Sunteți pe pagina 1din 1

Rolul arhaismelor si a regionalismelor

Atât arhaismele, cât și regionalismele au functie de evocare ori de caracterizare a vorbirii


personajelor in mod intamplator sau intentionat.

Daca examinam limba scriitorilor din a doua jumatate a secolului trecut , se constata că folosirea
regionalismelor vizeaza efecte estetice, atat in planul personajelor , cat și in acela al autorului.
Regionalismele care apar in vorbirea personajelor indeplinesc functii complexe in contextul
operei:creeaza culoarea locala, prin acumularea particularitatilor regionale, care dau autenticitate
și vigoare exprimarii, ajuta la caracterizarea personajelor.

Valorificarea regionalismelor , ca "elemente de sugestie", prezinta o etapa superioara a maiestriei


artistice ,intrucat presupune interventia creatoare a autorului, prin selectarea particularitatilor
regionale tipice, dozate cu discernamant și incadrate in contexte artistice relevante.

Regionalismele care apar in limbajul autorului (in planul naratiunii) exprima participarea
afectiva a acestuia la desfasurarea faptelor narate.

ROLUL DESCRIERII si MODUL DE REALIZARE

Într-o poezie lirica, descrierea are rolul de a face cunoscute starile sufletesti ale eului liric,
stari declansate de contemplarea unui peisaj, de evocare a unei fiinte dragi etc.

In interiorul unei naratiuni, descriere intrerupe cursul povestirii.La inceputul, descrierea


ajută la crearea cadrului sau a atmosferei in care se vor desfasura intamplarile povestite. In
interior, pe parcursul naratiunii, are functia de a crea o pauza in ritmul desfasurarii
actiunii.La sfarsitul unei naratiuni, descrierea poate realiza simetria compozitiei, revenind la
decorul de inceput.

Modalitati de realizare a descrierii:

a) prin actiune.Aceasta poate cuprinde:

- zugravirea portretului unui personaj prin faptele sale;

- descrierea dinamica a unui obiect umanizat – introducerea umanului prin metafore.

b) prin descrierea unei actiuni.

c) Prin prezentarea unei situatii. Aceasta difera atat de descrierea obisnuita, cat si de
povestire, in sensul ca actiunea prezentata nu are nici un inceput, nici mijloc si nici
sfarsit. Printr-un fel de flash (stop cadru),actiunile sunt prezentate intr-un raport de
simultaneitate – timpul este suspendat.

S-ar putea să vă placă și