1.CONSERVAREA STRUCTURILOR DURE DENTARE 2.RETENTIA.
FACTORI CE CONDITIONEAZA RETENTIA UNEI PROTEZE FIXE
Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza
respectand urmatoarele recomandari:
-un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cand
coroana partiala este contraindicata din cauza retentiei sale mai reduse sau a
aspectului inestetic nesatisfacator
-peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala
minima
-este necesara prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintelui, iar
in acest scop se recomanda trasarea unor santuri de orientare, repozitionarea
ortodontica a dintilor migrati si alegerea unei axe de insertie a restaurarii care sa
coincida cu axul lung al dintelui
-suprafata ocluzala a bontului o reproduce stilizat pe cea a dintelui
natural
-zona terminala se prepara cat mai conservator; on acest sens, chanfren-
ul conserva tesuturile dentare mai bine decat pragul
-zona terminala a restaurarilor vine in contact cu tesuturi dentare
sanatoase, nu cu restaurari, pentru a se preveni eventualele fracturi dentare sau
carii secundare
-se va evita extinderea inutila a prepararii in santul gingival (se prefera
marginile supragingivale)
-restaurarea trebuie sa protejeze smaltul si dentina restanta
Elementul fundamental al retentiei consta in conformarea a doua suprafete
opozante. Ele pot fi:
-doua suprafete externe: retentia de manson
-doua suprafete interne: retentia prin incastrare
Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori:
-intensitatea fortelor care tind sa desprinda restaurarea
-geometria bontului:*paralelismul sau gradul de convergenta ai peretilor
axiali opozanti
*marimea suprafetei bontului
*numarul posibilelor axe de insertie
*zonele de ciment aflate sub influenta fortelor de
forfecare
*concentrarea de stress la interfata bont-ciment-
restaurare
-rugozitatea suprafetei bontului
-rugozitatea suprafetei interne a restaurarii
-materialul din care este confectionata restaurarea
-tipul fixarii
-grosimea stratului de ciment
Retentia unei proteze partiale fixe se bazeaza mai mult pe geometria bontului
decat pe adeziune.
Deoarece pentru retentie conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la
forfecare si nu la tensiune, se recomanda ca peretii opozanti sa fie aproape
paraleli intre ei si cu axul lung de insertie al restaurarii.
 3.RETENTIA. CONVERGENTA OCLUZALA A PERETILOR AXIALI
Retentia bontului este maxima atunci cand peretii axiali opozanti sunt paraleli
Retentia scade pe masura ce unghiul de convergenta creste.
Valoarea optima a unghiului de convergenta este de 6* (poate fi de 10* la
frontali si 22* la molari) si ia nastere prin inclinarea fiecarui perete axial al
bontului cu 3* fata de axa de insertie.
Convergenta ocluzala de 6* a suprafetelor axiale opozante se considera optima,
deoarece concentrarea de stress la interfata bont-ciment-restaurare este
minima.
Factorii ce influenteaza variatiile unghiului de convergenta sunt:
-localizarea dintelui pe arcada
-forma anatomica a dintelui
-experienta si motivarea medicului si/sau studentului
De asemenea, parametrii precum lungimea si diametrul bontului sunt decisivi in
retentie.
4.RETENTIA. MARIMEA SUPRAFETEI BONTULUI
Retentia apare ca rezultat al raportului intim dintre peretii axiali ai bontului si
suprafata interna a restaurarii. Cu cat suprafata bontului este mai mare, cu atat
retentia este mai buna.
Bonturile preparate pe molari ofera o retentie mai mare decat cele de pe
premolari, la acelasi unghi de convergenta.
Suprafata ocluzala nu contribuie prea mult la retentia totala, importanta fiind
lungimea peretilor axiali ai bontului.
Pentru bonturile scurte se indica compensarea retentiei deficitare prin
prepararea unor pereti axiali cu o convergenta ocluzala mai mica de 4*.
Retentia variaza in functie de tipul de restaurare si este dependenta de marimea
suprafetelor axiale ale bontului subiacent in conditiile cand ceilalti parametri sunt
identici.astfel, retentia unei coroane de invelis este dubla fata de cea a unei
coroane partiale.
 5.RETENTIA. AXA UNICA DE INSERTIE
Retentia creste prin reducerea geometrica a posibilelor axe de insertie. O axa de
insertie unica va asigura o retentie maxima. Ea se obtine prin prepararea unor
pereti axiali lungi, aproape paraleli si prin conformarea unor santuri si casete
aditionale. Un bont scurt cu pereti axiali prea convergenti nu va asigura retentie,
restaurarea putand fi indepartata de pe bont de-a lungul a nenumarate axe. (adica
are mai multe axe de insertie)
Prin prepararea de santuri si casete se urmareste adeseori cresterea suprafetei
axiale a bonturilor scurte si limitarea numarului posibilelor axe de insertie.
Prepararea canelata a molarilor cu retractii parodontale creste retentia bontului.
Fiecare concavitate ofera o retentie aditionala prin asigurarea unei axe unice de
insertie a restaurarii.
6.STABILITATEA. ZONA DE STABILIZARE
Zona de stabilizare cuprinde:
-PUNCTUL FULCRUM sau centrul de rotatie, fiind punctul de la marginea
restaurarii care se gaseste cel mai aproape de linia de actiune
-PUNCTUL TANGENT, fiind punctul in care arcul de rotatie al restaurarii in
jurul fulcrumului este tangent la suprafata bontului si stratul de ciment este
supus numai la forfecare
-LINIA TANGENTA, care se formeaza prin unirea punctelor tangente ale
tuturor arcurilor de rotatie in jurul unei axe date, de-a lungul careia,
cimentul va fi supus la forfecare pura de catre orice forta aplicata perpendicular
pe axa de rotatie
Suprafata situata deasupra liniei tangente este denumita zona de stabilizare, care
impiedica dislocarea restaurarii in jurul axei de rotatie. Pentru ca un bont sa
posede o forma de stabilitate suficienta, linia tangenta trebuie sa fie plasata cel
putin la jumatatea inaltimii bontului.
Factori de care depinde stabilitatea restaurarii:
-lungimea bontului
-diametrul bontului
-convergenta ocluzala a suprafetelor axiale, la care se adauga si
proprietatile fizice ale cimentului de fixare

7.STABILITATE. LUNGIMEA BONTULUI
Lungimea bontului este importanta atat pentru retentie, prin suprafata de contact
pe care o ofera, cat si pentru stabilitate.
Bontul lung interfera cu arcul de rotatie a restaurarii, impiedicand bascularea
coroanei pe bont.
Bontul scurt are o zona de stabilizare redusa, iar un bont scurt cu diametru
mare, ofera o stabilitate si mai mica restaurarii.
O restaurare inalta va fi dislocata mai usor de pe un bont cu lungime redusa
decat una mai scurta, deoarece stabilitatea restaurarii scurte este suficienta
pentru a preveni bascularea sub actiunea unei anumite forte.
Se urmareste obtinerea unui bont cu o coroana clinica suficient de lunga pentru a
evita confectionarea unor restaurari prea inalte. Bontul poate fi alungit prin
intermediul DCR-urilor sau prin alungire coronara.
8.STABILITATEA. DIAMETRUL BONTULUI
Diametrul bontului influenteaza invers proportional stabilitatea. Un bont scurt
cu diametru mic ofera o stabilitate mai buna restaurarii decat un bont cu
diametru mai mare, de aceeasi lungime. Intervine raza mica a arcului de rotatie a
restaurarii, care permite portiunii ocluzale a peretelui axial sa se opuna miscarii.
Bontul cu diametru mare are o raza mare de rotatie, ce nu interfera cu peretele
axial. Bontul va oferi stabilitate restaurarii daca diametrul sau maxim este mai
mare decat diagonala sa. Prin alungire coronara, diagonalei bontului creste in
raport cu diametrul sau maxim.
 9.STABILITATEA. CONVERGENTA OCLUZALA A PERETILOR AXIALI
Cu cat convergenta peretilor axiali este mai redusa, cu atat stabilitatea este mai
mare. Zona de stabilizare a unui bont cilindric este foarte intinsa, reprezentand
aproape jumatate din inaltimea peretelui axial. Cu cat unghiul de convergenta
creste, linia tangenta se apropie de suprafata ocluzala si zona de stabilizare
scade.
Stabilitatea optima se obtine pe bontri care au o lungime si un diametru
corespunzator. La bonturile cu diametru si lungime necorespunzatoare, e foarte
importanta convergenta axiala.
Bontul scurt va avea pereti axiali cat mai paraleli, bontul inalt si ingust poate
avea un unghi de convergenta mai mare, iar bontul la care lungimea este egala
cu diametrul, unghiul de convergenta poate fi dublu fata de unghiul permis in
cazul unui bont la care lungimea este egala cu 1/2 diametru.
Exista tabele cu convergenta ocluzala maxima admisa in functie de lungimea si
diametrul bontului, la care se recurge pentru ca zona de stabilizare sa reprezinte
cel putin 50% din inaltimea peretelui axial.
Una dintre formulele pe baza carora se calculeaza unghiul de convergenta permis
este:
T=arc sin(2r/w) , unde T-unghiul de convergenta
r-inaltimea punctului tangent
w-diametrul bontului in mm
10.STABILITATEA. SANTURI SI CASETE ADITIONALE
Daca bonturile scurte poseda si un diametru mare, se vor prepara santuri si
casete aditionale pe peretele mezial si distal al bontului, care vor fi paralele cu
axul de insertie al restaurarii.
Pentru ca santurile si casetele sa fie eficiente, ele trebuie sa prezinte:
-directie paralela cu axul de insertie
-unghiuri bine exprimate
-pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa disloce
restaurarea
Santurile in U ofera o stabilitate dubla fata de cele in V, inclinarea lor fiind
identica cu a instrumentelor folosite pentru preparare (4*-6*)
Santurile si casetele previn rotatia restaurarii in jurul unui ax vertical.
O coroana partiala poseda o stabilitate mult mai redusa decat o coroana de
invelis, deoarece nu beneficiaza de zona de stabilizare vestibulara. Stabilitatea
coroanei partiale este asigurata de santul vertical mezial si distal al bontului.
Peretele oral al santurilor reprezinta zona de stabilizare si va fi preparat
perpendicular pe directia de actiune a fortei de dislocare.
 11.AXA DE INSERTIE – IN PLAN VESTIBULO-ORAL
Axa de insertie/dezinsertie reprezinta linia imaginara de-a lungul careia se
adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont si se stabileste inainte de
prepararea dintelui. Dificultatea stabilirii axei de insertie creste o data cu numarul
dintilor stalpi care trebuie sa fie paralele intre ele.
Se alege acea axa de insertie care permite adaptarea perfecta a marginilor
restaurarii pe zona terminala a bonului in conditiile indepartarii unei cantitati
minime de substanta dentara sanatoasa, protejand vitalitatea tesutului pulpar si
integritatea dintilor vecini
In plan vestibulo-oral, axa de insertie se va alege dupa axul lung al dintelui aliniat
corect pe arcada. Exceptie fac dintii frontali preparati pentru coroana partiala, la
care axa de insertie va fi paralela cu jumatatea incizala a fetei vestibulare. La
acestia, paralelizarea cu axul lung ar determina vizibilitatea metalului vestibular,
iar la dintii posteriori basculati, axa de insertie e perpendiculara pe planul de
ocluzie. Paralelizarea cu axul lung ar determina blocarea restaurarii pe bont.
12.AXA DE INSERTIE – IN PLAN MEZIO-DISTAL
Inclinarea axei de insertie trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor
adiacenti. In caz contrar, apar forte care imping in afara restaurarea si impiedica
adaptarea corecta a acesteia pe bont.
Obtinerea axei unice de insertie a unei restaurari in protetica fixa urmareste
anularea succesiva sau simultana a tuturor posibilitatilor de dislocare ale unei
restaurari in raport cu stalpul. Se pastreaza o singura posibilitate si anume,
translatia in sens ocluzo-vervical, care permite inserarea restaurarii pe bont.
Aceasta unica posibilitate va fi anulata prin cimentare.
Modalitati de reducere a posibilitatilor de dislocare a restaurarii:
-evitarea unui design exclusiv circular care suprima posibilitatea de rotatie
-eliminarea translatiei in sens V-O prin prepararea unor pereti opozanti
externi sau interni
-eliminarea translatiei in sens M-D prin prezenta unor planuri opozante
Gradul de convergenta ocluzala a peretilor axiali ai bontului se evalueaza cu un
singur ochi de la o distanta de 30cm, deoarece vederea binoculara nu permite
aprecierea corecta a existentei unor eventuale retentivitati. In situatia in care
examinarea vizuala directa a bontului este dificila,verificarea gradului de
convergenta axiala se face indirect cu oglinda dentara. Pentru a verifica
paralelismul axelor de insertie a mai multor elemente de agregare, se centreaza
in oglinda imaginea unui bont, si se misca oglinda fara a-i modifica angulatia pana
cand imaginea celui de-al doilea bont este centrata in oglinda. Daca trebuie
modificata angulatia oglinzii pentru a vedea intreaga zona terminala a celui de-al
doilea bont, exista o lipsa de paralelism intre axele de insertie ale celor doua
bonturi

13.AXA DE INSERTIE. MODALITATI PRIN CARE SE REDUC POSIBILITATILE DE
DIZLOCARE A UNEI PROTEZE FIXE
Reducerea posibilitatilor de dislocare se realizeaza prin:
-ELIMINAREA ROTATIEI: nu design circular, care suprima posibilitatea de
rotatie
-ELIMINAREA TRANSLATIEI IN SENS V-O: prin prepararea unor pereti
opozanti externi si interni
-ELIMINAREA TRANSLATIEI IN SENS M-D:prin prezenta unor planuri
opozante
14.REZISTENTA STRUCTURALA. PREPARAREA SUPRAFETEI OCLUZALE
Rezistenta restaurarii depinde in mare masura de grosimea materialului la nivelul
suprafetei ocluzale. Pentru aliajele din aur si din cobalt-crom, trebuie sa se
asigure un spatiu liber de:
-1,5mm la nivelul cuspizilor de sprijin
-1 mm la nivelul cuspizilor de ghidaj (sunt mai putin solicitati)
Coroana metalo-ceramica necesita in plus un spatiu de0,5 mm.
Coroanele integral ceramice necesita un spatiu interocluzal de 2 mm.
Suprafata ocluzala a bontului reproduce stilizat suprafata ocluzala a dintelui,
deoarece aceasta metoda permite obtinerea unui spatiu suficient fata de
antagonisti, in conditiile conservarii structurilor dure dentare si confera rigiditate
restaurarii prin efectul ondulat al planurilor cuspidiene.
Prepararea ocluzala la un dinte extrudat: se vor indeparta mai mult de 1,5 mm
de pe suprafata ocluzala pentru a obtine o restaurare care se incadreaza in
planul de ocluzie.
Prepararea ocluzala la un dinte basculat sau malpozitionat: de la nivelul
cuspizilor meziali se poate indeparta o cantitate mai redusa de substanta dura
dentara, nefiind necesara reducerea ocluzala cu 1 mm pentru a obtine un spatiu
interocluzal de 1mm.
Dezavantajele prepararii ocluzale aplatizate:
-prejudicierea retentiei si a stabilitatii
-apropierea exagerata de coarnele pulpare
-risc de perforare a restaurarii
Se evita crearea unor pante cuspidiene abrupte si muchii ascutite care ar
determina concentrarea de stress si impiedica adaptarea perfecta a restaurarii pe
bont. Se recomanda prepararea unor pante cuspidiene line, cu muchiile rotunjite.
 15.REZISTENTA STRUCTURALA. BIZOTAREA CUSPIZILOR DE SPRIJIN
16.REZISTENTA STRUCTURALA. PREPARAREA SUPRAFETELOR AXIALE
La nivelul cuspizilor de sprijin, grosimea materialului e mai mare, deoarece
solicitarile functionale sunt mult mai intense. Aceasta cerinta se realizeaza prin La nivelul suprafetelor axiale se pune aceeasi problema a asigurarii unei grosimi
crearea unui bizou larg pe versantul oral al cuspizilor palatinali si pe versantul adecvate a peretilor restaurarii. Peretii axiali prea subtiri sufera distorsionari si
vestibular al cuspizilor vestibulari mandibulari. La ocluzia incrucisata, bizoul e pe nu perforari ca in cazul suprafetelor ocluzale.
cuspizii vestibulari maxilari si linguali mandibulari. Se asigura astfel rezistenta Supraconturarile axiale sunt nocive pentru parodontiul marginal, conducand la
restaurarii in aceasta zona critica, eliminandu-se in acelasi timp muchia ascutita inflamatie gingivala prin favorizarea acumularii de placa bacteriana.
dintre suprafata ocluzala si cea axiala, care reprezinta o zona de concentrare de Importanta elementelor aditionale de tipul santurilor si casetelor: maresc
stress. Bizoul are o directie paralela cu panta cuspidului antagonist. rigiditatea restaurarii si imbunatatesc rezistenta sa structurala.
Consecintele omiterii prepararii bizoului: -> Cati mm trebuie redus V,O,proximal pt diferite tipuri de restaurari?
-modelarea unei machete cu un contur normal va avea drept rezultat
turnarea unei restaurari cu pereti subtiri in dreptul muchiei formate de peretii
ocluzali cu cei axiali ai bontului, iar proteza va fi lipsita de rezistenta in aceasta
zona de mari solicitari functionale
-daca se modeleaza macheta la o grosime suficienta, restaurarea va fi
supraconturata la acest nivel si vor aparea contacte premature si interferente
ocluzale
-sacrificiu inutil de substanta dura dentara, pentru a asigura grosimea
adecvata si conturul normal al restaurarii fara bizou, anihiland rolul de retentie al
suprafetei axiale
 17.INTEGRITATEA MARGINALA. FORMA IDEALA A ZONEI TERMINALE A
BONTULUI. CRITERII
O proteza fixa poate sa se mentina in mediul bucal doar daca marginile sale se
adapteaza intim la linia terminala a conturului preparatiei. Configuratia zonei
terminale conditioneaza atat forma si grosimea marginilor restaurarii, cat si
adaptarea transversala a acestora. Dehiscenta marginala de 50ym e acceptabila
din punct de vedere clinic.
Inchiderea marginala deficitara e cauza esecului a 10% din restaurari, dupa o
durata de 7 ani.
Inchiderea marginala se apreciaza inainte de cimentare radiologic si clinc prin
examinarea cu o sonda cu varful ascutit.
Criterii pe care trebuie sa le indeplineasca zona terminala a bontului:
-sa fie usor de preparat
-sa poata fi observata usor in amprenta si pe model
-sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a
machetei
-sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii
-sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza
restaurarea
-sa conserve pe cat posibil structurile dure dentare, dar nu in detrimentul
celorlalte criterii
-jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de
medic si pacient, preferabil supragingival.
-sa necesite intalnirea unui numar cat mai mic de materiale de restaurare
la nivelul muchiei marginale a bontului, pentru a asigura o sanatate
parodontala optima
A bizota...
A nu bizota...
18.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA CU PRAG. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
Prepararea cu prag
Pragul gingival clasic este o suprafata terminala orizontala care formeaza un unghi
de 90* cu axul lung al dintelui si se prepara cu un innstrument diamantat cilindric
sau cilindro-conic cu varful plat.
AVANTAJE:
-Limita de preparare precisa, cu vizibilitate buna
-Spatiu suficient pentru o restaurare corecta si estetica
-Risc minim de supraconturare cervicala a restaurarii
DEZAVANTAJE:
-Sacrificiu mare de tesuturi dure, lucru traumatizant pentru pulpa
dentara
-Dehiscenta in cea mai mica imprecizie in adaptarea restaurarii la bont,
determinand aparitia unui spatiu in zona de jonctiune cervicala
-Dehiscenta datorita dificultatilor de refulare a cimentului de fixare
-Unghiul intern de 90* concentreaza stressul in tesuturile dentare
Indicatiile prepararii cu prag:
-RESTAURARILE INTEGRAL CERAMICE: Latimea mare a pragului ofera
rezistenta la actiunea fortelor ocluzale si reduce stressul care ar putea duce la
fracturarea materialului.
-COROANE MIXTE METALO-CERAMICE
-EVOLUTIA UNEI CARII IN ZONA CERVICALA, exereza tesuturilor afectate
impunand conformarea unui prag
Contraindicatiile?!
Pragul inclinat este o alta varianta a pragului gingival, in care unghiul format de
peretele gingival cu cel axial este un unghi obtuz. (120*) Marginile restaurari vor
intalni muchia marginala in unghi ascutit.(formula preconizata pentru CMMC la
incisivii maxilari)
AVANTAJELE PRAGULUI INCLINAT:
-estetic, colereta metalica putand fi mascata in santul gingival
-diminuarea concentrarii de stress la nivelul restaurarii si a riscului de
aparitie a smaltului nesustinut la muchia marginala a bontului.
Pragul cu unghi intern rotunjit este o alta varianta de prag gingival, in care
unghiul muchiei marginale a bontului este de 90* si se indica in cazul sistemelor
integral ceramice.
AVANTAJELE PRAGULUI CU UNGHI INTERN ROTUNJIT:
-concentrarea de stres in structura dentara este mai redusa
-ofera un sprijin eficient pentru ceramica
 19.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA CU PRAG CU BIZOU.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
Prepararea cu prag cu bizou prezinta toate avantajele pragului si adaptarea in
manson la nivelul bizoului. Marginea subtire a metalului poate fi burnisata, ceea
ce imbunatateste inchiderea marginala a restaurarii.
Bizoul va asigura un unghi al marginii restaurarii de 30-45*.
Bizotarea pragului se face cu o freza din carbura de tungsten, sau instrument de
mana ascutit.
AVANTAJE:
-limita de preparare precisa
-spatiu suficient pentru restaurare (pentru modelarea machetei)
-mici deficiente ale inchiderii marginale
-bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
DEZAVANTAJE:
-este greu de realizat
-pericol de lezare a parodontiului marginal in cursul prepararii
-marginea restaurarii trebuie plasata in santul gingival pentru a masca
colereta metalica
-dificultati in modelarea marginilor restaurarii din cauza terminatiei
bizoului in muchie de cutit
INDICATII:
-in zona vestibulara si partial proximala a CMMC si CMMP, pentru
mascarea coleretei metalice in santul gingival
-in zona terminala gingivala la cavitatile proximale preparate pentru inlay
si onlay
-la pragul ocluzal al onlay-ului si al coroanei 3/4 la mandibula
-cand pragul gingival este deja prezent printr-o carie incipienta sau
restaurari anterioare
Nu se va folosi ca solutie de rutina in cazul coroanelor turnate deoarece necesita
un sacrificiu inutil de tesuturi dentare
20.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA CU CHANFREIN. AVANTAJE
SI DEZAVANTAJE
Chanfrein-ul este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit de
135* cu axul lung al dintelui.
Zona terminala apare concava, prezentand o latime mai mica decat pragul
gingival si o muchie terminala cu unghi ascutit.
AVANTAJE:
-limita de preparare precisa
-spatiu suficient pentru restaurare
-nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare si menajeaza biologia
pulpei
-cimentul are posibilitati de refulare
-mici deficiente ale inchiderii marginale ce sunt compensate de forma in
unghi ascutit a liniei terminale.
-preparare relativ simpla
-unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress
-ofera inchidere marginala buna si grosime suficienta marginilor
restaurarii
DEZAVANTAJE:
-la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate
de retentie
-daca adaptarea este deficitara pot aparea zone de retentionare a placii
bacteriene
INDICATII:
-coroane metalice turnate si pentru zona linguala a CMMC
Prepararea pentru chanfrein se face cu un instrument diamantat special
conformat, mentinut paralel cu viitoarea axa de insertie a restaurarii. Chanfreinul
ia nastere ca imagine negativa exacta a instrumentului diamantat si nu va avea o
latime mai mare decat jumatate din diametrul instrumentului.
O varianta este chanfreinul lat, care pe langa unghiul obtuz rotunjit realizeaza un
unghi de 90* al muchiei marginale a bontului. Se prepara cu un instrument
diamantat cilindro-conic cu varful rotunjit. Chanfreinul lat asigura pentru
restaurarile integral ceramice un sprijin mai bun decat chanfreinul conventional,
dar nu unul la fel de bun ca pragul
 21.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA FARA PRAG. AVANTAJE SI
DEZAVANTAJE
Zona terminala in muchie de cutit rezulta in urma prepararii bontului cu
instrumente diamantate in flacara. Limita gingivala terminala a bontului va forma
cu axul lung al dintelui un unghi foarte ascutit.
AVANTAJE:
-sacrificiu redus de tesuturi dentare cu menajarea pulpei
-preparare clinica simpla
DEZAVANTAJE:
-limita de preparare imprecisa, atat pe bont cat si pe model
-marginile subtiri ale machetei de ceara se pot deforma
-marginile restaurarii sunt adesea supraconturate, din dorinta
tehnicianului de a asigura o grosime suficienta materialului
-prepararea e prelungita si in santul gingival
INDICATII:
-suprafete linguale ale dintilor laterali inferiori
-dinti care prezinta suprafete axiale foarte convexe
-suprafete dentare greu accesibile
-dinti cu diametre reduse (ex. Incisivi inferiori)
-dinti basculati
-restaurari metalice turnate
22.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. FACTORI CE CONDITIONEAZA
RASPUNSUL PULPAR LA PREPARAREA BONTURILOR
Protezarea fixa nu trebuie sa afecteze vitalitatea pulpei dentare, care este
solicitata in diversele faze ale protezarii.
Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de interactiunea
urmatorilor factori:
-grosimea dentinei restante
-traumatismul termic, provocat in principal de caldura generata prin
frictiunea dintre instrumentul abraziv si tesuturile dure dentare
-vibratia
-deschiderea accidentala a camerei pulpare
-desicarea dentinei
-prezenta smear layer-ului, care conditioneaza permeabilitatea dentinei
-efectul anestezicelor locale asupra pulpei
-calitatea tratamentelor preprotetice (actiunea bacteriana); indepartarea
dentinei ramolite de pe bonturi si obturarea definitiva a cavitatilor
-actiunea agentilor de curatare a dentinei si a substantelor astringente si
hemostatice pentru largirea temporara a santului gingival
 23.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. MODIFICARI INVOLUTIVE SAU
ATROFICE CONDITIONATE DE VARSTA
O data cu inaintarea in varsta apar modificari involutive sau atrofice, chiar in
conditii normale, care vor influenta raspunsul la traumele care se exercita asupra
pulpei:
-elaborarea de dentina secundara (sau de iritatie) duce la micsorarea
cavitatii pulpare si la reducerea in volum a pulpei.
-celulele tesutului conjunctiv pulpar scad ca numar, dar cresc fibrele de
colagen
-vascularizatia si inervatia pulpara se reduce cantitativ si calitativ,
reactivitatea la traume externe fiind redusa
-pot aparea zone de calcificare pulpare difuze si distrofice
-pulpa dintilor parodontotici poate fi afectata de la nivel desmodontal,
pe calea canaliculelor laterale
Pulpa stresata este un termen ce poseda un prognostic nefavorabil, deoarece
capacitatea sa de adaptare a fot epuizata, anterior protezarii, de leziuni carioase,
restaurari vechi, trauma ocluzala.
Pe o pulpa stresata apar de cele mai multe ori complicatii periapicale la un anumit
timp dupa cimentarea protezelor fixe.
Efectele protezarii asupra vitalitatii pulpare:
-necroze pulpare
-necesita tratamente endodontice
24.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. GROSIMEA DENTINEI RESTANTE
Cel mai important factor in determinarea raspunsului pulpar la un excitant este
grosimea dentinei restante intre fundul cavitatii sau a suprafetei bontului preparat
si camera pulpara. Masurarea se face in linie dreapta.
Actiunea factorilor nocivi pentru pulpa este cu atat mai mare cu cat grosimea
dentinei restante scade. O preparare uniforma reduce grosimea dentinei de la
2,5-3mm la 1,5-2mm. Prepararea fara santuri de orientare determina
indepartarea unei cantitati mai mari de dentina decat este necesar, erorile fiind
mai frecvente pe fetele vestibulare si ocluzale ale bontului.
Permeabilitatea dentinei creste logaritmic cu reducerea grosimii dentinei
restante.
Plaga dentinara a unui bont preparat pentru o coroana de invelis poseda o
suprafata de 1cm partat si aproximativ 2 milioane de canalicule dentinare
deschise. Dentina de pe peretii axiali e mai permeabila decat dentina ocluzala, la
aceeasi grosime. Permeabilitatea e maxima pe suprafata meziala a unui bont
preparat cu santuri de orientare si freze calibrate, scazand progresiv pe fata
vestibulara, distala, ocluzala si linguala.
Dintre metodele de reducere a permeabilitatii dentinare amintim: crearea smear
layer-ului cu ajutorul unui instrument diamantat sau inchiderea orificiilor
canaliculelor dentinare cu oxalat de potasiu, ori aplicarea adezivilor dentinari.
O grosime a dentinei restante de cel putin 2 mm protejeaza pulpa, daca celelalte
masuri profilactice sunt respectate. Esential este sa se pastreze potentialul
biologic de aparare al pulpei.
In cursul prepararii bontului pentru o coroana de invelis metalica conteaza mai
mult adancimea de preparare decat suprafata acesteia; de aceea:
-prepararile cu prag gingival sunt mai traumatizante decat chanfreinul
-slefuirea aplatizata si convergenta axiala crescuta se apropie de
coarnele pulpare
Cea mai buna metoda de a preveni aparitia sensibilitatii dentinare si a iritatiei
pulpare este conservarea unui strat subtire de smalt pe suprafata bontului. El
asigura sigilarea optima a canaliculelor dentinare.
 25.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. PRESIUNEA
Presiunea exercitata asupra instrumentului diamantat are o influenta deosebita
asupra reactiei pulpare. Chiar daca cresterea temperaturii generate in cursul
frecarii este controlata prin racire cu apa, presiunile mai mari de 230 g
declanseaza un raspuns inflamator pulpar. Din punct de vedere biologic se
prefera presiunile care nu depasesc 120g. Un alt aspect care trebuie urmarit este
granulatia instrumentului diamantat: cu cat granulatia este mai mare, cu atat
creste mai mult temperatura in camera pulpara.
Pensularea fina a suprafetei bontului cu un instrument diamantat nou la turatie
mare, sub racire cu apa, permite indepartarea eficienta a substantei dentare, cu
producerea minima de caldura.
26.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. RACIREA
Importanta racirii cu apa:
-dispersarea caldurii si evitarea desecarii dentinei
-simultan cu racirea bontului, apa formeaza cu resturile de substanta
dentara un amestec care favorizeaza actiunea instrumentului diamantat
Cresterea temperaturii din camera pulpara, la prepararea bontului, este direct
proportionala cu temperatura apei de racire si cu timpul de lucru. De aceea se
indica o temperatura a apei de racire la 30-32*C, care se incalzeste insa pe
parcursul prepararii bontului, de aceea se indica pauze dese in preparare, pentru a
permite controlul cat mai eficient al temperaturii apei de racire.
Este contraindicata folosirea exclusiva a racirii cu aer, indiferent de turatia
instrumentului diamantat, deoarece ea s-a dovedit ineficienta si insuficienta
pentru a preveni leziunile pulpare.
Leziunea tipica de arsura la nivelul pulpei este necroza de coagulare. Sunt
necesare doar 11 secunde de folosire a turbinei fara racire cu apa pentru ca sa
apara leziuni de arsura.
O atentie deosebita trebuie acordata prepararii santurilor si puturilor pentru
crampoanele intradentinare, deoarece apa de racire nu ajunge pana la lamela
activa a instrumentului. Acestea se vor prepara la turatie mica si cu pauze dese,
pentru a evita supraincalzirea tesutului pulpar.

