Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Delimitare
- mediastinul este impartit de un plan care trece prin unghiul sternal si marg. inf, a vertebrei T4
intr-un mediastin superior si inferior
- la randul lui mediastinul inferior este impartit in mediastin anterior, m. mijlociu si m. posterior
Continut
Mediastin superior
Delimitare:
- superior: apertura toracica superioara
- inferior: planul care trece prin unghiul sternal si T4
- anterior: manubriul sternal
- posterior: T1-T4
- lateral: pleura mediastinala
Continut:
1. originile muschilori sterno-hioidieni si sterno-tiroidieni
2. timus sau resturi timice
3. vv. brahiocefalice + portiuni extrapericardica a VCS (venei cava superioare)
4. nervii frenici si nn. vagi
5. arcul aortei + ramurile sale
6. trahee, esofag si in unghiul dintre ele n. laringeu recurent
7. canalul toracic
- ganglioni limfatici mediastinali
Mediastin anterior
Delimitare:
- superior: planul ce trece prin unghiul sternal si T4
- inferior: diafragma
- anterior: corpul sternal
- posterior: pericard
- lateral: pleure mediastinal
Continut:
- ligamentele sternopericardice superior si inferior
- timus sau resturi timice
- aa. toracice interne cu ramurile mediastinale
- ganglioni limfatici
- extremitatile anterioare ale recesurilor pleurale costo-mediastinale
Mediastin mijlociu
Delimitare:
- superior, inferior, lateral: lafel ca cel anterior
- anterior: pericard
- posterior: pericard si un plan vertical care trece posterior de bifurcatia treheei
Continut:
- cordul cu pericard
- aorta ascendenta, trunchi pulmonar cu aa. pulmonare
- vv. pulmonare
- VCS
- crosa venei azigos
- nn. frenici
- bifurcatia traheei cu bronhiile principale
- ganglioni limfatici
Mediastin posterior
Delimitare:
- superior: superior, inferior, lateral: lafel ca cel anterior
- anterior: pericard si planul vertical ce trece posterior de bifurcatia traheei
- posterior: T5-T12
Continut:
- esofagul
- aorta descendenta toracica
- nn. vagi
- vv. azigos si hemiazigos
- canal toracic
- ganglioni
limfatici
- nn. splahnici
Plamanii
- sunt in numar de 2
- consistenta lor este buretoasa
- culoarea este ciocolatie la plamantul care nu a respirat, rosu aprins dupa prima respiratie si
cenusiu la adult
- greutatea plamanului este 1/50 din greutatea corpului, aprox. 600g cel stang si 700g cel drept
Configuratia externa
- plamanul drept este mai scurt si mai lat din cauza ascenionarii diafragmei de catre ficat
- plamanului i se descriu 3 fete: costala, mediala si diafragmatica sau baza
- mai are un varf si 2 margini: anterioara si inferioara
- fata costala vine in raport prin intermediul pleurei si fasciei endotoracice cu coaste si spatii
intercostale
- la cadavru si la bolnavii cu emfizem pulmonar coastele lasa santul pe aceasta fata
- la omul viu si sanatos aceste santuri nu exista din cauza elasticitatii plamanilor si tonusul mm.
intercostali
Fata diafragmatica
- vine in raport prin intermediul pleurei si diafragmei
- pe dreapta cu lobul drept al ficatului - pe stanga cu lobul stang al ficatului, cu stomacul si splina
Fata mediala
- are 2 parti —> posterioara/vertebrala si anterioara/mediastinala
- partea posterioara vine in raport cu vertbre toracale, cu simpatic toracal si cu vase intercostale
posterioare
- partea mediastinala vine in raport cu organe din mediastin care lasa la acest nivel santuri si
impresiuni
- unele dintre elementele de pe fata anterioara sunt comune ambilor plamani, altele sunt specifice
fiecaror plaman
Ca elemente comune:
Impresiune cardiaca
- pe dreapta este lasata predominant de atriu si auriculul drept
- pe stanga predominant de ventriculul stang
Hilul pulmonar
- este situat posterosuperior de impresiunea cardiaca
- reprezinta locul de unde intra si ies elementele pedicului pulmonar
* pediculul pulmonar
- a. pulmonara
- 2 vv. pulmonare
- bronhie principala
- vase bronhice
- limfatice si nervi
Hilul stang are forma de racheta de tenis cu coada in jos iar elementele sunt dispuse astfel:
- posterior si superior —> a. pulmonara
- posterior si inferior —> bronhia principala
- anterior de a. pumonara si bronhie —> vv. pulmonare
Pentru ambele hiluri ambele vv. sunt posterior de bronhia principala. Limfaticile si nn. sunt printre
celalalte elemente.
