UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
M.A.C.P.A.ANUL-II

REFERAT
BILANȚUL PRODUCȚIEI DE CAFEA

PROFESOR.

CONFERENȚIAR.DR.PĂNZARU RADU LUCIAN

MASTERAND.

IANCU.P.ALEXANDRU

CRAIOVA 2017

1
 CUPRINS

1.Importanța și avantajele economice…………pag.3

2.Date referitoare la indicatorii………………….pag.15
3.Concluzii………………………………………...pag.27
4.Bibliografie………………………………………pag.28

2
 1. Importanta si avantajele economice a cafelei

Originile cafelei s-ar afla într-o regiune a Etiopiei numită Koffe și apoi
introdusă în lumea arabă prin Egipt și Yemen, unde începe să se cultive
în scopuri comerciale.
În trecut cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile est-
africane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu
grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru
a avea mai multă energie în timpul luptelor.
Începând cu anul 1000, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafea
în chip de medicament. Boabele de cafea erau fierte și transformate într-
o băutură numită qahwa. Etiopienii obțineau un fel de vin din fructele de
cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate.
În secolul al XVI-lea, cafeaua se răspândește în Orientul
Mijlociu (Persia și Turcia).

Cafenea din Constantinopol în 1905

Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol în 1475, fiind
numit Kiva Han. Începând cu 1512, efectele stimulatoare ale cafelei au
determinat imamii conservatori din lumea arabă să interzică consumul
acesteia pentru musulmani. Cu toate acestea, prima cafenea a fost
deschisă la Damasc în 1530.
Logofătul Ioan Tăutu este considerat a fi fost primul băutor de cafea
din Moldova.
Din Orientul Mijlociu cafeaua s-a răspândit în India, Indonezia și
America, dar și în Italia, prin schimburile comerciale dintre negustorii
venețieni și cei din Africa de Nord și Egipt. Din Italia a fost introdusă în
restul Europei și acceptată pe scară largă după 1600 când Papa
Clement al VIII-lea a numit-o „băutură creștină”, în ciuda provenienței
sale. Prima cafenea din Europa a fost deschisă la Veneția în 1645.
În Marea Britanie cafeaua a fost adusă de către comercianții care
aduceau mărfuri din Turcia. Prima cafenea a fost deschisă la Londra în

3
1652 sub numele de Grand Cafe, iar cafeneaua Queens’s Lane
deschisă în Oxford în 1654, este în funcțiune și astăzi. Până în 1675
existau 3000 de cafenele în întreaga Anglie.
Prima cafenea (”cahvenea”) se deschide în București, la 1667,
proprietatea unui fost ienicer, Kara Hamie.
În 1672 se deschide prima cafenea la Paris, iar în Viena în 1683,
după Al doilea Asediu al Vienei purtat împotriva otomanilor.
Olandezii au fost primii care au importat cafeaua la nivel industrial și au
cultivat-o în coloniile lor din Java și Ceylon la sfârșitul secolului al XVII-
lea și sunt cei care au introdus-o în Japonia. Francezii încep cultivarea
cafelei în Martinica și Antile, englezii, spaniolii și portughezii în Asia și
America.
În anul 1727 cafeaua ajunge în Brazilia unde începe să fie cultivată pe
suprafețe din ce în ce mai mari, devinind în scurt timp una din
principalele resurse economice ale țării.
După anii 1700, cafeaua ajunge până în cele două Americi datorită unui
căpitan francez de infanterie care a adus cu el o mică plantă în lunga sa
călătorie peste Atlantic. La 1773 cafeaua este proclamată băutură
națională în Statele Unite ale Americii, devenind băutura preferată la
micul dejun.
În 1822, în Franța, este construit primul aparat pentru cafea espresso.
Este înființată de Grigore Capșa în 1891, celebra cafenea Capșa, care
devine spațiul cultural și politic al societății bucureștene.
Hills Bros, o companie americană cu sediul în San Francisco, începe în
anul 1900 ambalarea în pungi vacuum a cafelei prăjite și râșnite, în
detrimentul magazinelor de prăjire și râșnire a cafelei.
Prima cafea solubilă este obținută de David Strang în Noua Zeelandă în
anul 1890 și doi ani mai târziu de chimistul japonez Satori Kato.
În Italia Luigi Bezzera inventează aparatul de espresso în 1901, care
este perfecționat de Achilles Gaggia în 1946, obținând astfel
primul Cappuccino, denumit după asemănarea culorilor alb-negru cu
robele călugărilor din ordinul
Boabele de cafea prăjite înregistrează pierderi în greutate până la 16-
18 % datorită evaporării apei și descompunerii unor substanțe pe care le
conțin, componentele sunt modificate, precum și o creștere în volum a
boabelor de cafea, până la 25%.