27.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. VIBRATIA
Undele de soc provocate de vibratie sunt deosebit de intense in cazul prepararii
bonturilor la turatii reduse.
Propagarea unor vibratii exagerate in tesutul pulpar apare in cazul folosirii unor
piese defecte. Sterilizarea pieselor cu turatie mare, grabeste uzura componentelor
mecanice active chiar daca se face o ungere corecta a acestora.
Se evita exercitarea unor presiuni exagerate pe instrumentul diamantat, care are
o eficienta abraziva redusa din cauza turatiei prea mici, suprasolicitand tesutul
pulpar.
28.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. EXPUNEREA PULPARA ACCIDENTALA
Situatii ce predispun la deschiderea camerei pulpare:
-in timpul exerezei dentinei ramolite
-in timpul prepararii propriuzise
-in timpul aplicarii crampoanelor intradentinare
Contaminarea bacteriana a pulpei este mult mai intensa la expunerea pulpei din
timpul exerezei dentinei ramolite decat la deschiderea accidentala a camerei
pulpare in timpul prepararii bontului.
Ori de cate ori anticipam o eventuala deschidere a camerei pulpare in timpul
prepararii dintelui sau daca grosimea dentinei restante este prea redusa pentru a
mai putea garanta vitalitatea organului pulpar, se recomanda pulpectomia in scop
protetic. Se va evita astfel contaminarea cu microorganisme a tesutului pulpar si
inflamatia pulpara consecutiva.
 29.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. DESICAREA DENTINEI
Uscarea plagii dentinare proaspete cu un jet puternic de aer determina miscarea
rapida spre exterior a fluidului din canaliculele dentinare ca rezultat al
fenomenului de capilaritate.
Conform teoriei hidrodinamice a sensibilitatii dentinare, aceasta miscare a
fluidului intracanalicular provoaca stimularea nervilor senzitivi pulpari. Miscarea
fluidului determina fuga nucleilor odontoblastelor in canaliculele dentinare.
Aceste elemente celulare dislocate mor curand si dispar prin autoliza. Prin urmare
se va evita desicarea dentinei pentru a evita efectul nociv al acesteia asupra pulpei
dentare. Dentina trebuie sa ramana umeda!
30.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. SMEAR-LAYERUL
Smear-layerul este un strat fin de reziduuri care se prezinta sub forma unor
aschii de dentina, cu grosimea de 1y si care rezulta prin actiunea mecanica a
unor instrumente abrazive asupra suprafetei dentinare.
Rolul smear-layer-ului pe suprafata dentinara este acela de a impiedica aderenta
corespunzatoare a materialelor de restaurare la dentina si pastreaza
impermeabila dentina.
Este indicata pastrarea smear layer sub forma de microdopuri cu urmatorul rol
-obstrueaza orificiile canaliculelor dentinare
-impiedica patrunderea substantelor iritante si infiltrarea bacteriana spre
tesutul pulpar
-limiteaza hidrodinamica fluidelor din canaliculele dentinare ca raspuns la
stimuli termici sau osmotici
 31.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. ANESTEZIA
Vasoconstrictorul anestezicului reduce fluxul sanguin pulpar in zona de
administrare, amplificand si prelungind efectul anestezic.
Un anestezic cu lidocaina 2% cu epinefrina 1:100,000 administrat in anestezia
plexala sau tronculara, poate reduce semnificativ fluxul sanguin pulpar pe o
perioada scurta de timp.
Anestezia intraligamentara se face cu lidocaina 2% si adaos de epinefrina
1:100.000, fluxul sanguin pulpar fiind intrerupt complet timp de 30 de minute.
Afectarea ireversibila a pulpei apare mai ales daca prepararea bontului este
realizata imediat dupa anestezia intraligamentara, din cauza acumularii in
compartimentul extracelular al pulpei subiacente a unor cantitati mari de agenti
vasoactivi de tipul substantei P.
De aceea, in protezarea dintilor vitali se indica folosirea unui anestezic local fara
vasoconstrictor, sau cu o concentratie de 1:100,000 a epinefrinei.
32.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. AGENTI DE CURATIRE A DENTINEI
Rolul agentilor de curatire:
-reduc numarul microorganismelor de pe suprafata dentinara preparata
-indeparteaza smear layerul care ramane pe suprafata dentinei dupa
prepararea bontului
Exemplu de agenti de curatire:
-acizi: acid citric 50% -> risc de inflamatii pulpare
-agenti de chelare: EDTA
Rolul negativ al agentilor de curatare acizi:
-cresc mult permeabilitatea dentinei prin indepartarea smear layer-ului
-largesc canaliculele dentinare
-cresc riscul de penetrare a unor substante iritante prin dentina
Sunt preferati agentii de curatare neacizi ce nu indeparteaza smear layer-ul in
totalitate.
 33.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. SUBSTANTE HEMOSTATICE SI CAP.12 PREPARAREA DINTILOR IN PROTEZA FIXA
ASTRINGENTE
Substantele hemostatice si astringente se folosesc pentru largirea temporara a 34.INSTRUMENTARUL ROTATIV. INSTRUMENTELE DIAMANTATE
santului gingival, avand si efecte asupra biologiei pulpare. Unele substante Instrumentele diamantate rotative sunt realizate intr-o gama foarte variata de
hemostatice provoaca leziuni ale tesuturilor moi orale, si/sau iritatii pulpare. marimi, forme si dimensiuni ale granulatiei.
Aceste efecte secundare sunt explicate de pH-ul lor acid, cuprins intre 1-3. INDICATII:
(echivalent cu cel al HCL diluat sau un suc concentrat de lamaie) -slefuirea smaltului
Asocierea solutiei cu un fir de retractie nu limiteaza semnificativ efectul nociv al -sectionarea ceramicii
pH-ului sau. MECANISM DE ACTIUNE: indeparteaza structura dentara prin abrazarea
Modul de actiune al clorurii de aluminiu si sulfatul feric: suprafetei. (reduc structurile dentare de 2-3 ori mai repede decat frezele)
-se combina cu apa formand acid hidrocloric si acid sulfuric. (po afecta Sunt formate din 1-3 straturi de pulbere de diamant depuse pe suprafata
tesuturile orale) instrumentului.
-acidul fosforic dizolva continutul mineral al dintelui si da nastere unui sistem CLASIFICAREA DUPA DIMENSIUNEA PARTICULELOR:
fosfat tampon care reduce reactia chimica -extrafine: 15-30ym
-actiunea acidului hidrocloric si a celui sulfuric continua pana la diluarea lor. -fine: 25-40ym
Substantele hemostatice mai noi, cum sunt tetrahidrozolina si oximetazolina au -medii: 75-125ym
un pH mai acceptabil si consecutiv o actiune mai blanda asupra structurilor orale -dure: 100-150 ym
dure si moi. -extradure: 125-180 ym
Solutiile hemostatice cu pH acid trebuie folosite cu prudenta in apropierea plagii Pe langa diferite forme si marimi de instrumente diamantate utilizate pentru
dentinare a bontului. Dentina profunda descoperita poseda o permeabilitate situatii speciale, exista si cateva instrumente diamantate care alcatuiesc setul
crescuta, ceea ce favorizeaza patrunderea acestor solutii iritante spre tesutul standard:
pulpar. -instrumente diamantate cilindro-conice cu varful rotunjit
-instrumente diamantate cilindro-conice cu varful plat
-efilate lungi
-efilate scurte
-in forma de roata de moara
Conceptul utilizarii duale instrument diamantat/freza prezentat pentru prima
oara de Lustig, se bazeaza pe folosirea unor instrumente diamantate si a unor
freze de aceeasi forma si marime.
 35.INSTRUMENTARUL ROTATIV. FREZELE DIN CARBURA DE TUNGSTEN 36.INSTRUMENTARUL ROTATIV. FREZELE BURGHIU
Frezele sunt cutere in miniatura, cu lamele taietoare, care reduc structura dura Frezele-burghiu sunt active numai la varf si pot fi folosite pentru a realiza in
dentara cu ajutorul muchiilor lamelelor instrumentului. dentina orificiile pentru crampoane, care nu sunt conice si trebuie dispuse
INDICATII: -realizarea cu exactitate a unor elemente specifice ale preparatiilor paralel.
-crearea suprafetelor netede in smalt sau dentina Diametrul frezelor burghiu poate fi usor mai mic pentru crampoanele
-realizarea unor zone terminale corecte autoinfiletante sau cu putin mai mare decat al crampoanelor care se cimenteaza.
-sectionarea coroanelor turnate Portiunea activa trebuie sa aiba o lungime de 3-5 mm.
Metalul din varful frezei din carbura de tungsten este format prin sinterizare sau Frezele burghiu trebuie folosite diferit fata de frezele obisnuite. Ele nu actioneaza
alte procedee, cu ajutorul prafului de carbura de tungsten sau al prafului de cobalt in smalt si au tendinta de a derapa atunci cand se incearca crearea unui orificiu
la temperaturi ridicate, in vid pe o suprafata inclinata. De aceea, se creaza mai intai cu o freza globulara un mic
Majoritatea frezelor pentru sectionare sunt facute cu 6 sau 8 lamele, iar cele orificiu pilot pe un prag orizontal ingust pentru a ne asigura ca orificiul va fi facut
pentru finisare cu 12, 20 sau 40 de lamele. Marginea taioasa activa a fiecarei precis in pozitia dorita.
lamele este formata prin jonctiune a doua suprafete: fata si suprafata de asezare. Frezele burghiu se folosesc montate intr-o piesa de mana cu turatie redusa
Unghiul de asezare este unghiul format intre suprafata de asezare si suprafata deoarece nu pot fi racite in mod adecvat si exista pericolul ruperii in interiorul
de taiere, fiind un factor care afecteaza cantitatea de material depistata langa orificiului. De asemenea, aceasta freza nu trebuie sa se opreasca din rotatie in
muchia taietoare a unei freze. Exista un unghi de asezare optim pentru fiecare interiorul orificiului pentru ca se poate rupe si va fi aproape imposibil de inlaturat.
diametru al frezei, si cu cat acesta este mai mare, cu atat trebuie sa fie mai mic Daca totusi se blocheaza intr-un canal, se scoate freza din piesa si se extrage cu
unghiul de asezare. Cu cat acest unghi este mai mic, cu atat este mai eficienta ajutorul policelui si aratatorului, producandu-se o presiune mai mica in acest fel.
lama taietoare. Cu toate acestea, daca unghiul devine prea mic, suprafata de
asezare se poate freca de suprafata de taiere, generand caldura si ducand la
descresterea eficientei.
Unghiul sub care partea din fata intlneste o linie care se extinde de la muchia
taietoare catre axa frezei, este cunoscut ca unghi de atac. Cu cat unghiul de atac
este mai pozitiv, cu atat devine mai ascutita marginea lamelei si cu ata mai
eficienta va deveni actiunea de sectionare. Un unghi de atac pozitiv are o
margine mai slaba, preferandu-se unghiurile de atac fie negative, fie neutre si cu
bazele mai mari, care sunt mai putin eficiente pentru sectionare, dar datorita
volumului lor mai mare, exista o probabilitate mai mica de fractura.
De obicei lamelele sunt dispuse in spirala, separate prin santuri. La unele freze,
lamelele sunt intrerupte de santuri realizate de-a lungul muchiei si sunt descrise
ca freze dentate (cu santuri transversale), fiind mai eficiente decat cele netede.
Setul de instrumente standard include:
-cel putin doua freze cilindro-conice fisura de lungime mare sau standard
(utilizate in special la prepararea dintilor pentru restaurari turnate si ceramice)
-o freza activa la varf
-o freza globulara.
Alte instrumente rotative utilizate destul de frecvent pentru a putea fi incluse in
instrumentatia standard sunt frezele con invers.
37.CONCEPTE DE BAZA IN PREPARAREA CAVITATILOR PENTRU INLAY
Preparatiile pentru incrustatii difera in functie de tipul si materialul din care
acestea sunt elaborate.
Principiile de preparare a cavitatilor, formulate de Black, sunt valabile doar pentru
incrustatiile metalice si, in special cele ce se refera la conturul marginal, forma de
rezistenta si exereza dentinei ramolite.
Daca obturatiile se insera in stare plastica in cavitati retentive, incrustatiile se
confectioneaza in laborator si sunt cimentate in cavitatea preparata.
FACTORII DE CARE E INFLUENTATA RETENTIA:
-DIVERGENTA OCLUZALA (5-6* , max 10*) conditie fundamentala pentru
indepartarea machetei de ceara (amprentei) si inserarea restaurarii rigide. Peretii
axiali vor forma cu planseul cavitatii un unghi obtuz. Pierderea retentivitatii este
disproportionat de mare cu fiecare grad de crestere a unghiului de divergenta
-LUNGIMEA PERETILOR CAVITATII: in cavitatile superficiale, divergenta
peretilor va fi minima, iar la cavitatile profunde, divergenta va fi mai mare pt a
usura inserarea si adaptarea incrustatiei in cavitate.
-FRICTIUNEA: se realizeaza intre peretii cavitatii si metal (retentie
intracoronara) sau intre metal si peretii preparatiei (retentie extracoronara). Atat
retentia intracoronara, cat si cea extracoronara, variaza in functie de unghiul de
divergenta si suprafata de contact la nivelul peretilor. Divergenta peretilor trebuie
sa fie vizibila cu ochiul liber.
-AXA DE INSERTIE PERPENDICULARA PE PLANSEUL CAVITATII< CARE VA FI
PARALEL CU PLANUL DE OCLUZIE: (la cavitati de clasa 1 si 2) Pragul gingival va
avea aceeasi directie si fortele ocluzale vor fi mai bine absorbite influentand
pozitiv retentia si rezistenta
-BIZOTAREA MARGINALA (35-45*, 0,5-1mm): incrustatia nu trebie sa faca
jonctiune cap la cap cu zona periferica, deoarece exista riscul dizolvarii cimentului
in fluidul bucal sau poate duce la aparitia unei carii secundare.
IMPORTANTA BIZOTARII: Prin bizotare, inchiderea marginala se imbunatateste
deoarece suprapunerea a doua suprafete se face in plan inclinat si marginea
subtire de metal poate fi burnisata, perfectand inchiderea marginala.
38.PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE OCLUZALE
In cazul preparatiilor pentru incrustatiile ocluzale, retentia este direct
proportionala cu adancimea cavitatii si invers proportionala cu unghiul de
divergenta.
Daca peretii sunt prea divergenti, inlay-ul poate fi inserat pe axe multiple, dar
pentru retentie optima, este necesar un singur ax de insertie a incrustatiei pe
toata lungimea peretilor.
Unghiul muchiei marginale este unghiul format de peretii cavitatii cu suprafata
diintelui si este de obicei de 90-95* si se bizoteaza in unghi de 45*. Bizoul va
cuprinde jumatate din grosimea smaltului.
TEHNICA PREPARARII CAVITATII:
-cu o freza cilindro-conica pe care o aplicam initial la nivelul unei fose de pe
suprafata ocluzala
-dupa ce s-a inceput excizia, operatiunea se continua de-a lungul santului
central al suprafetei ocluzale
-se includ apoi in preparare toate santurile existente la nivelul suprafetei
ocluzale, realizand o cavitate cu o adancime de aproximativ 1,5mm si o latime de
1mm, fara a se leza crestele marginale
-se netezeste peretele pulpar
-se fac extensii moderate la nivelul santurilor vestibulare si orale cu aspect
specific de coada de randunica
-urmeaza bizotarea muchiei marginale si finisarea
39.PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE PROXIMO-OCLUZALE
INDICATII: premolari sau molari cu carii de marime redusa sau obturatii anterioare
pe doua suprafete: meziala si ocluzala sau distala si ocluzala.
Cavitatea ocluzala (de retentie) este realizata aproximativ ca si la cavitatile pentru
amalgam. Retentia este legata de cea mai lunga axa unica de insertie. Peretii axiali
vor forma cu planseul ocluzal un unghi obtuz, asigurand o divergenta de 5-6*.
Unghiul format de peretele cavitatii cu suprafata dintelui este de obicei de 90-95*
si se bizoteaza in unghi de 45*. Prepararea cavitatii de retentie se realizeaza cu o
freza cilindr-conica si conturul marginal trebuie sa fie plasat in afara zonei
contactelor ocluzale
Istmul trebuie sa fie destul de ingust, deoarece va fi extins atunci cand se adauga
bizoul.
Cavitatea verticala se prepara neretentiva, cu un istm mai redus decat pt
obturatiile din amalgam, extinzand preparatia prozimala spre vestibular si oral
pana se desfiinteaza punctul de contact. Se creaza unghiurile vestibulare si orale
pt definitivarea cavitatii, bizotand peretele pulpar si parapulpar pt o adaptare
corecta.
Peretele gingival poate fi conformat in unghi drept cu peretele pulpar sau putin
mai inclinat inspre exterior pt a nu prejudicia forma de rezistenta.
Bizotarea muchiilor peretilor vestibulari si orali se face cu un instrument
diamantat in forma de flacara,ridicand probleme la nivelul peretilor axiali, sub
punctul de contact. La nivelul peretelui gingival se indica bizotatoare de prag
gingival.
Pentru a mari retentia unei incrustatii proximo-ocluzale, la nivelul cavitatii de
retentie se poate prepara un cep ocluzal.
40.PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE MOD
ONLAY MOD
-utilizeaza aproape exclusiv retentia intracoronara
Efectul de IC al inlayurilor se explica tipul de retentie utilizat de aceste restaurari intracoronare,
care tinde sa exercite o presiune din centru spre exteriorul dintelui. Aceasta forta este cea mai
mare in cursul verificarii si cimentarii, dar se repeta atunci cand fortele ocluzale se exercita
asupra dintelui.pentru ca restaurarea sa aiba succes, ea trebuie sa fie sustinuta de un miez de
dentina sanatoasa, sau trebuie folosite anumite mijloace de distribuire a fortelor.
Aspectul in forma de ic al inlayurilor creste riscul la fractura daca nu se protejeaza cuspizii
restanti.
PREPARAREA SUPRAFETEI OCLUZALE: incepe cu indepartarea vechilor restaurari, obtinandu-se
la nivelul cuspizilor de sprijin un spatiu fata de antagonisti de 1,5mm , iar la nivelul cuspizilor de
ghidaj 1mm.
-se utilizeaza un instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit si o freza de carbura de
tungsten cilindro-conica
-se incepe cu realizarea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor si santurilor principale, cu
o adancime de 1,5mm la nivelul cuspizilor de sprijin si 1,0mm la nivelul cuspizilor de ghidaj.
-se realizeaza santuri de orientare de adancime 1,5mm pe versantele externe ale cuspizilor
de sprijin ce se prelungesc pana la nivelul care va marca ulterior localizarea pragului ocluzal.
PRAGUL OCLUZAL:
-are rolul de a marca zona terminala a preparatiei
-se realizeaza cu o freza cilindro-conica de carbura de tungsten, urmarind zona terminala
a
bizoului cuspidului de sprijin
-va avea o latime de 1mm si va fi plasat la 1mm gingival de contactul ocluzal cel mai decliv
-va fi preparat cu bizou sau in chanfrein larg
ISTMUL
-se prepara cu pereti netezi si usor divergenti
-asigura rigiditate, retentie si stabilitate restaurarii metalice
CAVITATILE PROXIMALE
-se prepara desfiintand contactul dintre peretii vestibulari si orali cu dintele adiacent,
evazarea peretilor axiali si exprimarea unghiurilor interne
EVAZAREA:
-se realizeaza dupa terminarea prepararii cavitatilor proximale, cu instrumente diamantate
flacara sau cu dalti drepte pe fetele mezio-vestibulare vizibile
BIZOTAREA:
-se face de-a lungul pragului gingival al ambelor cavitati proximale
-bizoul va fi ingust cu o latime de 0,5-0,7mm
-se va folosi un instrument diamantat flacara
-trecerea dintre bizou si evazare trebuie sa fie neobservabila, fara unghiuri exprimate
ocluzo-proximal
PREPARAREA MOLARULUI INFERIOR este diferita de cea a unui dinte lateral superior. Bizoul
cuspidian si pragul ocluzal fiind realizati pe cuspidul vestibular de sprijin si bizoul lingual inspre
cuspidul de ghidaj poate fi mai larg, deoarece nu este o zona cu valoare estetica
 41.PREPARAREA UNEI CAVITATI DE CLASA I PENTRU INCRUSTATII
INTEGRAL CERAMICE
Se recomanda inlaturarea oricarei restaurari preexistente sau structuri dentare
compromise si izolarea dintilor preparati este obligatorie.
Se indeparteaza toata dentina afectata colorata, fara cea de pe peretele pulpar,
din motive estetice.
Forma cavitatii trebuie realizata cat mai conservator posibil, dar sa permita
insertia noii restaurari.
CONFIGURATIA PERETELUI PULPAR: poate sa difere in functie de profunzimea
prepararii si nu trebuie sa fie neaparat plan si perpendicular pe axa dintelui.
Trebuie preparat astfel incat sa aigure stabilitate si grosime uniforma restaurarii.
CONFIGURATIA PERETILOR AXIALI: usori divergenti spre ocluzal (> 6-10*),
facilitand astfel insertia si dezinsertia restaurarii in cursul fazei de adaptare.
MARGINILE OCLUZALE FARA BIZOU, SAU CU CHANFERIN: pentru a evita
fracturarea la inserare a marginilor subtiri ale incrustatiei.
Preparatia in chanfrein a marginilor ocluzale imbunatateste suprafata de contact
intre incrustatie-ciment compozit-structura dentara, estetica dentara
imbunatatita, risc redus de fractura, retentie imbunatatita.
UNGHIURI INTERNE ROTUNJITE: preparate cu un instrument diamantat specific
cilindro-conic cu varf plat si unghiuri rotunjite ce prezinta doua tipuri de granulatii
diferite („two grid”).
Instrumentul prezinta la varf pe o portiune de 0,5mm o pulbere diamantata cu
granulatie fina, iar in restul portiunii active o pulbere diamantata cu granulatie
mare. Astfel se reduce riscul unei suprapreparatii la nivelul peretelui pulpar, in
special daca exista o baza de CIS care este mai putin rezistent la abraziune.
Avantajele acestui instrument sunt:
-realizarea unui perete pulpar plat
-pereti axiali cu divergenta ideala determinata de conicitatea instrumentului
-unghiuri rotunjite intre peretii axiali si peretele pulpar
-pereti axiali retentivi
-adeziune chimica si retentie mecanica marite
-margine ocluzala precisa pe care se poate prepara un chanfrein.
42.PREPARAREA UNEI CAITATI DE CLASA II PENTRU INCRUSTATII
INTEGRAL CERAMICE
ETAPELE PREPARARII CAVITATII OCLUZALE + CAVITATII PROXIMALE:
-initial se indeparteaza daca este cazul restaurarile preexistente
-conturul prepararii include initial santurile,fosele si fosetele atinse de procesul
carios, iar ulterior se va extinde pana la atingerea crestei marginale
-punctul de contact se desfiinteaza cu daltite de smalt, instrumente diamantate
conice ultrafine sau cu freze de finisat din carbura de tungsten.
EXTINDEREA LA NIVELUL ARIEI DE CONTACT poate fi limitata daca forma de
preparare clasica ar conduce la o mutilare suplimentara a dintelui. Pentru finisare
se foloseste freza CIP2.
CONFIGURATIA PERETILOR AXIALI: trebuie sa fie usor divergenta pt a facilita
insertia restaurarii fara a aparea fenomenul de frictiune. Muchiile dintre
prepararile ocluzale si cele proximale trebuie rotunjite, iar curbura peretilor
vestibulari si orali este aplatizata.
CONFIGURATIA PERETELUI PULPAR: poate fi in forma de V la nivelul fosei
centrale pt a obtine o grosime mai mare a ceramicii. Adancimea preparatiei va fi
egala cu 1,5-2,5mm, cu exceptia zonelor in care exista procese carioase mai
profunde. Muchia suprafetei ocluzale se poate prepara cu chanfrein.
Onlay-ul integral ceramic se poate folosi pe dintii ce prezinta cuspizi fracturati.
Prepararea dintilor in aceste situatii trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici:
-reducerea uniforma cu 1,5-2mm a inaltimii cuspizilor
-zona terminala a prepararii trebuie conformata in chanfrein
-unghiurile prepararilor cuspidiene trebuie sa fie rotunjite pentru a evita
propagarea
fracturilor
 43.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE. CREAREA FORMEI DE RETENTIE SI STABILITATE 44.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE. CREAREA
Rolul santurilor proximale in preparatia pt Coroana Partiala este de a compensa
FORMEI DE REZISTENTA, PREPARAREA PERETILOR AXIALI, ZONA
retentia si stabilitatea pierdute prin neacoperirea fetei vestibulare.
TERMINALA GINGIVALA
Santurile proximale la dintii frontali trebuie sa fie:
a. CREAREA FORMEI DE REZISTENTA
-paralele cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare
Santurile transversale creaza lacas nervurilor orizontale care asigura rigiditatea
-paralele sau usor convergente intre ele (5-6*)
coroanei partiale. Nervurile verticale ofera rezistenta structurilor marginale
Paralelizarea cu cele 2/3 incizale ale fetei vestibulare ofera urmatoarele avantaje:
vestibulare.
-permite plasarea marginilor in zone de acces pentru igenizare
b. PREPARAREA PERETILOR AXIALI
-incercuirea a trei sferturi din circumferinta dintelui
Peretii proximali trebuie sa fie paraleli intre ei, dar se admite o convergenta de 5-
-santurile vor fi mai lungi si ofera mai multa rezistenta decat santurile
6*. Prin conformarea lor, ei trebuie sa imbunatateasca retentia.
paralelizate cu axul
c. ZONA TERMINALA GINGIVALA
lung al dintelui
Se prefera terminatia in chanfrein.
Rezistenta la tensiune se obtine prin directionarea santului putin spre coltul opus
Instrumentar necesar prepararii:
al dintelui-”efect de zavor”
-instrumentar diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aprox
Santurile proximale la dintii laterali trebuie sa fie: (directie, pozitionare)
0,8mm) granulatie
-paralele cu axul lung al dintelui
medie sau mare
-la unirea treimii vestibulare cu treimea mijlocie
-Instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit de dimensiune normala
-la dintii cu forma rotunjita in sectiune longitudinala santul va fi in forma de U,
aprox 1,2mm,
forma de
granulatie fina
paralelogram indicand santuri de caseta (box like)
-instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat
Instrumentar necesar prepararii:
-instrument diamanat pentru chanfrein
-instrumentar diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aprox
-instrument diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara,
0,8mm) granulatie
granulatie medie
medie sau mare
-freze cilindro-conice sau fisura din carbit tungsten
-Instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit de dimensiune normala
-freza rotunda de diametru mic din carbit tungsten
aprox 1,2mm,
-freza burgiu de diametru mic
granulatie fina
-freza con invers din carbid-tungsten
-instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat
-pietre de finisare
-instrument diamanat pentru chanfrein
-oglinda
-instrument diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara,
-sonda parodontala
granulatie medie
-dalti
-freze cilindro-conice sau fisura din carbit tungsten
-freza rotunda de diametru mic din carbit tungsten
-freza burgiu de diametru mic
-freza con invers din carbid-tungsten
-pietre de finisare
-oglinda
-sonda parodontala
-dalti
 45.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE. 46.PREPARAREA UNUI PREMOLAR MAXILAR PENTRU O COROANA PARTIALA 4/5
INSTRUMENTARUL NECESAR Inainte de inceperea preparatiei, este utila marcarea cu un creion a marginii prepararii pe
Instrumentar necesar prepararii: dinte, pt a avea un reper in timpul diferitelor etape.
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI OCLUZALE se incepe cu realizarea santurilor de
-instrumentar diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aprox
orientare la o adancime de 1,5mm la nivelul cuspidului palatinal si de 1mm la nivelul
0,8mm) granulatie santului mezio-distal si al cuspidului vestibular. Se urmeaza profunzimea santurilor de
medie sau mare orientare folosind instrumente cilindro-conice cu varf rotunjit. Urmeaza conformarea
-Instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit de dimensiune normala bizoului extern al cuspidului palatinal. La finalizare, marimea spatiului interocluzal este
aprox 1,2mm, evaluat in pozitie de IM, dar si in celelalte miscari ale mandibulei.
granulatie fina SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE debuteaza cu plasarea santurilor de orientare in
-instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat centrul suprafetei orale si in unghiurile mezio-orale si disto-orale. Ele trebuie sa fie
-instrument diamanat pentru chanfrein paralele cu axul lung al dintelui si nu vor depasi jumatate din grosimea instrumentului
-instrument diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara, diamantat folosit. Daca axa de insertie va fi inclinata spre vestibular se reduce retentia sau
granulatie medie metalul va fi expus excesiv. Structura dentara restanta intre santurile de orientare se
indeparteaza utilizand un instrument diamantat in chanfrein, prelungind prepararea cat
-freze cilindro-conice sau fisura din carbit tungsten
mai mult pe fetele proximale fara a leza dintii vecini.
-freza rotunda de diametru mic din carbit tungsten SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETELOR PROXIMALE urmareste desfiintarea zonei
-freza burgiu de diametru mic de contact cu dintii vecini, cu un instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si
-freza con invers din carbid-tungsten efilat sau o dalta dreapta Black. Dupa ce s'a obtinut acces, deretentivizarea si paralelizarea
-pietre de finisare peretilor se realizeaza cu suprafetele axiale ale unui instrument diamantat pentru
chanfrein. Zona terminala gingivala trebuie sa fie in continuarea acelei de pe fata
palatinala avand aceeasi conformatie.
PREPARAREA SANTURILOR PROXIMALE se face cu freze din carbid-tungsten cilindro-
conice cu varf plat. Se schiteaza santul la o adancime de 1mm dupa un contur trasat in
prealabil. Freza se tine paralel cu axa de insertie. Paralelizarea celui de al doilea sant poate
fi usurata prin fixarea cu ceara a unei tije in santul preparat.
PREPARAREA SANTULUI ORIZONTAL, pe suprafata ocluzala, se face cu freza cilindro-conica
cu varf plat. Santurile se plaseaza pe versantul palatinal al cuspidului vestibular si uneste
cele doua santuri proximale. Grosimea metalului de la nivelul santului transversal
rigidizeaza coroana partiala si protejeaza marginile subtiri. Forma santului este de treapta.
CREAREA UNUI BIZOU TERMINAL (0,5mm) de-a lungul zonei vestibulo-ocluzale se
realizeaza cu ajutorul unui instrument diamantat in forma de flacara sau al unei pietre
montate cu granulatie fina. Bizoul se va prelungi mezial si distal pierzandu-se in peretii
vestibulari ai santului, rotujindu-se si unghiurle cuspidiene meziale si distale.
 47.PREPARAREA UNUI MOLAR MANDIBULAR PENTRU O COROANA
PARTIALA 4/5
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI OCLUZALE: se reproduce morfologia
naturala, asigurand un spatiu interocluzal de 1,5-2mm la nivelul cuspidului de
sprijin (vestibular) si 1-1,5 mm la nivelul cuspidului lingual. Se slefuieste un plan
inclinat (bizou larg) pe versantul extern al cuspidului de sprijin. La terminatia
bizoului se prepara pe fata vestibulara un prag ocluzal cu o largime de 1mm si la
1mm de contactul ocluzal cel mai coborat. (similar cu onlayul MOD)
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE se face dupa tehnica descrisa la suprafata
palatinala a premolarului superior: debuteaza cu plasarea santurilor de orientare
in centrul suprafetei orale si in unghiurile meio-orale si disto-orale. Ele trebuie sa
fie paralele cu axul lung al dintelui si nu vor depasi jumatate din grosimea
instrumentului diamantat folosit. Daca axa de insertie va fi inclinata spre
vestibular se reduce retentia sau metalul va fi expus excesiv. Structura dentara
restanta intre santurile de orientare se indeparteaza utilizand un instrument
diamantat in chanfrein, prelungind prepararea cat mai mult pe fetele proximale
fara a leza dintii vecini.
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETELOR PROXIMALE incepe cu
desfiintarea zonei de contact interdentar care se face cu un instrument diamantat
in forma de flacara. Dupa crearea accesului, slefuirea reductionala se continua cu
un instrument diamantat in chanfrein. Finisarea peretilor si a zonei terminale se
face cu o freza chanfrein din carbid-tungsten.
PREPARAREA SANTURILOR PROXIMALE se face cu freze cilindro-conice cu varf
plat. Primul sant este cel distal. Muchia formata cu peretele vestibular se finiseaza
cu instrumentul diamantat efilat sau cu dalti de smalt Black.
PREPARAREA PRAGULUI OCLUZAL: dupa ce se slefuieste bizoul larg pe
versantul extern al cuspidului de sprijin, se prepara la terminatia bizoului un prag
ocluzal cu o largime de 1mm si la 1mm de contactul ocluzal cel mai coborat.
Pragul indeplineste functia santului orizontal descris la premolarul superior.
CREAREA BIZOULUI TERMINAL cu o largime de 0,5mm la nivelul pragului
ocluzal. Marginile meziale si distale ale bizoului trebuie sa fie rotunjite si pierdute.
48.VARIANTE ALE COROANELOR PARTIALE PE DINTII POSTERIORI
(7/8, 4/5 INVERSA, 1/2)
COROANA PARTIALA 7/8
este indicata atunci cand cuspidul distal trebuie acoperit. Cuspidul mezio-
vestibular ramane neatins. Marginea disto-vestibulara a coroanei se extinde putin
mezial de mijlocul fetei vestibulare. Este mai rezistenta decat coroana 4/5, fiind
incluse mai multe tesuturi dentare. Prepararea dintelui se face fara dificultate,
accesul pentru finisare si igenizare este usurat. Se indica si ca element de
agregare.
COROANA 4/5 INVERSA
este indicata la molarii inferiori inclinati lingual. Suprafata linguala va fi libera, iar
suprafata vestibulara acoperita, exigentele estetice fiind minime. Se prepara
santuri in jumatatea linguala a suprafetei proximale. Santul transversal se
prepara pe versantul vestibular al cuspidului lingual.
COROANA PROXIMALA 1/2
este indicata ca si element de agregare la molarii inferiori inclinati mezial, in
conditiile unei igiene perfecte si incidenta scazuta a cariilor proximale. Suprafata
meziala a dintelui va fi paralelizata cu stalpul mezial al protezei fixe. Se prepara
santuri pe fetele vestibulare si orale, paralele cu stalpul mezial, fiind unite cu
santul ocluzal
pentru retentia coroanei 4/5, santurile proximale pot fi inlocuite cu casete
proximale care asigura o retentie mai buna. Se indica la molarii superiori scurti sau
in cazul agregarii unor proteze fixe de intindere mare, ori in caz de carii sau
restaurari proximale.
 49.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA 3/4 Coroanele de invelis turnate sunt cele mai comune restaurari protetice unitare indicate pentru dintii laterali,
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI PALATINALE SUPRACINGULARE se realizeaza cu o piatra roata de fiind si cele mai des folosite elemente de agregare in protezarile din zona de sprijin.
moara de diametru mic sau cu un instrument diamantat in forma de minge de rugby. Se urmareste obtinerea SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI OCLUZALE
unui spatiu interocluzal in jur de 1mm. La canin slefuirea se face in doua planuri cu pastrarea unei muchii -trebuie sa se faca uniform, urmarind reperele anatomice, cuspizii si santurile intercuspidiene
longitudinale mediane. La incisivi suprafata este concava. - slefuirea aplatizata – nu conserva TDD, reduce retentivitatea bontului prin scurtarea peretilor si prezinta riscul
PREPARAREA MARGINII INCIZALE se face slefuind o suprafata inclinata spre oral. Slefuirea reductionala se lezarii unui corn pulpar
face cu o piatra diamantata in forma de roata de moara de dimensiuni mici. Bizoul va fi paralel cu marginile -marimea spatiului interocluzal trebuie sa fie mai mare in dreptul cuspizilor de sprijin (1,5-2mm), decat la nivelul
incizale si formeaza un unghi de 45* cu axul lung al dintelui. Prin conformarea bizoului se asigura retentia cuspizilor de ghidaj (1-1,5mm)
metalului (1mm) si protectie pentru marginea incizala -deoarece dupa cimentare intre bont si supraf interna a coroanei poate sa apara o distantare fata de situatia de
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINE AXIALE se reslizeaza intr-o directie paralela cu cele 2/3 incizale ale fetei pe modelul de lucru, ceea ce impune o slefuire selectiva, se recomanda ca din cuspidul de sprijin sa se slefuiasca
vestibulare. Zona terminala va fi in chanfrein sau muchie de cutit. 2mm si din cel de ghidaj 1,5mm.
SUPRAFETELE PROXIMALE se prepara mai intai cu instrumente diamantate in forma de flacara, scurte si subtiri -pt a asigura o slefuire uniforma tat la nivelul cuspizilor cat si a santurilor intercuspidiene, cu un instrument
in directie orovestibulara pana la punctul de contact. Desfiintarea contactului cu dintii vecini se face cu dalti de diamantat cilindro-conic cu vf rotunjit se traseaza santuri de orentare care marcheaza profunzimea prepararii.
smalt pentru a nu crea un spatiu prea mare si inestetic. Prin desfiintarea zonei de contact interdentar se creeaza SLEFUIREA FETELOR VESTIBULARA SI ORALA
acces pentru instrumentul diamantat efilat sau chanfrein cu care se realizeaza deretentivizarea, paralelizarea -se realiza santuri de orientare
peretilor si prepararea zonei terminale. -cu un instrument diamantat de marime si forma adecvata se unesc fundurile de sant prin slefuirea peretilor
PREPARAREA SANTURILOR PROXIMALE se face cu o freza cilindro-conica cu varf plat. Santurile vor fi plasate despartitori
cat mai vestibular, fara sa se submineze stratul de smalt. Santurile nu trebuie sa se extinda pana in zona -se alege forma de prep: CHANFREIN sau tangential
terminala a prepararii proximale. Initial se separa santul mezial, apoi cel distal, cat mai paralel cu primul SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE
SANTUL TRANSVERSAL va uni cele doua santuri proximale. El are o forma de treapta bine delimitata, pe pana -urmareste desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini
slefuita a suprafetei palatinale. Se recomanda amplasarea lui in apropierea zonei de contact ocluzal cu dintii -asigurarea de spatiu necesar pt refacerea contactelor interdentare
antagonisti. Pentru preparare se pot folosi freze cilindro-conice, pietre lenticulare sau tronconice. Adancimea -pt desfintarea ariei de contact se foloseste un instrument diamantat in forma de falacara, subtire si scurt
santului este de 0,5-0,8 mm. Muchia formata intre marginea incizala si peretele vertical al santului trebuie -prin executarea corecta si controlata a miscarilor trebuie evitata lezarea dintelui adiacent
rotunjita. In santul orizontal va fi adaptata o nervura metalica care va conferi rigiditate si rezistenta coroanei SLEFUIREA LA NIVELUL ZONEI TERMINALE
patriale si va intari marginile metalice subtiri. -in cazul prepararii in chanfrein aceasta faza este inutila deoarece cu freza chanfrein de rotunjit muchile, s-a
BIZOUL TERMINAL se va gasi la nivelul zonei terminale vestibulo-incizale si va avea o largime de 0,5mm, fiind finisat si zona terminala a bontului
in unghi drept fata de axa de insertie. La dintii frontali bizoul extern se poate slefui numai pe versantul distal al -la bonturil preparate fara prag se definitiveaza zona terminala prin slefuirea crestelor de smalt asigurand o
caninului. adaptare subgingival
INDICATII: -slefuirea se face cu instrumentul diamantat in forma de flacara
-coroana clinica robusta de lungime medie sau mai lunga -miscarea se face uniform
-suprafata vestibulara intacta care nu necesita modificarea conturului si care este sustinuta de tesuturi dure ELEMENTE SUPLIMENTARE DE RETENTIE:
sanatoase -santuri si casete pe supraf ocluzala si pe cele proximale, necesare pt imbunatatirea retentiei si stabilitatii
-sa nu existe discrepanta intre orientarea axiala a dintelui si axa de insertie propusa a protezei partiale fixe coroanei de invelis
CONTRAINDICATII: -dinti scurti FINISAREA FINALA
-dinti devitali -finisarea finala se face cu instrumente abrazive cu granulatie foarte fina si cu discuri de hartie sub jet de apa
-index crescut de carii -nu se pune problema lustruirii bontului
-distructii coronare extensive AVANTAJE: -rezistenta
-neconcordanta intre alinierea dintelui si axa de insertie a p.p fixe -calitati retentive mari
-carii cervicale -de obicei se obtine usor forma adecvata de rezistenta
-dinti globulosi -optiunea de a modifica forma si ocluzia
-dinti subtiri DEZAVANTAJE: -indepartarea unei mari cantitati din structura dintelui
AVANTAJE: -conservarea structurii dentare -efecte adverse asupra tesuturilor campului protetic
-acces usor la margini pentru finisare si igenizare -testarea vitalitatii nu este posibila
-implicare gingivala mai redusa decat la coroanele de invelis -vizibilitatea metalului
-refulare mai usoara a cimentului si adaptare buna INDICATII: -distrugeri extensive datorita cariilor sau traumatismelor
-verificare usoara a adaptarii -dinti tratati endodontic
-posibilitate de testare electrica a vitalitatii dintilor -restaurare existenta
DEZAVANTAJE: -usor mai putin retentiva decat coroana turnata -necesitatea unei retentii si rezistente maxime
-adaptare limitata a axei de insertie -asigurarea contururilor pentru aplicarea unei proteze mobilizabile
-o anumita expunere la vedere a metalului -alte conturari ale suprafetelor axiale (corectii minore ale malpozitiilor)
-neindicata pe dintii devitali -corectia planului de ocluzie
-retentivitate mai slaba decat a coroanelor de invelis CONTRAINDICATII: -in situatiile cand se poate realiza o coroana partiala
-estetice
50.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE TURNATE DIN ALIAJE 51.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO-CERAMICE IN ZONA FRONTALA
-suprafetele vestibulare in zonele vizibile se reduc uniform, cu cel putin 1,5 mm pt
a asigura spatiu scheletului metalic rigid si cel putin 1 mm pt ceramica
-din spatiul de 1 mm rezervat ceramicii 0,2-0,3 mm va reprezenta opacul cu care
se mascheaza metalul, iar restul masa de baza si incizal pt a da o anumita
profunzime culorii
Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mm pt a putea conforma
ceramica subtire, translucida cu aspect natural
SLEFUIREA MARGINII INCIZALE
-pt o slefuire uniforma se indica realizarea unor santuri de orientare cu ajutorul
unor instrumente diamantate calibrate cilindro-conice cu varf plat
-la niv marginilor incizale se fac incizuri in profunzime de 2 mm
-instrumentul diamantat trebuie sa fie paralel cu marginea incizala
-la nivelul suprafetei vestibulare, santurile vor fi dispuse in 2 planuri avand o
adancime de: *1,2 mm in jumatatea de colet
*1,5 mm in jum incizala
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE
-se va realiza in 2 planuri: cervical si incizal, urmarind conturul natural al dintelui
Planul cervical va determina axa de insertie a restaurarii finalizate
Planul incizal asigura spatiul necesar pt ceramica
-acest tip de slefuire reductionala se mai numeste biofunctionala!!! Si asigura
convexitate incizo gingival si M-D
-initial se slefuieste portiunea incizala a fetei vestibulare, urmarind desfiintarea
santurilor de orientare prin reducerea structurilor restante intre acestea cu
instumentele diamantate cilindro conice cu varf plat
Cand dintele este preparat pt a i se aplica o coroana mixta, suprafata vestibulara
trebuie redusa in 2 planuri unul aproape paralel cu axa de insertie si altul paralel
cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare ale dintelui
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE
-se face cu instrumente diamantate efilate, subtiri, montate in turbina
-instrumentarul este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent
-slefuirea reductionala se face pana in apropierea varfului papilei interdentare
-in cursul dententivizarii se urmaresc principiile biomecanice de asigurare a
retentiei prin convergenta de 6 grade a celor 2 suprafete proximale
SLEFUIREA FETEI PALATINALE
Suprafata palatinala supracingulara se slefuieste cu o piatra mica de moara sau cu
un instrument diamant in forma de minge de rugby
-daca supra orala a CMMC va fi metalica este suficienta o reducere de 0,5mm la
acest nivel
-in cazul in care CMMC va prezenta la acest nivel si material ceramic se indica o
reducere orala de 1-1,2 mm
Suprafata palatinala SUBcingulara va fi conformata ca un perete axial
deretentivizat care realizeaza o convergenta de 6-10 cu portiunea gingivala a fetei
vestibulare
-se asigura astfel conditii de retentie pt coroana
-terminatia este in CHANFREIN (ca pt coroane turnate!!!) care se prelungeste in
jumatatea orala a fetei proximale
PRAGUL GINGIVAL
-nu este uniform ca la coroanele de invelis
-la nivelul fetei vestibulare va avea o latime mai mare pt a asigura rezistenta
componentei metalo ceramice
-pragul vestibular va fi prelungit la nivelul suprafetei proximale pe o distanta
impusa de considerentele estetice
-prin conformarea diferentiala a formei si latimii pragului pe supraf proximale
axiale din
dreptul intalnirii celor 3 tipuri de prep => o ARIPIOARA proximala care va trebui
conformata paralel cu supraf gingivala a fetei vestibulare
Pragul gingival in zona vestibulara se poate conforma in:
-prag cu bizou
-prag inclinat
-prag drept de 90
-chanfrein
PRAGUL CU BIZOU este terminatia cervicala care asigura cea mai buna inchidere
marginala a unei restaurari metalo-ceramice. Colereta metalica care se adapteaza
la prag asigura cea mai buna stabilitate marginala in cursul arderii ceramicii
PRAGUL INCLINAT
-urmareste suprimarea coreletei metalice inestetice
-mentine o margine metalica cu ajutorul careia sa se previna contractia
portelanului in cursul sinterizarii
-prepararea se face cu instrumente de mana
PRAGUL DREPT se confectioneaza prin diferite tehnici care urmaresc
imbunatatirea esteticului prin jonctiunea cap la cap a ceramicii cu pragul gingival
al bontului. Marginea metalicase intinde pana la prag
CHANFREINUL este indicat pentru:
-dinti cu coroana clinica lunga
-zona furcatilor pt a preveni pulpectomizarea lor
In faza actuala a dezvoltarii metalo-ceramicii se pare ca nu se poate renunta la
colereta metalica.
52.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO-CERAMICE
 IN ZONA LATERALA
SLEFUIREA SUPRAFETEI OCLUZALE
-se incepe cu realizarea santurilor de orientare cu un instrument diamantat cilindro conic cu varf
rotunjit
-in zonele care vor fi placate cu ceramica reducerea suprafetei ocluzale va fi de 1,5-2 mm
-reducerea se realizeaza dupa planuri bine definite care sa reproduca morfologia ocluzala generala
-bizoul de la nivelul cuspidului de sprijin asigura o grosime corespunzatoare materialului de
restaurare pe pantele externe ale cuspizilor palatinali maxilari si ale cuspidului vestibular mandibular
-adancimea santurilor de orientare realizate la acest nivel va fi:
*1,5 mm pt restaurare metalica
*2 mm daca metalul va fi placat cu ceramica
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE
-se va face in 2 planuri, urmarindu-se conturul natural al dintelui
-acest tip de slefuire reductionala se numeste biofunctionala, asigurand convexitata O-G si M-D
-pentru a asigura o slefuire uniforma, s e recomanda realizarea unor santuri de orientare dispuse in
2 planuri avand adancime de: *1,2 mm in jum gingivala
*1,5 in jumatatea ocluzala
-se netezesc suprafetele cu ajutorul unei freze cilindro conice din carbid de tugsten
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE
-se face cu instrumente diamantate efilare, subtiri, la turbina
-diametrul lor redus permite reducerea proximala fara riscul lezarii dintilor vecini
-instumentul este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent si printr o miscare V-
O se efectuaza separarea fara a realiz o convergenta exagerata
SLEFUIREA FETEI ORALE
-se face cu un instument diamantat pt CHANFREIN
-se realizeaza pe peretii orali cat si in jumatatea orala a suprafetelor proximale pt a obtine o zona
terminala in chanfrein acolo unde nu va fi placat cu portelan
-zona terminala si suprafetele axiale sunt finisate cu o freza de finisat din carbura pt chanfrein
-etapa finala: rotunjirea muchilor si definitivara pragului gingival
INDICATII -daca este contraindicara coroana integral ceramica
-element de agragare
-estetice
CONTRAUNDICATII -camera pulpara voluminoasa
-perete vestib intact
AVANTAJE -aspect estetic sup fata de restaurarile turnare metalice
DEZAVANTAJE
-indepartarea unei cantitati importante din structura dintelui
-risc de lezare gingivala
-risc de fracutra (fragila ceramica)
-alegerea culorii fiind dificila
-pret de cost ridicat
-dificulate de a obtine o ocluzie exacta datorita la ceramica glazurata
53.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO-
POLIMERICE
Coroanele mixte metalo-polimerice au urmatoarele componente:
-schelet metalic (asigura rezistenta la solicitarile mecanice)
-suprafete de conectare pentru intermediarii protezei fixe, retentie si
protectie pentru
compozit sau acrilat
-componente estetice confectionate din compozit
INDICATII: -zonele cu maxima vizibilitate
-fetele vestibulare ale dintilor frontali
-fetele vestibulare la dintii laterali superiori si partial la dintii laterali
inferiori
Este contraindicata folosirea polimerilor pe suprafata ocluzala din cauza
caracteristicilor de elasticitate, duritate si rezistenta mai scazute la uzura
mecanica.
Acrilatul cu polimerizare reticulata e preferat celui cu polimerizare liniara.
In prepararea bontului, critice pentru estetica si parodontiu sunt fata vestibulara si
zona de colet.
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE se face in doua planuri, biofunctional.
Trebuie sa se asigure un spatiu uniform de 2 mm: pentru metal 0,30-0,40mm,
pentru acrilat 1,50.
IN ZONA DE COLET trebuie sa se asigure un prag vestibular care sa aiba o latime
minima de 0,8mm, preferabil 1-1,5mm. Pragul gingival va forma cu peretele axial
un unghi axial si va fi infundat subgingival 0,25-0,50mm. Pentru obtinerea
efectului estetic, colereta metalica va fi mascata subgingival si in nici un caz nu va
fi acoperita cu acrilat sau compozit. La nivelul coleretei se creaza un prag, in
metal, pe care se sprijina placajul din acrilat sau compozit, demarcand cele doua
materiale.
Pragul vestibular se continua pe jumatatile vestibulare ale fetelor proximale.
Aripioara proximala ce se formeaza, fara rol in retentie, se va orienta in planul de
insertie al suprafetei vestibulare gingivale.
Slefuirea fetei orale se va face cu un instrument diamantat pentru chanfrein, cu
care se sculpteaza un sant adanc de 1,25 mm. Santul se va intinde de la marginea
incizala pana la creasta gingiei libere, fundul lui fiind paralel cu conturul fetei
vestibulare. La nivelul marginii incizale se taie o incizura cu adancime de 1,75mm.
Se slefuieste reductional initial jumatate din suprafete, cealalta jumatate fiind
folosita ca termen de comparatie pentru profunzimea prepararii si punct de
referinta pentru contur.
54.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS CERAMICE
Coroanele de invelis ceramice mai sunt cunoscute si sub nmele de coroane jacket
ceramice (a nu se confunda cu coroanele integral ceramice)
Jacketul ceramic (ars pe folie de platina)sunt cele mai reusite restaurari protetice
din punc de vedere estetic. Tehnologia clasica de confectionare consta in arderea
ceramicii pe folie de platina adaptata pe un model turnat al dintelui preparat, care
se va indeparta la final.
Indicatiile si contraindicatiile, precum si particularitatile de preparare a bontului se
stabilesc pe baza examenului odontal, parodontal si ocluzal.
EXAMENUL ODONTAL
-determinarea vitalitatii pulpei si a gradului de afectare coronara este primul
obiectiv. Aprecierea intinderii leziunii coronare in suprafata si profunzime,
cantitatea si calitatea tesuturilor restante, influenteaza viitoarea stabilitate si
retentie a coroanei ceramice.
-precizarea etiologiei leziunii coronare are importanta pentru decelarea
parafunctiilor
-masurarea dimensiunilor coronare in zona incizala si a coletului(pt indicatii si
conformarea pragului)
-examenul radiografic ofera relatii cu privire la marimea camerei pulpare,
grosimea peretilor, raportul cu procesul lezional
-pozitia dintelui in arcada are importanta pentru aspectul estetic al viitoarei
coroane
EXAMENUL PARODONTAL
-Parodontiul marginal de invelis trebuie sa fie sanatos, sa nu prezinte semne de
inflamatie
-Examinarea liniei surasului are importanta pentru plasarea marginilor coroanei.
Daca gingia nu e vizibila si pacientul nu este prez exigent, marginile vor fi plasate
supragingival
-Examinarea contururilor gingivale este obligatorie pt a interveni chirurgical in caz
de contururi incompatibile cu aspectul estetic
EXAMENUL RADIOGRAFIC ofera relatii asupra starii parodontiului de sustinere, a
raportului dintre jonctiunea smalt-cement si a dispozitiei varfului septurilor
osoase interdentare, forma radacinii.
EXAMENUL OCLUZAL este obligatoriu in pozitiile centrice si excentrice. O ocluzie
adanca acoperita contraindica coroana de invelis ceramica, preferandu-se o
CMMC.
Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a slefuirii suprafetelor
coronare:
1.SLEFUIREA MARGINII INCIZALE
-asigurarea unei grosimi adecvate a marginii incizale a coroanei avand rol mecanic
si estetic
-asigurarea unui spatiu necesar pt miscarile de protruzie
-crearea unui plan inclinat palatinal la I Su si vestib la I Inf
-crearea unor santuri de orientare care usureaza fazele prepararii
2.SLEFUIREA FETEI VESTIBULARE
-prep pragului gingival
-derentivizarea suprafetei vestibulare
-asig unei grosimi uniforme de 1 mm pt coroana de invelis ceramica
Se face in 2 planuri:
-incizal – paralel cu conturul original al dintelui
-cervical – paralel cu axa de insertie propusa
3.SLEFUIREA FETEI ORALE
-slefuirea surpafetei palatinale supracingulare are ca scop asigurarea unui spatiu
neceasar pt confectionarea coroanei, sa aiba grosimea necesara dar sa permita in
acelasi timp ghidajul anterior si miscarile de lateralitate (grosime=1mm)
- se folosesc pietre sub forma de roata de moara sau un instrumentar diamantat in
forma de minge de rugby
4.DEFINITIVAREA PRAGULUI GINGIVAL
-corona de invelis ceramica trebuie sa se sprijine pe un prag circular, care
formeaza cu peretii axiali un unghi de 90
- pragul va fi paralel cu varful crestei gingiei libere
- latimea pragului este de 1 mm
Bontul= o miniatura a dintelui !!!
Particularitatile prepararii pentru coroane de invelis ceramice realizate prin
tehnici alternative:
-diferentele de baza intre prepararile dintilor pt coroanele de invelis
ceramice realizate prin tehnici alternative (ceramica turnata, presata) fata de cele
realizate clasic prin ardere pe folie cerata, constau in necesitatea unei reducei mai
accentuate a suprafetelor axiale (datorita necesitatii unei grosimi mai mari a
materialului din care se confectioneaza coroana) si a unui prag cu unghiuri interne
rotunjite
-tranzitia de la prag la peretele axial al prepararii trebuie sa semene cu un
chanfrein larg
55.PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE. FAZELE CLINICE ALE
 PREPARARII CANALELOR RADICULARE PENTRU DISPOZITIVE RADICULARE
Tratamentul protetic este conditionat de integritatea anatomica a radacinii,
tratamentul endodontal corect-verificat radiografic, posibilitatea permeabilizarii
canalului si parodontiul marginal sanatos. Dispozitivul radicular trebuie sa asigure
retentie si protectie.
Lungimea dispozitivului radicular este 2/3 din lungimea canalului, sa fie cel putin
egala cu inaltimea viitoarei coroane, si canalul ramane obturat cel putin 3-5mm
pana la apex.
Convergenta apicala a peretilor canalului trebuie sa fie minima. O convergenta
de 5-6* nu influenteaza sensibil retentia.
Grosimea dispozitivului e maxim 1/3 din diametrul radacinii. Peretii dentinari ai
canalului au o grosime de minim 1mm.
Se recomanda sa fie largit canalul radicular numai atat cat este necesar pentru a
da posibilitatea dispozitivului radicular sa se adapteze si sa asigure rezistenta si
retentie.
Canalul radicular va fi centrat, reproducand conturul coletului. Se vor evita
terminatii subtiri care constituie zone de concentrare de stress.
Se recomanda sa se efectueze prima data obturatia de canal si apoi sa se prepare
canalul in vederea inserarii dispozitivului radicular pentru a asigura inchiderea
canalelor laterale.
INSTRUMENTAR NECESAR DEZOBTURARII: -acele de canal Kerr
-pilele de canal
-ca material ajutator solventii materialului
din care s-a
facut obturatia de canal
-freze globulare cu tija lunga
56.PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE. DISPOZITIVE
PREFABRICATE
INDICATIILE DISPOZITIVELOR RADICULARE PREFABRICATE:
-in cazurile cand morfologia canalului este excentrica
-la dintii cu coroane foarte distruse
Dispozitivele radiculare active (sau infiletate) sunt cele care sunt mentinute in primul rand de catre
filetele de la suprafata, si implica dentina din punct de vedere mecanic.sunt mult mai retentive decat
cele pasive, iar cele cu pereti paraleli sunt mai retentive decat cele conice. DR active se bazeaza pe
filete care se angajeaza in dentina si creaza stres mai mar in timpul inserarii si al solicitarii.
Dispozitivele radiculare pasive sunt acelea care nu vin in contact cu peretele canalului, dar se
sprijina pe ciment pentru retentie.
MATERIALE DIN CARE SE CONFECTIONEAZA: -otel inoxidabil
-titan si aliajele sale
-platina-aur-paladiu
-aliaje cu continut de crom
-alama sau bronzuri de aluminiu (coroziune)
-rasina epoxidica
-fibra de carbon
TIPURILE DE BAZA DE DISPOZITIVE RADICULARE PREFABRICATE
1.DISPOZITIVELE CONVERGENTE NETEDE SI CIMENTATE sunt confectionate din aliaje nobile,
cobalt-crom si otel inoxidabil, de grosimi diferite (0,50-1,40mm). Realizeaza retentia cea mai redusa.
Pot exercita actiune de ic in timpul fortei ocluzale.
2.DISPOZITIVELE PARALELE SI CIMENTATE pot avea suprafete netede sau striate si se cimenteaza
in canale preparate mai largi decat diametrul dispozitivului.
3.DISPOZITIVELE CONVERGENTE AUTOINFILETANTE se aseamana cu un surub cu suprafetele
convergente spre varf care-si taie singur filete in dentina, fiind foarte retentive, insa stresul produs
este mare si pot fisura sau fractura radacina. Dispozitivele mai scurte au grad mai mare de
convergenta si efect de ic mai pronuntat, reprezentand cel mai mare potential de abuz.
4.DISPOZITIVE PARALELE SI FILETATE sunt cele mai retentive si stresul la adaptare este minim.
Suprafetele dispozitivului sunt paralele si sarcinile functionale sunt distribuite mai bine. Se indica in
situatiile clinice cand este necesara o retentie mai mare.
5.DISPOZITIVELE RADICULARE CONSOLIDATE CU RASINA COMPOZITA implica folosirea
materialelor si tehnicilor adezive pentru consolidarea intraradiculara a radacinilor cu pereti subtiri.
Rasina compozita mareste grosimea radacinii, dupa care urmeaza cimentarea cu ajutorul unui
ciment compozit in spatiul canalar nou refacut.
6.CRAMPOANELE cimentate mentinute prin frictiune sau autoinfiletare, se indica pentru
restaurari ale dintilor cu tratament endodontal atunci cand exista obstacole pe canalul radicular care
nu pot fi indepartate, atunci cand este necesara retentie suplimentara sau rezistenta la rotatie, sau
cand morfologia radiculara nu permite prepararea unui canal adecvat. In jurul crampoanelor trebuie
sa ramana o zona dentinara de 1mm pentru a preveni aparitia fisurilor si fracturilor dentinare.
7.DISPOZITIVUL CORONAR asigura forma de retentie si rezistenta pentru restaurarea finala. In
cazul dispozitivelor prefabricate, dispozitivul coronar al acestora este conformat din amalgam de
argint, rasini compozite sau ciment ionomer de sticla. Deasemenea, prezinta la extremitatea
coronara diverse sisteme retentive, la care se mai pot adauga retentivitati in tesuturile restante sau
crampoane in dentina.
57.PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE. DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE TURNATE
Restaurarea unui dinte cu tratament endodontal se poate realiza prin adaptarea unei coroane de invelis pe
un dispozitiv corono-radicular turnat. Indicatiile se refera atat la dintii monoradiculari cat si la
pluriradiculari, cele mai bune rezultate obtinandu-se la dintii cu canale ovoidale sau largi care pot fi
amprentate cu usurinta si dispozitivul radicular turnat este puternic.
PREGATIREA DINTELUI:
-peretii axiali sunt slefuiti cu un instrument diamantat efilat cu varf rotunjit
-urmeaza exereza cu o freza globulara a tesuturilor cariate si indepartarea vechilor restaurari
-nu se face amputare coronara
-se indeparteaza doar peretii subtiri si tesuturile subminate
-apoi se prepara canalul radicular
-dupa conformarea canalului, cu o freza cilindro-conica din carbid-tungsten se creaza un lacas in zona in
care peretele dentinar este cel mai gros (1mm adancime si 4mm lungime), cu rol antirotational.
-cu un instrument diamantat flacara se slefuieste un bizou larg, circular, la nivelul suprafetelor externe
ocluzale (spatiu pt colereta metalica)
AMPRENTAREA CANALULUI RADICULAR se poate obtine cu:
-RA, masa termoplastica sau ceara => o amprenta-macheta peste care se construieste macheta DC tot in
cav bucala
-Elastomer de sinteza utilizand ca suport o tija metalica
TEHNICI ALTERNATIVE DE EXECUTARE A DISPOZITIVULUI CORONO_RADICULAR:
1.DCR PENTRU COROANA INTEGRAL CERAMICA: suprafata de sectiune coronara se prepara ca un prag
circular in jurul dispozitivului coronar. Fata de dintii vitali prezinta avantajul unui prag mai larg, care
permite o grosime mai mare pentru ceramica.
2.DCR LA DINTII CU PROCES CARIOS SUB NIVELUL CRESTEI GINGIVALE: in aceste situatii se practica
gingivo-plastia pt a evidentia marginea radiculara si se modifica conturul DCR. Corona de invelis se va
sprijini pe un prag metalic.
3.DCR LA DINTII CU REZECTIE APICALA: se va pastra cat mai mult din structurile coronare, pt ca
dispozitivul radicular sa fie format partial din dentina, is rest din metal.
4.REALINIEREA CORONARA A DINTILOR IN MALPOZITIE:dintii frontali care nu sunt aliniati in arcada si
care din cauza varstei nu mai pot beneficia de tratament ortodontic poti fi realiniati in portiunea lor
coronara cu ajutorul dispozitivelor corono-radiculare, modificand angulatia coroana de invelis, se va
restabili estetica.
5.DCR ASOCIATE SUPRAPROTEZARII: in edentatii subtotale se indica mentinerea radacinilor restante pt
a oferi un sprijin parodontal protezei totale (partiale) si se imbunatateste astfel retentia si stabilitatea
protezei, intarziindu-se rezorbtia crestei.
6.RESTAURAREA DINTILOR LATERALI
-Tehnica nu difera principial de cea folosita la dintii frontali
-DCR ul are indicatie majora in situatile clinice cand niciun cuspid nu este sustinut de dentina sanatoasa si
radacinile ofera conditii morfologice pt agregare
-DR turnat este bine adaptat si el necesita numai o reducere minima a structurii radiculare
-La niv dintilor pluriradiculari radacina cea mai voluminoasa va fi folosita pt agregarea dispozitivului care
va asigura retentie
-La molarii sup, radacina palatinala ofera maximum de retentie iar la cei inferiori radacina distala
RESTAURAREA FINALA
-Infiderent de materialul din care a fost reconstituit, DC trebuie sa ofere retentie si stabilitate coroanei de
invelis la fel ca un bont dentar
-Coroana de invelis trebuie sa protejeze structurile dentare restante, sa refaca functia ocluzala si sa
contribuie la mentinerea starii de sanatate a parodontiului marginal
-Colereta metalica cu rol de incercuire trebuie sa depaseasca cu 2 mm jonctiunea dinte-restaurare pt a
preveni fractura dintelui
58.PREPARAREA DINTILOR IN VEDEREA RECEPTARII UNEI FATETE
Forma preparatiei depinde in mare masura de modificarile culorii si se reflecta, mai ales, in
localizarea zonelor proximale si de colet.
Zona statica de vizibilitate se refera la toata suprafata vestibulara a dintelui, incluzand zona
gingivala si ambrazura vestibulara.
Zona dinamica de vizibilitate a ambrazurii vestibulare este influentata de umbrele
structurilor invecinate si depinde de persectiva observatorului si de pozitia buzei in timpul
zambetului maxim (linia surasului).
Prepararea dintilor se face diferentiat, in functie de modificarile cromatice.
1.SLEFUIREA MARGINII INCIZALE. Trebuie sa asigure o grosime de 1mm ceramicii. Linia
terminala va fi inclinata spre vestibular cu aproximativ 75* fata de suprafata vestibulara,
pentru a se creste rezistenta la deplasarea vestibulara a restaurarii in urma oboselii pe
termen lung a rasinii compozite. Se realizeaza santuri de orientare la nivelul marginii
incizale cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric. Dupa o preparare ideala, conturul
incizal al dintelui, privit dinspre fata vestibulara, trebuie sa fie identic cu conturul incizal al
viitoarei restaurari, minus 1mm ce s-a slefuit. Muchiile incizale trebuie rotunjite pentru a
reduce stressul intern al restaurarii.
2.SLEFUIREA REDUCTIONALA VESTIBULARA de aproximativ 0,5-0,7mm este suficienta
pentru dintii maxilari si 0,3mm pentru cei mandibulari. Linia terminala trebuie sa se
situeze in smalt pentru a nu aparea probleme la fixare. Se traseaza la nivelul suprafetei
vestibulare santuri de orientare cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric, pentru a
realiza o reducere uniforma.
3.SLEFUIREA SUPRAFETEI PROXIMALE. Linia terminala proximala se prefera sa fie sub
forma de chanfrein, cu exceptia situatiei de diastema, cand va avea forma de pana.
Zona de contact proximal trebuie sa aiba linia terminala proximala in chanfrein plasata cu
cca 0,2 mm vestibular de zonele de contact ale dintilor adiacenti deoarece:
-controlul adaptarii marginale in faza de proba se face mai usor
-accesul pentru finisare este mai usor
-accesul pentru igenizare este mai facil
-evaluarea integritatii marginale, in faza de control periodic, se face cu usurinta.
Zona de sub punctul de contact este o zona care nu este vizibila cand dintele este privit
dinspre fata vestibulara si de aceea este preparata insuficient sau deloc.
4.LINIA TERMINALA GINGIVALA se prefera in toate cazurile sub forma terminatiei in
chanfrein. Amprentarea este mai facila cand zona terminala este situata supragingival.
Dezavantajul major al terminatiei supragingivale este vizibilitatea marginii restaurarii in caz
de colorari ulterioare, de aceea se limiteaza ca indicatie la situatiile clinice in care lina
surasului este coborata. Cand toata suprafata dentara vestibulara este vizibila in cursul
surasului, marginea gingivala va fi plasata 0,1mm in santul gingival sau chiar mai profund,
daca se sconteaza pe o retractie gingivala.
59.PARTICULARITATI DE PREPARARE A DINTILOR CU AFECTARE PARODONTALA
Cea mai mare provocare la nivelul arcadelor cu insuficienta parodontala, este tratamentul dintilor cu
afectarea furcatiilor. 1.INCRUSTATII DIN ALIAJE NOBILE. INDICATII. CONTRAINDICATII
Metode de tratament pentru dintii cu defecte de furcatie de gradul II sau III, pentru a putea fi Sunt proteze unidentare ce se folosesc in restaurarea morfo-functionala a
utilizati ca dinti stalpi pentru proteze fixe: -hemisectia
-trisectia leziunilor carioase reduse.
-premolarizarea Indicatii:
-amputatia radiculara - restaurarea morfo-functionala;
Decizia aplicarii unei proteze fixe pe o arcada cu deficit parodontal poate fi luata doar dupa o - leziuni carioase reduse/multiple;
igienizare corespunzatoare.
Se realizeaza o proteza provizorie, iar in functie de mobilitatea dintilor stalpi aceasta poate fi
- tratamentul disfunctiilor mandibulare;
compusa dintr-una sau mai multe bucati, tinand cont de topografia dintilor. - sine fixe de imobilizare;
1ｷ dintii cu mobilitate trebuie imobilizati pt a preveni fracturile radiculare si a - elemente de agregare in edentatii reduse,edentatii laterale ;
impiedica pierderea unor stalpi in urma interventiilor chirurgicale parodontale si pt - la tineri ca suport pentru mentinatoare de spatiu;
sporirea confortului masticator al pacientului - edentatii partiale intinse, restaurate cu proteze mobilizabile scheletate;
2ｷ la prima preparatie provizorie trebuie obtinut un chanfrein usor sau in cazul Contraindicatii:
molarilor cu defect de furcatie doar preparatii tangentiale - indice de carie crescut
TRATAMENTUL PREPROTETIC: ENDODONTIC SI CONSERVATOR
- igiena deficitara
Tratamentul endodontic al molarilor cu defect de furactie:
-nu presupune doar pulpectomia si obturarea canalelor radiculare ci si conservarea pe cat posibil - leziuni coronare extinse
a TDD. Prin aceasta se obtine o suprafata de retentie crescuta si o buna adeziune pt -la tineri (cand exista riscul deschiderii camerei pulpare)
restaurare. Dupa tratamentul endodontic, dintele se reconstituie cu o RDC care trebuie sa -elemente de agregare la edentatii intense (in afara protezelor mobilizabile
ajunga la 2-3 mm in canalul radicular. scheletate)
Urmeaza terapia parodontala, finisarea dintilor stalpi si protezarea provizorie.
TERAPIA PARODONTALA presupune indepartare a protezei provizorii, si in regiunea frontala
interventile de chirurgie parodontala trebuie abordate mai conservator si prin masuri
terapeutice regenerative.
Finisarea dintilor stalpi se face cu o freza diamantata de granulatie fina in forma de flacara. Pentru
readaptarea protezei provizorii, dintii stalpi sunt izolati iar in proteza se depune acrilat
autopolimerizabil, apoi se insera pe bonturi iar pacientul inchide gura in IM pt verificarea ocluziei.
-restaurarea protetica provizorie se indeparteaza inca de la faza elastica a acrilatului si se
prelucreaza in laborator dupa polimerizare. proteza este fixata provizoriu cu un ciment fara
eugenol si se aplica un pansament parodontal pt aprox 1 saptamana.
Dupa 2-3 luni de vindecare, se amprenteaza dintii stallpi (hidrocoloizi) pentru o Restaurare
provizorie de lunga durata, ce decurge ca si realizarea restaurarilor provizorii cu schelet
metalic. Din motive igienice, spatiile interdentare trebuie realizate astfel incat sa permita
accesul unei periute interdentare cu diametrul de 2-3mm.
Dupa 9-12 luni, urmeaza etapele clinico-tehnice pentru restaurarea protetica fixa definitiva.
in timpul celor 9-12 luni de provizorat atasamentul epitelial si cel conjunctiv se pot regenera.
-se testeaza viabilitatea radacinilor ca stalpi
-in santul gingival al radacinii rezecate nu trebuie introduse fire pt evidentierea acestuia pt a nu
risca lezarea parodontiului
-dupa amprentare urmeaza determinarea relatiilor intermaxilare, precum si readaptarea si
cimentarea pieselor protetice provizorii de durata.

