OCIETATEA ARHITECTILOR ROMANI RHITECTVRA 1931-1933ARHI’ SOCIETATEA (TECTURA ARHITECTILOR ROMANI FONDATA IN ANUL 1891 FEBRUARIB 26 RECUNOSCUTA PERSOANA MORALA §1 JURI LA 7 MARTIE 1905 UL socrerati DICA STR. EPISCOPIEI 2 BUCURESTI o Presedinte de onoare Arhitect Presedinte activ Ioan D, ENESC Vice preyedinti ie CIORTAN 7 Simion VASILESCU Scarlat PETCULESCU Seeretari » Leon SILION » Gheorghe NEGOESCU Cenzor » Plorea STANCULESCU Ioan C. ROSU LAMURIRE Bibliotecar * Alex. ILIESCU , D, RENARD Membrii » G10TZU J. BURCUS > A GHIACIU Revista apare sub ingrijirea comitetului. ani in rma eu rey ina greutatilor financiare ven ordinare ale societafit noastre al clcltuelile curente; gi se stie cd pe Hanga ace ts Roasted ART nfelege din pri pot acop cheltseli societatea are de suportat plata ratelor pentra local (dowd rate anuale de edte 100.000 — 120.000 le). Asa inet nick vorbis Si mai fi putut tipari din aceste modeste venituri, revista nostra anual. Totusi na mai putea lipsi, nici colegti, nic publieu] eare ne urmareste activitatea, de aceasta oglinda a activitagii noastre profesionale, In cate se poate urmari si evoluyia athitecturit noastre Coleg au infeles. Si cw inteles gi mare porte din cola boratorit nostri antreprenori gi {urnizori, cari ne-an sprijinit pentru a putea imprima numarul de fafa al revistei pe in tervalul 1931 — 1983, ARHITE( URAARHITECTURA, constituirea corpului arhitectilor din romania La 1 Deceibrie 1982) ora 10 a. init Adunarea Generala a Arhitectilor din toata fara, convoeata de Ministerul In structiunii, Cultelor si Artelor, spre a con. stitui Corpul Arhitectilor si a alege primul Consitin al Corpului, pe baza legei pentra inflinjarea si organizarea Corpului Arhitec- filor din Rominia, votata de Corpurile Legiuitoare gi publicata in Monitorul Of cial No. 108 din 12 Main 1932, Adunarea a avut loc in Palatin] Acaden de Arhitectura din Bucuresti, sub prezi dentia d-lui Profesor D. Gusti, Ministrul Instructinnfi, Cultelor gi Artelor, care a promunjat urmatoru diseurs DOAMNELOR $1 DOMNILOR, ituirea Conpului Arhitectilor ia proportia wniment semnificatio. Se ilustreaza atingerea ape noi, tn pprocesul incet al insevitrit noastre va $i cultura organizati. pletire a unor nevoi practice, cw nitzuinfa eterna trupa, in forme trainice sé frumoase, gdndul botodatit, arta a celor mulfi — Arhitectura este nl civilizatitor tnaintate ci cviace inseamni thormintele egiptene, pax Fasiviene, templele antice pentru cei ce vor sit undét azi in taina evistenfei tuturor acestor nea cari au representa odinioarad momente de je im viafa omenivii—aceasta va tusemna, fara indoiala, céndva, glidivile noastre de astazi, pentru cel ce vor vrea sat ne slic. Mai bine si mai puternic decat ovi ce alta pro- ductic a noastris exprima spiritul cultuvii de asi cladirile, pe cari te ridicafi d-v, uncle inci piline de reminiscenta stilurilor trecute, altele simple, rafiona- lizate si practice Neholardvile vi, dar si spiritul now de sobre stapdnire a fortelor nature’ si de cumpanita inche- gare a vietii, devin sensibile in opera creatoare a Dis, a arhitedilor. Nu pot dori farii noastre decit, ea accasté opera creatoare sit ating culmi tot mai inalte, Umilic nostri dulgheri sé cidari fatrani, au reusit sd intruchipese, eu 0 rart méestrie, spiritualitatea satulict in bivericufele lor de temn ori de piatrie cu turlele lor echilibrate ori cu turnurile svelte ca niste sageti pornite in slave corutui Fie ca Dv. st puteti da jormele spatiale carac- teristice cuprinsului si nétcuingelor specific nationale, Roménie’ Nous, fara de sate, dar tot odatt si par lasit a civilizatic’ Apusene. Autivitatea Do. de infrumusefare si rafiona «@ oraselor yi targurilor, de propagare a unor viefi gospoditresti tn conditi’ igienice la sate, are 0 mare menire constructiva si educative Arta strasti sia multimii, arhitectura contribue a cultura estetict si practice a poporulut sie mai mult decdt oricare alta, 0 arte de pedagogic socialaARHITECTURA Cu prilejul fevicit ab constituire’ Corpului Ar hitecilor, vt ure muncé creatoare, rodnici, pentru indeplinivea acestei mari misiuni sociale si nationale, ce vik este incredinfata. (Membrii Corpului Arhitecfilor au raspuns eu unanime aplause la aceasti cuvantare plind de insufletire si médejdii pentru viitor) A raspuns Dl Profesor Arhitect P. Antonescu, Rectorul Academiei de Avhitectura, wrind bun venit Domnului Ministru, in localul Academiei cu o- cazia Adunarii Generale a Arhitecfilor, care este © adevarati sirbatoare a intemeerii Corpului lor. Arata importanja legii votate, care garanteazt privilegiul dreptului de munca cinstita si ordo- nati, in cadrul intereselor permanente ale {a1 Termina cuvantarea facind apel la solidaritate in jurul Academiei si Corpului Arhitecfilor, pentru ca, cu forte unite si se duct la bun sfargit opera de infiptuire a aplicarei legii. In numele Societitii Arhitectilor "Romani a vorbit Domnul Profesor Avhitect Static Ciortan, Presedintele Societatii, pronuntind urmitoarea cu- vintare: DISCURSUL D-LUI PROFESOR ARHITECT STATIE CIORTAN DOMNULE MINISTRU, IWBIT! COLEGI, Intre institufiile care au contribuit foarte mult ta propitsirea farié noastre, prin munct, pricepere sé de~ volament, este ftrd indotald $i Corpul Arhitectilor Prin tucrarite executate de arhitecfié roméni, lucraré cart probeactt indeajuns descoltarea artes arhitecturale ine fara noastré, cf au dovedit, pina la evident, cf sunt tn corp de profesionisti distins, care contribue, tn larg masurd, la ridicarca prestigiulué fart sf consotidarca artet nationale, Din causa lipsurilor s¢ grentifitor excepfionale de a'sé putea cineva apropia cunostinfele artei arhitectie rate: din cauca $i mai mareé greutaft ceo intampina tinerit ashitecfi ta tnceputul cariorié lor ; din causa cinste’ $f devotamentului cu care acesti apostolé ai artet $f stiénfed sunt chemafi a susfine atét interesele coli fenilor cét $1 pe ale Statulus, intotdeauna, in toate farile $4 tn toate seolile, se cer conditiuns deasebite $x busugir’ lalese color ce urmérese sit imbritfisese profesiunea de arhitect Este prin urmare, foarte natural ca tinerié cart se hottrasc a studia arhitectura sa se bucure de garanfii speciale, pe care Statul este dator si te ofere, incurajind, astfel, element?, bine dotate $i calificate a imbrifisa accast: profesinne, Guoernul trecut ludnd exemplut altor tri $i simfind uevoia dea pune la adiipost interesele cetitenilor, adese ort lecate de cet ce profeseasd arhitectura fara pregitire special $f fara rspundere, a luat masuri pentru tiv cgridiren tilulud de arhitect si apdrarca profesiunet, Intocmind si votind ,,Legea pentru tnfiinfarca $i or- gantzarea Corpulu’ Arhitecfilor din Rominia’, lege, al caiué inecput de aplicare se face ast Era si timpul ca toate convingerile sa fie flcute atéta vréme edt numaral arhitecfilor diplomafi, at Aca- demivi de Arhitecturd din Bucuresti, complectat cw cet ipravenipi din scolistraine, echivalafi,.a devenit destul de mare si cand ei au dovedit prin operite lor, monumente Wf eltdiri, cari rman métrturié wegnice ale desooltarts darhitecturate tn fara noastra, c pot sta alaturi de cei mai distings artist i technicirnt din alte (ar Apararca titlulné de arhitect, edgtigat prin munca yi merite, a fost corula de mult vreme tn fara noastra ‘Sociedatea Arhitecfilor Romini, a duplat mai bine de 40 ani, pentru obfinesen unei legi care si apere futen resele propa ictaritor de lint sisi ridice st clarific silwafia arhitecfilor diplomati cari eran prejudiciapi i exercitarea profesinne’ lor Aga, ta 30 Aprile 1993, s'a ftcut prinul demers la Ministorul Lucririlor Publice, spre a se aleatud sé pentra arhitecfi o lege de organtzare tn corp aparte ‘S'a olfinut alunci gr s'a prevent a art. 2 al Legit Corpulué Technic al Ingineritor, numa’ distinefia tutre preocuparile arhitecfilor si ate ingineritor, arhitecfi ‘mulfuminduese sé cw aceasta distincpic legald, dada fiind, ‘rind atunci, confusia ce se flcea chiar de autoritafile publice, tntre aceste profesinn La § Martie 1902, cu ocasia volitrit legit meseriae silor, Societatea Arhitectilor Romint, a intervenit sa se prevada in acca lege $i ingritdirca profesinnet de arkitect, iutrucdt nu era firese si se condifioncse exer citarea celor 