4
 Soiuri
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri
industriale soiurile Arabica, Robusta, Liberica și Maragogype.
Arabica este cea mai apreciată și cultivată cafea. Se obține din
arborele coffea arabica originar din Etiopia și numără aproape 200 de
specii. Multe varietăți au luat naștere fie prin adaptarea la soluri diferite,
fie prin hibridare cum ar fi : Blue mountain în Jamaica, Moka cu gust
fructuos, Bourbon apărut în Insulele Mauritius, Java etc. Arabica este o
cafea cu mai puțină cofeină (0.8 și 1.4) %, apreciată datorită calităților
sale aromatice și fineții gustului.
Coffea arabica.
Robusta (Coffea canephora sau Coffea robusta) are un conținut ridicat
de cafeină (1,7 – 4%), un gust puternic și mai puțin aromatizat. Robusta
se evidențiază prin gustul tare, mai amar, mult mai pregnant ca la
cafeaua Arabica. Robusta este utilizată foarte mult în producția de cafea
solubilă (instant) și în gama de cafea espresso, precum și în amestec cu
Arabica pentru a sublinia aroma cafelei.
Liberica, originară din regiunea Monrovia, Liberia, este asemănătoare
cu Robusta, are de asemenea o creștere rapidă și poate rezista la
condiții climaterice nefavorabile. Se cultivă exclusiv în câmpiile
subtropicale ale Africii de Vest și Americii de Sud, unde umiditatea este
foarte mare și temperatura cuprinsă între 20 și 25 °C. Boabele sunt
adesea deformate, de dimensiune medie și culoare de la brună la
galbenă. Calitatea acestei specii de cafea este mediocră.
Maragogype. Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea
orașului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat
prin încrucișarea dintre arabica și liberica. Este cafeaua cu cele mai mari
boabe din lume, dimensiunile boabelor sunt de 2-3 ori mai mari. Cultura
sa este extrem de împrăștiată (Guatemala, Brazilia, Nicaragua, Mexic,
Columbia și Java), la o altitudine variind între 600 și 1000m. Boabele de
cafea ale acestui arbust sunt de culoare verzuie, de calitate superioară
și medie, iar cafeaua are un gust fin și parfumat.
Sfânta Elena numită și cafeaua lui Napoleon, deoarece a fost cafeaua
preferată a acestuia în perioada exilulul din această insulă. Această
cafea crește într-un sol vulcanic, cu utilizarea exclusivă a
îngrășămintelor naturale cum ar fi guano (excrementul de liliac).
Cafeaua are un gust deosebit, consistent și plăcut, cu tente florale de
citrice și caramel.
Panama Boquete Geisha este un soi care crește la altitudinea de 1.700
de metri, în apropierea vulcanului Baru din Panama. Datorită altitudinii,