GRUPA II
2.INCRUSTATII DIN ALIAJE NOBILE. AVANTAJE. DEZAVANTAJE
a.AVANTAJE: -inlay: retentia re realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata
-economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii astfel incat ea sa fie
metalului autoretentiva. Cimentul perfecteaza coaptarea dintre suprafetele cavitatii
-imbunatatirea adaptarii marginale prin burnisarea efectuata dupa si a
cimentare incrustatiei, imbunatatind astfel retentia si impiedicand percolarea
-refacere optima morfo-functionala prin modelarea exobucala in raport fluidelor.
cu antagonistii -onlay sau incrustatie extracoronara: acopera suprafata ocluzala si este
-refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar, a crestelor marginale cel mai frecvent
si a indicate pt leziunile mezio-ocluzo-distale.
ambrazurilor -inlay-onlay: se combina diferite trasaturi ale celor doua tipuri de
-nu coloreaza tesuturile dentare incrustatii.
b.DEZAVANTAJE: -pinlay: sunt incrustatii cu crampoane, utilizate a element suplimentar de
-sensibilitate tehnologica privind topirea si prelucrarea. retenie.
-modificari cromatice prin incalzirea prelungita b.ETAPE DE REALIZARE:
-inestetice -prepararea cavitatii cu particularitati specifice pentru fiecare tip de
-scumpe (aurul cost crescut) cavitate.
-amprentare prin tehnica de spalare cu siliconi cu reactie de aditie, sau cu
gume
polieterice in linguri individuale
-turnarea modelului, realizarea machetei si turnarea incrustatiei
-prelucrarea si lustruirea
-adaptarea si cimentarea incrustatiei, uramata de burnisare, pentru
perfectarea
adaptarii marginale (la incrustatiile din aliaje nobile)