25 de meserti, constatate atunci executan sub dirccpiunea arkitecfilor, flr ca con: tori lor sit aibi 0 lege de ingridire. Intercenfin reusit, intrucit trecerea acestei restriefiunt tn acecas lege cu mescriasti, n’au admis'a chiar unit din arkatecf, socotind locul nepotrivit, ci nésuind ta o lege specialt. In ant 1904, opt ani dupa tnfiinfarea Scoale’ Si pertoare de Arhitecturd, Spire Harel, fostul Mintstru al Instructiunti, recunosciind resullatele practice date de acca seoult, a propus, spre votare, Corpurilor legiui™ toare, o lege de organizare a aceleé Institutinnt, in care prevedea sé ingridirea, cu dispocifiuné transitorii, a profesiunet de arhitect; Accasta lege mu s'a votat.D alti incercare s'a fcut in anut 1907, ciind are Toan Mineu, fastul Presedinte al Soctetatii efilor Romine, a precentat guvernului de atunci, set de lege, precis si complect, prin care se pre- mie numat ingriddirea profestunes de arkitect, pe Hifcatelor de liberd practic, previteute sx in legea 8 precum $1 tnfiinfarea nud consiliu superior itecturt, sub controll citruia urma st se execute le publice. Provctul n'a fost susfinut, dest s'a ut legitima cererea arhitectilor. Tol tm acel an din now in déscufic tegen Haret, din 1904, iiruinfele fostulut Director al Scoalet de Arkie ind, Ermil Pangrati, aceasta tnsit ftraé recultat. m anul 1911, Primisria Capitatet, sub primariatul Britian, ingriioratit de numitrul crescand al presenta provete fara a aven pregatirca necesarad atiind vik sunt pertclitate interescle cetifenitor, elegat 0 comistune, compust din Arhitectut Ion _Presedintele Societitir Arkitecfilor Romani, angratt, Directorul Scoalei Superioare de Arhi- jInginer Alex. Davidesen, Directorul lucririlor uice dela Primaric, care sit intocmeasce tablouré la arhitecfilor diplomaji sé ale tecknictrnilor en cistigate a presenta, tn ‘anusnite condifiunt, “spre aprobare. A fost prima dispocifiune tuata, srea recunoasterit diepturilor arhitecfilor, cu speciale, dispocifiune, care s'a vespeetat pind a ralie citreia s'a obfinut 0 ameliorarc, stabilindu-se, ta un punct, 0 ordine in -modul de exercitare a it la Primaria Capitaled pentru respectareca dis- f de mai sus, trecinnduse pe tablouré namaé Adiplomafi san echivalati, iar Primaria a acx etul de vedere at Socictifii. dupit risbotul pentru futregirea Neamulua, M18, Arhitectul Berindey, care cra pe atunci cietafe’ Arhitecfilor Romini $i membra rtudud, a intocmtt wn protect de lege pentra a exeraitirii profesiuned de arkitect, pe care Va Biraul Adundreé deputaitor in Jags n'a rensit “it fie colat, din cava tmprejurtrilor inoportune re se punea accastt chestivne. 1924, parte din nitsuinfele arhitectilor, ex. itectul on Mincu, fost Pregedinte al Societafié ifilor Roman! gi anwme, acele referitoare la organ lice care a obfinut votarca unet lex’ speciale, care, ai, nu s’a aplicat decit in parte fren titlulut de arkitect a mat fost divcutata ele Arhitectilor prin anit 1916, ARHITECTURA 41924 $1 1928, iar mofiunile votate in accaste privinfa ‘au fost presentate condueitorilor fiir, care au rect nascut legitimele cerert ale arhitectilor, fara ca st dea concursul necesar pentru realézarca lor Dactt stitruinfele succesive ale Soctetafit Arhatecfilor Romani, n’au condus mat degrabat la punerea la punct acestet importante revendicitri, au fieut totusé un mare sernicin caucet, de oare ce, intre timp, atat publicul, edt $4 conducttorti firii, s'au convins ct 0 lege de tngrit dive a modului de exercitare a profesinnet de arkilect este 0 necesitate sovialt, care vine in sprijinnd ne numai 0 profesionistilor calificafi st en dreptur’ castigate prin studi speciale, dar mat ales pentra apiararca intereselor cetifenitor, de cele mai multe ort speculate de intrusié in profestiune In numele Societapii Arhitectilor Romini, aducem mulfumiri, unite cu recunostinga noastra totali, Delui Profesor N. lorga, Membra de Onoare al Soctctafii, care, tu calitaten sa de Ministru al Instrucfiunti si Pree sedinte al Consitiulut de Ministrié al fostulu’ Guvern, @ buat in scami newoite vremii $f cererea arhitecfiler, propunind $2 sustindnd sit se votece ,,Legea penta infiinfarca si organtzaren Corpului Arhitecfilor din Romini'. De asemenca aducem mulfumiri colegilor arkitecti C. Toten, P. Antonescu sé Toma Socolescu, cari ca representanfé at napinnti, an dat concuersul lor, preentind legea in fafa Corpuritor leginitoare $i sae ruind pentru votarea ct Va mulfumin respectuos st distins Dos. Domnute Mintstru, care ne fucefi cinstea astitt, sit precidapi aceastt important adunare de constituire a Corpulué Arhitecfilor din toate fara, precum i pentru fagtdwiala ce afi binevoit a ne da, ed veft sprijins, cw toatl hole rérea, aplicarca integral a aceste! legi, pe care o socotifi atit de necesard, Aducem de asemenca mulfumir’ Delué Kirifesen, Directorul general al invafiimantulud superior, pentra sriia ce pune tn tndéplintrea formalitifitor cerute, pentru aplicarca lrg SF acum, cu ingitducirea Dela’ Ministra, ma adreses Powd, tubifi coleg? arhitecti, rugdnducwd sit apreciafs cum se cuvine bunud cistigat $é insemnataten acester adundri exceptionale, eveniment de seam $6 unic in viafa ar hitectilor romint sé, patransi de inportanfa momentulud solemn al infitnfitrié $i constiturié. Corpulus Arkitece filor, cu tofti solidart, intr'un suflet $i 0 simpire, sit procedim, cu toatt demnitatea, la alegerea prinului Consilin, hotardt $i orednic, care st ajute pe Del Mic nistru in desitvirsivea operci In aceasté nddeide, cu tncredere tn not $6 tn prow fesiunea noastri, cm Dumnezew tnainte, (Aplause). Donnul Profesor Arkitect Smitriindesc in nue mele arhitectilor diplomati, arata c& legea va da roadeARHITECTURA bune, intrucat ea asiguri averea proprietarilor si drepturile adevaratilor arhitecti (Toate cwedntivile au fost acoperite de apla arhitectilor) Domnul Ministru, constat arhitectii_ au fost in num&r, a proclamat legal prima Adunare general’ si Corpul arhitectilor constituit, urind tuturor munca spornici si reusitt deplini (aplauze prolungite) Inainte de a pirisi sedinta, d. Ministru, a imere- dinfat presedintia biroului de alegere a Consiliului Corputui iplinare, Dui Director Ge- neral C. Kiritescu, Consilier al Invatimantului Superior din Ministeral Instructiunii, care ajutat de DI. AL Valeriu, Subdirector, a procedat, potrivit legei si re- gulamentului, incheind procesul verbal inregistrat In Ministerul Instructiunii sub No. 190400/932, din care enulti ci an fost alesi d-nii Profesor arhitect Statie Ciortan, membru in Con- siliu si decan al Corpului Profesor arhitect P. Antonescu, Profesor arhitect ©. Totzu, Arhitect I, Enescu, Arhitect A. Culina, Athitect L, Silion si Arhitect N. Georgeseu, mem- brit in Consiliul Corpului; Profesor athitect Scarlat Petculeseu, arhitect Florea Stinculescu, si arhitect Const. Dobrescu, membrii ai Comisiei disciplinare iar D-nii arhitecti I Traianescu, E. Gunes si P. Antonescu supleanti ai aceleasi Comisiuni. Alegerile att fost aprobate de minister si cet alesi confirmati a functiona pe timp detrei ani, conform }4 din Legea pentru infiintarea $i organiz arhitectilor din Romania, DECR pentru INFINTAREA $I ORGANIZAREA CORPULUI ARHITECTILOR 1, EXPUNERE DE MOTIVE Avind in vedere dere intelectuale, e: ‘A aproape toate profesiunile li- medici, avocati, farmacisti, etc, carora se adreseazti marele public increzitor in cu. nostintele ce natural trebue sk decurga din tithul cel poarti. si pentru a apaira mai bine interesele, in aceasti specialitate, atat a particularilor cit si ale Statului este neapirat nevoie, ca in momentul de fata si tithul si profesitinea de arhitect si fie precizate si aptirate printr’o lege. Categoria de specialitate, pe care prin legea de fatit vrem So ingridim, meriti o deosebité grije si aten- tiune din partea noastra, intra cat 0 foarte bunt parte Gin patrimoniul Statului si al particularilor cladit gi intretinut dup’ proectel depinde deci de pregiitirea special ce o au. Insiisi ansamblul special este influentat in si sub supravegherea lor, mt rarea sa evolutivii de opercle de arhitecturi de tot felul, cle imprimand celor cirora Ii s it sentiment, o anumitk viati si mai ales anu- mite conditiuni determinate in propisirea unui popor. Priviti