5
această cafea are o savoare specială, o aromă ultrafină și aciditate
moderată.
Kopi Luwak sau „cafeaua milionarilor“ este o cafea recoltată din
insulele Java, Sumatra, Bali, Sulawesi, Filipine, Timorul de Est și din
unele zone din India. Boabele acestei cafele nu sunt culese direct de pe
plantă, ci numai după ce au fost ingerate și apoi eliminate parțial
digerate de un animal numit civetă de palmier (Paradoxurus
hermaphrodites). Acest animal are în tubul digestiv o enzimă cu
proprietatea de a reduce gustul amărui al cafelei.
Black Ivory este obținută din boabele de cafea înghițite, digerate și
eliminate pe cale naturală de către elefanți. Procedura de obținere a
cafelei este asemănătoare cu cea pentru fabricarea cafelei Kopi Luwak.
Prin acest proces cafeaua capătă un gust special, devine mai rafinată,
puțin mai amară, cu ușoară aromă de ciocolată, fructe, nuci, măceșe.
Această aromă se datorează faptului că boabele de cafea sunt digerate
odată cu banane, trestie de zahăr și alte elemente din hrana elefanților.
Black Ivory este considerată cea mai bună cafea, dar este foarte rară și
greu de găsit, prețul fiind chiar mai ridicat decât al cafelei Kopi
Luwak. Această cafea poate fi gustată doar în câteva hoteluri de 5 stele
din Tailanda, Maldive, Abu Dhabi și într-un singur local din S.U.A.

Sortarea boabelor de cafea în apă

Prelucrarea reprezintă o serie de procese la care urmează să fie supuse
boabele de cafea, cum ar fi procesarea, prăjirea și măcinarea. Există
două metode de procesare a boabelor de cafea, metoda umedă și
metoda uscată.

 Metoda umedă: Prin metoda umedă se obține cafeaua spălată.

Denumirea comercială a cafelei spălate este „milds”.
Fructele de cafea, sunt introduse în bazine speciale cu apă unde are loc
înlăturarea pulpei care înconjoară boabele.
Boabele de cafea sunt introduse apoi în tancuri speciale, unde în urma
unor procese de fermentare care durează 24-48 ore, sunt îndepărtate
învelișul pergamentos și pelicula argintie a boabelor de cafea, precum și
resturile de pulpă aderente. După fermentare, boabele de cafea sunt

6
spălate, uscate și introduse în instalații de decorticare , unde în final
boabele capătă un aspect lucios.
O parte importantă din cafeaua superioară este prelucrată prin metoda
umedă și provine în special din America Centrală (Guatemala, Costa
Rica, Columbia, Mexic) și Africa (Kenya și Tanganica).

Uscarea tradițională

 Metoda uscată: Prin metoda uscată se produce cafeaua naturală.

Această metodă constă în expunerea la soare a fructelor de cafea pe
suprafețe plane din beton, unde sunt lăsate timp de două sau trei
săptămâni și mișcate manual în mod constant. Pentru a proteja
fructele de intemperii în timpul nopții de temperaturi scăzute sau rouă,
acestea sunt strânse în grămezi și acoperite cu prelate.
După ce pulpa s-a uscat, fructele de cafea sunt trecute
în concasoare speciale, unde boabele sunt curățate de pulpă, de
membrana pergamentoasă, precum și de pelicula argintie care le
înconjoară. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe dimensiuni în
separatoare speciale.
După această prelucrare, boabele de cafea verde sunt ambalate în saci
de iută cu capacitatea de 45–90 kg. În comerțul cu cafea se consideră
pentru statistică o greutate medie de 60 kg pe sac.

Prăjitoare de cafea industriale

7
Prajirea denumită și torefiere (franceză: torrefaction) este un proces
termic ce transformă boabele de cafea verde în boabe de culoare maro
închis, aromate. Prăjirea determină modificări fizice ale boabelor de
cafea: greutatea este redusă cu 16%, se dublează în volum, sunt
eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substanțe care atribuie în
final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul și savoarea specifice.
Procesul de prăjire este supravegheat de degustători.
Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații
speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate
automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când
boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului
de mahon. Caând se atinge punctul de prăjire dorit, boabele de cafea
sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid răcite până la o
temperatură de 40-60 °C.
Răcirea se realizează cu aer circulant sau cu apă. Răcirea cu aer
durează mai mult și este mai costisitoare, dar prezintă avantajul că
boabele de cafea nu absorb apa. De asemenea, boabele sunt în
continuă mișcare și pot elibera temperatura încet, păstrîndu-și
majoritatea substanțelor aromatice.
Cafeaua prăjită nu poate fi stocată timp îndelungat, de aceea este
ambalată imediat în pachete sigilate, care previn pierderea aromei.
Se disting 4 metode de prăjire