3.INCRUSTATII DIN ALIAJE NOBILE. CLASIFICARE. ETAPE DE REALIZARE 4.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE: INDICATII. CONTRAINDICATII
a.CLASIFICARE: a.INDICATII
 -cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta V-O a.AVANTAJE:
intercuspidiana -adaptare marginala imbunatatita
-inlocuirea obturatiilor din compozit mai vechi -refacerea ariei de contact interdentar
-inlocuirea obturatiilor de amalgam mai vechi -suprafata ocluzala functionala
-refacere morfo-frunctionala -prelucrare si lustruire optime
b.CONTRAINDICATII b.DEZAVANTAJE:
-nu in cavitatile de clasa I+II prin tehnica directa -timp de lucru mai lung
-nu pastreaza stopurile ocluzale -pret de cost crescut
-rezistenta mecanica redusa -materiale si echipamente mai scumpe decat in tehnica directa
-nu protejeaza tesuturile dure restante -deformare in momentul solicitarilor
-aparitia dehiscentelor marginale
-rezistenta redusa

6.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE: ETAPE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE

5.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE: AVANTAJE. DEZAVANTAJE PREPARAREA CAVITATII: se face fie indepartand vechea obturatie, fie abordand o
cavitate carioasa la nivelul unui dinte posterior nepreparat.
APLICAREA OBTURATIEI DE BAZA in cazul cavitatilor profunde. Liner sau material
de obturatie de baza care sa asigure protectia pulpara. In etapa de finisare a
preparatiei se vor rotunji toate unghiurile.
AMPRENTAREA se face cu polieteri sau siliconi cu reactie de aditie.
TURNAREA MODELULUI in cursul etapelor de laborator, din gips extradur si
sectionarea bonturilor cu un disc diamantat foarte subtire. (pentru diminuarea
riscului deteriorarii proximale)
MODELAREA SI FOTOPOLIMERIZAREA tot in cursul etapelor de laborator, urmate
de prelucrare si lustruire.
7.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE. TEHNICA INDIRECTA
In tehnica indirecta, dintre sistemele care se folosesc, majoritatea sunt compozite
hibride fotopolimerizabile.
Fotopolimerizarea in cuptor a inlay-urilor se face dupa timpul indicat de
producator, iar in majoritatea cazurilor se efectueaza o postpolimerizare termica
prin fierbere timp de 5 minute in apa.
Nu este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara, eliminand
astfel o sursa importanta de aparitie a inexactitatilor.
Dupa trasarea liniilor preparatiei cu un creion cerat fixat cu spray adeziv foarte
fin, se incepe aplicarea materialului compozit prin tehnica de depunere strat cu
strat. In prealabil, vecinii si antagonistii trebuie izolati.
Depunerea straturilor de compozit incepe cu mascarea estetica a planseului
pulpar, putand exista doua situatii:
-daca fundul cavitatii releva o coloratie saturata exagerat, este indicat sa
se utilizeze un strat de pasta opaca cu rol de reducator de luminozitate, care va
atenua influenta coloratiilor subiacente, fara sa opacifieze exagerat incrustatia.
-daca planseul preparatiei nu prezinta nici o coloratie prea intensa, se va
aplica o pelicula perfierica de transparent, pentru a exploata la maximum
fenomenul de difuziune a culorii spatiului periodontal prin intermediul radacinii si
proiectarea acesteia la nivel coronar. Rolul acestei pelicule de transparent este de
a face sa circule lumina si nu de a o capta, favorizand estetica finala.
Depunerea de straturi cu o grosime de 1mm se polimerizeaza prin foto-termo-
polimerizare timp de 3 minute per strat.
Dupa fiecare polimerizare, ramane la suprafata un film dispersat, la nivelul caruia
datorita expunerii in atmosfera de oxigen este inhibata polimerizarea. Aceasta
este esential pentru crearea unei legaturi chimice cu stratul urmator.
8.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE. TEHNICA SEMIDIRECTA REALIZATA
 INTRAORAL
Aceasta tehnica presupune urmatorii timpi clinici:
-prepararea cavitatii si aplicarea obturatiei de baza din CIS
-izolarea cu diga si aplicarea unui agent de izolare
-aplicarea matricei si a icului translucid, iar apoi a inca doua straturi de
compozit si condensarea cu ajutorul unui fuluar rotund
-fotopolimerizarea in situ, din cele trei directii, cel putin 60 de secunde
dupa care inlay-ul se va scoate din cavitate cu ajutorul unui scaler si se realizeaza o
noua fotopolimerizare in aparat.
-postpolimerizarea termica are loc la 110*C tim pe 7 minute
-cimentarea adeziva cu ciment dual cure
SEMIDIRECT: direct-indirect
9.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE. TEHNICA SEMIDIRECTA EXTRAORALA
Presupune urmatorii timpi operatori:
-amprentarea cavitatii prin tehnica de spalare
-prelucrarea si izolarea amprentei
-turnarea modelului cu sistemul Model Modul, un silicon special extradur
-se aplica un agent de separare pe peretii cavitatii prin pensulare, cu
exceptia pragului cervical, a bazei cavitatii si a peretilor axiali ai cavitatii proximale
-pe modelul din silicon extradur se va modela inlay-ul din compozit,
urmand fotopolimerizarea in aparat, timp de 2-3 minute
-urmeaza prelucrarea, lustruirea si tratamentul de suprafata
-etapa adaptarii si fixarii adezive cu ciment dual este ultima etapa
SEMIDIRECT: direct-indirect
10.INCRUSTATII CERAMICE. INDICATII. CONTRAINDICATII
INDICATII:
 -leziuni carioase mici sau moderate (adancimea cavitatii trebuie sa fie de AVANTAJE:
cel putin 2mm. Daca e mai mica, se prefera inlay-urile de compozit) -estetica deosebita
-leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute -rezistenta la uzura
-dinti cu tratament endodontic, la care cavitatea de acces a compromis -mentinerea sanatatii parodontale
rezistenta si prognosticul dintelui -adaptare marginala buna
-atunci cand antagonistii sunt restaurati cu ceramica -radioopacitate
-in cavitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva si exista DEZAVANTAJE:
imperative estetice deosebite -timp de lucru indelungat
CONTRAINDICATII: -pret de cost ridicat
-existenta parafunctiilor -necesitatea unor echipamente speciale
-uzuri dentare exagerate -posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
-situatiile ce nu permit realizarea in conditii optime a fiecarei etape -posibilitatea fracturarii in timpul fazelor de laborator
clinico-tehnice -corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea culorii si
transluciditatii initiale