sub prisma idealist arhitectii sunt exponenti ai unei arte complexe si mult cuprinzitoare, * seat valoarea artistic a operelor arhitecturale caracterizcaz’t in modul cel mai fidel epoca, transmitind astfel viito- rimei sentimentele si conceptiile timpului Locuintele private individuale si colective, seolile, ocasurile de cult, localurile industriale si comerciale, spitalele, cazdirmile, localurile autorititilor de tot felul, ansamblurile sportive, monumentele comemorativ precum si planurile de oranduire si crestere organizat ale comunelor, etc, sunt operele lor, perfectiunea rea lizirilor depinzind numai de pregiitirea © au si de posibilitatea de a se desvolta singuri pe titlul si profesia ce o au, neturburati de elemente ne- pregittite, In fara noastr’ unde foarte mult este de facut in domeniul arhitecturei: prin sistematizarea preconizatii fn legea de organizare local si prin ridicarea de mont mente impuse de desvoltarea cconomici si urbanisti 4 oraselor noastre, cu atét mai mult s lewii de fat Cut tot mumarul insemnat de arhitecti dat de Aca demia superioara de arhitecturi din Bucuresti, ca si scolile similare din striimitate, cu toate Iucritrile re- marcabile, cari au schimbat fata capitalei si a oraselor noastre prin frumoase opere de arhitectara, parte exe- e de arhitecti romani, nu a existat o Lege si Ja adapost att pe arhitecti pentru linistea si demna participare a artei lor, cat si adreseazi un pune nevoi mai ales pe marele public, ferindu-l de mimeroase ineurcaturi si pagube cauzate de pseudo arhitecti strecurati de nepreciziunea legilor in vigoare, Star impiedie de azi este pligubitoare publicului si tar propiisirea arhitecturii noastre si constituc © mare nedreptate pentrn arhitecti, ai ciror ausiliari maestri si specialisti de tot felul, pusi sub ordincle lor, au de mult legi de aparare, O lege de ingradirea titlului si profesiunei de ar- hitect se impune deci ca o necesitate si in acest scop va prezentam spre aprobare acest proect de lege. Dr. Petru Topa, C. Constantinescu, Pr. N, Fisierea, Pr. Gh. Cotenesew, G. Giuglea, Eug. Chirnoagi, N Constantineseu-Bordeni, General Cantacuzitio, I. Th Florescu, C. Lotz, N. D. Chiritesen, Gh, Sofronie, C, rim, Colonel G. Vizante, M. Gazi, Vietor Iamandi, C. Spanisteanu, N. Mares, Dr, Titus-Malai, Leon Sculy, Ton Gruia, 6IL. CUPRINSUL LEGEI 1, — Au dreptul a purta titlal de arhitect si aceasti profesiune toti cetitenii romani firs ebire de sex care posed o diplom de arhitect nade Academia de Arhitecturi din Bucuresti rent de titulatura pe care aceasta a avutt-o dela farea ci si pin’ astizi, precum si aceia care po- diploma a unei scoli si strainatate (4 de Academia de Arhitecturi din Bucuresti Ast. 2. — Pentru recunoasterea drepturilor confe- orin art. 1, cei interesati se vor adresa Ministerului Instructie Public’, impreuna cu actele necesare, fi trecuti in tabloul Corpului de arhitecti ce Fe weg cuprinsal Cererile de inscriere in tablow se vor adresa tn de maximum 3 luni dela promulgarea pre i aceia cari in acel moment se vor libera in maximum, pentru ‘aceste in care categorie Wor face parte toti cei ce vor face dovada valabilé i 1 momentul promulgrei prezentei legi, avea o pra domeniul Arhitecturei ca tie principal’, fie in calitate de functionar cu il bugetar de arhitect, fie in calitate de liber pro- jonist vor beneficia de toate drepturile cuvenite fn tabloul pre la art. 2, spre a li se clibera legitimatii de thitect recunoscut se va obtine et aviatil conform cademiei de Arhitecturi, unde cei in drept vor inta toate certificatele si datele pe care le cred ne- sau care li se vor mai cere din oficiu. Art. 5, — Nu pot cere inserierea in tablou si o r pietde chiar cei inscrisi cari au suferit o condam_ agiune penal definitiva pentru fapte infamante sj are iar priva de exercitiul drepturilor civile si po- le previzute la art. _ Art. 6. — Toate posturile de arhitecti In promulgaren Beck decks de wchitecfll cor! wor indegiiai tiunile previizate in prezenta lege "Art, 7. — Toate instangele judecitoresti_ nu vor ARHITECTURA constructiuni athitecturale decit athitecti cari inde- plinese conditiunile acestei Legi si care figureari in tabloul facut de Ministerul de Instructiunii, Art. 8 — Toate incilcirile legii de fata vor fi ju- decate de instanjele de drept comun, in conformitate cu prevederile codului penal in vigoare. Aceste instante vor fi sesizate de ori cine se crede lezat: autoritatea pu- blici, asociatia de arhitecti sau ori caredintre arhitecti Art. 9, — Corpul Arhitectilor se conduce de Con- i si adunarea generali, care functioneazi de Arhitectur’. Consiliul Cor- pului este alcxtuit din 7 arhitecti diplomat, inserisi in Corp, cu 0 vechime profesional de cel putin 10 ani, Ei sunt alesi pe termen de 3 ani, de adunarea general a Arhitectilor din tari, Adunarea general iului pe Decanul Cor arhitectilor din Romania, Consiliul alege si un casier, 2 censori si un vice presedinte din simul stu. Consiliul Corpului arhitectilor va exceuta, stipra- veghea, controla si conduce interesele Corpului in limita atributiunilor regulamentare sia deciziunilor adunarii_ gencrale Art. 10, — Adunarea se intruneste in fiecare an, la 15 Decembrie, in Bucuresti Ia sediul Corpului, Cu acest prile} se va descirea gestiunea anului expirat si se va aproba bugetul Corpulai, Adunarea generalé va decide asupra tuturor chesti intereselor Corpului de arhitecti, in marginea dispozitiunilor re- gulamentare. Regulamentnl care va determina com- petinta Consiliului si adunarii generale va fi aprobat de adunarea general si confirmat de Ministerul In- structiunii Publice, Ori ce alte norme privitoare la functionare se vor prevedea in regulamentul legii, previizut Ia art. 17, Art. 11. — Membrii Corpului vor fi obligati si pliteasc’ o cotizatie anual fixati de adunarea gene- ral a Corpului, in fiecare an, Art. 12, — Convocarea celei dintai aduniri generale in vederea constituirei Corpului se va face de Minie sterul Instructiunii Art. 15, — In caz de abateri dela indatoririle pro- fesionale si dela prestigiul profesiunei de arhitect, satt in caz de trimiterea unui arhitect in judecati: penal pentru fapte penale infamante, arhitectul vinovat de asemenea abateri este trimis de presedintele Corpuhii arhitectilor pe baza unui raport de ancheti, in jude- cata comisiunei disciplinare, care il judeci. Raportal de ancheti se face de catre un membrn al Corpului, care va indeplini in fata Comisiunei si atributiunea de acuzator, Art. 14. — Comisiunen disciplinari este alcituiti din 3 membrii ai Corpului, eu 0 vechime in profesiune de cel putin 10 ani, Cel mai vechiu va fi presedintele Comisiunei. Comisiunea se alege de adunarea generalade pe o listi de candidati care indeplinese condi de vechime pe termen de 3 ani Adunarea general alege si 3 membri_supleanti Art. 15. — Toate probele sunt admise in fata Co- misiunei disciplinare. Arhitectul invinuit va fi citat fn fata Comisiunei. El va avea dreptul si se apere printe’un avocat sa arhitect, Comisiunea poate pro- nunfa dup’ gravitatea faptului si dupii desbateri orale, una din urmitoarele pedepse. a) Mustrarea b) Interdictiunea de a profesa timp de 6 luni pani Ja un an; ) Interdictiunea pe termen de 5 ani; @) Radierea definitiva din tabloul Corpului. Art. 16, Impotriva decizunei Comisiunei discipli- nare, in termen de 15 zile dela pronuntarea ei, arhitectul condamnat are deschis’ calea actiunei in contencios, conform legei contenciosului administrativ din 19. Art. 17, — Am&nuntele Legei de fati se vor de- termina printrun regulament de aplicare facut de Ministerul de Instructie Public Art. 18. — Toate legile, regulamentele si deciziile de ori ce naturi din intreg teritoriul Romfiniei, pri- vitor la garantarea titlului de arhitect sia dreptului Cul veche z ARHITECTURA ¢ liber practic in v legi si care sunt cont joare 1a promulgarea prezenti rare legii de fats, sunt si rman abrogate din momentul promulgérei iar intrarea ei fin aplicare se va face pe ziua promulgirei. Aceasti lege sia votat de adunarea deputatilor eu unanimitate de una suti cincisprezece voturi Vice-presedinte, Dr. Petre Topa L.A. DD Dr. Dimitrie Borca Aceasti lege s'a votat de Senat in sedinta dela 15 Aprilie anul 1932 si s'a adoptat cu