Marginea inferioara
- este mai ascutita in partea laterala decat in cea mediala
Varful
- depaseste cu 1-2cm planul aperturii toracice superioare si este acoperit de o parte a pleurei
parietale care adera strans la fata acestuia formand domul pleural
- prin intermediul domului pleural varful plamanului vine in raport:
—> medial pe dreapta cu v. brahiocefalica dreapta si trunchiul brahiocefalic
—> medial pe stanga cu v. brahiocefalica stanga si a. subclavie stanga
—> posterior varful plamanului vine in raport cu ganglionul stelat
Segmentatia plamanilor
- lobii pulmonari sunt alcatuiti din segmente pulmonare
- segmentele pulmonare reprezinta unitatea morfologica, functionala si clinica a plamanilor
Lobul inferior are aceleasi segmente ca pe dreapta cu precizarea ca segmentul bazal - medial /
cardiac poate lipsi.
Pediculi pulmonari - raporturi intrinseci si extrinseci
Raporturile intrinseci sunt similare cu cele din hil. Raporturile extrinseci sunt diferite pe dreapta de
stanga.
Proiectia plamanilor
Marginea anterioara
- est identica cu cea a recesului costo-mediastinal
Marginea inferioara
- este similara cu cea a recesului costo-diafragmatic dar cu 2 coaste mai sus, si se termina la
capul coastei 11
Trahea
- trahea este alcatuita din 16 inele cartilaginoase deschise posterior, completate posterior de
membrana traheala
- in grosimea membranei troheale se gaseste m. trohlear a carui contractie micsoreaza lumenul
traheei
- intre inelele cartilaginoase se gasesc ligamentele ilenare
- profund de scheletul fibrilaginos se afla submucoasa, bogata in tesut elastic, mai profund este
mucoasa cu epiteliu cilindric pseudostratificat ciliat
- in dreptul vertebrei T4 trahea se imparte in cele 2 bronhii principale
- orificile celor 2 bronhii sunt separte printr-o creasta sagitala din tesut cartilaginos, ce apartine
ultimului cartilaj traheal si se numeste pintene sau carina traheala
- unghiul de bifurcatiae este in mod normal de 70° —> inferior de el se afla arcul stang
Bronhiile principale
Structura
- epiteliul arborelui bronhic evolueaza de la pseudostratificat cilindric - ciliat in bronhiile mari
- la epiteliul cubic unistratificat in bronhiole
- si la pavimentos unistratificat in alveole
Tipuri de pneumocite
- la nivelul bronhilor mari, inelele cartilaginoase sunt complete si ele se transforma in placi
cartilaginoase a caror numar si suprafata descresc cu cat se indeparteaza de bronhiile
principale
- bronhiolele isi pierd scheletul cartilaginos si au o tunica musculara cu fibre musculare netede
- arterele bronhice sunt ramuri din aorta descendenta toracica si sunt 2 pe stanga si 1 pe dreapta
- ele vascularizeaza bronhiile intra- si extrapulmonar precum si vasele pulmonare si pleura
- se pot stabili anastomoze intre ramificatiile arterelor bronhice si capilarele pulmonare
- astfel o parte din sangele venos ajunge in venele pulmonare
- unele ramuri din arterele bronhice pot ajunge direct la alveole si in cazul acesta sangele venos
este drenat prin venele bronhice
- venele bronhice dreneaza pe dreapta in vena azigos, pe stanga in vena hemiazigos
- majoritatea sangelui venos a plamanului dreneaza in venele bronhice, dar o parte poate ajunge
si in venele pulmonare
- intre ramurile arterei pulmonare si ramurile arterelor bronhice se stabilesc anastomoze numite
segmente arteriale de control, care regleaza fluxul sanguin in functie de necesitatiile
organismului
Limfaticele
- formeaza o retea superficiala, subpleurala si o retea profunda, care merge de al lungul arborelui
bronhic pana la canalele alveolare (alveolele pulmonare nu au retea limfatica)
- o prima statie de drenaj pentru limfaticele profunde sunt ganglionii pulmonari de unde limfa
dreneaza in ganglionii bronho-pulmonari din hil
- in continuare limfa ajunge in ganglionii traheo-bronhici
Inervatia
Inervatia simpatica
- maduva T2-T5
- bronho dilatatie
Inervatia parasimpatica
- din n. vag
-
Pleura
- are 2 foite: viscerala si parietala, intre care se gaseste o lama fina de lichid pleural
- pleura viscerala este subtire, lucioasa si transparenta lasand sa se lasa bazele lobulilor
pulmonare
