare cu apă şi ca-
nalizare.
Proiectul în or. Orhei, finanţat de
un grant în sumă de 2,8 mln. euro
obţinut de la Comisia Europeană,
este implementat de către Banca
Mondială şi va asista Guvernul Re-
publicii Moldova la construcţia staţi-
ei de epurare a apelor uzate din or.
Orhei. Acordul de grant cu Comisia
Europeană a fost semnat în august
2009. Perioada de implementare a
proiectului – 2009-2012.
Direcţia Elveţiană pentru Dez-
NR. 1(61) februarie, 2012 45

OMAGIERI
Revitalizarea ştiinţei – o şansă pentru viitorul

ţării
Grigore Barac,
redactor-şef al revistei Mediul Ambiant
Gheorghe Duca, academician, publicii Moldova, în calitate de pre- structurilor lui. Posibilitatea atragerii
Preşedintele Academiei de Ştiinţe şedinte al Comisiei parlamentare de investiţii din diferite ţări, structuri
a Moldovei a întrunit la acest sfâr- pentru cultură, ştiinţă, învăţământ şi fonduri internaţionale creează po-
şit de faur 60 de ani, trăiţi într-o şi mijloace de informare în masă, el sibilităţi de renovare a echipamene-
permanentă competiţie cu timpul. pleda cu demnitate şi competenţă lor, de participare la acţiuni comune,
Mereu în mişcare, în căutare de pentru recunoaşterea învăţământu- de familiarizare pe viu cu cele mai
oameni cu idei, energici, harnici, lui drept o prioritate naţională. Şi a noi cercetări şi implementări în do-
dornici de a crea mai mult, mai bun reuşit să convingă. meniul protecţiei mediului.
şi mai util. Nu pentru sine, ci pentru În calitatea sa de Ministru al Un exemplu elocvent este lan-
poporul parte al cărui sunt. Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvol- sarea proiectului „Managementul
„O ţară fără intelectuali degra- tării Teritoriului, a abordat o tratare durabil al stocurilor de Poluanţi Or-
dează”, afirma dumnealui într-un contemporană a exigenţelor de me- ganici Persistenţi (POPs) în Repu-
discurs. diu, reflectată prin prisma habitatului blica Moldova”, finanţat de Fondul
Prin tot ce face Gheorghe Duca uman general, în baza realizărilor Global de Mediu (GEF), care a per-
este omul care uneşte oameni, va- ştiinţei autohtone şi mondiale. Au- mis inventarierea stocurilor de polu-
lori, cercetări, acţiuni, visuri. toritatea centrală de mediu pune anţi organici persistenţi (pesticide)
El îşi vede misiunea în a creş- în capul mesei protecţia naturii, a existente pe teritoriul Moldovei din
te, consolida şi sprijini tot ce este diversităţii ei. Armonizarea legisla- perioada sovietică. Datele colectate
talentat, harnic şi dornic de a făuri. ţiei naţionale la cea internaţională, au permis să fie stabilite priorităţile
- Omul este resursa noastră cea perfecţionarea cadrului legal naţio- şi obiectivele naţionale în dome-
mai preţioasă şi acesta poate face nal adecvat rigorilor europene, sta- niul stocării, minimizării şi eliminării
minuni, daca statul ştie să-i creeze bilirea de parteneriate de colaborare POP. Contaminarea cu reziduuri de
oportunităţi. – Acest crez este unul din cu diverse structuri şi instituţii inter- pesticide a solurilor şi a apelor afec-
principalele repere morale de care s-a naţionale sunt priorităţile ministrului tează de decenii sănătatea popula-
condus şi se conduce Preşedintele Gheorghe Duca. Conştientizarea ţiei Republicii Moldova, compromite
Academiei de Ştiinţe din Moldova în faptului că protecţia mediului este posibilităţile de dezvoltare a agricul-
activitatea sa de om politic şi manager. de o importanţă internaţională a turii organice şi subminează potenţi-
De la tribuna Parlamentului Re- relansat activitatea ministerului şi alul de export al produselor agricole.
46 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