unanimitate de optzeci si patra voturi Prosedlinte, Mihail Sadoveans: (8.8) Secretar, Gh. Manolescu. Promulgtim aceasta lege si ordontim ca ea si fie investita cu sigiliul Statului si publicatk in Monitorul Oficial, Dat in Bucuresti Ia 9 Mai 1932. (LS. St) CAROL Presedintele Consiliului de Ministri si Ministrnl Instructiunii, al Cultelor gi Artelor Nicolae Torga Ministeul Justitiei, Valeria Pop Racoviti Musee!ygramul concursului pentru un tratat de Is. Roménesti, concurs instituit, acum fi de arhitecti, comori de arti romaneasc’ au ala, un material bogat a fost adunat, si in- au fost ficute de mumerosi arhitecti. Aceste de dati nu prea veche, sint acum aspra ate inceputurile, dar se comite 0 nedreptate, a condamna totul, in a considera ca inexis- Sa infaptuit. Legen progresulti e, mii SX intreaci pe cei vechi. penten pre doilea gi suma de 30,000 lei oferita de d. arhitect ARHITECTURA istoria arhitecturii romanesti* de arhitect Arla CERKEZ si modernism si trebue ciutat si mumai Stilul romanese isi croia tocmai drumul, se gasea in plint stare de formatiune, in momentul cind ste vine marele razhoi. Convulsianile postbelice # daw 0 pnternict lovitura, Transformarile contin econom urmate de primeniri sociale, nu pot sa nu aiba inra- suriri si asupra arhitecturii, si aceasta atat Ia moi cat si aiurea, In imprejurarile actuale insa, ideile si moravuril cari ar trebui sisi easeasctexpresia in arhitectart sint fara siguranta, confuse, ca cotdeasna in cursul perioadelor de tranzitie. In societatea actuala. dezori ci gandirea creatoare entati, unde total © conceput in rab, mu se pre pot face opere indelung wandite, cu rabdare executate ‘Aci, ce admits numai trecutul, gasesc, Ia rindul lor object abundent de critica im arhitectura de astizi Totusi ¢ sigur, ca o arhitecturi nom’ este pe cale se forma, Care va fi sau va trebui si fie acea arhi tectur’, in viitor, ar fi cam indrizmet a raspunde. ‘Totusi imi permit a exprima modesta-mi plrere, c& Snergem spre internationalism. Acesta ins, nt va putea aduce, in nici-tn caz, 0 nivelare a simtului arhitectonic si deci o uniformizare a stiluluis cici anumiti factori ca material, climd, peisagiu, ete. Ia care se a- daoga operele de arta locale, vor influenta totdeauna xindul si sufletul arhitectului, care fortamente va da in creatiunile sale ceva caracteristic regiunii in care Sa niscut, in care triieste Simi clima, peisagiul romanese si cunoastem rmaterialul, Nu toti inst cunoastem monumentele arhi- tecturii noastre paimanteneARHITECTURA Se simtea deci nevoia unei Iueriiri care si oglin- deasc& trecutul arhitecturii noastre. Scopul concursulti ¢ tocmai de a face cunoscut tezaurul nostru de arhi- tectur’, al prezenta tinerei gencratii de arhitecti, spre studiu si meditatie, ca inspirindu-se din el, lasdnd la © parte unele erori ale trecutului si tindnd seama de nevoile prezentulti, sii creeze opere siinfitoase de ar hitectur modern’ dar romaneas Acesta a fost motival care m-a cAlauzit, edind mam adresat Societitii Arhitectilor din Romania, propu- nandu-i si publice concursul pentru Istoria Arhitecturii Romanesti, Spuneam, la sfarsitul acelei adrese, ci fe- ricit va fi autorul care, din complexul de forme extrem de bogat dar si extrem de variat, va putea prinde cele mai bune manifestatiuni din treeut si prezent, im care s& se reflecte suiletul insiisi al natiunii, si mare va fi meritul sit si de nepretuit serviciul ce va aduce, dact din opera sa se va putea trage cele mai bune concluziuni, putindu-se astfel netesi deu- mul pe care trebue sii se indrepte arhitectura noastrit national, aultatul concursului va fi din cele ‘maj_multumitoare. Cu un bun tratat de Istoria Arhitecturii Roménesti si, trebue si adaog, cu sirguinta Academei noastre de Arhitecturi, care intro atmosferi de entusiasm, unind traditia cu evolutia, va trebui si indrameze pe calea realititilor nationale tinerele noastre generatii de studenti—se va putea obtine, sper intrun viitor mai mult sau mai put apropiat, acea arhitecturii visati de multi dintre noi, in care sti se simti nota si accentul romfnesc, 26 et. 1933 Arta Cerkez arhitect ee iil =) toframantarea ce se prelungea dup’ in jurul prezentei M.S, Regelui si a inaltilor ji, am fost cuprins de sirbitoreasea atmosferi mina de faruri, am stat mult in noapte, privind ta siluett a Catedralei A doua zi cuprins de treburi am fost absent. Abia dupa serbare, mi reculeg asupra acestui solemn et fan complect surprins. itez miretul monument de arti, ce sia fn inima Clujului, ca 0 nmirturie vie a credintei esti sia stridaniei tot atit de monumental ui sia mirinimiei singeroase pe aceste time fa banuhi obstesc, — complect impicat sufleteste relatirile ziarelor. sistenta, —detaliati cu numele personagiilor de ietii noastre politice, intelectuale, ofiteresti, niste si ziaristice, complete si bine redate, emo- te prin numtir ca si prin nume. recitit de cdteva ori relatarile ziarelor, st gasese 1 nume al umilubui fiuritor al acestei catedrale, irmeazi slujba religioasti cu numele tuturor pre- filor care au spus ocazional un ,Doamne milueste® = ARHITECTURA cu prilejul sfintirii catedralei din cluj de ai aitect Plot STANCULESCU si m’a bucurat cX astfel cunose numele celor cari in- tamplator isi revarsi binecuvintarea harului ew care sunt hirotonisiti, asupra soastr’, a umi chiniitori ai religiei crestine, $i mai departe: Actul Comemorativ, Intrun frumos stil, cu mestesugit cautate cuvinte romiinesti, se pecetlueste si se mireste miretul act al sfintirii bisericii si.. se zideste in altar. Si dupa ce am citit fntrew actul comemora avut 0 now’, dureroast stringere de inims, Se vorbeste aci, — in act — de inchinarea loca- sulvi Adormirei Maicii Domnutui si ca om evlavios, dup’ ce am sirutat feonostasul in catedrala, am m: facut cuvenitele mitanii si inchinaciuni Ca luptitor in risboiul pentru intregirea neamului mam bucurat de pomenirea in act a acestui eveniment Mingdiat si miseat mi-a fost sufletul meu de romiin, cand am citit ca sa reinviat episcopia Vaduluii Feleacului si Clujului si se prea-mareste ,riivna neo- goitt si osteneala neobosita a celui dintai episcop" al acestei episcopi Inalfat mvam_simfit In pomienirea Majestatii Sale Regelui Carol TI, pentru care orice romain adevirat, ori cand si cu drag la cerere ne dim ultima picktura de singe, — la pomenirea Sanctitatii Sale Patriarchul Miron Cristea, care reprezinti pentru noi, crestinii, Intraparea Dumnezeirei din sufletele noastre pe pie mant, — toati supunerea si devotamentul nostra Primului ministra, pomenit in act, Alexandru Vaida Voevod, deasemenea smerenia noastrii LP.SS, Mitro-ARHITECTURA politului Niculae Bilan, instruitul si marele orator ca si PSS, Bpiscopului Nicolae Jian neobositul si sir- guitorul intra strangerea fondurilor. actul se termini cu binecuvantarea bine meritatit a ytuturor ce sau ostenit area ei* a Catedralei, nicieri, nici unde, nu se pomeneste, nenorocitul, se frimanti de 10 ani, pentru ridica cu piatr’, into conceptie ce toti o admira, acum si maine, si nickeri nu se pomeneste de sufletul Arhi- tectului, ce s'a zidit en actul in altar, in afar’ si peste hrisoave. Ghiontit in multime Arhitectul Cristinel, va fi privit cw ochi modesti cum se ingroapi Dumne- zeeseul ex al muneii Ini, noptile Ini de insomnie vizionar’ a conceptiei marejului edificiu, singele ce ‘a filtrat pictur’ cu pictur’ in fiecare trasttur’ de creion pe planseta infiptuirii operei atit de solemn serbati, — nicieri muse pomeneste de sudoarea lucri- sa plate’ torilor, ce a curs zi de zi, eu fiecare cisimida in lacagul de inchinare al bunilor erestini ai Ardealulti si tinuturilor romanesti Vad spiritul lui Manole, frtiméntat deasupra zidu- rilor Manistirii Curtea de Arges, daramate si turbu- rate de spiritul strain al Ini Lecomte de Nowy, si par cutremur de forja spiritului raticitor al Ar hitectului Cristinel, imprejurul Catedralei din Cluj, cliami san’ in urechi, svomul de ingropare al celor morti oneimpartisiti si nespovediti* ca gi al Tu smepomes potele Cristinel si nebinecuvantat* dupa fapta ciruia clo- pandese tilina sufleteasci si smerenia in inimile tuturora, $i cred c D-zer toate, mi va Tasa ti trebu cel bun si mare, e vede gi stie inite sufletele celor ce de cuviingi tL