- pleura v. adera strans de suprafata plamanului patrunde in santuri si fisuri, permitand
alunecarea lobiilor in timpul respiratiei
- ea acopera in intregime fata costala, fata diafragmatica, varful si fata mediala pana la pediculul
pulmonar
- de aici pleura viscerala acopera fetele anterioara si posterioara ale pedicului iar inferior de el
formeaza ligamentul pulmonar
- ligamentul pulmonar are forma triunghiulara cu varful spre hil si baza spre diafragma care poate
sa adere
- el se intinde intre fata mediala a plamanului si peretele esofagian si poate fi pus in evidenta
tractionand plamanul catre posterior si lateral
Pleura costala
- acopera dinspre anterior spre posterior urmatoarele elemente: stern, m. transvers toracic, vase
toracice interne, cartilage costale, coaste si spatii intercostale, simpatic toracal
- se termina la corpurile vertebrelor toracale, de unde se continua spre anterior cu pleura
mediastinala
Pleura diafragmatica
- acopera hemidiafragma corespunzatoare cu exceptia portiunii acoperite de pericard
- ea se continua spre lateral cu pleura costala si spre medial cu pleura mediastinala
Pleura mediastinala
- delimiteaza lateral mediastinul si vine in raport cu organe de aici
- ea acopera pe dreapta: pericard, trahee, esofag, VCS, trunchi brahiocefalic, n. vag drept
- pe stanga: crosa aortei, carotida comuna stanga, subclavie stanga, aorta descendenta toracica,
n. vag stang, canalul toracic, trahee, esofag, pericard
- la trecerea intre diferitele parti ale plamanului parietal se formeaza recesurile pleurale, costo-
mediastinale si costo-diafragmatice
- acestea se proiecteaza pe peretele toracic
Domul pleural
- este singura portiune din pleura parietala care adera strans la suprafata plamanului si reprezinta
pleura parietala care acopera varful
- depaseste cu 1-2 cm planul aperturii toracice superioare si are raport:
—> medial pe dreapta cu v. brahiocefalica dreapta si trunchiul brahiocefalic
—> medial pe stanga cu v. brahiocefalica stanga si a. subclavie stanga
—> pe fata posterioara se gaseste o depresiune numita foseta supra-retro-pleural unde sta
ganglionul stelat
—> pe varful domului pleural se prinde m. scalen minim
Domul pleural are raport cu fasciculele plexului brahial, in special cu fasciculul medial, cea ce
explica iradierea durerii din afectiunile domului pleural pe traiectul nerviilor.
Inervatia pleurei
P. r. costo-mediastinal
Este diferita pe dreapta fata de stanga:
- intre articulatiile sterno-costale 2 si 4 stangi cele 2 recesuri au traiect paralel si sunt foarte
apropiate
- deasupra articulatiei sterno-costala 2 stanga intre liniile de proiectie ale recesurilor se
delimiteaza trigonul timic
- inferior de articulatia sterno-costala 4 stanga intre liniile de proiectie ale recesurilor se
delimiteaza trigonul pericardic
P. r. costo-diafragmatic
Este identica pe dreapta si pe stanga. Ea incepe und se termina proiectia recesurilor costo-
mediastinal si se obtine prin unirea urmatoarele puncte:
In afara de aceste recesuri, pleura mediastinala formeaza si ea 2 funduri de sac atunci cand
patrunde in esofag, aorta si v. azigos:
- la randul ei partea membranoasa are o parte interventriculara si una atrioventriculara intre atriul
drept si atriul stang
- peretii atriilori sunt mai subtiri decat cei a ventriculilor
- peretii ventriculari stangi sunt de 3 ori mai grosi ca cei a ventriculilor drepti
- peretii ventriculilor au aspect neregulat din cauza prezentei unor fascicule de fibre miocardice
proeminente care se numesc trabecule carnoase
- exista 3 tipuri de trabecule
—> unele care se prind de peretele ventricului pe toata lungimea
—> unele care se prind doar de extremitatiile —> trabeculele septo-marginale
—> altele se prind cu un capat de peretele ventricului si cu celalalt prin cordaje tendinoase pe
cuspidele valvelor atrio-ventriculare —> acestia sunt mm. papilari
- atriile sunt separate de ventricul prin orificiile atrio-ventriculare —> tricuspida pe dreapta,
bicuspida/mitrala pe stanga
- valvele atrioventriculare sunt alcatuite din cuspide —> pe dreapta 3: ant., post., si septala; pe
stanga 2: ant. si post.