OMAGIERI
Revigorarea activităţii Servi- tot, oamenii potriviţi ar fi la locul al Programului Cadru 7 al UE – pri-
ciului Hidrometeorologic de Stat, potrivit, în doar câţiva ani Republi- ma ţară a Parteneriatului Estic care
performanţele atinse actualmente ca Moldova poate deveni o Elveţie aderă la acesta, alături de alţi 14
au fost posibile graţie planului de est-europeană de toată frumuseţea membri cu un statut similar.
perspectivă din anul 2001, care – afirma dl academician Gheorghe PC7 este principalul instrument
prevedea dezvoltarea şi consolida- Duca într-un interviu. pentru finanţarea cercetării ştiinţi-
rea potenţialului SHS cu susţinerea Viaţa ştiinţifică din Moldova s-a fice în Europa, având în perioada
financiară a Guvernului Republicii transformat şi a evoluat odată cu 2007-2013 un buget de peste 53
Moldova, Fondului Ecologic Naţio- alegerea academicianului Gheor- miliarde euro. Participarea la PC7
nal şi a unor instituţii internaţionale. ghe Duca în înalta funcţie de pre- este deschisă unei game largi de
În cadrul acestui plan au fost mo- şedinte al Academiei de Ştiinţe a organizaţii şi persoane - centre de
dernizate şi optimizate principalele Moldovei. cercetare, universităţi, IMM-uri, cor-
subdiviziuni ale serviciului, procu- Anume aici s-a evidenţiat în toa- poraţii multinaţionale, organe ale
rate staţii meteorologice automati- tă vigoarea talentul său de mana- administraţiei publice şi persoane
zate, utilaj modern pentru posturile ger. fizice.
hidrologice şi hidrochimice, ceea Schimbările produse la Acade- Ca rezultat al asocierii, Repu-
ce a adus un beneficiu substanţial mia de Ştiinţe din 2004 până în pre- blica Moldova va obţine drepturi
societăţii. zent sunt evidente şi elocvente. similare statelor membre ale UE
Acum nimeni nu mai face ban- Aş evidenţia doar câteva reali- în cadrul acestui program. Astfel,
curi pe seama calităţii prognozelor zări şi, în primul rând, procesul de țara noastră va putea să coopere-
Serviciului Hidrometeorologic de cercetare moldo-română în cadrul ze şi să concureze în calitate de
Stat. unui program de granturi comun. partener egal în toate concursurile
Înfiinţarea Asociaţiei de Cerce- Peste 400 de cercetători au fost anunţate de PC7, să devină parte
tare şi Dezvoltare din Moldova a implicaţi în 24 de proiecte de inte- componentă a unei reţele europene
amplificat colaborarea ştiinţifică cu res reciproc. Peste 30 de instituţii a oamenilor de ştiinţă, ce stabilesc
savanţii din SUA, a permis multor de cercetare ştiinţifică din România obiectivele şi priorităţile europene
tineri cercetători să se realizeze şi şi Republica Moldova au depus 47 în domeniul cercetării-inovării. De
să evolueze. de dosare, care au fost examinate asemenea, Republica Moldova, ca
În anul 2002 Gheorghe Duca de experţi din ambele părţi. Au fost stat asociat, va dispune de dreptul
ctitoreşte prima revista ştiinţifică de selectate 24 de proiecte comune, de a iniţia proiecte de cercetare şi
informaţie şi cultură ecologică Me- în domenii-cheie ca matematica, crea consorţiumuri europene de a
diul Ambiant, care pe parcursul a 10 fizica, chimia, biologia, economia şi participa la toate ofertele de finan-
ani a contribuit la afirmarea tinerilor medicina. ţare.
cercetători, conştientizarea, prin in- În prezent, în aceste proiecte Astfel, ştiinţa moldovenească a
termediul articolelor semnate de cei sunt antrenaţi peste 4000 de cer- devenit parte componentă a celei
mai notorii specialişti în domeniu, a cetători. europene, ceea ce ne dorim pentru
unei largi pături sociale, începînd În ceea ce priveşte tineretul, de întreaga ţară.
de la elevi şi până la funcţionarii de trei ani se acordă granturi de cerce- În final vreau să aduc o afirmaţie
stat, a atitudinii contemporane faţă tare pentru doctoranzi şi tineri cer- care caracterizează omul, savantul
de rigorile de mediu. cetători cu titlu ştiinţific, în vârstă de şi managerul Gheorghe Duca ”Îmi
Acestea sunt doar o mică parte până la 35 de ani. Un alt stimul pen- doresc ca Republica Moldova să
din cele realizate în perioada deţi- tru tinerii savanţi este condiţionarea fie un stat cu o societate bazată
nerii funcţiei de ministru. finanţării bugetare a proiectelor cu pe cunoaștere, ca statul nostru să
Talentul de a selecta oamenii şi prezenţa tinerilor în grupul de cer- investească în cetățeni pentru ca
de a-i mobiliza în scopuri nobile l-a cetători şi bursele de excelenţă ofe- să cunoască mai multe, pentru a
caracterizat pe tot parcursul activi- rite doctoranzilor, posibilitatea efec- fi făcute cercetări aprofundate și
tăţii. Drept confirmare sunt persoa- tuării studiilor de masterat în cadrul mai aplicative în vederea dezvoltă-
nele din echipa sa cu care a acti- Universităţii Academice. Rezultatul rii economiei de care să se bucure
vat la minister, apoi la academie, este evident. Dacă în anul 2004, în toată societatea. Pentru aceasta e
din structurile create de Domnia sa cadrul instituţiilor academice, pro- nevoie să investim în oameni. In-
în diferite domenii, fie cercetare, porţia tinerilor cercetători constituia vestind, vom valorifica mai multe
implementare, conştientizare, în 7%, acum este de 30%, iar în unele talente care se vor dedica binelui
fruntea cărora au fost promovate institute – 50%. țării”.
persoane selectate şi testate după Deosebit de importantă este şi
principii morale şi profesionale, participarea savanţilor noştri în pro-
care activează pe parcursul anilor iecte de colaborare cu Comitetul
cu dăruire, sunt utili şi aduc benefi- Ştiinţific al NATO.
cii societăţii. La 1 ianuarie 2012 Republica
- Dacă în statul acesta, peste Moldova a devenit membru asociat
NR. 1(61) februarie, 2012 47