pomeneascai numele Arhitectului Gh. Cris- sfingit Duminick 5 Noembrie in Cli Fi, Stinculescu arhitect Catedrala Ortodosd Romans ¢. POMPONIU © CRISTI Avhiteoti chyj EL 12sociala. Deosebirea intre sate si orase 0 jpul; timpul care ingiiduie orasenilor si © mai mare sau mai mici, dupa cum dru- de legatura sismt mai bune sau mai rele sat si oras, ¢ timpul. n fnsi, prin cuprinsul lor, orasele sunt cen- ervoase ale unei localitati, regiuni saw fri organisme vii, eu organe cari corespund ind unor necesitati sociale, organizarea lor fi lasat pe seama intamplirii, — ci pe ‘general al cadrului in care trieste si se vviaja’ social’, eu toate manifestirite stitija constructici si organizirii oraselor. ‘rbanismul pune gi rezolva cele trei probleme, de agezirile si concentririle de viata in j cireulatia, higiena si estetica, ARHITECTURA specificul urbanistic al capitalei *) de arhitect loan ENESCU Structura urbanistica, comuna tuturor oraselor, ca isvorind din aceleasi nevoi, de circulatie si igiena, se suprapune peste structura naturali a teremului, cu gustul i obiceiurile locuitorilor, con- stituind personalitatea sav specificu! urbanistic al ovagulii. Capitala noastra nu este port Ia mare sau fluviu, nici oras de deal sau munte, ci orag de ses. Pentru primenirea aerului si adapost de aryifa soa relui, lumea ware alti solnfic, decit plantatiile, gridinile, parcurile. . pitrintilor nostrii, ,, Bucuresti de alti dat, eta grupare de gridini, in cari se risfitau, discret si cochet, casele.albe, eu prispe si cearda- curi, —-atat de caracteristice romanesti, finde pe vyremea aceia, nici la boeri, nici la popor, nu se des voltase spiritul de imitatie, — dupa tot ce e strein, Tata deci specificul Bucurestilor: oray gridina. Specific ce trebuie pistrat si accentuat. Capitala noastra mai are ins’ un specific: n’are pana acum un plan de sistematizare. A finut ca si din acest punct de vedere si se deosebeasci de celelalte orase capitale. Diferitele studii de sistematizare, parfiala, n’au fost inci incadrate planului general si ceiace este mai rin nu saw precizat, fixat si stabilizat,| ; | ; | ARHITECTURA ca si constitue 0 norma obligatorie, deopotriva si pentru edili si pentru cetiiteni. Alinierile, largirea strizilor, a pietelor, eu exproprierile procctate sau hotiirite, se schimbi dupa conceptia, mai mult sau mai putin urbanisticd, a stapinilor vremelni - Capitalei_noastre. Si evident nu este bine. Caci nimeni nu stie ce va ajunge maine Capitala Romanici si nimeni mu stie daci ceiace se face azi, nu se va desface maine. Case abia construite, sunt supuse tiierii — pe hirtie, bine inteles, — ceiace e si grav gi neserios. Un oras, mai ales un oras capitala, este centrul nervos al intregei vieti a natiunii, El comanda pacea, rsboiul si munca. El ¢ laboratorul spi tual, in care se fiureste moda, stilul si curentele de idei. Ele centrul politic, al politicii care poate incurea, sau descurea pacea, risboiul gi munca. Asa incat, de conditiile in cari se Iucreavai, in acest laborator, depind si reultatele. Dupa cum nm sar putea lucra normal si rodnic, intr’o camera incomoda, neluminati si neacrata, tot aga activi- tigile creatoare ar fi stingherite intr'un oras de hhaos, anarhie si incureatura. Tati de ce sistematizarea orasclor trebuie si constitue cel mai important capitol de preocupare a guvernantilor. Desvoltarea activitiiilor si multiplicitatea lor, progresul technic si circulatia tot mai intensa, impun o organizare un oras devine un instrument de tortura, pentru viata locuitorilor. Centrul orasului si mai ales centrul oragului capital si deci si centrul Bucurestilor, in care se gisese institufiile de stat si particulare, este partea cea mai frimAntati, aglomerati, cu circulatie multi tai ales Ia anumite ore, cu aer incareat de gaze, ete. Principiul urbanistic, admis de toata Iumea, este descongestionarea centrului, adiea marirea spa- {ilor libere, pentru circulatie si acratie. $i in acelas timp mirirea densitatii locative, prin cladiri cu 10-15 etaje. In loc si construim pe un teren de 1000 m. p. zece case, ocupind tot terenul, putem cladi una singurd, cu zece etaje, economisind astfel © suprafati de 900 m. p. pentru strizi si gradi Daca Bucurestiul ar fi avut un plan de siste- tematizare, fara de care matizare urbanistici, de acum 20—25 ani, tot centrul in jurul statuelor Britianu si Mihai Vi- feacul, ow terenul ef it Palatului comunal si ow cel pe care s'a construit Universitadea si Academia de Arhitecturi, av fi ramas liber, constituind 0 mare piagi, de la palatul Bursei pina in str. Enei, Aca- demiei, Batiste si Cantacuzino, Tn jurul acestei piete, de mare respiratie si de usoara circulatie, s'ar fi cladit localurile, pentru administratiile publice si particulare; iar centeul acestei piete ar fi fost ocupat de peluze cu verdeatit De la aceastit piata ar fi plecat radiar, spre periferia oragului, artere mari de comunicatie (Bu- levarde) ducind spre parcuri, griidini si lacuri. Ce sar mai putea face avi? Mai intai, cat mai grabnic, un plan de istematizare, in care toate Jocurile libere din centru, war mai primi nici o dladire si pe cit se poate star mari Tar in ce priveste restul orasului o alternanta de pachete de clidiri gi pachete de verdeati. Omul atavism, de natura cu ¢ atras instinetiv, saw pri pajigti veri, cu piduri si apa. Experienta arati ci omul traind in mediul oragelor de avi, 1a a doua sau a treia generatie, pierde funcfiunile procreatiei devenind impotent. Tar statisticele sanitare dovedese ci epidemiile intr'un oras crese, sau descrese, invers proportional cu supraietile verzi ale orasului, cu gradinile. In planul de sistematizare al Capitalei s'ar piistra saw chiar star miri actualele gradini si sar creia altele in sectoarele si carticrele lipsite de gridini. Gradina Icoaneé sar mari cu gradina de peste drum, proprietate a Eforiei, ce sar expro- pria de primarie. Cele dowd mari artere, taind erneis Capitala, Bulevardul ce leagii Cotroceni cu Obor — Pante- Timon, are spre Cotroceni, gradina Cotroceni si gridina Botanicd, la centen Cismigiud, dar la cealalts extremitate nu se mai giseste nimie. Intre yoseana Jancului, Vatra Luminoasa $i Soseaua Verguiui, trebuie creiatit o gridini sau pare public. Bule- vardul ce leagii Hancasa — Soscana Kiselff, piafa Vietoviei, Romane, Britiann cu Sf. Gheorghe $i speriim cu fiafa Bibescu — Filarel, are la un cap grupul de gradini din jurul yoselei Aiseloff si Ya celilalt paren? Carol, pani in 1906 un cimp de 4mlastini, care sar putea complecta cn alt pare Hind, spre Soseawa Piscilui Cum porfiunea intre Soseawa Veryului si Splaind aa $i verdeaja dan imperecheri placute gi ii vieuale, dar dau si mijloace de primenire i. Bucurestii nau fericirea sa aiba in apro- n mare fluviu, aga cum au cele mai multe ic i s fata de situatia Tn partea de nord-vest a orasului spre Ja intrarea Dambovijei in oras, sar putea a un mare lac cu pare gradina imprejur. ul de odihni, de sport si recreatie al ti din viitoarea ,, Celate Universitartt a de nord-est avem cordonul de lacur lerestritt, Florcasca, yt Fundeni, cari decit asanarea si plantarea malurilor Bucurestit in 1848 ARHITECTURA si vecinatatilor, ca si ne ofere cel mai agreabil si pitorese specific al Capitalei Tati, in lin generale cadrul urbanistic, de viitor, al Bucurestilor: centr! descongestional, artere largi si drepte de circulatic, reducerca suprafefelor construite, prin desvoltarca constructiilor in tuitlfime, mitvrirea spatiilor libere, pentru stritr, piefe $6 parcuri gridini, lacuri sé piiduri de jur tmprejurul Capitalei Acest dispovitiv corespunde si cerintelor de apararea contra atacurilor aeriene, cari impun, suprafete libere cit mai mari si suprafefe con- struite cit mai mici. Daca s'ar adaoga si o arhitectura mai unitara a cladirilor, cu mai multi preocupare de nota star rezolva, pe ing problema circu- latici si igienet si aceia a esteticii. Tati ce trebuie sd ofere un oray capital si Capitala noastra ni lear putea oferi: inlesnire, confort, sandtate si spirituale, Romiania are paduri, cimpii framoase si rodi- toare, lacuri, rauri si bogatie. Specificul urbanistic al Capitalei, ar putea fi © sintezi a tot ceiace are fara: bogiiie si fru- musefe. Sinteza de valori materiale, care ar duce