- cuspidele au forma triunghiulara si prezinta o baza prin care se prind la nivelul inelului fibros al
orificiului atrio-ventricular si o margine libera pe care se prind cordaje tendinoase
- cuspidele au 2 fete —> una care priveste spre atriu si una care priv. spre ventricul
- de fata care priv. spre ventricul se prinde asemenea cordaje tendinoase
Atriul drept
- are 2 origini embriologice diferite —> din atriul primitiv si din sinusul venos
- peretele anterior a atriului drept este format de partea atriala propiu zisa care o prezinta mm.
pectinali
- acestia se prelungesc si in auricul
- peretele posterior corespunde fetei anterioare a septului interatrial, care prezinta o depresiune
numita fosa ovala ce corespunde fostei gauri ovale din viata embrionara
- fosa ovala are o margine mai proeminenta numita limbuli fosei ovale
- peretele lateral este format de partea sinusala care este neteda, fara mm. pectinati
- ea este cuprinsa intre orificiile venelor cave
- in viata embrionara intre cele 2 orificii ale cavelor exista tuberculul intervenos care are rolul de a
orienta fluxul sanguin spre atriul stang
- in apropierea orificiului VCS se gaseste nodulul sino-atrial
- orificiul VCI are o valvula rudimentara numita valvula lui eustachiu
- limita dintre partea sinusala si partea atriala propriu zisa este creasta terminala caruia ii
corespunde la exterior santul terminal
- atriul drept este separat de ventriculul drept prin orificiul atrio-ventricular drept impreuna cu
_________
- intre orificiul VCI si orificiul atrio-ventricular drept se gasesc orificiul venelor mici ale inimii si
orificiul sinusului coroniar
- orificiul/ostiul sinusului coroniar este prevazut cu o valvula rudimentara numita valcula lui
tebesius
- orificiul sinusului coroniar este folosit pt localizarea nodulului atrioventricular
- acesta se gaseste la nivelul trigonului Koch, delimitat astfel:
—> orificiul sinusului coroniar si o banda ce uneste cele 2 orificii, numita tendonul Todaro
Ventriculul drept
- are forma de piramida triunghiulara cu baza in sus la orificiul atrio-ventricular drept si 3 pereti:
—> ant. ce corespunde fetei costale
—> post. ce corespunde fetei diafragmatice
—> septal ce corespunde fetei septului
—> septul interventricular… tuberculul…
- in ventriculul drept exista un m. papilar anterior, un m. papilar posterior si mai multi papilari
septali
- de la baza m. papilar anterior pleaca spre septul interventricular, trabecula septo-marginala sau
banda moderatoare
- ea are rolul de a prevenii distensia excesiva a ventriculul drept
- prin ea trece ramura dreapta a fasciculului his
- din punct de vedere funtional ventricular drept este impartit intr-un compartiment de receptie si
unul de evacuare
- cele 2 compartimente sunt separate de un plan care trece prin marginea libera a cuspidei
anterior, m. papilar anterior, banda moderatoare si creasta supraventriculara care continua
superior insertia benzii moderatoare pe sept
- compartimentul de receptie este sub acest plan iar cel de evacuare este de asupra planului si se
continua cu conul arterial sau infundibulul, care are peretii netezi si unde isi are originea
trunchiul pulmonar
- la originea trunchiului pulmonar se afla orificiul pulmonar, prevazut cu valva pulmonara
- valva pulmonara este alcatuita din 3 valvule semilunare: 1 ant., 2 post., dreapta si stanga
- marginea libera a valvulelor semilunare prezinta central o proeminenta numita nodulul lui
Arantzius
- iar de o parte si de alta a nodulului sunt lunele (=luni mici)
- intre valvulele semilunare si peretele trunchiului pulmonar se formeaza sinusurile pulmonare