OMAGIERI
LEGENDĂ VIE Igor Krupenikov la 100 de ani

Nicolae Florea prof. dr., membru titular al Academiei de Ştiinţe
Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu- Şişeşti”, Bucureşti,
Membru de Onoare al Societăţii Naţionale a Moldovei de Ştiinţa a Solului
Grigore Stasiev prof., doctor habilitat, Universitatea de Stat din Moldova
ea. În 1948 a ve- aceste cicluri de lucrări, i-a fost de-

nit în Moldova, la cernat Premiul de Stat al Republicii
Catedra de Pe- Moldova. În total a publicat cca 700
dologie a Univer- de lucrări ştiinţifice, inclusiv 37 mo-
sităţii de Stat din nografii. Sub conducerea ştiinţifică
Moldova, fiind a lui, 36 de competitori au susţinut
invitat de către teze de doctor în ştiinţe.
fondatorul pedo- Opera clasică “Чернозьомы
logiei în Moldo- Молдавии” (Cernoziomurile Mol-
va, acad. Nico- dovei), editată în anul 1967, este un
lae Dimo. Fiind eveniment semnificativ în ştiinţă. În
deja un pedolog toate manualele de pedologie şi ge-
competent, doc- ografia solului, editate în URSS, Iu-
tor (candidat) în goslavia, Polonia, România, Unga-
geologie-minera- ria, erau făcute trimiteri la această
logie, el a deve- monografie. Din mărturiile autorului
nit mâna dreaptă ei, monografia este opera principa-
a lui N. Dimo. În lă a vieţii sale. Actualmente aceasta
continuare Igor este cartea de căpătâi pentru spe-
Krupenikov şi-a cialiştii din mai multe ramuri.
consacrat toată Ulterior, profesorul Igor Krupe-
viaţa cercetării nikov a participat, în cel mai activ
cernoziomurilor mod, la scrierea şi redactarea tri-
Moldovei, care plelor volume consecutive “Почвы
a şi fost tema Молдавии” (Solurile Moldovei),
tezei de doctor fapt pentru care, în 1989, i-a fost
habilitat, susţinu- decernat a doua oară Premiul de
tă la Institutul de Stat al Republicii Moldova.
La 10 aprilie anul curent se împli- Geografie al AŞ Renumitul savant Igor Krupe-
nesc 100 de ani din ziua naşterii re- a URSS, în 1966. La sfârşitul a.a. nikov este, pe bună dreptate, cel
numitului pedolog de talie mondială, 1960- începutul a.a. 70 a studiat mai desăvârşit istoric contemporan
Igor Krupenikov, doctor habilitat în solurile României, Bulgariei, Unga- al pedologiei. În 1981, AŞ a URSS
geografie, profesor universitar, Om riei, Donului de Jos şi Fluviului Cu- a editat monografia lui “История
Emerit în ştiinţă şi tehnică, Membru bani, publicînd o serie de articole în почвоведения. От времени его
de Onoare al Academiei de Ştiinţe a care a fost formulată ideea unităţii зарождения до наших дней” (Is-
Republicii Moldova, laureat al Pre- genetice a cernoziomurilor faţiei toria pedologiei: de la origini până
miilor Academiei de Ştiinţe a URSS Dunăreano-Pontice. în prezent) - prima în istoria ştiinţei
“V. Dokuceaev” şi “V. Williams”, În 1958, Nicolai Dimo, fiind con- pedologice. În ea autorul a analizat
Premiului de Stat al Republicii Mol- comitent şi director al Institutului de şi generalizat evoluţia cunoştinţelor
dova (în repetate rînduri), Membru Pedologie (actualmente Institutul despre sol din antichitate până în
de Onoare al Societăţii Pedologilor de Pedologie, Agrochimie şi Pro- prezent, pe toate continentele lumii.
din Rusia, Societăţii Naţionale de tecţie a Solului “Nicolae Dimo”), Este o monografie unică de acest
Ştiinţă a Solului din Moldova, cava- propune lui Igor Krupenikov funcţia gen. Ulterior, ea a fost tradusă în
ler al Ordinului Republicii. Acestea de şef al Secţiei Pedologie, unde engleză în India şi Olanda.
sunt unele din aprecierile activităţii activează până în prezent, în cali- În monografie se apreciază în-
de 78 de ani în domeniul ştiinţei al tate de consultant ştiinţific principal. alt meritele lui Gh. Murgoci şi N.
distinsului savant. După trecerea în nefiinţă a aca- Cernescu în dezvoltarea ştiinţei so-
S-a născut în or. Peterburg, Ru- demicianului Nicolai Dimo, Igor lului, fiind prezentate şi fotografiile
sia, într-o familie de intelectuali. Krupenikov continuă cu succes lor (p. 196, 255). În text sunt făcute
Şi-a făcut studiile şi doctorantura la cercetările solurilor Moldovei. Re- referinţe la 18 pedologi români, fi-
Universitatea de Stat “M. Lomono- zultatul acestei activităţi multianua- ind menţionat nivelul contemporan
sov” din Moscova. Ulterior, a activat le a fost editarea hărţilor pedologice înalt al cercetărilor pedologice din
în Kazahstan, Uzbekistan, Crime- ale republicii la diferite scări. Pentru ţară.
48 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Mediul Ambiant nr.1.61.2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mediul Ambiant nr.1.61.2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revistă ştiinţifică,