sigur la o sinter si unitate de valori_ morale sociale si intelectuale, I. D. Enesou arhitect, viet din Turnul Colyei jografie dupa © aquarelé originala fle PREZIOSI prop. d-lsi Coanda, PitestiARHITECTURA arhitectura romaneasca in fata curentelor moderniste - Parcurgind strazile capitalei, dela un cap la celalt, pretutindeni chiar in provinci rind aproape una ling alta, cladiri noui, dupa croiala stilului_,modern‘, Se pare ci aceasti ,moda* in arhitectura ca si in toate manifestagiunile de arti, a cucerit in- treaga lume constructoare si mai ales marele public, care cere athitectilor si-i fact cladirea in stil modern‘, Ceva mai mult: chiar autoritagile de stat, cladese in stil modern, diferite edificii inerente desvoltarii institufiilor pendinte. Rar de tot se intimpla ca un fanatic natio- nalist’ sa doreasci a-si face casi in stil national; inet aceste sporadice realizari de arti romaneasca, se pierd aproape in noianul cladirilor moderniste, reci si rigide, ca niste productiuni industriale seoase in serie, sfandardizate, din stantele unei uzini_uriage. ‘Trebue sa recunoastem insi, ca grafie betonului armat, acest admirabil conglomerat de fier si beton, Sia putut da clidirilor moderne, dimensiuni uriase, executiuni rapide, si apreciabile randamente eco- nomice. Caci betonul armat, fiind un material sintetic, se confecionear cu mare inlesnire, pe loc, cu de prof. loan D. TRAJANESCU ajutorul utilajului: mecanic de santier, prezentind marele avantaj technic, ca cu minimum de dimen- siuni sii se obtina maximum de rezistenta. Deci, un material care permite grosimi minime de ziduri, in folosul utilizarii edt’ mai judicioase si economice 4 spafiilor libere unei chidiri Principiul constructiv al betonului armat, este vechiu de cdnd Inmea: cici se stie ca procedeul siu este acela al caselor in ,paianti, intrebuintat la ari“ 1a cea mai umila casa. Casa farinease’ se face din paiante de lemn, se inveleste, apoi, faranul isi inchide peretii in. teriori si exteriori, prin materiale fixate pe cadrele paiantei aga cum se procedearat si cu cladirile de beton armat. Dar, mai este 0 consideratie de ordin artistic: se stie, ci materialul imprima artei, caracterul sau propriu; deci, dupa cum in artele clasice s’a produs diferite stiluri, dupa materialele de cari au dispus popoarele, s'a creiat stilul granitului in Egipt, al marmorei in Grecia, al pietrei si ciramidei, 1a, Romani, al pietrei, fierului si lemnului in arta Gotic’, ete.; tot aga acum s’ar putea spune intro misura oarecare, cd betonul armat a creiat un stil propriu, zis in comun ,stilul modern‘ Caracteristica aparenti a acestui stil este ,linia ins 1iS; deci, Sar crede, ci in comporitiunile ale moderne, nu se poate folosi decat pt in toate directiunile; — adici, arhi- moderna-nu poate fi decit liniara, care ar in mod firesc betonului armat, si de act a de variatiuni pe aceasta tema si a volu- F quasi cubice nascute de acest principiu iri, s'a dovedit prin exemple reale, ci betonul a gratie fierului component, se preteaza la de forme, aplicate 1a o infinitate de ‘gi Iuerari practice, ca: lampadere, banci, i, arcade, bolti, stilpi de telegraf, poduri ar- vine circulare, etc. ; deci, teoria arhitecturii a betonului armat, nu se poate sustine, steristica, stilului modern nu trebue cautata ja a modei ,Seccesion care a trecut si i, si care aproape s'a uitat eu destivargire, dar, cade si afirmatia ca rigiditatea be- armat, nu cadreazi cu linia mladioasa a walitate, aga cum se aplica la noi, prezinta desavantaj fafa de stilul roménese intra fi cu totul invelitorile aparente, inlo- ii cu toate materialele de izolare ce inunda acest stil, daci inseamna oarecum o technica artei de a cladi, in evolutia ald, ca creatiune artistic’, prin abu- ini la exces a liniei drepte, prezinta itati de o bizarcrie evidenta, dnd cladirilor, de cutii perforate, (vile) sau vagoane, raport), sau transatlantice pe uscat, com- dowuri greoae lipite de faade de carton ie cu ferestre inestetice, asezate pe colfurile sau asezate culcat la un nivel de-asupra dind impresia de inchisori. ARHITECTUR. Daca stilul modern aduce 0 nota nowa origi- ginala, in arhitecturi, apoi, in goana Ini dupa now, cade in excentricitati, excluzind eu totul consideratiuni de ordin local climateric; caci tipul casei moderne este unic, universal, pentru toate firile din toate climatele, Aga buna oara, sunt marile cladiri ce se vad ridicindu-se in fiecare an pe bulevardele noastre, ext ferestre de vapoare, cu turnuri de silozuri, greoae, agezate in poritii arbitrare, cu tot felul de egituri suprapuse, materialul construetiv find frimintat si chinuit pina la refuz Evident ca criticul impartial privind aceste ciu- datenii arhitecturale, se intreaba cu drept cutint unde este impresia de liniste gi siguranya ce trebue s4 produca linia dreapté a noului stil? Caci pri- vindu-le, el nu incearca sensatia estetica ce trebue si produc 0 operit de arti, ci din contri, o sen- vafie de teama, ca nu cumya edificiul si mu se narue, dat fiind indrasneala dusa pana la desfi- derea legilor de equilibrare a maselor aparente. Evident, ca stilul modern, international, ct linia Ini rece, rigida, temerara, industriala mu poate ub raportul estetic, stilului nostra ‘national, cu linia Ini agezata, comunicativa, si pitoreasca, erista Ne intrebam nedumeriti, cum de autoritatea comunala prin comisia de estetict a capitalei, nu exercita un control mai riguros asupra_procetelor ce i se prezinti spre aprobare, impunind autorilor lor si respecte legile frumosului clasic, care desigur se pot realiza si prin technica moderna a betonului armat. Ca arhitecti romani, grupati in jurul Societatii noastre, suntem datori si cultivam fara de ineetare frumosul stil national, caruia i se poate aplica cu succes progresele technice si utilitarismului modern: vom creia astfel opere de cari si ne mindrim si ca artisti si ca romani, Streinii cari ne viziteaza tara, igi vor oglindi privirile pe casele noastre roménesti cu satisfactia ca se gasesc intr’o fara, a carei arti se reazimé pe trecutul su istoric Din fericire, capitala se poate mandri cu multe edificii publice si particulare, concepute in linii romanesti, datorita curentului facut de scoala Tui Mincu, pentru renasterea arhitecturii nationale.ARHITECTURA Aceasti scoala si-a dat roadele si continu a strabate cu incredere prin curentele la moda, sta- tornicind principiul vechei zicitori pietrele rman. apa curge Tinerile generatii de arhitecti, crescufi la vatra roméneased, care este academia de arhitecturi, vor impleti mai departe firnl unei arte mostenita din strimosi, nascuta din geniul creator al poporului roman, La falanga lor eroici, se adaoga an de an, tinerii arhitecti cu studii in streinatate, cari venind in fara, atragi de farmecul artei nationale cauti si-o insugiasca si s-o aplice in masura cerintelor moderne. Incheiem cu 0 propunere: sii se creeze un cenaclu artistic, cu mumirea de amicié stitulut ro- ménese cu gazda la sedinl socictitii arhitectilor romani. aad Toan D. ‘Trajanescu ah, prok AManastirea Aninoasa ‘Tarnul dela intrare vedere din curte Muscet 18,stitut de cercetari iunea de Institut de Cercetiri, aplicata in- irectie, implica nu numai cercetarea,— ceiace prezinti. problema, pentru fara noastea, adiogat la tithul, Institut de cercetari, pentru materiale de arhitecturat* simu tri arhitectonice*. Sar putea spune desigur, cum li se spune alte, (agronomice, zootechnice) arhitecto- sonsiructic” pentruci materialele de arhitec- interesearii yi ele cuprind si pe cele de uctie Jevoin Institutului, Avem un laborator de ana- ARHITECTURA pentru materiale de arhitectura de Arhitect Florea STANCULESCU lize a materialelor de constrnctie la Scoala Politech- nica, Iti analizeaz un material foarte constiincios, technologia materialelor, iti da conditiunile ce tre- bue st le indeplineasca un material. Cu ambele renultate determinim daca materialul este sau mu bun de utilizat. Nu-i suficient. Nu-i suficient pentruca materialul pus in con- structie ,trieste“ 0 viata proprie care nu este cercetata decat accidental. Geologii ne vorbese de viata rocilor si 0 ur- miarese stiinfific, iar noui consideram roca fixata intr'um zid sau expusd intemperiilor ca material mort Am