 ușoară: culoarea boabelor este maro deschis; nu sunt uleioase la

suprafață pentru că procesul de prăjire nu este destul de lung pentru
ca uleiurile să rămână pe suprafața boabei de cafea; prăjirea ușoară
conferă boabelor o aromă mai blândă
 medie: culoarea boabelor este maro, puternic aromate și suprafața
este fără pete de ulei; acest gen de prăjire este cel mai preferat în
America de Nord, de unde și denumirea „prăjire americană”; prăjirea
medie produce o aromă bine definită și bogată
 medie-intensă: boabe de culoare închisă, cu o suprafață ușor
uleioasă, gust ușor amărui și aromă tare și distinctă
 intensă: boabele sunt lucioase de culoare închisă și un gust puternic
amărui; cu cât este mai intensă prăjirea, cu atât cafeaua e mai puțin
acidă și un conținut de cofeină mai scăzut; marea majoritate a
boabelor de cafea prăjită o formează, în prezent, cele închise la
culoare.
Măcinarea este ultima operație prin care cafeaua trebuie să
treacă înainte de a fi efectiv consumată. Măcinarea cafelei se face cu
o râșniță de cafea.

8
Gradul de măcinare necesar este determinat de modul de preparare a
cafelei deoarece gustul final al cafelei este influențat de timpul în care
apa și cafeaua sunt în contact direct. Cu cât timpul de pregătire al
cafelei este mai mic, cu atât cafeaua trebuie să fie mai fin macinată.
Astfel, în cazul în care se pregătește cafeaua cu o cafetieră, aceasta
trebuie măcinată mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa și
cafea este mai mare, în timp ce cafeaua pregatită la filtru, ibric sau cu un
expresor, trebuie să fie mai fin macinată, întrucât prepararea ei durează
în jur de 20 secunde

Tipuri de cafea

Cafea solubilă sau cafea instant, este un derivat obținut din boabe de
cafea zdrobite.
Cafeaua instant a fost obținută se pare, pentru prima dată în anul 1890
de către David Strang din Noua Zeelandă, cu ajutorul unui proces cu aer
uscat. Cafeau a fost comercializată sub marca Strang. Cafea instant a
mai fost obținută și în Japonia în anul 1910, de către chimistul Satori
Kato care a prezentat-o la Expoziția Pan-Americană din Buffolo, NY.
Firma Nestlé introduce propriul proces modern de producere al cafelei
instant în anul 1938. Începând cu anii 50’ cafeaua solubilă a devenit
ușor, dar sigur, un produs mult căutat de iubitorii de cafea.
În procesul de obținere a cafelei solubile are loc o infuzie a cafelei
măcinate cu apă fierbinte, ulterior aplicându-se un proces de extracție a
apei prin uscare. Aceasta se poate face prin înghețare sau pulverizare în
jet de aer fierbinte.
Tehnologia prin înghețare numită și liofilizare sau sublimare (engleză:
freeze drying), constă în înghețarea soluției de cafea la - 40 °C, ce
capătă aspect de pudră cristalizată. Aceasta este apoi introdusă în
camere de vid, unde apa se evaporă treptat, menținând aroma cafelei și
lăsând în urmă granule fine de cafea solubilă.