12.INCRUSTATII CERAMICE. FAZE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE

11.INCRUSTATII CERAMICE. AVANTAJE. DEZAVANTAJE Prepararea cavitatii. Este necesara asigurarea unei grosimi de 1-2,5 (2-
2,5) mm pentru inlay-ul ceramic si cel mai important, sa fie uniforma.
Restaurarea provizorie pentru care exista trei metode de baza:
• METODA DIRECTA-INDIRECTA, de predilectie in cazul unor
restaurari multiple
• METODA DIRECTA, de electie in cazul restaurarilor unidentare
• METODA INDIRECTA consta in confectionarea sa in laborator
Amprentarea se face cu materiale de precizie, de preferinta siliconi cu
reactie de aditie, utilizand tehnica de spalare (sau cu gume polieterice). Dupa
amprentare se alege culoarea (de preferat mai deschisa)
Confectionarea inlay-ului in laborator necesita turnarea unui model din
masa refractara de granulatie foarte fina, care sa prezinte o precizie deosebita
Obtinerea efectului estetic se face prin aplicarea stratificata, in
profunzime fiind dispuse nuantele cele mai saturate, iar la suprafata cele mai
clare. Efectul estetic depinde de respectarea celor trei parametri ai culorii:
saturatia, luminozitatea si transluciditatea.
Dupa depunerea maselor de opac dentina si smalt, se face arderea
maselor ceramice.
ulterior se depune un strat pelicular de masa transparenta, care se va infiltra
perfect si se va adapta la marginile preparatiei.
glazurarea presupune o ardere economica, care se face fupa adaptarea si
echilibrarea ocluzala, pe modelul montat in articulator.
La cimentarea adeziva se tine cont de:
-filmul cementar cu microumplutura
rezistenta la uzura – ideale cimenturile hibride cu mici particule de sticla
- capacitatea de a realiza o etanseitate optima
- rezistenta compresiva si tensionala buna – cimenturile hibride
- dubla polimerizare – chimica si foto
– inainte de cimentare – gravare cu ACID FLUORHIDRIC

13.INLAY-URI DIN SISTEME INTEGRAL CERAMICE

La ora actuala exista 4 familii principale de ceramica: sinterizata, turnata, presata -se prezinta sub forma de cilindri preceramizati in diferite nuante Vita
si frezata. -printr-un proces controlat de cristalizare al matricei de sticla, materialul va capta
• SISTEMUL DICOR o rezistenta deosebita
-restaurarile din sticla ceramica necesita un echipament special si costisitor. -ceramica leucitica se injecteaza la caldura si sub presiune printr-o presa speciala
-inlay-ul din sticla ceramica se confectioneaza utilizand tehnica cerii pierdute -initial se obtine un nucleu peste care se aplica straturi successive de ceramica
-macheta de ceara se ambaleaza cu masa de ambalat fosfatica si se arde la 900, Avantaje: - estetica deosebita (gama Vita)
timp de 30 min. - stabilitate cromatica si dimensional buna (nu se contracta)
-blocul de sticla prefabricat se incalzeste la 1360 si se toarna intr-un aparat de - este eliminata procedura ceramizarii, facandu-se economie de
turnat cu motor centrifugal timp si bani fata de Sist. In-Ceram.
-turnatura se reambaleaza intr-o matrice din material refractar si se ceramizeaza • SISTEMUL IN CERAM (Vita)
printr-un tratament termic intr-un singur timp, pe o durata de 6 h, la 650 - 1075. Principalele avantaje se refera la: - biocompatibilitate
-in acest interval sticla se va transforma intr-o piesa cristalina, compusa dintr-o - adaptare marginala superioara fata de alte
masa densa de cristale foarte subtiri de tetra-siliciu fluoro-mica. tehnici
-aceste cristale tip mica au o flexibilitate ce contribuie la cresterea rezistentei la - estetica deosebita
propagarea fisurilor in masa ceramica - economie de TDD
- pt asigurarea unei estetici deosebite pot fi utilizate 4 arderi successive cu - rezistenta mecanica net superioara !!!
portelan de placare Sistemul este reprezentat de un nucleu ce contine particule fine de Al2O3. Peste
Avantajele sticlei ceramic sunt: acest nucleu se infiltreaza prin capilaritate matricea de sticla, ce va fi supusa unui
- adaptare marginala si estetica buna tratament termic timp de 4 h, realizandu-se arderea de infiltrare. Prin acest
- biocompatibilitate excelenta proces, nucleul se transforma dintr-o masa alba, opaca, intr-o masa ceramica
- conservarea structurilor dentare rezistenta, de culoare caramel.
- usurinta de fabricatie Dezavantaje: - pret de cost crescut
Dezavantaje: - timp de lucru indelungat - necesitatea unui echipament special
- necesitatea unui echipament special - tehnica laborioasa
- pret de cost crescut ------> SISTEMUL SPINELLE
• SISTEMUL CERESTORE - face parte din Sist. In Ceram, nu e sistem separat
-utilizeaza un sistem de rasina epoxi si o ceramica cu un nucleu aluminos - al carui nucleu este reprezentat de aluminat de magneziu, a permis
(aluminat de magneziu) care se va injecta realizarea de inlay- uri si onlay-uri ce satisfac concomitant principiile de
-peste acest nucleu (ce se arde 14 h), se va aplica ceramica de placare in maniera estetica si rezistenta mecanica si adaptare marginala.
uzuala. • SISTEMELE CAD-CAM
-rezistenta este mult imbunatatita, adaptarea marginala este excelenta, dar este un sistem defrezare computerizata (de conceptie computerizata si elaborare
tehnica este mai laborioasa, echipament necesar mai sofisticat si pretul de programata a reconstituirilor ceramice). Prin acesta se poate fabrica un inlay
cost este crescut ceramic in cabinet, intr-o singura sedinta, fara interventia laboratorului.
Intre timp a fost retras de pe piata datorita parametrilor mecanici
necorespunsatori
• SISTEMUL IPS-Empress (I,II) (Ivoclar)
-este asemanator sistemului Cerestore, insa in locul nucleului aluminos, IPS-
Empress este o sticla speciala ce contine agenti lianti de nucleatie de nivelul
micronilor. 14.FATETE VESTIBULARE. FATETELE VESTIBULARE DIN RDC
Procedeul de fatetare a apartut in ideea sacrificiului minim de tesut dentar 15.FATETE VESTIBULARE. FATETELE CERAMICE. GENERALITATI, INDICATII,
sanatos, in situatia efectuarii unor corecturi estetice in zona frontala. CONTRAINDICATII
Fatetele sunt jumatati de coroana care inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata Fatetele sunt jumatati de coroana care inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata
vestibulara (fatetele vestibulare) si de pe fetele proximale (fatetele moderne vestibulara (fatetele vestibulare) si de pe fetele proximale (fatetele moderne
totale). totale).
Fatetarea elimina prepararea circulara de pe fata orala, unde in zona cingulum- Fatetele ceramice combina cerintele conservative cu cele de stabilitate cromatica,
ului raporturile unui eventual prag ar putea periclita integritatea camerei pulpare, biocompatibilitate, rezistenta la uzura si retentie scazuta de placa bacteriana.
diminuand concomitent rezistenta bontului. Stabilitatea fatetelor ceramice s-a imbunatatit mult o data cu adoptarea
Avantajele fatetelor din compozit se refera la: conceptului de gravare acida a ceramicii.
-economie de tesuturi dentare INDICATII: -anomalii de forma (cu precadere pe incisivul lateral)
-risc minim de iritatie pulpara -anomalii de pozitie
-posibilitatea de relipiri, optimizari in caz de dezlipiri -rezerva de smalt
-estetica acceptabila dar nu de durata -discromii
-realizare directa/indirecta -prezenta de fisuri amelare
-poate cuprinde fata vestibulara +/- fetele proximale -distrofii dentare pe fata vestibulara
Absenta transluciditatii poate conduce spre un aspect lipsit de viata, tern. Aceste -inchideri de diasteme
materiale au o rezistenta scazuta la uzura si sunt susceptibile la retentia de placa -dinti cu obturatii mari pe fata vestibulara, dar cu fata orala indemna
bacteriana. CONTRAINDICATII:
-bruxism
-indice de carie crescut
-cost ridicat
-igiena bucala defectuasa sau inexistenta
-prezenta unor obturatii coronare masive

16.COROANE PARTIALE. GENERALITATI. TIPURI DE CORONARE IN FUNCTIE DE

 NUMARUL SUPRAFETELOR DENTARE ACOPERITE 17.COROANE PARTIALE. AVANTAJE
Coroanele partiale sunt proteze unidentare care pot fi utilizate ca atare sau ca Coroanele partiale prezinta urmatoarele avantaje:
elemente de agregare (mai ales meziale) in restaurarea edentatiilor reduse. -Conservarea tesuturilor dentare printr-o preparare mai economica.
Principalele caracteristici ale coroanelor partiale sunt: -estetica oferita de culoarea, forma si transluciditatea smaltului suprafetei
-pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural vestibulare libere, dublat de pastrarea vitalitatii pulpare
-nu necesita preparatii intempesive -inserare usoara in pozitia corecta datorita nervurilor, a pinurilor si a
-permit testarea vitalitatii pulpei pragurilor cervicale
-preparatie supragingivala si limite marginale plasate in zone de -cresterea rezistentei la fractura prin - protejarea TDD
autocuratire -extindere gingivala minima, micsorandu-se riscul iritatiei parodontale.
Coroanele partiale sunt restaurari unidentare turnate din aliaje metalice sau din -risc redus de iritatie parodontala deoarece CP se afla in contact limitat cu
mase ceramice care acopera doua sau mai multe fete ale dintelui, lasand libera cel marginea gingivala
putin una dintre ele (de obicei fata vestibulara) -adaptarea pe bont, in cursul fixarii, se face cu mai multa usurinta,
Se indica pe canin, premolar si incisivul central superior. deoarece nu apare efectul hidraulic
Dupa numarul suprafetelor coronare acoperite, diferentiem: -controlul adaptarii se poate face prin inspectie la nielul marginilor vizibile
-COROANE PARTIALE 1/2, specifice zonei frontale, acoperind suprafata -se poate testa vitalitatea pulpei, fata vestibulara fiind accesibila
orala pana la nivelul marginii incizale si jumatate din suprafetele proximale -se pot reconstitui contactele ocluzale si proximale
-COROANE PARTIALE 3/4, acopera in totalitate suprafetele proximale ale
dintilor laterali, suprafata orala si suprafata ocluzala pana la nivelul cuspizilor
vestibulari.
-COROANE PARTIALE 4/5, specifice pentru dintii laterali, acoperind in plus
fata de coroana partiala 3/4 si marginea ocluzala a suprafetei vestibulare. Au un
pronuntat caracter retentiv.
-COROANE PARTIALE 7/8 sunt indicate la molarii superiori, acoperind
toate suprafetele, in afara de jumatatea meziala a suprafetei vestibulare care
constituie portiunea fizionomica a restaurarii.
Ca mijloace de retentie sunt mentionate santurile si puturile parapulpare in care
patrund nervurile, respectiv pinurile coroanei partiale.

18.COROANE PARTIALE. INDICATII. CONTRAINDICATII

INDICATII:
-fizionomie: prin mentinerea suprafetei vestibulare si pastrarea vitalitatii
pulpare
-element de agregare in edentatii reduse sau element de ancorare in
protezarea mobilizabila, datorita retentiei optime si a pozitiei de inserare
foarte bine definita
-sistem de contentie pentru imobilizarea dintilor in boala parodontala
prin solidarizarea mai multor coroane partiale
-refacerea contactelor ocluzale si proximale
CONTRAINDICATII:
~daca exista indice de carie crescut sau igiena necorespunzatoare
~dimensiuni reduse ale dintelui de restaurat, care pericliteaza
retentivitatea coroanei
~nu pe canini maxilari cu pante incizale lungi, cu fete meziale si distale
scurte, care nu ofera suprafata suficienta pentru crearea santurilor.
~dinti devitali cu modificari cromatice, cu distrofii, displazii de smalt sau
alte defecte vizibile pe fata vestibulara
~conditii tehnico-materiale necorespunzatoare
~ca element de agregare in zone cu solicitari ocluzale importante sau
pentru punti extinse
~cand exista imperative estetice deosebite, avand in vedere ca vizibilitatea
marginilor metalice ale coroanei partiale nu poate fi evitata in totalitate
~cand nu se poate realiza un paralelism intre axul de insertie al coroanei
partiale si ceilalti stalpi ai unei proteze partiale fixe
~volum mai mare al camerei pulpare, in special la tineri, deoarece
adancimea santurilor poate sa pericliteze vitalitatea pulpara
~tipul ocluziei poate sa duca la descimentarea coroanei partiale si se
indica marirea adancimii santurilor si reacoperirea marginilor incizale si ocluzale
cu metal
19. COROANE DE INVELIS METALICE. INDICATII si
CONTRAINDICATII
INDICATII MORFOFUNCTIONALE:
-dinti cu distructii coronare intinse sau cu obturatii multiple, pentru
consolidarea mecanica
-oricand pierderile de substanta dura nu mai pot fi reconstituite prin obturatii,
incrustatii sau coroane partiale
-pentru prevenirea proceselor de uzura dentara
-ca mijloc de preventie a cariilor secundare, circulare, de colet, precum si in
bruxism
-pentru refacerea ariilor de contact cand spatiul interdentar este de 2 mm (o
coroana) sau mai mare de 2 mm (doua coroane pe dinti vecini)
-in abrazii patologice pentru reconstituirea si consolidarea reliefului ocluzal
-in fracturi de cuspizi si pereti ai dintilor din zona de sprijin
-in reconstituirea morfologiei dentare in zonele de sprijin pentru refacerea si
mentinerea DVO
-pentru refacere reliefului ocluzal si al planului de ocluzie in terapia
disfunctiilor mandibulare dupa efectuarea coronoplastiilor
INDICATII PROTETICE:
-ca elemente de agregare in protezarea fixa
-ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabila
-in scop de imobilizare (ca elemente ale sinelor de contentie)
CONTRAINDICATII:
-pe dinti cu parodontiul marginal afectat
-pe dinti cu mobilitate dentara avansata
-pe dinti cu tratamente endodontice incorecte sau patologie apicala
-in pierderi mari de substanta dura care nu mai ofera retentia necesara acestui
tip restaurari si nici nu mai pot fi refacuti prin DCR-uri
-pe dinti cu modificari de pozitie peste 30* fata de campul ocluzal, care sunt
supusi unosr solicitari anormale permanente
-pe dinti cu resorbtii alveolare care ating treimea apicala
-pe dinti izolati fara antagonisti
-pe dinsti scurti, care dupa preparare nu mai prezinta premize suficiente de
retentie
-la pacienti cu afectiuni generale care nu suporta sedinte lungi de preparari
20.COROANE METALICE TURNATE CU GROSIME TOTALA SI CU GROSIME DIRIJATA
COROANELE TURNATE CU GROSIME TOTALA:
-pereti laterali cu dimensiune neuniforma
-fete interioare in contact cu bontul dentar
-apare frictiunea intre suprafetele bontului si fetele interne ale coroanei
-stabilitate eficienta
-transmiterea caldurii in totalitate bontului
-ablatie dificila
COROANELE TURNATE CU GROSIME DIRIJATA:
-pereti laterali cu dimensiuni egale (aprox 30 ym)
-contactul cu bontul se realizeaza numai zona coletului, pe o inaltime de 2mm
si pe suprafata
ocluzala
-cimentul de fixare se va gasi intre suprafata interna a coroanei si bont
-transmitere diminuata a variatiilor termice
-ablatie facila
21.COROANE JACKET DIN CERAMICA. GENERALITATI. INDICATII.
CONTRAINDICATII
Un bont dentar preparat cu prag drept circular se amprenteaza, iar apoi
se realizeaza un model cu bont mobil, pe care se adapteaza folia de platina
pirosita si netezita.
Folia se preseaza cu degetul pe fata V a bontului, apoi se infasoara pe fata
Orala, se indeparteaza excesul. Urmeaza faltuirea, folia fiind nivelata pe toate
fetele astfel incat sa se adapteze bine pe bont.
Se face apoi degazarea matricei de platina timp de 10 minute, dupa care
se incepe depunerea masei de grund, de dentina supradimensionata (25-30%) a
maselor ceramic de corectura si in sfarsit a stratului de glazura.
INDICATII: -fracturi ale marginii incizale care nu mai pot fi refacute cu materiale
plastice
-leziuni carioase proximale de amploare care au fost restaurate de
repetate ori
-discromii ale frontalilor
-anomalii de forma si pozitie care nu pot fi rezolvate ortodontic
-imbunatatirea aspectului fizionomic unde metalo-ceramica nu satisface
CONTRAINDICATII:
-pacienti tineri cu camera pulpara voluminoasa
-la sportivi unde exista riscul fracturii traumatice a coroanei
-in ocluzii adanci acoperite (nu se poate asigura spatiu suficient intre bont
si antagonisti
-in ocluzii cap la cap care rezulta in urma uzurii marginii incizale
-dinti scurti, la care contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe
suprafete nesustinute de bont
-dinti frontali care prezinta strangulari cervicale care nu permit
conformarea corecta a pragului gingival
-molarii care nu rezista la solicitarile functionale din zona laterala a
arcadei dentare
-nu poate fi folosita ca element de agregare in cazul unei proteze partiale
fixe
 22.COROANE JACKET DIN POLIMERI 23.COROANE MIXTE. GENERALITATI
• COROANE JACKET ACRILICE Coroana mixta este o restaurare unidentara care acopera in totalitate bontul
Pe langa faptul ca produc iriatii mecanice si chimice parodontiului dentar, fiind constituita dintr-o componenta metalica si un placaj estetic sau
marginal,coroanele de invelis acrilice prezinta porozitate, coeficient ridicat de componenta fizionomica care acopera partial sau total componenta metalica.
dilatare termica, modul de elasticitate scazut, sufera in timp modificari cromatice, Sunt utilizate frecvent atat ca mijloace terapeutice izolate de refacere coronara
se perforeaza rapid, se fractureaza si se descimenteaza cu usurinta de pe bont. Ele (proteze singulare sau restaurari unidentare) cat si ca elemente de agregare in
nu pastreaza stopurile ocluzale, drept urmare, antagonistii migreaza, putand cadrul unor punti dentare.
aparea disfunctii mandibulare. Din acest motiv, sunt folosite doar ca restaurari Aliajele metalice din care se confectioneaza componenta metalica asigura acestor
provizorii pe bonturi preparate tangential, putand fi prelucrate si finisate proteze rezistenta, iar placajele le confera aspect estetic.
marginal in bizou. Penru confectionarea componentei metalice se pot folosi metode mai istorice
• COROANE JACKET DIN RASINI COMPOZITE precum ambutisarea mai sofisticata si combinata cu sinterizarea aliajelor sau mai
Ofera o adaptare marginala buna, contractie minima la polimerizare, rezistenta moderne, precum frezarea asistata de calculator.
crescuta la abrazie si modul de elasticitate aproape ideal. Astazi, materialele care confera efectul estetic al coroanelor mixte adera de
Modelajul este direct pe model prin tehnica strat cu strat, tehnologie ce prezinta componenta metalica a acestora prin retentie mecanicasi/sau prin mecanisme
numeroase avantaje, cum ar fi: fizico-chimice, care nu demult erau metode specifice doar coroanelor metalo-
-scurtarea timpului de lucru ceramice.
-adaptare marginala imbunatatita Polisticlele reprezinta o altewrnativa hibrida noua atat ca si conceptie de material,
-conturarea corecta a ariilor de contact cat si ca proprietati.
La realizarea preparatiei trebuie respectate principiile generale pentru obtinerea
unei grosimi minime a coroanei: * 0,8mm-zona cervicala
*1,2mm-fetele axiale, vestibulara si orala
*1,5mm-marginea incizala/fata ocluzala si zona ariilor de
contact
Terminatia cervicala a preparatiei este bine sa fie sub forma de chanfrein.
Fixarea este adeziva si se face dupa o prealabila asperizare cu freze diamantate
sau pietre ceramice si sablare lejera cu particule de sticla.
• COROANE JACKET DIN POLISTICLE
Din categoria polisticlelor face parte Artglass-ul, un polimer dentar
neconventional ce prezinta o duritate asemanatoare cu cea a smaltului si
rezistenta deosebita la abrazie si Bellglass HP care polimerizeaza sub presiune la o
temperatura ridicata, in prezenta de azot.
• COROANE JACKET DIN CEROMERI
Ceromerii sunt polimeri speciali multifunctionali, cu un procent crescut de
umplutura organica (75-85%) dispersata in matricea organica, conferind
materialului o structura tridimensionala omogena, scazand absorbtia de apa si
crescand rezistenta mecanica.
 24.COROANE MIXTE. CLASIFICAREA DUPA ASPECT SI DUPA MATERIALUL DIN
CARE SE REALIZEAZA COMPONENTA FIZIONOMICA
Dupa aspect -placaj partial (acopera partial scheletul metalic)
-placaj in totalitate
Dupa materialul din care se confectioneaza componenta fizionomica:
-CM metalo-ceramice
-CM metalo-polimerice *CM metalo-acrilice
*CM metalo-diacrilice (compozite)
25.COROANE MIXTE. CLASIFICAREA IN FUNCTIE DE MODALITATEA DE RETENTIE
A COMPONENTEI FIZIONOMICE LA SCHELETUL METALIC
In functie de modalitatea de retentie a componentei fizionomice la scheletul
metalic, exist CM cu
-retentie mecanica: macro si microretentii (CMMP-clasica)
-retentie micromecanica si adeziune fizico-chimica (CMMC si CMMP)
-retentie macromecanica si micromecanica asociate cu mecanisme de
adeziune fizico-chimica rezultata in urma conditionarii suprafetelor metalice
(CMMP) prin: silicatizare, oxidare, silanizare, metalizare, cositorire, tratarea cu
agenti de cuplare cu grupare activa -COOH care determina formarea puntilor de
hidrogen
 26.COROANE MIXTE. INDICATII. CONTRAINDICATII 27.COROANE MIXTE. AVANTAJE. DEZAVANTAJE
INDICATII: -dintii frontali si premolari, dar pot fi utilizate si in zonele laterale Avantajul major din care deriva indicatiile coroanelor mixte il reprezinta
distale ale arcadelor (cu precadere la maxilar). combinarea rezistentei mecanice a coroanelor metalice de invelis cu aspectul
-ca elemente unitare (singulre), restaurand morfologic si functional un fizionomic al coroanelor jacket.
singur dinte cu leziuni coronare, cat si ca element de agregare in cadrul Dintre dezavantaje amintim:
unor puntii dentare. -agregare mai slaba fata de coroanele metalice, datorita retentivitatii mai
-pot intra in componenta diferitelor sine de imobilizare si participa precare conferite de bonturile preparate pentru CM
frecvent la elaborarea protezarilor compozite (hibride). -pretind sacrificii de tesut dur dentar mai mare, cu precadere la nivelul
-dinti oralizati: sacrificiu minim de de tesut dentar pe zona vestibulara fetei vestibulare care implica depulpari prealabile
-ocluie adanca acoperita si reconstituirea dintilor frontali inferiori, la -poate aparea fenomenul de separare la interfata dintre cele doua
care nu se poate confectiona prag circular pentru jacket materiale care alcatuiesc coroana mixta si care se menifesta prin aparitia
fisurilor, fracturilor si despicarea componentei fizionomice
CONTRAINDICATII: -placarea in totalitate a scheletului metalic cu masa ceramica poate
-camera pulpara voluminoasa la pacientii tineri (sub 20 ani) impiedica uneori perfectarea raporturilor ocluzale, dupa cimentare
-risc la depulpare -nu rasini acrilice clasice, deoarece uzura prematura a acestora
antreneaza denivelari ale planului ocluzal
 28.COROANE MIXTE. COMPONENTA METALICA 29.COROANE MIXTE. COMPONENTA FIZIONOMICA
Componenta metalica: Componenta fizionomica:
-acopera in totalitate bontul dentar, cu unele exceptii pentru CMMC -confera aspect estetic
-protejeaza limita cervicala a bontului -in unele cazuri participa la refacerea ariilor de contact proximale, a
-delimiteaza componenta fizionomica suprafetelor ocluzale si a marginilor incizale
-asigura morfologia suprafetelor ocluzale, respectiv, a marginii incizale -contribuie la mentinerea troficitatii parodontiului marginal prin detaliile
(cu unele exceptii valabile mai ales pentru CMMC) de relief pozitiv si negativ realizate
-reconstituie ariile proximale de contact (cu unele exceptii la CMMC)
 30.COROANE MIXTE METALO-CERAMICE. ETAPE CLINICO-TEHNICE 31.COROANE MIXTE METALO-POLIMERICE. ETAPE CLINICO-TEHNICE
1.EXAMENUL CLINIC pentru cunoasterea starii generale a pacientului si a 1.EXAMENUL CLINIC pentru cunoasterea starii generale a pacientului si a
statusului odonto-parodontal in contextul diagnosticului complex al sistemului statusului odonto-parodontal in contextul diagnosticului complex al sistemului
stomatognat stomatognat
2.STABILIREA PLANULUI TERAPEUTIC si indicatiile pentru tratament 2.indicatia de acoperire prin CM, stabilirea PLANULUI TERAPEUTIC si al tipului de
3.PREPARAREA BONTULUI camp
4.AMPRENTA campului protetic 3.PREPARAREA BONTULUI pentru CMMP
5.PROTECTIA PROVIZORIE a bontului 4.AMPRENTAREA campului protetic
6.CONFECTIONAREA MODELULUI 5.PROTECTIA PROVIZORIE A BONTULUI
7.MACHETA componentei metalice 6.CONFECTIONAREA MODELULUI
8.AMBALAREA,TIPARUL SI TURNAREA componentei metalice 7.MACHETA componentei metalice cu unul sau mai multe tipuri de retentii
9.DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI CONDITIONAREA componentei metalice in 8.AMBALAREA, TIPARUL SI TURNAREA componentei metalice
vederea aplicarii straturilor de ceramica 9.DEZAMBALAREA si PRELUCRAREA componentei metalice
10.APLICAREA SI ARDEREA CERAMICII in straturi succesive; prelucrarea 10.CONDITIONAREA componentei metalice la viitoare interfata cu
componentei fizionomice componentele plastice
11.VERIFICAREA PE MODEL a protezei 11.CONFECTIONAREA FATETEI POLIMERICE
12.PRELUCRAREA finala a CMMC 12.VERIFICAREA PE MODEL a adaptarii protezei
13.VERIFICAREA PE BONT a adaptarii protezei pe model 13.PRELUCRAREA FINALA a CMMP
14.CIMENTAREA PROVIZORIE daca este cazul 14.VERIFICAREA intraorala a adaptarii protezei pe campul protetic
15.CIMENTAREA DEFINITIVA 15.CIMENTAREA PROVIZORIE/DEFINITIVA (fixare sau lipire)