ramas in urma stiintei. Dar poate se va zice —gi cu drept cuvaint cA avem studi vii in constructiile cari se fac si cari formeaza un vast cmp de experienta. Pe spinarea clientilor nu trebuese Facute ex- periente. Un ajutor ne dau, laboratoarele fabricilor de materiale; certificatele ce obtin produciitorii sau comercianii de materiale pentru marfa lor, precum si controlul ce-1 face Statul. Dar ce ma frimfnti pe mine si ma face si cer infiinfarea Institutului, nu-i numai materialul“acest material, fixarea a ARHITECTURA in sine, ci relatia care exista intre material si viafa ce se desfagoari in adapostul construit cu sstui raport. Deasemeni studiul condifiilor de viata in nouile schimbari ce se fac in arhitectura. ‘Trecem cu o perfect seninatate de constiinga, in Bucuresti ca si aiurea, dela casa vagon a tim- purilor de eri, cu mucigaiul peretilor datitor de reumatism si tuberculoza, la block-haus-urile de astizi multi-etajate cu tot confortul modern —ca- Jorifer, apa calda gi telefon — in care ni se propune 84 aducem soarele cu oglinzi puse pe acoperis si unde deschidem fereastra dormitorului pentru ae- risire, intr'un put de ventilatie, din care ne vine toata scuturatura etajului superior Mai sunt inca regulamentele municipale in- vechite sau faurite dupa consideratiuni si expe- rienfe pur personale, fie ale unui grup, fie ale unei colectivitati de specialisti si mai ales urmarite cu binoclu in strainstate © baza stiintifica nu gasim Ja ele, ei doar 0 teorie elastica discutiei, —iar in actuala stare de fapte nici mu putem pretinde mai mult. Raul nu este numai al nostru, al arhitectilor sim depinde numai de noi —o slaba consolare — ci riul se giseste in mai toate ramurile de acti- vitate. Arhitectul este inca considerat, —atunci cdind € considerat —de acei cari s'au ridicat pana a stii sil aprecieze, ca un intocmitor de planuri gi fa- jade frumoase. Legea Arhitectilor este un punct, de intrebare si considerati ca o lege de breasli, cand a este in realitate o lege de interes general side aparare social Un plan de locuinga poate fi frumos, ca si fatada, daca insa nu indeplineste bine conditiunile de utilitate i de salubritate, arhitectul care La intocmit, este alaturi de cariera. O constructie poate fi oricit de bine conceputit sub raportul utilului si al sinatafii, daca exeeu- tarea ei cu materiale nu complecteazt conceptia rimfine stearpi, daci nu deadreptul vatamatoare, Acest fapt trebue sa ne preocupe serios. Costul unui edificin, devine o risipa, daca vi omeneasea ce 0 cuprinde, stagneaza sau rei seaza, iar rolul arhitectului apare cu totul negetiv. Un institut de cercetari, care st dea pos litate arhitectului, sa cunoasci perfect actiunea multiplelor materiale ce este chemat si le mau. la. vreze, care sii ofere posibilitatea si se seutuce de reclama insinuata si neserioasi; un institut care si reglementeze pe baze stiintifice, conditiile de viafa in locuinga si si oblige constructia la sa- tisfacerea acestor conditiuni, este fara indoiala un imperativ al epocei pe care o stribatem. Fl, StAnculescu arhitectARHITECTURA Casa Funefionarilor Financiari - Predeal Prof, Athit, Statie CIORTANARHITECTURA,ARHITECTURA TOLEE! i Institutul de Coreetari Institutul de Cereetiri Agronomice Vedere din fagaARHITECTURA Institutul de Cercetii Agronomice Arhitecti Fl, STANCULESCU, St. PETPRNELI si L, PLAMADEALAARHITECTURA Institutul de Cercetari Agronomice Vedere lateral Arhitecti Fl. STANCULESCU, ST. PETERNELI si L, PLAMADEAL, Tnstitutul de Cereetisi Agronomice Corpal contratoe ARHITECTURA i iii nar Vedlerea din" Cigmigit Prok, Athitect C. 1OTZUARHITECTURA:ee ae ARHITECTURA CIORTAN Prof, Arhitect StatieARHITECTURA a alu: Moulforut Oricisu. PLANE< « 5 a = = 2 aARHITECTURA Palatul Monitorului Oficial Ante intrarea Prof. Arhitect Statie CTORTANARHITECTURAARHITECTURA Palatul Monitorului Oficial Detalit din hal Prof, Achitect Static CIORTANARHITECTURA Bahasa Palatal Monstoruins Oticiat Perspectiva in haal Prof, Arhitect Static CIORTANARHITECTURA Calendaculai Arh. 1. D. ENESCU Institutnl ZootechnicARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURA Halele Centrale ale oragulut Ploesti Vedere Arhitect T. T, SOCOL HALELE CENTRALE. 2 verana povehaia. |ARHITECTURA| y ; |ARHITECTURA Pavilionul Regal dela fostul Aerodrom ,,Chitila’ Cavoul Familie! Toan I. Movil Cimitirul Betta Arta CERKEZ arhitect 1924ARHITECTURA Fatada principald (spre Mare) Bee a pera | ee a lar ~ Plan parter Fatada laterala dreapta| Cazinout Societiii Movila-Tekirghiol Baile Movila-Tekirghiol Carmen Sylva {in construetiedARHITECTURA Proeet pentru Hotelul Societatii Movila-Tekirghiot Rale Movili-Tekinghiol yo2i Athitect Arta CERKEZARHITECTURAARHITECTURA Arh. Mircea CHEREMBACIARHITECTURA Proect pentru Hotel de altitudine Vedere perspectiv ‘Cota 1400" Sinaia Arhitecti M. CHERMBACH si 1, TEODORESCUARHITECTURAInterior Biblioteeafd-Iui Prof, Istrate MICESCU Arhitect_D, RENARD InteviorSit, Mitrop. Bucuresti Jey Regal Prof. Arhit. Ioan TRAJANESCU Crematoriul uman Bucuresti Soe, CenagaARHITECTURA Biseriea Neamului Patriarhia it Ioan TRAJANESCL Plan de situatic Crucea Jui Mihai Viteau—Turdaee ARHITECTURA Biserica Kaplicarea-Atena Avhitect G, STMOTTAARHITECTURA colf pitorese in Atena Desen Bis. 12 Apostoli-Salonic Arhitect G. SIMOTTA | Strada din vechiut Salonic Desen Poarta romana pe Via Tynatict SalonicARHITECTURA 1 UDROIU, ae B16 outta ‘]Arhitecti Fl, STANCULESCU si Radu WDROIU UTAH i CUE WCHL Com mnetiKrARHITECTURA Conaeul mosici avocat N. Peneset Arbit. FL. STANCULESCtee ARHITECTURAARHITECTURA Arhitect Gh, NEGOESCI Cinematograful Select Calea VietorieiARHITECTURAARHITECTURA Ateneul Popular Dichiu Ateneul popular DichiuARHITECTURAARHITECTURA Prop. J. Constantineses: Stee Arhim, Calist Avhit. AL, ZAMFIROPOL Arhitecji ZAMFIROPOL si Al. HEMPET, Prop A, D. Minen si Dr. TefuARHITECTURAARHITECTURA Vila Giew gtefaineseu-C. Lang Bridvoral Biserica din CoARHITECTURA Casa Dr, Radoslav Arhitect State BALOSIN Prope. NiculesenBis, Schitului Darvari Arhitect G, SIMOTTAARHITECTURA Prop. D-nei AL. Gh. Petreseu si D-lui Jud. Gh, Petrese R, ValleeARHITECTURA cea CAMPBANLARHITECTURAARHITECTURA 1 Ing. N. Zs Popesent Arh, 1. THEODORU Sth. It Delavrancea Case de Moti Valea ArieguluiARH Prop. Dr. Alexiu din Pare. Miller. Dorobanti Prop. Ing. Mares Str. Dr. R Arhitect Velizarie SECARBANU Prop. Manotese Str. Vandtori — BuewARHITECTURACrucea morm, Prof, Arhit, Gr. P. Cercher Arhit. C.D. DORRESCL Hanul AncuteARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURA Prop. A. D. Minew - Bucuresti Detaliut inteArilorARHITECTURA Haat Etaj VIL Secretariatul. Directiunea Generald si Consitiul de Administratie Arhitecti Louis WEEKS, Walter PROV U, S.A. gi VAN SAANBN-ALGI Buc, Haal principal parter Palatul Soc. 80.ARHITECTURAARHITECTURA Bucuresti ISEANU Arhitect Vasile RADULESCUARHITECTURAARHITECTURA Arhitest diviehnts TT‘_ ee SP ne eS ee ee ae ARHITECTURA Palatul Cultural-Blaj. 1930) Arhitect V. SMIGEESCHTARHITECTURAARHITECTURA Casi Bloe Arhitecti N: si P. GEORGESCT Antrepriza Ing. KIVOVICARHITECTURA PROPRIETATEA: D-.p* HELLED ByevReon D-pn.-Dommige: Me A+ y Avhitecti M. si N. GALTAARHITECTURA FEounen Mosici Domnesti-Pusesti itt N. GEORGESCL Petalin DetalinARHITECTURA Casa D-nei Nora Peyov Pare. Filia Arhiteefi M, RICCI si A. GHINESCI ©. Doicesen Bueuresti Prop. C. Doicesen BucurestiFONDATA IN ANUL 1891, RECUNOSCUTA PERSOANA MORALA SI Sediul 1933 jovici Savi, Radu Vodi, 18 A 31 aneanu N., Regal, 21 32. t Emil, Slintilor, 47, 33. ini V., Cezar Boliac, 22. nu Niculae, Calea Grivit psin Static, Berzci, 95 fe L, Si. Stefan, 15, @ Antoaneta, Basarabiei, 16. sr C. Robert, Bradului, 27 sgeann N., Alex, Lahovari, 5 in N., Costache Negri, 3 ¢ Gy Italian’, 5 g0 Petre, Soseana Pantelimon, 24 34. 36 337 his, 30. 40 41 42. 43 4, 45. 46. gineanu S., Vasclor 50. chez P. Cristofi, Spatarului, 40. mescu I, Vasile Lascir, 146 et. IIL 32. nbach Mircea, Paris, (Pareul Bonap), eoiu Teodor, Traian, 67 tan Statie, Schitul Maicilor, 7 tan Torgu, Biserica Enci, 36. juneanu I, Vicentin Babes 5 li Tascu, Alcea Dumbrava Rosie, ( ntineseu I, Epurilos, ntinescu Jean, Vitor, 5 ICIETATEA ARHITECTILOR RO STRADA EPISCOPIEI No. 2 ARHITECTURA ANI FEBRUARIB 26 JURIDICA LA 7 MARTIE 1903 BUCURESTI TABLOUL MEMBRILOR a) MEMBRII CU DOMICILIUL IN BUCURESTI Constantinescu Alex. Frumoasi, Costinesen Iie, Viorica, 16. Corani Gh,, Slintii Voevori Cotescu Maria, Dr. Felix, Cretoin C., Parfumului, 25. Cristinel G., Alcea Pinard, 13 WA, 7. Culina A., Melodici, 7. 