de informaţie şi cultură ecologică

Fondatori: 1(61) FEBRUARIE, 2012

INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL PM 31618

2 FEBRUARIE – Ziua mondială a zonelor umede

Zonele umede Ramsar din Republica Moldova,

În sens larg, protecţia naturii are

NR. 1(61) februarie, 2012 1

za” au loc întruniri tradiţionale ale

2 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

zonelor umede din Republica Mol-

NR. 1(61) februarie, 2012 3

din teritoriul ţării; pădurile – 11 %;

4 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

NR. 1(61) februarie, 2012 5

STAREA IHTIOFAUNEI PRUTULUI INFERIOR ŞI FACTORII

Prezentat la 14 ianuarie 2012

Introducere conservarea patrimoniului natural elimină reprezentanţii faunei na-

6 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

rea zăpezilor şi de viiturile pluviale

Materialul ihtiologic a fost colec-

NR. 1(61) februarie, 2012 7

Siluridae (1 specie); Ord. Gadifor-

Datele obţinute au fost prelu-

8 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

NR. 1(61) februarie, 2012 9

Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758)

10 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

NR. 1(61) februarie, 2012 11

12 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

ternaţional (Convenţia Berna (anexa

NR. 1(61) februarie, 2012 13

de obleţ şi ghiborţ. Creşte semni-

14 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

la Manolescu, fiind mai adâncă,

NR. 1(61) februarie, 2012 15

Toate aceste rezultate, precum

Ghiborț de Dunăre 13 Ghiborț de Dunăre 280

Obleț 3 Obleț 119

Roșioară 3 Roșioară 111

0 20 40 60 80 100 120 0 1000 2000 3000 4000 5000

16 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Biban-soare 7 Biban-soare 105

Biban 37 Biban 3570

Avat 2 Avat 126

Batcă 4 Batcă 193

Caras argintiu 72 Caras argintiu 1200

0 20 40 60 80 0 1000 2000 3000 4000

NR. 1(61) februarie, 2012 17

care taxon fiind reprezentat printr-o

Ghiborț de Dunăre 34 Ghiborț de Dunăre 645

0 10 20 30 40 0 200 400 600 800 1000 1200

18 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

(la care în ultimul timp s-a majorat

NR. 1(61) februarie, 2012 19

de baltă şi cantitatea imensă de

20 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012

Concluzii sistemul Prutului Inferior a crescut 9. Берг Л. С., Рыбы пре-

NR. 1(61) februarie, 2012 21

ARBORII OCROTIŢI DE STAT DIN MOLDOVA

Prezentat la 20 ianuarie 2012

INTRODUCERE Arborii ocrotiţi de stat au fost gorii: 1 - arbori sănătoşi, 2- arbori

22 NR. 1(61) FEBRUARIE, 2012