32.MACHETA COMPONENTEI METALICE A COROANEI MIXTE METALO
-POLIMERICE. MACRORETENTIILE
Pentru retentia polimerilor, pe langa incercuirea marginala cu caseta vestibulara,
sunt utilizate diferite sisteme de macroretentii:
-RETENTIA PERLATA se livreaza la dimensiuni de 0,2 ; 0,4 ; 0,6 si o,8 mm
-BUTONI,ANSE si alte forme de retentii sunt confectionate din ceara sau din
mase plastice
-SOLZII DE PESTE se realizeaza prin crestarea suprafetei vestibulare a machetei
cu bisturiul
-PLASELE sunt confectionate din ceara sau din alte materiale plastice
-FIRELE SI ANSELE DE NYLON SAU CEARA se aplica de obicei la nivelul
marginilor incizale sau
ale suprafetelor ocluzale ale casetei
vestibulare
-CRISTALELE SOLUBILE SI INSOLUBILE functioneaza asemanator zonelor
subecuatoriale ale
perlelor, dar sunt de 2 ori mai eficiente si
se gasesc cu
dimensiuni de 0,2 ; 0,5 si 0,8 mm
-CAVITATILE RETENTIVE se realizeaza pe suprafata vestibulara a machetei prin
saparea in
ceara a unor cavitati retentive cu ajutorul unei spatule
fine
33.MACHETA COMPONENTEI METALICE A COROANEI MIXTE METALO-CERAMICE
Particularitatile acestei machete sunt:
1.Macroretentiile sunt contraindicate
2.Suprafata machetei va fi cat mai neteda
3.Grosimea viitorului schelet metalic va fi de aprox 0,3mm (aliajele extradure pot avea
si 0,2mm) si va trebui sa asigure un spatiu uniform componentei ceramice de 1-1,2mm , pentru
a nu aparea tensiuni in grosimea acesteia si aliajul sa nu transpara. Grosimea minima a
placajului este de 0,7mm.
4.Retentiile care rezulta din morfologia scheletului metalic sunt contraindicate, iar
tranzitia de la metal la ceramica trebuie sa se faca prin suprafete line, convexe, iar limita
metal-placaj in unghi de 90*
5.Limita marginala metal-ceramica de face in unghi de 90* pt a preveni fisurile,
fracturile si desprinderile
6.machetele coroanelor care se aplica pe dintii frontali nu au margine incizala (va fi
doar din masa ceramica)
7.Intre forma bontului dentar si morfologia machetei exista o stransa
interdependenta
8.Prin design-ul capei sau scheletului metalic trebuie sa se asigure un suport eficient
placajului ceramic in zona ocluzala, incizala si a unghiurilor meziale si distale.
Apar mai multe situatii:
• Prag circular de 1,3-1,5mm latime, care circumscrie bintul dentar. Permite o
placare totala a scheletului metalic, dar sacrofociul de TDD este mare si presupune
devitalizarea care reduce valoarea mecanica a bontului
• Prag in zona vestibulara si terminatie in muchie de cutit in zona orala cu
sacrificiu minim de TDD in zona orala->apar dezavantajele preparatiei tangentiale
• Prag vestibular si in chanfrein oral
• Chanfrein circular este preparatia ideala atat din punct de vedere al
sacrificiului de TDD cat si al adaptarii marginale.
• Preparatie circulara in muchie de cutit sau tangentiala atunci cand nu se
reuseste o preparatie cu prag sau chanfrein
9.Componenta metalica nu va ajunge niciodata pana la marginea incizala (transpare)
10.Componenta metalica va reconstitui toate zonele functionale ale coroanei:
suprafete ocluzale, proximale,orale
11.Plasarea jonctiunii metal-ceramica in zona stopului ocluzal va avea drept
consecinta fracturarea marginii incizale a componentei ceramice.
12.In zona laterala de sprijin, fata ocluzala se va acoperi cu ceramica doar atunci cand
sunt satisfacute urmatoarele conditii:
• ocluzia sa fie normala
• sa existe un spatiu interocluzal de cel putin 1,4mm
• componenta metalica sa poata fi inserata pe bontul dentar fara a intampina
rezistenta
 • stopurile ocluzale sa poata fi reproduse exact.
13.Indiferent de forma bontului dentar, macheta componentei metalice trebuie sa
asigure o grosime uniforma masei ceramice
34.REALIZAREA COMPONENTEI METALICE A COROANEI MIXTE METALO-
CERAMICE. PARTICULARITATI PRIVIND MORFOLOGIA COMPONENTEI METALICE
A CMMC
Macheta scheletului metalic al unei CMMC trebuie conformata astfel incat sa
indeplineasca urmatoarele obiective:
1.SUSTINEREA MASEI CERAMICE.
Macheta scheletului metalic trebuie sa fie conformata astfel incat solicitarile
ocluzale functionale sa fie repartizate uniform si sa nu apara fracturi sau fisuri la
nivelul placajului.
Trecerea aliaj-ceramica in zonele proximale se face la 1mm sub aria de contact
2.ASIGURAREA STABILITATII SCHELETULUI METALIC.
Deoarece in timpul solicitarilor ocluzale functionale asupra scheletului metalic
actioneaza forte de presiune, incovoiere si forfecare, macheta trebuie sa aiba un
design si o grosime in concordanta cu cerintele fizionomice si functionale
specifice fiecarei situatii clinice in parte.
3.RESPECTAREA CERINTELOR ESTETICE
-preparatia marginala a bontului sa fie sub forma de chanfrein, cu prag drept, cu
prag drept circular sau cu prag cu bizou de 1-1,2mm.
-grosimea scheletului metalic, in functie de proprietatile fizice ale aliajului utilizat
sa fie de 0,2-0,4mm
-grosimea minima a placajului ceramic trebuie sa fie de 0,8mm.
4.CONTURAREA MARGINALA
Conturarea marginala a scheletului metalic, respectiv adaptarea marginala a
CMMC pe bontul dentar are o infuenta directa asupra starii de sanatate a
parodontiului marginal. O eventuala supraconturare a restaurarii duce la
acumularea de placa bacteriana.
5.TRECEREA ALIAJ-CERAMICA
Trecerea intre scheletul metalic si placajul ceramic trebuie sa fie clar definita si
lustruita, fara sa acumuleze placa dentara, indeosebi in zona proximala, unde
accesul instrumentelor de igenizare este dificil. Pe cat posibil, unghiul dintre
colereta metalica de sustinere si ceramica trebuie sa fie de 90*.
stopul ocluzal nu se face la zona de trecere aliaj-ceramica ci trebuie realizat
exclusiv fie pe metal fie pe ceramica.
35.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. INDICATIILE SI
CONTRAINDICATIILE METODEI DE SUBSTITUIRE
INDICATII:
-LEZIUNI CARIOASE INTINSE
-DISCROMII, urmare a tratamentelor endodontice incorecte la care
tehnicile de albire nu dau rezultate, mai ales la dintii frontali
-ANOMALII DE POZITIE care nu beneficiaza de tratament ortodontic. Prin
modificarea angulatiei coronoradiculare, coroana artificiala poate fi integrata in
arcul frontal, imbunatatind aspectul fizionomic si raporturile ocluzale
-ANOMALII DE FORMA SI ANOMALII DE VOLUM care nu mai pot fi
corectate prin coroane de invelis, agregarea extracoronara fiind insuficienta
-DINTI ABRAZATI la care lungimea coroanei (sub 3mm) nu ofera conditii de
retentie si stabilitate unei coroane de invelis
-DINTI STALPI SCURTI cu tratament endodontic. Indicatia include si dintiii
vitali, la care in urma prepararii bontului pentru CM sau jacket din portelan,
deschiderea camerei pulpare este inevitabila
-PROTEZE SCHELETATE cand se indica fixarea pe un dinte a unui anumit
mijloc special de sprijin, mentinere si stabilitate
CONTRAINDICATII:
-retentie intraradiculara deficitara (imposibilitatea prepararii canalului
radicular conform cerintelor impuse de retentia intraradiculara)
-imposibilitatea protejarii structurilor dure restante
36.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. PARTICULARITATI
DE PREPARARE. CONSERVAREA TESUTURILOR DURE DENTARE
1.CONSERVAREA TESUTURILOR DURE DENTARE
prepararea dintelui incepepe intotdeauna cu pregatirea canalului cu un sacrificiu
minim de dentina pericanalara, deoarece largire axcesiva duce la perforatii
radiculare sau la diminuarea rezistentei radacinii si fracturare in momentul
cimentarii DCRului sau in timpul masticatiei. Canalul se va prepara cu un ac de
marime imediat superioara celui mai mare ac de canal care a actionat la nivelul
celor 2/3 coronare a canalului prin tehnica step-back.
2.PREPARAREA TESUTURILOR DURE RESTANTE
daca se doreste restaurarea diintelui cu un DCR turnat, trebuie sa recurgem la o
reducere suplimentara de substanta dura dentara pentru a obtine forma finala a
preparatiei coronare. Aceasta reducere incepe prin indepartarea tesuturilor
subminate. Extensia peretilor axiali ai restaurarii protetice unidentare spre apical
creste rezistenta ansamblului dinte-restaurare, prevenind fractura radiculara in
timpul desfasurarii functiilor ADM.
37.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. PARTICULARITATI
DE PREPARARE. FORMA DE RETENTIE
Retentia DCR in canalul radicular depinde de:
1.GEOMETRIA PREPARATIEI CANALULUI RADICULAR
DR cilindrice sunt mai retentive decat cele conice, iar DR insurubate sunt cele
mai retantive.
DR cilindrice sunt mai eficiente ca retentie doar in portiunea apicala a canalului,
majoritatea canalelor radiculare preparate fiind mai largi in portiunea coronara.
2.LUNGIMEA DISPOZITIVULUI RADICULAR
Retentia DR creste odata cu lungimea sa. In mod ideal, DR ar trebui sa fie cat mai
lung, fara a pune in oericol etanseitatea obturatiei apicale restante sau
integritatea radacinii. Cele mai multe pledeaza pentru mentinerea obturatiei
radiculare de 0,5mm, minim 3 mm in cazul unei coroane mari.
3.DIAMETRUL DR
Cresterea diametrului DR in scopul cresterii retentiei nu este recomandata,
deoarece submineaza rezistenta radacinii. Prognosticul global este bun daca
diametrul DR este maxim 1/3 din diametrul radacinii.
4.TEXTURA SUPRAFETEI DR
Un DR rugos filetat este mai retentiv decat unul cu suprafata neteda. DR conice
prevazute cu striatii orizontale sunt mai retentive decat cele netede.
5.CIMENTURI DE FIXARE
Cimenturile adezive au calitatea de a imbunatati performantele restaurarilor cu
DCR prin cresterea retentivitatii. Se indica recimentarea cu cimenturi adezive
pentru DCR dislocate.
Cimenturile pe baza de rasini au cele mai bune proprietati din punct de vedere al
retentiei, urmate de CIS, PCZ si FOZ pe ultimul loc.
In cazul molarilor distrusi, cu cuspizi lipsa, reconstituirile coronare se vor realiza
prin ancorare cu DR si reconstituire coronara prin metoda directa, care vor creste
retentia restauraii, plasandu-se in canalele radiculare cele mai largi ( cele distale la
molarii mandibulari si cele palatinale la cei maxilari)
 38.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. TEHNICI DIRECTE
Tehnicile directe de restaurare corono-radiculara presupun inserarea unuia sau
mai multor DR prefabricate si restaurarea coronara cu AA, cimenturi PCZ, CIS
(clasic sau modificat cu rasini), RDC sau compomeri si ormoceri. Agentii de
cimentare utilizati pentru fixarea DR pot fi RC, FOZ, PCZ sau CIS. In acest sens,
trebuie parcurse mai multe etape:
1.DEZOBTURAREA CANALULUI RADICULAR cu ace plugger incalzite sau
instrumentar rotativ +/- agenti chimici. Se utilizeaza un instrument cu varf de
siguranta cum ar fi frezele de canal Peeso-Reamers sau Gates-Glidden.
2.ALEGEREA TIPULUI DE DR PREFABRICAT
grosimea DR nu trebuie sa depaseasca 1/3 din diametrul radacinii, mentinand
astfel pereti radiculari de minim 1mm grosime. In alegerea diametrului DR este
foarte importanta cunoasterea dimensiunilor medii radiculare si tipului de
sectiune radiculara.
3.CALIBRAREA CANALULI RADICULAR. Prepararea se incepe cu frezele de
canal cu varf de siguranta si cu acele de canal, se continua cu prepararea
progresiva in adancime cu cate 2mm cu freza calibrata. In cazul DR insurubate
largirea canalului radicular este urmata de prefiletarea lui cu un dispozitiv special.
4.PREPARAREA STRUCTURII DENTARE CORONARE
se indeparteaza peretii subtiri si tesuturile subminate. Peretii coronari restanti
trebuie sa aiba cel putin 1mm grosime
5.RECONSTITUIREA CORONARA DIRECTA
Bontul coronar se realizeaza din AA sau RDC, dupa cimentarea intracanalara a DR.
39.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. TEHNICI
INDIRECTE
Tehnica indirecta presupune confectionarea machetei DCR in laborator.
Amprenta se poate lua cu un elastomer de sinteza daca se utilizeaza o tija de
sarma pentru sustinerea materialului de amprenta. Se pensuleaza axul de sarma
cu un adeziv folosit oentru lingurile de amprenta fara retentii. Se vaselineaza
canalul pentru a facilita indepartarea amprentei, evitand si distorsiunile.
Introducerea materialului de amprenta la nivelul preparatiei radiculare se va face
cu cel mai gros ac Lentullo care se adapteaza in canal. Ulterior se plaseaza tija de
sarma pe toata lungimea preparatiei radiculare, se injecteaza material de
amprenta in jurul sau si se introduce lingura de amprenta ca suport. Se toarna
modelul. Macheta se realizeaza in laborator.
Realizarea machetei dispozitivului coronar pentru dintii pluriradiculari:
-macheta se realizeaza dupa tehnica cunoscuta
-in jurul DR se va realiza o parte din macheta de ceara a DC
-se indeparteaza pragurile din vecinatatea celorlalte DR, se ambaleaza si
se toarna.
-in jurul fiecarui DR ramas se elaboreaza cate o portiune din macheta de
ceara a DC, se ambaleaza si se toarna
 - machete DCR e completata cu machete conului de turnare la captul incizal sau
ocluzal
- pe una din fetele DR se va sapa un sant pentru refluarea cimentului
aparitia cimenturilor adezive a simplificat procedeul de cimentare

41.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA CORONARA. COROANA DE

40.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. TEHNICI SUBSTITUTIE
SEMIDIRECTE Coroana de substitutie este o restaurare protetica unidentara formata din DR,
Cuprinde 3 etape: prevazut cu placuta, inel si DC sub forma de caseta sau semicaseta. Cele doua
1. Prepararea canalului radicular componente se toarna impreuna sau separat din aliaje rigide care confera
-pt indepartarea conului de gutaperca si largirea canalului radicular cu frezele Pesso rezistenta mecanica. Se folosesc aliaje de Au cu Pt-Ir rigide si greu de prelucrat.
(varf inactiv) DC este prevazut cu o caseta in care se aplica o componenta fizionomica de RA,
-diametrul canalului radicular preparat nu va depasi 1/3 din diametrul radacinii la RDC sau ceramica.
nivelul smalt-cement Suprafata de sectiune va fi preparata in doua planuri care formeaza intre ele un
-grosimea peretilor radiculari in jumatatea apicala va fi de minim1 mm. unghi diedru, urmarindu-se imbunatatirea sprijinului, retentiei si rezistentei fara
2. Confectionarea machetei din: prejudiciera aspectului fizionomic.
a) RA: - se adapteaza o tija din plastic in canal pana la capatul apical al preparatiei si Peretii axiali trebuie sa realizeze incercuirea de protectie a bontului fara sa lezeze
se cresteaza pe ea un V pt fata V (pt reorientare) parodontiul marginal. Peretii trebuie sa fie paraleli intre ei, rezultand un bont de
- izolarea canalului – cu ajutorul unei mese imbibate in ulei de
forma cilindrica (tronconica in caz de restaurari plurale).
parafina/vaselina se infasoara freza Pesso
Prepararea canalului radicular se face la fel ca la DR turnate.
- se prepara RA (fluida/smantanoasa)
Finisarea bontului radicular: se infunda peretele vestibular cu 0,5mm subgingival,
- se umple cat mai bine canalul radicular cu RA
-se umecteaza tija de plastic cu monomer si se introduce complet in canal pentru a masca inelul metalic si versantul vestibular se va concaviza pentru
- cand rasina acrilica se intareste usor si ajunge la consistent la care isi imbunatatire aspectului fizionomic.
pastreaza memoria elastic, se mobilizeaza
- dupa polimerizarea rasinii in portiunea radiculara, se revaselinizeaza canalul,
se repozitioneaza DR in canal si se adauga RA pt realizarea bontului coronar
b) Ceara: - se foloseste ceara albastra – pt incrustatii
- tehnica – similara cu cea folosita la RA, dar mai dificila, cere mai
multa dexteritate si e supusa mai multor erori
c) Mase termoplastice: - se adapteaza tija de plastic in canal. Se scurteaza tija pana
cand depaseste cu 1,5 – 2 mm “linia de demarcatie” a
preparatiei coronare
- se lubrefiaza canalul
- se incalzeste masa termoplastica in apa calda
- se aplica o mica cantitate de rasina termoplastica calda pe
capatul apical al tijei, a.i. sa acopere 2/3 din lungimea viitoarei
machete a canalului DR
- se insera complet tija in canal, se mobilizeaza dupa 5-10
sec si apoi se repozitioneaza
3. Finisarea si cimentarea DCR
 42.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. COROANA DE
SUBSTITUTIE SAU DISPOZITIV CORONO-RADICULAR?
Spre deosebire de coroana de substitutie monobloc, substitutia coronara realizata
printr-o coroana de invelis pe un DCR poate fi considerata o coroana de
substitutie din doua parti.
Sistemul DCR asociat cu o coroana de invelis ofera mai multe avantaje fata de
coroana de substitutie:
-DCR este distinct de restaurarea finala. Coroana este confectionata,
adaptata si cimentata pe bontul artificial la fel ca pe un bont preparat la nivelul
unui dinte
-Adaptarea marginala a lucrarii nu este conditionata de adaptarea DR.
-Restaurarea finala va fi adaptata pe un bont conform necesitatilor clinice
-In cazul cand dintele depulpat este folosit ca stalp de punte, axul
intraradicular de insertie nu trebuie paralelizat cu axul de insertie al celorlati dinti
stalpi. Se evita astfel coroane de substitutie care sunt prea scurte.
-Dispozitivul coronoradicular poate fi confectionat astfel incat sa fie
pastrate tesuturile dure sanatoase
-Se pot folosi atat DR turnate cat si DR prefabricate
-Restaurarea protetica unidentara poate fi inlocuita la nevoie fara ca DR
sa fie afectat
---Coroana de substitutie reconstituie dintele iar DCR reconstituie bontul---
43.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. ESECURI CLINICE
Dupa anumite cercetari s-a constatat rata de esec mai crescuta la:
- barbati
- pacienti varstnici – de 3x mai mare decat la tineri
- maxilar- 3xfata de mandibula
- PPF agregate pe stalpi restaurati cu DCR
- extensii distale
O coroana de substitutie e solicitata intocmai ca dintele natural.
Solicitarile masticatorii se descompun intr-o:
- componenta vertical – CV
- una orizontala – CO
- una de torsiune – T.
Ponderea mare a solicitarilor se concentreaza in 1/3 cervicala a radacinii;
Componenta verticala a fortelor masticatorii actioneaza asupra coroanelor de
substitutie, iar DR pot provoca fracture radiculare. De aceea DR trebuie sa fie
intim adaptate la bonturile radiculare, contactul in suprafata fiind necesar pt
preluarea fortelor masticatorii de catre dinte.
Fortele orizontare tind sa scoata DR ca pe un cui din perete cu tendinta la fractura
a peretelui V al radacinii.
Prepararea in “acoperis de casa” si incercuirea orala impiedica apariatia fortelor
de incovoiere si a fracturilor cominutive.
Microinfiltratiile prezente de-a lungul obturatilor radiculare si a DR cimentate pot
duce la o rata crescuta a esecurilor.
Obturatia radiculara apicala a celor 4 mm ramasa in urma prepararii spatiului pt
DR prezinta insa microinfiltratie semnificativ mai mare decat obturatia radiculara
complete.
 GRUPA 3
1.FUNCTIILE PROTEZELOR FIXE
Cele mai importante functii pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza fixa sunt,
dupa Korber, urmatoarele:
-transmiterea fiziologica a fortelor masticatorii din punct de vedere al
intensitatii si sensului
-adaptarea reliefului ocluzal conform suprafetelor ocluzale ale antagonistilor
-lipsa prematuritatilor statice si interferentelor in dinamica mandibulara
-sa participe la realizarea stopurilor ocluzale multiple, simetrice, simultane
concomitent si impreuna cu restul dintilor naturali daca este cazul
-sa participe la protectia parodontiului marginal si facilitarea autocuratirii prin
design-ul si calitatea suprafetelor lor
-sa contribuie la sectionarea si triturarea eficienta a alimentelor in cursul
masticatiei
-sa contribuie la mentinerea DVO
-sa contribuie la mentinerea curburii arcadelor unde se insera sau pe care le
reconstituie
-sa refaca aspectul fizionomic
-sa nu perturbe oprirea miscarii terminale a mandibulei pe parcursul efectuarii
contactelor dento-dentare
2.CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE UNITARE DUPA TIPUL DE AGREGARE
1.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE CORONARA:
a.intracoronara (inlay)
b.extracoronara -partiala (fatete, coroane partiale, elemente de
agregare adezive)
-totala (coroane de invelis)
c.intra-extracoronara (onlay)
2.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE RADICULARA: coroane de substitutie, DCR-
uri realizate in laborator (agregarea se face la nivelul canalului radicular si a
suprafetei radiculare)
3.PROTEZE UNIDENTARE CU AGREGARE MIXTA CORONO-RADICULARA; cand se
poate pastra o parte a coroanei dentare, piesele protetice se pot agrega in canalul
radicular (pinlay) sau partial la segmentul pastrat din coroana dentara (pinledge)
4.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE ADEZIVA (colaje) fatetele vestibulare.
Presupun sacrificii demtare minime, in grosimea smaltului
5.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE IMPLANTARA sunt de obicei coroane de
invelis mixte, integral ceramice sau din materiale compozite care se agrega la
stalpii implantari
 3.CLASIFICAREA PROTEZELOR DUPA TEHNOLOGIILE DE REALIZARE
1.TEHNOLOGII TRADITIONALE -ambutisare
-turnare 4.CLASIFICAREA PROTEZELOR PARTIALE FIXE DUPA MATERIAL
-coacere (arderi succesive) -metalice
-polimerizare liniara -la rece -polimerice (acrilat, compozit)
-la cald -materiale compozite
-la cald si presiune -integral ceramice
-la rece si la cald -metalo-ceramice
-metalo-polimerice (acrilice)
2.TEHNOLOGII MODERNE -polimerizare reticulara-la cald si presiune -metalo-compozite
-curenti de aer cald
-fotochimica
-galvanizare
-sinterizare
-electroeroziune
-sonoeroziune
-frezare computerizata CAD/CAM
-frezare prin copiere exclusiv mecanica
-injectare (presare)

5.DIAGNOSTICUL. DATE ANAMNESTICE
Anamneza reprezinta istoricul medical al pacientului
Cele mai importante sunt:
a.Afecţiuni infecţioase: Hepatită B, SIDA (poate avertiza medicul in legatura
cu necesitatea unor masuri de protectie)
b.Afecţiuni ce contraindică terapia protetică fixă
psihoze acute, infarct miocardic recent, astm bronşic ce nu au medicaţia
asupra lor
bolnavi neoplazici în perioada de iradiere
c.Afectiuni ce necesita temporizarea terapiei protetice
sarcina
IM acut, bradicardii, tahicardii severe
IRC cu HTA, hemodializaţi cronic cu terapie anticoagulantă – se intrerupe
terapia anticoagulanta cu 24h inainte de tratament, care nu se va efectua
niciodata dupa hemodializa
d.Afecţiuni ce necesită măsuri de protecţie speciale pt medic
hepatită B
SIDA
e.Afecţiuni ce necesită un tratament special pt pacient
protezaţii valvular – li se administreaza terapie anticoagulanta
pacienţii cu HTA – necesita amanarea tratamentului pana cand tensiunea este
controlata
epilepticii – evitarea sedintelor lungi si solicitante, controlul anxietatii
diabeticii – predispusi la boli parodontale cu evolutie acuta sau la formarea de
abcese
f.Alergii la produse medicamentoase, materiale dentare
g.medicaţie curentă
h.xerostomia – susceptibilitate crescuta la carie
i.antibiotice -dau cel mai frecvent reactii alergice
Discutia planului de tratament in conformitate cu statusul clinic, pentru a
preveni o supraevaluare din punct de vedere estetic si functional a
rezultatelor. I se va preciza scopul si necesitatea instituirii tratamentului,
alegerea materialului din care se confectioneaza restaurarea, precum si
costul final.
6.DIAGNOSTICUL. EXAMENUL MODELELOR. EXAMENUL RADIOLOGIC
Examenul modelelor este o etapa obligatorie in majoritatea terapiilor de
restaurare protetica fixa. Modelul de studiu reprezinta si un document medico-
juridic. Ele se confectioneaza in laborator din gipsuri dure care redau cu fidelitate
detalii de finete. Soclurile modelelor sunt paralele cu planul de ocluzie.pentru ca
rezultatele examenului modelelor de studiu sa fie optime, acestea vor fi montate
in simulatoare partial programabile cu ajutorul unui arc facial si inregistrarile
ocluziei si a miscarilor de lateralitate.
Pe un model de studiu se face analiza formei arcadelor dentare, dinti restanti,
brese edentate. Analiza se va face dinspre ocluzal, vestibular si oral. Se va face o
analiza individuala in usoara dezangrenare, in angrenaj static si dinamic.
Investigarea radiologica este indispensabila in cursul realizarii unei reconstituiri
protetice fixe si se pot solicita atat radiografii endoorale cat si extraorale de tipul
ortopantomografiei (OPT).
Pe ortopantomograma se urmaresc particularitatile ambelor arcade de la o ATM la
alta, prezenta dintilor supranumerari, a dintilor inclusi, topografia proceselor
carioase, prezenta unor chiste, rapoartele apexurilor cu formatiunile cavitare sau
nervoase.
Pe filmele mici endoorale se urmareste dispozitia spatiului periodontal si prezenta
rezorbtiei radiculare.
 ocluda

3. Conformatoarele din acetat de celuloza

- sunt folosite pt reconstituiri provizorii din RA sau RDC
- conformatoarele se gauresc cu o sonda dinspre inauntru spre
inafara pt a nu se crea lipsa de substanta in material