38, Curagea A., Calea Mosilor, 195, Cuscenco Eugen, (sh, Panu, 15 Se. Davidescu Miron, Pariumului, Damian G., Brezoianu, 11 Dimo Pavel, Tunari, 32 Dinulescu 1, Basarabici, 39. Dobrescu C., Romani, 152 Dobreseu D., Latin, 24 bis. Doicescu Octav, Str. Anghel Sorini, 6. Doliner M., Smardan, 4. Dumitreseu 1, Alexandrina, 11 Dumitrescu St., Prelungirea Polonii, 25. Dumitreseu Vanghele, Progresuluti, 1 Dutulescu C., Pop de Basesti, 21 Eneseu L, Cobaleesen, 16. Enescu N,, Filaret, 44 Evolceanu Titu, G-ral Grigorescu, 10. Feldstein I, Silciilor, 15. Fink C., General Lahovary 77 Focseanu Aurel, Arhitect Minen, 13 Fonescu Eugen, Romulus, 2. Fonescu I. St. Mihaileany, 23. Galia M,, Pia Bratiany, 7. c87, 88, 90, 91 96. 99, 100, 101 102 108. 104 108. 107. tos, 109, 10. "1 112, ns. 2. Ganeiu Eugen, Bruxelles, ARHITECTURA Galia N. Columb, 4 Georgescu Nicu, dul Banu Manta, 79 Gerstel Mauriciu, A. Mureseanu, 6 Pare. Filip Chiacin Achile, Suter, 1 Ghinescu Aurel, Dr. Lister, 1 Ghiulamila Gh. G-ral Berthelot, 47. Golinger G., Clemenceau, Grefu I, Bulevardul Maristi Grosu Eugen, C. Negri, 10. Gunes Emil, Tunari, 45. Haneiu L., Roma, 10. Haret Virginia, Biul Lascir Catargiu, 14 Hempel Alexandra, Silcilos, Hergot D., Ronda, 36, Herivan Sady, Romulus, Hirsch Leon, Clemenceau, 2 Hiescu Stefan, Justitiei, 9. Miesct Alexandru, Soseaua Jianuy 1 Nliescu Jean, Calen Rahovei, 310. Ionescu Berechet, Bucovinei, 39. Tonescu C., Crivineni, 11 Ionescu Dan, Bulevardul Cuza, Ionescu Dimitrie, Serg. N. Pamiil 43 5. Ionescu Eugen, Mitropolitul Daniel, 20. Ionescu Grigore, Soseaua Cotroceni, & Ionescu Ion, Paris, 10 bis. Ionescu Nicolae, Virful cu Dor, 42. Ionescu Octav, Barbu Vacirescu, 25. Ionescu H. Petre, Splaiul Independentei, Tonescu Stefan, Eroul N. Pamfil, 43. Ionescu Vasile, Dr. Luger, | Totzu C. Aurel Viaien, 6. Ipear M,, Gr. Alexandreseu Alein Spandonidi, 8 Irineu Maria, Carol, 99 Liteanu P. G. Cincernlui, 48 Lischnewschy Lazar, Sptarului, 19, Locar Marcel, Edgar Quinet Clad. Albina. Mandi Ion, Moxos Vornicul, 3 Manea C. Doctor Sergin, 10. Marinescn Toma. Ceres, Maxentianu G. Banu Maracine, § Mayer G. I, Aurel Vaicu, 174 Maler Marcel, Lipscani, 110. Melun Jean, B-dul i Michelson Davis, Valeriu Braniste, 25. Mihailescu Iamandi, Austrului, 14 Mihalcea M., Visinilor, Mingopol C., Olimp, 8 bis. Monda Jean, Calea Victor Mucicheseu N. Primiria Sect. [11 Albastrn Munteanu D., Praga, 7, Parcul Bonaparte Nadejde Emil, itiany, wseaua Kiseleff, 5 114. U5, 116, nz. 11s, 119, 120. 121 124 125, 126, 127 128. 129, 130. 131 133, 134. 13s. 136, 137. 138, 139, M40. ut 143, 144 14s, 146, 147, 148, 149. 150, 1st 152, 153, sa. 158, 156. 157. 158. 150, 160, 161 162 163. 164. 168, 106. Namescu Iulian, 11 Iunie, 12 etaj I. Naneseu C., Stirbei Vods, 129. Navasartian S., Maica Domnului, 51 Negoescu G., Spitarului, 7 Nicolaita Tordache, Cazirmei, 71 Nichitovici Gh., Alcea Bincii Nationale, Nicolau Grigore, Orientului, 14 Niculeseu P. Moroianu, Rond® Niga Tiberiu, Principcle Mircea. Onigor Tiberiu, Porumbarn, 55. Parvuleseu Dimitrie, Alcea Suter, 15.° Paxino I. Sapiente Petculescu Se. Belul Schitu Migureanny 5 Peternelli St., Saudu Aldea, 47 Parcul Petrescu P.C., Pas, Imob. S.C.Cal. Vietori Petrescu D. Gopes, Cristian Tell, 19 Pompilian Jean, Sincai, 32 Pomponiu C., Madrid, s. Popescu N. C., Primiia Popescu Eugen, Salcim Popesen Iie, Buzesti, 105. Popescu N., Baul Colonel M. Ghika, 3 fi Popescu Traian, Aurel Viaicu, 175. Popescu Virgiliu, Buzesti, 105 Popoff, Gh. Mihail Kogilniceanu, 30 Radulescu Vasile, Gown Cantacuzino, 4, Radu Stefan, Antim, 16 etaj IL Radulescu Marin, Radu dela Afumati, 47 Reisz Fr. B. Parca Comescu, 14 Renard D., Bucovinei, 37. Ricei Mihail, Isvor, 88. Rosu 1, Lazireanu, 6 Savulesen D., Italia Schmidts E., R. Poincaré, 15 Schmiedigen A., Pasajul [mobili Schulhoff Louis, Romulus, 2. Secara V., Geral Angelesen, 37 Sectreanu Velizarie, Calea Rahovei Silion Leon, Doctor Lister, Simionescu N. C., Romani, Simionescu Jean, Splaiul Magheru, 7. Simotta Gh., Aleca Mitropolici, 15. Smigelschi Victor, Dr. Felix, 10 A. Sonenfeld M., Epureanu, 7 Stinculescu Florea,Sandn Aldea, 73 Pare Stanescu N., Calea Victoriei, 149. Selageanu Corneliu, Nifon, 25. Stefanescu V. V., Belul Marisesti, 55. Steinbach H., Traian, 214. Tabarea Z. 1., Doctor Babs Tomescu Alex. Lacului, 7. Teodor Isidor, Calea Mosilor, 44, ‘Teodorescu Iie, Sirenelor, 10, ect. TI Negri, lor, 16, ‘iRHITECTUR. jodosin Lucian, Piata Alex. Lahovary, 1 A. 72. Vulean Ion, Porumbaru, 86. rugeanu I, 1! Iunie, 1 173. Viteanu A, Maior Giurescu, nesen Ion, Str, D, Pare, Eelavrancea, 3. 174. Zamfiropol Alexandru, P-dul Basarab, 9. Idroin Radu, Tache Ionescu, 1 175. Zumino Ludovie, Petru Rares, Vasilescn Simion, B-lul Ferdinand, 72 MEMBRII CU DOMICILIUL IN PROVINCIE SI STRAINATATE Ibu Eugeniu, P. Neamt, Alex. cel Bun, 45, 191, Popescu M., Galati, Bedul Carol, 4 Galati, Cuza Voda, 28, 192, Rafiroiu Silv. Primiria Arad ioe 1, R. Valea. 193, R&duleseu Al, Prin tescu Emanuel, Italia (Bursa Monum. Ist) 104. Sachelarie Gh. C- mikian H. Constanta, lon Lahovary, 11 195. Sima D. N., Pitesti, Bedul Elisabeta, lav St. Mihai, Botosani, Sfintii Voevori, 6, 190. Smina Z. N. Ploesti. farjeu C., Pitesti, Str. Teiuleanu. 107, Sehiler N., Dej, Piata Unirii, 21 nid M., Curtea de Arges, Albesti, 5. 198, Socolescu Toma, Ploesti, Regina Maria, 1 Kérner Jace, Primiria Focsani. 199, Stan Radu, Iasi, Str. Nicolae Gane, 21 Bedul Cuza, 279, 200, Stoian Mihaiu, Iasi, Dan Lupu Nicolae, Primaria Bac 201. Szémérkeny R., Arad, Ho Pinta Luter, 1 fhdescu C., C-Lung, Niculae orga, & 202, Toneof A. Maria, Bazargic, Lasear Catargin, 7. Mihailescu Ioan, Roman, Melidon, 2 203, Toma Scarlat Braila, Primiria Giurgiu, Mohor D., Primaria Bazargic 201, Tvetcov Nicolae, Bulgaria, Loveth. ia Britila, 205, Zaganescu Ada Beza, Londra, Leg. Roman’ ia Buia Lung, Elena Doamna, 11 MEMBRII NOUI INSCRISI CU DOMICILIUL IN CAPITALA Irion S. Vasile, Italian’, 5. 5. Rossini Paul, Si. Steis mpeann Mircea, Dionisie, 82. 6. Serbinescu Pandele, Lizure jea Constantin, Muerului, 15, CU DOMICILIUL IN PROVINCIE figa Ioan, B-dul Principele Mircea, &. 1 Cernea Alfred, C, Disescu, 5, R. Valea. Jn total dona sute doisprezece membrii titslari Preyedintele Societafi, Arhitect Ion D. Enescu Secretari Decembrie 1983 L. Silion i G. NegoesouARHITECTURA Valea §niciuluiARHITECTURA DINELE OE FIER $1 DOMENILE DIN RESITA s: CONSTRUCT METALICE Avantagii je b——B 4. Economii considerabile de SPAafiU : toc disponibil mai mare — ren- tabilitate mai mare. 2, Rezistenta si stabilitate mai SIU tn caz de cutremur. Se poate construi tot anul, 3. Aah in el Sanee ‘Nu exists YP nick agteptiri, nici intreruperi extrem de costisitoare 4, Economie de timp prin rapiaitate de executie. 5, Scheletul metalic nu se * strica tn caz de modifictri ulterioare, adaptirl sau chiar de diramare complect® materialul putand fi intrebuin- tat din nou. 6, Aspect exterior si interior mai estetic, srinzile sau traversele necgind nicKeri sub tevan ca si strice ar- monia suprafelelor. ‘7, Material in intregime romanesc. * Bxecufie in introgime Fomaneasca, PRIMA CONSTRUCTIE METALICA SISTEM AMERICAN BLOXHOUSE IN ROMANIA EXECUTATA SI MONTATA DE UZINELE RESITAARHITECTURA ERATA [ba pag. 11 vandal 16 si 17 din ol, Tse va citi: ype aceste timpuri eritice « banulai obstese in toe de: pe aceste ,timpuria® bamului obstese » 18 din col. II se va citi: ,episcopia Vadului" tn loc de ,Vadulut” ae 12 yy IL se vaciti: iar noi considerdm" tn Toe de ,iar nowt » » 65 prop. D-ini J. Constantinescu (cligeul de sus) este opera D-lor Arhitecti Al Zayafiropol si Al. Hempel, ‘Tot astfels'a strecurat gresit zelsit euvintal ,haal® in loc de hall” Fotografia vignetelor dela pax. 8, 18, 48, 62, 73, 76, 88 si 96, se datoreste D-lui Athitect Plorea Stinculesct Ee EEA CLISEELE EXECUTATE : IN ATELIERELE DE : : FOTO-ZINCOGRAFIE : MARIN ILIESCU STR. CAMPINEAND, 25 = Fotografia Paginatia Grnitect Glex. Petit 0.0 ‘M, ANTONESCU" Luterant, 18, Bucuresti