CAP.13. RESTAURAREA PROVIZORIE IN PROTEZAREA FIXA

7.CONFORMATOARELE DESTINATE OBTINERII RESTAURARILOR PROVIZORII PRIN 8.ETAPE IN REALIZAREA RESTAURARILOR PROVIZORII PRIN TEHNICA DIRECTA
TEHNICA DIRECTA Realizarea RPP prin tehnica directa presupune necesitatea unui conformator.
Dezavantajele restaurarilor provizorii obtinute prin tehnica directa: Pentru restaurarile unidentare conformatorul poate fi din acetat de celuloza, iar
-potential crescut de traumatizare a tesuturilor bucale in timpul polimerizarii pentru restaurarile pluridentare se obtine prin ampprenta campului protetic
rasinii inainte de prepararea bonturilor. Pentru o mai buna adaptare a restaurarii
-degajarea de caldura uneori chiar peste 70*C provizorii este indicata realizarea unui sant de refulare.
-adaptare marginala deficitara
Tehnica directa presupune folosirea unor rasini ce degaja o cantitate redusa de
Indicatiile utilizarii restaurarilor provizorii prin tehnica directa:
caldura, fara efecte noceive asupra organului pulpar si a tesuturilor moi adiacente.
-RPP unidentare
In cazul folosirii conformatoarelor din acetat de celuloza se pot utiliza gratie
-restaurarea provizorie a edentatiilor reduse
Exista mai multe tehnici de obtinere a RPP in cabinet, care difera in functie de materialul
transparentei acestora si rasini fotopolimerizabile sau rasini dual.
folosit pentru realizarea conformatorului. Polimerizarea rasinii este urmata de conformarea marginala si verificarea
Clasificarea conformatoarelor: industriale (prefabricate) si confectionate in cabinet. adaptarii protezei pe camp, finisare si fixare provizorie.
Conformatorul reproduce in negativ forma dintelui inainte ca acesta sa fie preparat, sau a
coroanei dintelui modificata cu ceara pe modelul de gips.
1. Conformatorul amprenta
- se poate obtine din orice material elastic de amprenta
- de obicei amprentarea se face in portamprenta cu hidrocoloid
ireversibil sau silicon (amprenta reprezinta conformatorul)
- dintre materialele elastice sunt preferate cele cu consistenta
crescuta (putty materials) pt ca nu necesita obligatori portamprenta,
pot fi rascroite usor in forma dorita si flexibilitatea lor faciliteaza
dislocarea restaurarii din conformator
- incapacitatea acestor materiale e a reproduce detaliile de finete
ale supraf nu constituie un dezavantaj major

2. Conformatoarele din folii termoplastice

- foliile se incalzesc si se adapteaza pe modelul din gips sub vid
sau sub presiunea aerului cand materialul este in stare plastica
- ele sunt confectionate din acetat de celuloza sau din propilena
- foliile din propilena au avantajul ca au peretii subtiri si
transparenti
- dupa ce conformatorul din material termoplastic se umple cu
rasina, se aplica pe dintele preparat si pacientul este invitat sa
 9.TEHNICA COMBINATA DE PROTEZARE PROVIZORIE
Tehnica presupune realizare unei RPP care are un perete initial foarte subtire
(RPP este confectionata in laborator, inainte de prepararea dintelui). RPP initiala
nu are adaptare perfecta la dintii preparati. Ea va fi captusita ulterior direct cu
rasina aditionala.
AVANTAJELE TEHNICII:
-timp mai redus de lucru in cabinet. Majoritatea manoperelor se
completeaza inainte de sosirea pacientului
-mai putina caldura generata in cavitatea bucala, comparativ cu tehnica
directa, deoarece cantitatea de rasina pentru captusire este mai mica
-contactul dintre monomerul rezidual si tesuturile moi este minim
Tehnica recunoaste ca prima etapa amprentarea in sedinta anterioara prepararii
bonturilor., urmata de aplicarea monomerului in amprenta pe peretii interni, in
strat subtire, iar cu ajutorul unui pulverizator se poate aplica polimerul care
absoarbe in totalitate monomerul.
Dupa prepararea bontului urmeaza verificarea adaptarii partii externe a RPP,
apoi aceasta este umpluta cu rasina si inserata pe campul protetic. Se asteapta
polimerizarea stratului intern al rasinii de umplutura, apoi restaurarea se
indeparteaza de pe campul protetic, se elimina excesele de la nivel marginal,
urmand finisarea si fixarea provizorie.
10.TEHNICA INDIRECTA DE PROTEZARE PROVIZORIE
RPP se confectioneaza in afara cavitatii bucale. Prima etapa este amprenta dintilor preparati si
a bresei edentate si se toarna modelul in laborator pe care se confectioneaza RPP.
AVANTAJELE TEHNICII:
-protectia dintilor preparati si a tesuturilor adiacente (nu exista monomer rezidual)
-protectia dintilor preparati fata de insultele mecanice din cursul polimerizarii
acrilatului
-adaptare marginala mai buna. Contactul permanent cu modelul limiteaza contractia
volumetrica din timpul polimerizarii
-prezinta mai putine riscuri pentru pacient
ETAPELE CLINICE
- dupa stabilirea culorii si prep dintiilor se alege o lingura de
amprenta pt hidrocoloidul ireversibil (alginat)
- largirea temporara a santului gingival si evidentierea zonei prep
terminale
- realiz amprentei cu hidrocoloid irev
- turnarea modelului de catre medic
ETAPELE DE LABORATOR
- se toarna modelul de gips
- dupa demularea amprentei se sectioneaza modelul astfel incat sa
se potriveasca conformatorul
- se izoleaza modelul
- dupa uscare se macheaza zona terminala cu un creion
- umplerea conformatorului cu rasina. Conformatorul umplui se
aplica pe model
- se separa conformatorul de rasina polimerizata
- se sectioneaza si se inlatura zona de model corespunzatoare
intermediarilor
- excesul de rasina se indeparteaza cu o freza de acrilat si cu un disc
de hartie
- conformarea zonei intermediarilor se face conform designului
propriu
- se finiseaza restaurarea provizorie cu puf imbimat cu pasta pt
finisat se spala si se usuca
Urmeaza verificarea adaptarii in cavitatea bucala
Se urmaresc ariile de contact proximal, conturul, defectele de supraf, adaptarea marginala si
ocluzala. Defectele se pot corecta prin aditie de rasina.
 CAP.15 AMPRENTA IN PROTETICA FIXA
12.PORTAMPRENTE. CONDITII IMPUSE IN SCOPUL UTILIZARII LOR
11.OBIECTIVELE AMPRENTEI IN PROTETICA FIXA
Portamprentele sunt suporturi rigide in care se aplica materialele de amprenta si
Obiectivele amprentei in protetica fixa sunt:
se insera pe campul protetic. Indiferent de scopul utilizarii lor, ele trebuie sa
-redarea fidela a preparatiei, referitor la forma, detalii si dimensiuni (cu
indeplineasca anumite conditii:
precadere limita cervicala)
-sa cuprinda tot campul protetic: pot fi prelungite la nevoie cu mase
-redarea fidela a limitei cervicale
termoplastice sau polimeri autopolimerizabili
-preluarea si redarea cu fidelitate maxima a rapoartelor preparatiei cu
-sa fie rigide: adica stabile la deformare. Lingurile din materiale
parodontiul marginal
fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale plastice
-redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini
autopolimerizabile, este bine sa se foloseasca dupa 24h
-inregistrarea si redarea corecta a relefului dintilor antagonisti
-sa asigure o grosime uniforma materialului de amprenta: 3-5mm in
-sa ofere posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai apropiat de
toate directiile, ca sa permita revenirea elastica a materialului
campul protetic
-sa retentioneze materialul de amprenta prin diferite sisteme mecanice
-sa prezinte maner, stopuri, puncte de reper pentru centrare corecta
-sa nu limiteze miscarile functionale ale partilor moi
 13.PORTAMPRENTE STANDARD IN PROTETICA FIXA
Portamorentele standard se confectioneaza industrial in 3 marimi pentru fiecare 14.PORTAMPRENTE INDIVIDUALE IN PROTETICA FIXA
arcada, din metale sau mase plastice. Mai exsita o categorie de linguri metalice MOD DE CONFECTIONARE:
placate cu lacuri de rasini epoxidice care se coloreaza diferit pentru delimitarea -pe baza unei amprente si a unui model preliminar in laboratorul de tehnica
marimilor si au culori ce corespund normelor ISO, iar sterilizarea nu depaseste dentara.
temperatura de 160*C. In lingura individuala materialul de amprenta e dispus in strat uniform si se
In protetica fixa, portamprentele standard se pot utiliza pentru amprentare cu contracta uniform, permitand obtinerea unei valori de marime uniforma a
alginat sau siliconi conventionali la tehnicile in doi timpi. Eventualele nepotriviri impresiunilor, fara deformari.
ale portamprentelor standard la campul protetic pot fi corectate cu materiale Perforatiile sunt cel mai important mecanism de retentie si adeziune ale lingurii
termoplastice sau chit. individuale.
Din punct de vedere al utilizarii lor, se impart in: Materialul din care se confectioneaza trebuie sa-i ofere stabilitate formei,
-sterilizabile modificari volumetrice reduse, rigiditate si rezistenta la coroziune-conditii
-de unica folosinta intrunite doar de RDC fotopolimerizabile.
Portamprentele sterilizate se pastreaza in cutii metalice care se pot inchide MATERIALE DIN CARE SE CONFECTIONEAZA:
etans. Portamprentele standard prezinta de cele mai multe ori sisteme de retentie -mase plastice: polistiren si placi de baza
si pot fi totale (pentru amprentarea arcadelor integre) sau partiale (pentru -materiale termoplastice
amprente segmentare) -mase termoformabile
-rasini acrilice (PMMA auto- si foarte rar termopolimerizabil)
-poliesteri si copoliesteri
-materiale compozite
ELEMENTE COMPONENTE: maner, 3 stopuri, baza.
PORTAMPRENTELE DIN MATERIALE FOTOPOLIMERIZABILE
-permit tehnicianului o modelare corecta fara a fi presat de timp
-se confectioneaza dintr-o pasta (pulbere + lichid) sau placi
-pasta se modeleaza in stare plastica, lingura mentinandu-se in contact cu
modelul pana la definitivarea reactiei de polimerizare
-pot fi utilizate imediat dupa finalizarea polimerizarii
-nu contin monomer rezidual
-inainte de confectionarea lingurii, trebuie eliminate zonele retentive de pe
model
-stratul superficial a carui polimerizare este inhibata de oxigen, se indeparteaza
cu diferite mijloace ce contin alcool
 15.MODALITATI DE PREZENTARE SI DEPUNERE A MATERIALELOR DE AMPRENTA
PE CAMPUL PROTETIC SI IN PORTAMPRENTE
La ora actuala exista diverse variante de dozare, omogenizare sidepunere a
materialelor de amprenta pe campul protetic si in linguri, ca de exemplu:
1.Dozare si omogenizare in bol de cauciuc sau pe bloc de hartie, urmand:
a.depunerea materialului direct in portamprenta (alginatele) utilizate pentru
amprentari preliminare sau a arcadelor antagoniste sau
b.depunerea prin intermediul unei seringi, pentru materialele cu vascozitate
redusa, a caror continut se exprima in santurile gingivale si pe preparatii
2.Dozarea componentelor in cartuse unite si omogenizarea in pistoale
pentru amprentare.
3.Predozare industriala si omogenizarea mecanica. Cu precadere
hidrocoloizii si polieterii se pot omogeniza si in capsule fixate in suporturi
adecvate ale unor vibromalaxoare sau se pot prepara in vacuum malaxoare pentru
obtinerea unui material omogen si fara incluziuni de aer. Polieterii beneficiaza de
o malaxare automata cu dispozitivul Pentamix al firmei 3M-ESPE, care permite
obtinerea unui material de amprenta omogen in cateva secunde, material care
poate fi incarcat ulterior fie in seringa fie in lingura.
Pentamix are un dispozitiv in care se amplaseaza cele doua cartuse cu baza (mare)
si catalizator (mic). Aparatul prezinta un orificiu prevazut cu un stut prin care cele
doua componente dozate si amestecate sunt incarcate in portamprente sau
seringi. Pentamix omogenizeaza si dozeaza trei categorii de polieteri: cu
vascozitate crescuta, medie si redusa si reduce pierderile de pana la 20%.
Vibrospatularea in vid pentru a preveni aparitia incluziunilor de aer este unul din
telurile cele mai importante ale tehnicilor actuale de amprentare.
16.AMPRENTA CU HIDROCOLOIZI IREVERSIBILI (ALGINATE)
Amprenta globala de tip monofazic cu o componenta (un singur material) se ia de
obicei cu o lingura standard.
INDICATII: -arcade antagoniste
-modele de studiu si documentare
-modele pentru realizarea portamprentelor
-coroane si punti (doar alginat de clasa A)
Alegerea portamprentei se face cu ajutorul unui compas cu care se masoara
distanta dintre cele doua puncte ectomolare (superior sau inferior dupa caz) care
precizeaza latimea maxima a celor doua arcade. Portamprenta va avea un gabarit
mai mare cu 3mm de fiecare parte, spatiu care va asigura grosimea materialului
de amprenta
TEHNICA DE AMPRENTARE:
-se prepara alginatul
-dozarea pulberii si apei se face cu ajutorul unor dozatoare anexate la
ambalajul produsului
-inainte de prelevarea pulberii, cutia se agita
-apa va fi la o temperatura de 20-22*c
-dupa inglobarea pulberii in apa se spatuleaza energic prin frecarea
amestecului de peretii bolului (1 min la priza normala, 35-45 sec la priza rapida)
-la final amestecul trebuie sa aiba consistenta cremoasa si aspect neted fara sa
se desprinda de pe spatula incarcata
-incarcarea lingurii standard trebuie sa se faca repede, mentinandu-se ulterior
ferm pe pozitie, fara compresiune, pana la priza finala
-insertia/dezinsertia din cavitatea orala se face cu o tehnica precisa. Initial se
intrerupe inchiderea marginala prin indepartarea buzei
-dupa indepartarea din cavitatea bucala, urmeaza spalarea si dezinfectarea
amprentei cu apa curenta de la robinet si preparate specifice.
-modelul este indicat sa se toarne imediat pentru ca modificarile dimensionale
apar repede si fidelitatea scade
-in cazul in care nu poate fi turnat imediat, se pastreaza in mediu umed (cutie
cu capac si servetele umezite)
-inainte de turnarea modelului este indicata pudrarea amprentei cu praf de
ghips cu scopul indepartarii impuritatilor si producerea unei neutralizari a
suprafetei amprentei. Astfel ionii de calciu din gips leaga portiunile din algiant care
nu au facut priza, transformandule in alginat de calciu. Neefectuarea aceste din seringa. Preparatiile sunt spalate cu apa calda prin clatire. Materialul este
manopere are drept consecinta aparitia unei suprafete neregulate si rugoase a depozitat abundent doar pe suprafetele ocluzale. Materialul relativ vascos din
modelului de gips. portamprenta va forta materialul mai fluid sa patrunda in zona suculara. Tehnica
poate fi aplicata doar cand preparatiile nu sunt de tip cavitar.
17.AMPRENTA CU HIDROCOLOIZI REVERSIBILI
Amprenta globala, de tip monofazic, se ia cu un singur material (hidrocoloid 18.AMPRENTA CU SILICONI DE CONDENSARE
reversibil) si necesita linguri speciale prevazute cu sistem de racire. Caracteristic siliconilor de condensare este stabilitatea dimensionala redusa
Hidrocoloizii reversibili sunt ambalati sub forma de gel semisolid in tuburi de datorita evaporarii alcoolului etilic sau metilic. De aceea modelele trebuie turnate
polietilena. cat mai repede (maxim 6h)
TEHNICA DE AMPRENTARE: MODUL DE PREZENTARE AL SILICONILOR DE CONDENSARE:
-se alege lingura cu ajutorul unui compas -chituri (putty)
-tuburile ce contin hidrocoloidul reversibil se depun in baia de lichefiere, iar -cu vascozitate crescuta (heavy bodied)
dupa 10-12 min in baia de depozitare -cu vascozitate medie (regular)
-stoperele adezive se insera in lingura, ele trebuie sa ia contact cu suprafetele -cu vascozitate redusa (fluide) pt tehnici de injectare
ocluzale ale dintilor nepreparati. VARIANTE DE AMPRENTARE CU SILICONII DE CONDENSARE:
-lingura se umple cu material prelevat din tubul aflat in baia de depozitare -cu o lingura standard cand se utilizeaza un silicon chitos (putty) si unul cu
vascozitate medie sau redusa
-concomitent cu depunerea materialului in lingura, intr-o seringa cu ac bont se
introduce un cartus cu hidrocoliod din baia de depozitare. -cu o lingura individuala cu un silicon de vascozitate medie prin tehnica de
-se exprima o cantitate de material prin ac pt a verifica curgerea acestuia spalare (wash tehnique) lavis sau de corectie
NECESARUL DE INSTRUMENTAR SI MATERIALE:
-lingura cu material se aplica pe CP, apoi se conecteaza tuburile la lingura si la
instalatia de racire a unit-ului. -portamprenta
-portamprenta cu material se mentin pe CP aprox 10 min cu sistemul de racire -silicon cu reactie de condensare vascozitate medie (baza si catalizator)
in functiune. -adeziv pentru portamprenta pe baza de polimetilsiloxan si etil silicat
-placa sau bloc de hartie cerata pentru amestecul componentelor
-portamprenta se indeparteaza cu o miscare rapida verticala
-spatula
-se verifica daca amprenta corespunde si se spala cu apa de la robinet, urmand
-seringa de incarcare cu canula detasabila
dezinfectia
TEHNICA DE AMPRENTARE IN LINGURA INDIVIDUALA
FACTORI CE POT GENERA DEFORMARI SAU LIPSURI ALE AMPRENTEI:
-lingura individuala se confectioneaza in prealabil pe baza unei amprente cu
-indepartarea lenta a amprentei de pe campul protetic
alginat
-dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins temperatura de 37*C
-exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii->acumulari de stress in -se verifica lingura in cavitatea bucala si se pensuleaza adeziv
structura materialul -se plaseaza firele de retractie in santul gingival
-intarzieri in turnarea modelului-apa se evapora, determinand contractia -se amesteca dozele corespunzatoare de material si se incarac seringa cu o
amprentei treime din silicon
-restul de material se depune in portamprenta individuala
-apa de racire prea rece determina o gelificare prea rapida a agar-agarului,
in special in zona de contact cu portamprenta, unde vor aparea concentrari de -se scot firele de retractie si se aplica materialul din seringa dinspre zona
stress sulculara
TEHNICA CAMPULUI UMED este o tehnica alternativa de aplicare a materialului -se plica pe CP portamprenta incarcata, mentinandu-se o presiune usoara timp
AMPRENTA HIDROALGINICA-amprenta globala monofazica cu doua materiale.
de 8 min Materialele pot fi ambalate in:
-dupa polimerizarea materialului se indeparteaza amprenta printr-o miscare - tuburi – pasta/pasta – omogenizarea se face pe blocuri de hartie cerata, cu spatula
rapida verticala - cartuse + pistol (omogenizarea) – fara incluziuni de aer si pierdere de
-se spala si se dezinfecteaza amprenta material
- mai costisitoare
-se amprenteaza antagonistii cu o lingura standard si alginat
- mai economica si exacta
-se inregistreaza ocluzia APLICATII ALE SISTEMULUI PENTA ---pag 851

19.AMPRENTA CU SILICONI DE ADITIE 20.AMPRENTA CU POLIETERI

Aceste materiale au stabilitate dimensionala buna, iar modelul poate fi turnat dupa
o saptamana de la luarea amprentei. Deoarece sunt hidrofobi in procesul de fabricatie
li se adauga sulfactanti care interfereaza cu substante utilizate in realizarea modelelor
prin galvanizare, materialul de amprenta devenind astfel sensibil la sulfuri.
NECESARUL DE INSTRUMENTAR SI MATERIALE:
-portamprenta individuala
-adeziv pentru portamprenta
-silicon de aditie (in diverse moduri de prezentare)
-o placa sau bloc de hartie pentru amestec
-spatula sau diferite tipuri de dispozitive de omogenizare, in functie de
produs
-seringa cu con demontabil
Polivinilsiloxanii pot fi utilizati atat cu tehnici cu lingura individuala cat si dublu
amestec.
Tehnica de amprenta in lingura individuala:
- e realizata cu un polivinilsiloxan de consistenta crescuta sau medie si un
polivinilsiloxan de consistenta redusa, ambalate in cartuse unite destinate urilizarii cu
ajutorul pistolului.
- portamprenta se pensuleaza cu un adeziv cu cel putin 15 min inainte de luarea
amprentei
- se armeaza cilindrul de malaxare la pistol cu cele 2 cartuse de material cu vascozitate
medie sau crescuta in pozitie
- firele de retractile se indeparteaza din zonele sulculare
- polivinilsiloxanul de consistenta redusa se injecteaza in santuri si pe preparatii
incepand cu zonele interproximale
- concomitent cu aceste manopere, asistenta incarca portamprenta cu materialul
siliconic de consistent medie sau crescuta, medicul preia portamprenta cu materialul
si o insera pe CP, mentinand-o cateva minute.
- amprenta se dezinsera intr-un singur ax (vertical) printr-o manopera ferma cu
degetele pe aripioarele portamprentei
- amprenta se spala la un jet de apa curent, se usuca si se inspecteaza, apoi se
dezinfecteaza
Una dintre particularitatile de prezentare ale acestor materiale este discrepanta
cantitativa intre baza si catalizator (8/1). Amprentele cu polieteri au stabilitate
dimensionala excelenta, iar acuratetea detaliilor se poate pastra si dupa o
saptamana de la amprentare. Polieterii sunt hidrofili de aceea vor evita contactul
cu apa. Pot de asemenea sa determine stari alergice datorita catalizatorului
aromatic sulfonat.
NECESARUL DE INSTRUMENTAR SI MATERIALE:
- polieteri (baza si accelerator) – diferite consistente
- portamprenta individuala
- adeziv pt polieteri
- placa sau bloc de hartie pentru amestec
- spatula
- prezenta unui dispozitiv Pentamix elimina dotarea cu spatula si bloc de hartie
- seringa cu varf (canula) demontabil
Tehnici de amprentare cu materiale de o singura consistenta sau 2 consistente:
- timp de priza mai rapid
- poramporenta se pensuleaza cu adezivul adecvat polieterilor
- se dozeaza si se omogenizeaza materialul si/sau materialul cu vascozitate redusa
- se incarca doar lingura sau lingura si seringa in functie de varianta adoptata
- se indeparteaza firele de retractile gingivala si se injecteaza rapid materialul de
vascozitate redusa.
- peste preparatii se aplica portamprenta cu material de consistenta crescuta sau
medie care se mentine pe camp 5 min.
-dupa polimerizarea materialului, portamprenta se indeparteaza de pe camp, se
elibereaza de secretii cu un spray de apa-aer, dupa care se usuca imediat.
- Se verifica si se dezinfecteaza.
-se ia amprenta arcadei antagoniste si se inregistreaza ocluzia, apoi se trimite in
laborator-> contraindicata turnarea imediata a modelului ( dar nu mai mult de 1
sapt.)

21.SISTEMUL PENTA AL FIRMEI ESPE
Sistemul penta al firmei ESPE foloseste aparatul Pentamix si cuprinde materiale de
amprenta apartinand unor clase diferite de compusi si aparatura necesara unei prelucrari
superioare a acestora in vederea obtinerii unor amprente mai fidele.
Dispenser-ul Garant – impreuna cu un pistol de impingere, canulele de omogenizare
Garant si duzele de aplicare Garant se pun la indemana. Inainte de aplicarea materialului se
verifica daca orificiile cartuselor sunt libere. Se monteaza canulele de omogenizare. Daca e
necesar, orificiul de evacuare al duzei aplicatoare poate fi marit prin scurtarea acestuia cu
bisturilul. Seringa cu elastomer Penta poate fi umpluta direct din canula de omogenizare.
Spatularea manuala:
- variantele de material destinate omogenizarii manuale se spatuleaza pe un bloc de hartie
cerata. Pe aceasta se aplica lungimi egale de pasta care se omogenizeaza prin intinderea
materialului pe o suprafata cat mai mare, in repetate randuri, pana cand amestecul prezinta o
culoare unitara.
- timpul maxim de spatulare – 45 sec.
- pasta nu se omogenizeaza prin miscari circulare existand pericolul formarii incluziunilor de aer
- dezinfectia amprentei trebuie realizata fara a modifica proprietatile (10 min)
- turnarea modelului imediat dupa dezinsertia amprentei = GRESEALA!!
- turnarea modelului dupa minim 30 min si maxim 2 saptamani
Alegerea lingurii de amprenta prezinta o importanta deosebita. Materialele de amprenta se
contracta concentric daca nu adera la lingura de amprenta. Consecinta acestui fenomen ar fi
micsorarea negativului, deci a modelului. Daca materialul de amprenta e fixat in lingura, are
tendinta de a se contracta excentric inspre aceasta, ceea ce duce la o crestere a negativului si
deci si a dimensiunilor viitorului model de lucru.
Cu cat grosimea stratului si cantitatea de amprenta sunt mai mari raportate la volumul CP, cu
atat mai mare va fi si volumul modelului.
Indicatiile sistemului PENTA:
- amprentarea intr-un timp – polieter → coroane si PPF, incrustatii, amprenta de fixare,
amprenta implantelor
- tehnica dublului amestec – polieter → coroane si PPF, incrustatii, amprenta functional
- tehnica dublului amestec – S. de aditie → coroane si PPF, incrustatii
- amprenta de corectie - S. de aditie → coroane si PPF, incrustatii
Curatirea instrumentelor si a aparaturii sistemului Penta:
- lingura de amprenta – reziduurile de adeziv – cu acetone/ solvent organic
- seringa pentru elastomeri- trebuie golita astfel incat sa nu existe reziduuri massive de material
in interior. se indeparteaza cu etanol
- dispenser-ul Grant – trebuie demontat
- manerul si pistonul se sterilizeaza individual sau cu detergent fara continut de solvent
puternici
- nu se utilizeaza dezinfectanti
- cartusul Penta – cartusele neumplute – cu o carpa moale sau cu un detergent bland
- aparatul Pentamix – cu o carpa moale, sau cu un detergent bland
- trebuie evitati solventii sau detergentii cu proprietati abrasive
22.CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE DIN RA
AUTOPOLIMERIZABILA
Pe coroanele dentare ale modelului se adapteaza folia de aluminiu. Se incalzeste
la flacara folia de ceara cu rol de mentinator de spatiu, pana la ramolirea
acesteia. Se pliaza in 2 si se plaseaza pe arcada cu preparatii de pe modelul de
studiu, iar cu degetele se modeleaza. Excesele de ceara care depasesc cu apx. 3
mm marginile cervical ale coroanelor dentare se indeparteaza.
Pentru ambele arcade lingurile vor avea forma de potcoava, fara a
cuprinde zona palatinala la modele maxilare superioare.
Asigurarea stopurilor centrice se face prin decuparea a 3 patratele de 3/3
mm (din folia de ceara), 2 in dreptul zonelor de sprijin si unul in zona marginilor
incizale care vor forma viitoarele stopuri ocluzale. Intre ceara si suprafetele
modelului de studiu se afla folia de aluminiu.
Prepararea pastei de acrilat se va face in godeu, iar cand nu mai este
lipicioasa se ruleaza sub forma de cilindru si se modeleaza cu degetele peste ceara
si folia de aliminiu.
Urmeaza modelarea aripioarelor laterale si manerului central. Cand
pasta s-a intarit dar e inca calda, se indeparteaza de pe model, de asemenea se
indeparteaza si folia de aluminiu precum si orice urma de ceara.
Dupa aceasta etapa este necesara verificarea adaptarii lingurii pe model si
finisarea. Se prelucreaza, se indeparteaza excesele si se lustruieste suprafata
exterioara. Finalizarea confectionarii lingurii cu cel putin 6 ore inaintea
amprentarii este de dorit, datorita contractiei de polimerizare. Lingura trebuie
ferita de mediul umed.
Inainte de a amprenta CP cu aprox. 15 min se face pensularea lingurii cu un
adeziv specific materialului de amprenta.
 23.CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE DIN RDC
FOTOPOLIMERIZABILA
Este o metoda mai nou aparuta odata cu utilizarea RDC in laboratoare si necesita
cuptoare de fotopolimerizare.
Tehnica de lucru se realizeaza dupa urmatorii pasi:
-model de studiu
-izolarea modelului cu mijloace obisnuite
-aplicarea materialului sub forma de pasta pe model
-asigurarea celor 3 stopuri ocluzale prin decuparea a 3 patratele de 3/3 mm
(din folia de ceara), 2 in dreptul zonelor de sprijin si unul in zona marginilor
incizale care vor forma viitoarele stopuri ocluzale
-modelarea aripioarelor laterale si manerului central
-fotopolimerizarea
-prelucrarea cu instrumentar rotativ adecvat
-verificarea adaptarii lingurii pe model si finisarea
-pensularea lingurii cu un adeziv specific materialului de amprenta
24.AMPRENTAREA PRIN TEHNICA DUBLULUI AMESTEC
Tehnica de amprentare denumita a dublului amestec este o amprenta globala
intr-un singur timp (monofazica), care utilizeaza elastomeri in consistente
diferite.
Tehnica vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade intregi. Dupa
indepartarea firelor de retractie, intr-o portamprenta standard se insera un
elastomer chitos peste care se depune acelasi elastomer de consistenta medie sau
fluida in varianta sandwich. In acelasi timp, cu o seringa se depune in santul
gongival si pe preparatii acelasi elastomer de consistenta medie sau fluida. Apoi
portamprenta se aplica pe campul protetic. Materialele de consistenta diferita din
aceeasi familie se leaga chimic intre ele.
Tehnica dublului amestec se preteaza pentru siliconi, tiocoli, polieteri sau
hidrocoloizi reversibili.
Avantajele acestei tehnici sunt legate de prizele concomitente a celor doua
componente, care unoiedica deformarea elastica a elastomerului chitos de catre
cel fluid; tensiunile interne fiind diminuate cu o exactitate marita.

25.AMPRENTAREA CANALELOR RADICULARE
Pentru realizarea unui DCR in vederea restaurarii unui dinte tratat endodontic,
amprenta se face prin tehnica directa sau indirecta.
1.Tehnica directa sau amprenta-macheta(parte componenta a tehnicii
semidirecte)
a.Tehnica directa cu RA autopolimerizabila
Se prelucreaza o tija din material plastic in asa fel incat sa patrunda pana la limita
apicala a prepararii. La extremitatea ocluzala se cresteaza putin, marcand fata
vestibulara pentru pozitionarea machetei in fazele urmatoare. Peretii canalului se
izoleaza cu vaselina cu ajutoru unei mese de canal. Intr-un godeu se prepara
acrilatul autopolimerizabil de consistenta smantanoasa. Acrilatul in stare plastica
se introduce in canalul radicular si se acopera suprafetele bizotate. Cand acrilatul a
ajuns la consistenta care-si pastreaza memoria elastica, macheta se mobilizeaza in
canal prin miscari de dute-vino, pt a fi siguri ca nu ramane incastrata in canal.
Dupa polimerizare se verifica fidelitatea amprentarii, continuitatea pana la apex.
Micile bule de aer se completeaza cu ceara. Se repune machete in canal pana la
polimerizarea finala.Dupa o noua izolare a peretilor canalului cu vaselina se
adapteaza dispozitivul din acrilat in canalul radicular si se modeleaza dintr-o masa
vascoasa de acrilat, portiunea coronara a machete, cu ajutorul degetelor. Dupa
polimerizare se face o prelucrare initiala extrabucal, apoi se definitiveaza forma
finala de bont.
b.Tehnica directa cu material termoplastic
- se efectueaza cu ajutorul unei tije de plastic ca support, aplicand masa
termoplastica incalzita pe capatul apical al tijei
- se insera complet tija in canal, se mobilizeaza dupa 5-10 sec si apoi se
repozitioneaza
- se examineaza existent golurilor, care se pot completa
c.Tehnica directa cu ceara
- se foloseste ceara albastra pentru incrustatii
- tehnica e similara cu cea folosita la acrilat, dar e mai greoaie, cere mai multa
dexteritate si e supusa mai multor surse de erori
2.Tehnica indirecta sau amprenta cu elastomer de sinteza si tija metalica
-se pensuleaza tija metalica cu un adeziv si se vaselineaza canalul in scopul
micsorarii distorsiunilor la indepartarea amprentei
- materialul de amprenta fluid se introduce la nivelul preparatiei radiculare cu
ajutorul celui mai gros ac Lentullo care se potriveste dimensiunilor canalului
-se plaseaza tija metalica pe toata lungimea preparatiei radiculare, se injecteaza
material de maprenta in jurul sau si se introduce lingura de amprenta ca support.
26.AMPRENTA DE CORECTARE, SPALARE
Amprenta de corectare este o tehnica in doi timpi care apeleaza la materiale in
consistente diferite (cauciucuri siliconate sau polieterice): unul cu vascozitate
mare-chit putty si altul cu vascozitate mica-fluid light body.
TEHNICA: Se incepe amprentarea folosind un material chitos si unul cu vascozitate
crescuta. Dupa priza si dezinfectia amprentei, cu ajutorul unui instrument special
de forma unei penite sau cu un bisturiu, se indeparteaza masa amprentei din
regiunile retentive pt a preveni instalarea deformarilor de tip plastic, remanente in
masa siliconului chitos.
In a 2-a faza, pe materialul de amprenta chitos se aplica materialul fluid,
amprenta reintroducandu-se pe CP. Etalarea santului gingival are loc intre cei 2
timpi. Astfel, materialul fluid, sustinut de cel chitos, patrunde in santul gingival,
inregistrand cu fidelitate zona cervicala a preparatiei.
Ideea de la care s-a pornit realizarea acestei tehnici este
complementaritatea celor 2 materiale siliconice, chitos si fluid. In timp ce
siliconul chitos prezinta ca avantaj o contractie volumetrica redusa, iar ca
dezavantaje fidelitate scazuta si faptul ca nu patrunde in santul gingival, siliconul
fluid prezinta avantajul patrunderii eficiente in santul gingival dar si dezavantajul
unei mari contractii volumetrice, in functie de tipul de reactie de priza.
Avem ca rezultat niste amprente foarte fidele, deoarece modificarile
dimensionale din portamprenta s-au produs cu precadere in primul timp de
amprentare. Deretentivizarea permite ca materialul fluid sa fie in strat foarte
subtire, ceea ce atrage dupa sine modificari dimensionale minime.

27.INREGISTRAREA (AMPRENTAREA) OCLUZIEI
Determinarea si inregistrarea ocluziei permite montarea modelelor intr-un
simulator al ADM. Amprenta ocluziei poate fi o etapa separata sau poate fi
inclusa in faza de amprentare propriu-zisa.
In general, in functie de particularitatile ocluzale ale fiecarui pacient, se pot
determina 3 pozitii:
-ocluzia de relatie centrica (corespunzatoare pozitiei de RC)
-ocluzia de intercuspidare maxima (corespunde PIM)
-ocluzia habituala (OH)
In general, in protetica fixa, grosimea materialului care inregistreaza ocluzia
trebuie sa fie de 1,5-2mm pentru a permite imprimarea reliefurilor dentare. Daca
grosimea materialului este prea mare sau acesta are o vascozitate crescuta, pot
aparea ghidaje fortate care sa compromita inregistrarea.
Materialele pentru inregistrarea ocluziei trebuie sa prezinte in faza initiala o
plasticitate mare si ulterior, in conditiile cavitatii bucale, sa devina rigid. Acest
material poate fi:
-ceara speciala de tip beautypink
-ceara cu adaos de pulberi metalice
-elastomeri de sinteza speciali pe baza de polieteri
-siliconi cu reactie de aditie
Tehnica de inregistrare a ocluziei de IM:
Se utilizeaza o cheie de ceara. La nivelul dintelui preparat se adapteaza un rulou
de ceara speciala de ocluzie, astfel incat sa umple spatiul intre bont si dintele
antagonist, atunci cand arcadele se afla in IM. Latimea V-O a acestui rulou trebuie
sa fie aproximativ egala cu latimea celui mai mare bont in sens M-D, ruloul de
ceara nu are voie sa se intinda pe dintii vecini nepreparati, deoarece ar putea
bloca ocluzia, cu aparitia unor inexactitati la montarea modelelor. In continuare,
ruloul de ceara predimensionat se ramoleste, se aplica pe dintele preparat si se
cere pacientului sa inchida in PIM. Se verifica daca pacientul a inchis corect, se
raceste ceara si cand aceasta a devenit rigida se indeparteaza din cavitatea bucala.
Cheia de ocluzie astfel obtinuta se raceste in continuare cu apa si va servi la
montarea corecta a modelelor in articulator.
Inregistrarea si reproducerea ORC atunci cand se doreste montarea modelelor in
simulator in scop diagnostic sau cand IM respectiv OH existenta a provocat
modificari patologice la nivelul ADM, se obtine prin amprentare, prin inregistrarea
grafica a RC sau cu ajutorul, atunci cand pe arcade nu mai exista suficiente perechi
de dinti antagonisti care sa mentina DVO.
28.DEZINFECTIA AMPRENTELOR TRADITIONALE
Deoarece exista riscul de infectie cu hepatita B al medicilor stomatologi si
posibilitatea transmiterii germenilor de la pacient la tehnicialul dentar, s-a
recurs la dezinfectia amprentelor dentare sub forma de dezinfectie externa si
autodezinfectare.
Dezinfectia externa se caracterizeaza prin obtinerea unei distrugeri a germenilor
prin actiune chimica si/sau fizica. Prin autodezinfectare, insusi materialul
amprentei este pregatit sa anihileze germenii contactati prin tratarea cu o
substanta abtiseptica. Dezavantajul este ca lingura de amprenta ramane
contaminata.
Sterilizarea materialelor de amprenta nu este deseori posibila deoarece cu
exceptia ghipsului, ele nu suporta sterilizarea termica. Sterilizarea prin radiatii se
foloseste doar in cazuri speciale si nu este potrivita pentru alginate. Sterilizarea cu
etilen oxid nu se foloseste pentru alginate datorita riscurilor igienice si ecologice.
Solutia de formaldehida poate provoca alergii si eczeme, dar si modificarea
alginatelor.
DEZAVANTAJELE DEZINFECTIEI PRIN IMERSIE:
-nu e indicata tuturor tipurilor de materiale
-nu se presupune clatirea inainte de dezinfectia propriu-zisa, impuritatile
ramanand pe amprenta, ceea ce poate duce la realizarea unor modele deficitare
din gips
-eficienta baii dezinfectante nu este constanta, depinzand de numarul
amprentelor dezinfectate si lungimea perioadei de folosire a aceleiasi bai
-riscul de depasire al timpului de actiune asupra amprentelor implica
posibilitatea aparitiei modificarilor dimensionale
Dezinfectarea prin pulverizare:
- se foloseste pentru diferite suprafete, amprente si materiale auxiliare, deoarece
necesita timp de doar 1 minut.
- procedura adaptata diferitelor conditii
- mentinerea designului amprentei (nu exista riscul deformarii amprentei)
- dezinfectare/curatare/uscare rapida (6 amprente in 12 minute)
dezinfectant economic si efficient, cu spectru larg de actiune.

CAP.16 MODELUL IN PROTETICA FIXA

29.MOMENTUL CONFECTIONARII MODELULUI 30.CLASIFICAREA MODELELOR IN PROTEZAREA FIXA DUPA MATERIALELE DIN
-La amprenta cu hidrocoloizi ireversibili, modelul trebuie turnat imediat CARE SUNT CONFECTIONATE SI DUPA CARACTERUL DE FIXITATE SAU
dupa spalarea amprentei. Demularea se face la o ora de la turnare dar duritatea POSIBILITATEA DE MOBILIZARE A BONTULUI
finala se atinge la 24h de la finalizarea turnarii modelului. A. Dupa materialele din care sunt confectionate:
-La amprentele din elastomeri de sinteza trebuie sa stea 30 min inainte 1. Gipsuri:
ca modelele sa fie turnate, deoarece aceste materiale au o contractie de priza - dure – clasa III
intarziata, care se incheie abia dupa 20-30 min. Inainte de a fi turnate, - extradure – clasa IV
amprentele din elastomeri de sinteza, care se transporta in laborator de la - cimenturi
distante mari, in diferite conditii de temperatura, trebuie bine racite, apoi 2.Metale:
depozitate 30 min la temperatura camerei, pentru a-si compensa contractia - depuse pe cale galvanica
termic dependenta. Doar amprentele din elastomeri de sinteza se pot pastra - aliaje usor fuzibile
uscate si depozitata la temperatura camerei. - aliaje topite si pulverizate
-Amprentele pe baza de siliconi de condensare pot astepta 48-72 ore - amalgame
pentru turnarea modelului 3. Polimeri:
-Amprentele pe baza de siliconi de aditie, sau polieteri pot astepta 7 - RA
respectiv 14 zile - poliuretanice
Inainte de turnarea modelului este necesar ca orice amprenta luata cu materiale - epoxidice cu adios de umpluturi anorganice
elastice sa fie uscata. - epiminice
4. Materiale compozite
5. Siliconi
B. Dupa caracterul de fixare sau posibilitatea de mobilizare a bontului:
- cu bonturi fixe
- cu bonturi mobilizabile
 32.MODELE DE STUDIU SI DIAGNOSTIC IN PROTETICA FIXA
31.CLASIFICAREA MODELELOR IN PROTEZAREA FIXA DUPA TEHNOLOGIA DE Scopul utilizarii lor este
REALIZARE SI DUPA DESTINATIA MODELULUI pentru studiul unor situatii clinice si pt stabilirea unui diagnostic pe baza datelor
A. Dupa tehnologia de realizare: culese in afara cavitatii bucale. Aceste modele permit observarea unor detaii pe
a) turnate – din gipsuri, mase plastic, aliaje usor fuzibile care nu le putem depista prin examen direct in cavitatea bucala.
b) indesate – cimenturi (FOZ, silicat), amalgam Este obligatorie turnarea a 2 modele si a cheii de ocluzie in RC. Exista cateva
c) galvanizate, pulverisate – din metale/aliaje etape si principia valabile pt majoritatea modelelor de studiu.
d) prin ardere de mase ceramic Tot in aceasta categorie se includ si modelele documentare, obtinute prin
depunerea unor gipsuri special in amprente luate, de obicei, in prima sedinta de
B. Dupa destinatia modelului: - document prezentare a pacientului, inainte de efectuarea oricarui tip de tratament. Ele sunt
- de studiu si diagnostic modele de orientare care surprind statusul dento-parodontal al arcadeor dentare.
-duplicat Modelele documentare sunt piese de referinta in viitoarele aprecieri ale
-de lucru (pt proteze unidentare, RPF) calitatii unor reconstituiri, dar au si valoare stiintifica, didactica si medico-legala.
 33.MODELUL DE LUCRU MONOBLOC (CU BONTURI FIXE)
Modelele cu bonturi fixe care se obtin prin depunerea in amprenta a gipsurilor
dure sau extradure sunt indicate pentru amprentele antagoniste si
confectionarea arcadelor antagoniste. Se numesc monobloc deoarece bonturile si
restul campului protetic fac corp comun cu soclul modelului.
Tehnica de realizare:
1.Pregatirea amprentei (se spala, dezinfecteaza, usuca)
2.Pregatirea pastei gipsului prin metoda saturarii progresive
3. Gipsul se toarna in amprenta pe masa vibratoare:
- la mandibula - dinspre marginea amprentei
- la maxilar - dinspre centrul amprentei (materialul patrunde in toate
detaliile, pana depasesc marginile care corespund fundurilor de sac)
4. Amprenta se ia de pe masa vibratoare si se depune pe un support timp de
aprox. 20-30 minute (cat dureaza priza gipsului).
5. Se creeaza cateva retentii in baza modelului.
6. Se prepara o noua pasta de gips, in general de acelasi tip cu precedetul ( in
cazuri exceptionale unul obisnuit).
7. Pasta se depune intr-un conformator, iar o cantitate mica se aplica peste
modelul din amprenta, dupa care se rastoarna amprenta peste conformator.
8. Dupa priza gipsului se demuleaza amprenta si se indeparteaza conformatorul,
apoi se finiseaza soclul modelului la aparatul de soclat.
9. Modelul se usuca in cuptor 30-60 min la 200.
10.Dupa priza, modelele se fixeaza in articulator.
34.MODELUL DE LUCRU CLASIC CU BONT MOBILIZABIL
E confectionat pe baza unor amprente luate cu inel de cupru. Tehnica implica 2 timpi:
A. Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar - MU)
Bontul mobolizabil poate fi realizat din diferite materiale: gipsuri dure, cimenturi (FOZ,
silicat, silicofosfat), polimeri (RA auto, materiale compozite) si amalgam ( Cu sau Ag).
1.Bontul mobilizabil din gipsuri dure:
- inelul de Cu se scoate sin amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau
hartie cerata de 2 cm latime.
- se prepara o pasta sin gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel, pan
ace se atinge marginea cofrajului
- dupa priza totala a gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea
radiculara a bontului pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva.Deasemeni,
se aplica un buton de ceara pe varful prelungirii.
2.Bontul mobilizabil din cimenturi:
-aceste materiale prezinta o serie de calitati: timp de priza scurt, fidelitate mare in
redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si duritate acceptabila.
- nu mai sunt utilizate decat f. rar ( cost crescut, fluiditate redusa, deshidratare urmata
de contractii si fisuri).
- cimenturile nu se utilizeaza decat in cazul amprentelor luate in inel de cupru.
3.Bontul mobilizabil din amalgame:
-se prefera amalgamul de Cu – sub forma unor pastille sau granule care se incalzesc
pana cand apar pe suprafata lor mici picaturi de mercur.
- se transfera intr-un mojar, unde prin frecarea cu un pistil aliajul devine plastic. Cu un
fuloar amalgamul se introduce in amprenta luata cu masa termoplastica in inel de Cu.
4.Bonturi mobilizabile din polimeri:
- rasinile epoxidice, epiminice, poliuretanice
- pt a ↑rezistenta li s-au adaugat UA (particule metalice, de sticla, ceramic,
borosilicate sau curat).
- legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare
- sunt livrate in diferite sisteme : pasta/lichid, lichid/lichid, pulbere/lichid si se depun
fara presiune in amprenta,
- se intaresc intr-un interval scurt de timp
- utilizarea lor se asociaza cu pinuri (dowel), eliminandu-se etapa de confectionare a
prelungirii radiculare a bontului mobil.
- grad de fidelitate crescut, duritate mare, manipulare usoara
B. Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini)
modelul unitar –realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de Cu
sau capa de transfer, impreuna cu care se repozitioneaza in amprenta de situatie exact
in pozitia initiala.

35.MODELE SECTIONATE CU PINURI DOWEL 36.MODELE SECTIONATE FARA PINURI

Pinurile (dowel – stift, pivot) = tije cilindro-conice care prezinta un cap retentive 1. Sistemul TRAY
ce se fixeaza in mijlocul bontului mobilizabil. -consta dintr-un conformator prefabricat realizat din material plastic transparent si care
Etapele realizarii unui model cu bont mobilizabil, prevazut cu pinuri: prezinta numeroase proeminente sub forma de lamele.
-pinurile se centreaza in impresiunile bonturilor din amprenta pana la 13 mm de - acestea prin turnarea solcului, vor determina aparitia a tot atatea reliefuri negative pe
marginea incizala sau se fixeaza in acesta in cazul pinurilor care prezinta o baza modelului
prelungire distantatoare. - la insertia si dezinsertia lodelului din conformator, reliefurile negative gliseaza pe
lamelele cu rol de pozitionare ale acestuia
- se pot utilizea 1 sau 2 pinuri pentru fiecare bont, iar daca exista mai multe
2. Sistemul Nu-Logic Ez TRAY
bonturi, pinurile trebuie sa fie paralele intre ele - aemanator sistemului TRAY classic, dar imbunatatit (se castiga timp in turnarea
- se depune un gips extradur in impresiunile amprentei, care nu va depasi modelului)
inaltimea marginilor amprentei cu mai mult de 3-4 mm. - prezinta sistem de retentionare dat de clavetele Nu-Logic si fereastra pozitionata central
- in timpul cat gipsul se gaseste in faza plastica se introduc pinurile in pozitia in conformatorul modelului TRAY classic, aceasta furnizand un plus de stabilitate si
anterior determinata. acuratete a pozitionarii bonturilor sectionate.
- dupa priza materialului se realizeaza un sant de ghidaj si se izoleaza suprafata Avantaje:
acestuia, iar pinurile se acopera cu un strat subtire de ceara - timp economisit
- se toarna soclul dintr-un gips dur, iar cu ajutorul unei panze de fierastrau se - economie de material de gips
sectioneaza mezial si distal fiecare bont pana la nivelul soclului. - absenta pinurilor
3. Modelul Zack
Soclul se incalzeste la o sursa de caldura, dupa care fiecare pin se repereaza si se
- placa soclu special conceputa pentru modelele confectionate din rasini epoxidice sau
luxeaza cu un instrument metalic. poliuretani.
Caracteristici:
- exclude pinurile
- poate fi utilizat de mai multe ori
- reduce timpul de lucru al tehnicianului
- exclude anexele si aparatele suplimentare
- bonturile mobie (MU) se adapteaza perfect in soclu in pozitia initiala
- modelul Zack din rasina epoxy – e stabil dimensional
- suprafata soclului care vine in contact cu modelul propriu-zis are oe sectiune o forma
zimtata, care permite insertia si dezinsertia bontului intr-o pozitie unica.
4. Acuu-Trac Precision Die System
- sistem rapid, economicos si foarte précis de real a modelelor cu bonturi mobilizabile
- se utilizeaza cu predilectie in elaborarea modelelor cu bont mobilizabil, in scopul
realizarii protezelor unidentare, puntilor si a rezolvarilor compozite
Componente:
- dispozitivul principal (suportul/conformatorul) cu bratele laterale
- placuta de baza
- mentinator de spatiu
5. Sistemul Crack-Wafer (modelul fractionat)
- sistem simplu si convenabil din punct de vedere al costurilor
- compus dintr-o baza de model prefabricata dintr-un gips de model de clasa a 4-a, care e
prevazut pe o parte cu o banda subtire sintetica fixate strans de aceasta
-partea opusa are o suprafata retentiva
37.MODELE SPECIALE DIN MATERIALE EXTREM DE DURE
Scopul final al acestui tip de duplicare este realizarea unor modele identice cu cele
de lucru, dar confectionate din materiale cu o rezistenta si densitate mult
superioare modelului initial. Deoarece modelul de lucru nu se poate turna sub
presiune datorita structurii si proprietatile materialelor de amprenta utilizate in
clinica, devine necesara obtinerea unei amprente cu proprietati speciale care sa
corespunda conditiilor de turnare a acestor modele.
Tehnologia ce consta in polimerizarea sub presiune a elastomerilor de
sinteza care amprenteaza modelul de lucru, presupune existenta unui aparat de
polimerizare sub presiune. Etape: (elastomeric de sinteza)
- izolarea si lubrefierea modelului de lucru
- prepararea elastomerului de consistenta chitoasa si aplicarea lui intr-o
portamprenta corespunzatoare
- prepararea si injectarea cu o seringa speciala a unui silicon fluid atat la nivelul
preparatiilor de pe modelul de lucru cat si pe suprafata siliconului chitos
- (tehnica de amprentare – similara tehnicii dulului amestec din cabinet)
- aplicarea centrata a portamprentei pe model
- ansamblul model/amprenta se introduce intr-un aparat in care se aplica pe
portamprenta o presiune de 2kg/ cm2
- dupa definitivarea prizei materialelor de amprenta, se demuleaza amprenta.
Suprafata acesteia este mult mai densa, mai omogena si mai exacta decat
cea a unei amprente similar realizata in cavitatea bucala. Tehnica de amprentare
este similara tehnicii dublului amestec din cabinet. Ulterior, pe baza acestei
amprentei se pot obtine modele prin electrodepunere de metale, injectare de
rasini epoxi poliuretani.
Pentru duplicarea oricaror ML se preferea HI, deoarece cei reversibili
necesita o tehnologie mai complicate si poate altera suprafata materialului din
care se confectioneaza modelul. Tehnica pe baza de amprente luate cu
hidrocoloizi ireversibili:
- se deretentivizeaza ML
- se izoleaza ML prin imersie timp de 2-3 minute intr-un bol cu apa si se lubrefiaza
- alegerea unei portamprente (prefeerabil metalica, cu perforatii)
- vibromalaxarea alginatului predozat, aplicarea pe model a portamprentei
incarcate cu materialul de amprentare
- introducerea intr-un aparat de polimerizare sub presiune (2,5 kg/cm2), in
absenta caldurii si apei, pe durata gelificarii
- dezinsertia amprentei
-confectionarea modelului duplicat din gips extradur vibropulsat sau preparat cu
un vacuum-malaxor.
38.SFATURI CU PRIVIRE LA MODELELE TRADITIONALE
Tehnologia si materialele noi necesita dotari special costisitoare care permit
realizarea unor proteze mult mai exacte. Indiferent de tehnologia si materialele
folosite, intre CP si model vor exista anumite diferente.
La ora actuala, sunt preferate modelele cu bonturi mobilizabile realizate din
materiale dure.
La modelele cu bonturi mobilizabile, expansiunea de priza a soclului poate
determina modificari de pozitie prin bascularea bonturilor. Aceste efecte nedorite
se pot reduce prin micsorarea expansiunii soclului si a stabilizarii modelului
propriu-zis astfel:
-modelul propriu-zis si soclul ar trebui confectionate din acelasi material
- modelul nu trebuie utilizat minim 24 h.
- sunt preferate pinurile duble cu teaca
In tehnologiile moderne este de preferat ca:
-gipsurile ar trebui malaxate in vacuum si turnate sub vibrare.
-pentru a diminua deteriorarea straturilor superficiale (ocluzale) ale bonturilor,
amprenta se separa de model dupa priza finala a materialului modelului.
Cu cat model se depoziteaza mai mult la temp. camerei, cresc
proprietatile de rezistenta ( valori maxime – dupa 7 zile la o temp. de 23 si
umiditate 50%).
Amprenta din material elastic trebuie uscata inainte de turnarea modelului.
 39.MODELUL AUXILIAR IN PROTETICA FIXA
Obtinerea aspectului fantei labiale este important in refacerea protetica a zonei 40.MODELUL VIRTUAL IN PROTETICA FIXA
frontale, deoarece permit vizibilitatea a frontalilor in pozitie relaxata a buzelor
sau gradul de dezgolire realizat de acestea in timpul unui suras sunt foarte
importante in obtinerea unui rezultat estetic cat mai natural si in protetica fixa.
Modelul buzelor se obtine din silicon de condensare. Peste modelul buzelor se
plica rujul pacientei. Model auxiliar se foloseste impreuna cu modelele
arcadelor dentare fiind facilitata determinarea formei si nuantei potrivite a
protezelor frontale la fiecare caz in parte.
Exista si variante computerizate ale buzelor si fantei labiale ce permit
vizualizarea tridimensionala a viitoarelor lucrari protetice in cavitatea bucala
virtuala, ce permit testarea vizibilitatii, iluminarii si culorii protezei.