9
Prin pulverizare în jet de aer fierbinte (engleză: spray drying), soluția
de cafea este trecută printr-un jet continuu de aer fierbinte, astfel încât
se concentrează, obținându-se o pulbere fină de cafea solubilă.
Deși metoda pulverizării este mai accesibilă, adesea se preferă metoda
înghețării, deoarece produsul final este de mai bună calitate.
Printre cele mai cunoscute branduri de cafea instant sunt Nescafé,
International Roast, Folgers, Maxwell House, Starbucks VIA ș.a. În
S.U.A. cafeaua solubilă este consumată în proporție de numai 22%, în
timp ce în țările europene acest procent atinge chiar 88%.
Cafea decafeinizată
Cafeaua decafeinizată sau decofeinizată, numită și cafea
dietetică,[14] este obținută în urma unui proces industrial de extragere al
cafeinei din boabele verzi de cafea, în procentaj de 97-98%, numit
decofeinizare. Cafeina extrasă este utilizată în industria farmaceutică ca
tonic al sistemului nervos central.
Cafeaua decofeinizată reprezintă opțiunea de a consuma cafea fără a
beneficia de efectul stimulant al cofeinei. Calitatea cafelei decofeinizate
este aceeași cu cea a unei cafele clasice.
Procesul de decofeinizare a fost obținut pentru prima dată în Germania
în anul 1903 de Ludwig Roselius, un comerciant de cafea și brevetat
câțiva ani mai târziu. Cafeaua decofeinizată a fost comercializată sub
numele Kafee HAG, după firma acestuia Kaffee HAG (Kaffee Handels-
Aktien-Gesellschaft), în majoritatea țărilor din Europa. În Franța era
denumită Café Sanka și Sanka în S.U.A. În prezent HAG și Sanka sunt
deținute de Kraft Foods.
Se folosesc trei metode pentru a extrage cafeina din cafea:

 Folosirea unui solvent: Boabele de cafea crude sunt trecute în

prealabil într-o baie cu aburi, apoi se introduc într-un solvent. Sunt
folosite mai multe substanțe, printre care alcool, acetonă, clorură de
metilen, acetat de etil, benzen. În prezent se folosește predominant
acetatul de etil.
 Cu ajutorul dioxidului de carbon: Această metodă de decafeinizare
constă în folosirea dioxidului de carbon în formă lichidă pentru a
extrage cafeina din boabele de cafea. Avantajul acestei metode este
acela că păstrează caracteristicile cafelei, dar are dezavantajul de a fi
costisitoare.
 Folosirea de „apă elvețienă”: Metoda apei elvețiene a fost
descoperită și denumită astfel în 1930 după numele companiei
elvețiene Swiss Water Decaffeinated Coffee Company. Această

10
 metodă constă în introducerea cafelei crude în apă fierbinte.
Dezavantajul major al acestei metode este că sunt eliminate și
principalele substanțe conținute de cafea. În timp metoda s-a rafinat,
fiind folosită apă saturată cu substanțele ce dau gustul cafelei în
procesul de extracție a cafeinei; în felul acesta se poate păstra gustul
original al cafelei. În prezent mai există o singură instalație,
în Canada care utilizează această metodă

Metoda este foarte veche și este folosită încă în Turcia, Grecia, Arabia.
Pentru preparare, se folosesc tăvi speciale cu nisip încins și un mic vas
din cupru cu coadă lungă numit ibric, în care se adaugă cafea macinată
fin, peste apa fierbinte.
În Arabia, cafeaua se fierbe în mod tradițional, de trei ori. Procesul de
fierbere duce la dispariția aromelor mai delicate, păstrând doar gustul
pregnant. La o ceașcă de apă se adaugă două lingurițe de cafea
macinată. Ibricul se ia de pe foc cand începe să fiarbă, procesul se
repetă de trei ori, după care se toarnă în cești. Plăcerea de a servi
cafeaua, este un proces de durată și devine un adevărat ritual.
Espresso

 Cafea espresso
Espresso este o modalitate de preparare a cafelei prin turnarea sub
presiune a apei fierbinți peste cafeaua măcinată, rezultatul fiind o cafea
tare și amăruie. Numele provine de la timpul rapid (expres) de pregătire
a băuturii. Espresso-urile sunt preparate cu un aparat special numit
espressor.
Au fost create o multitudine de băuturi espresso pe bază de cafea
folosind o gamă largă de ingrediente sau urmând diverse proceduri de
preparare:

 Caffè Americano - espresso cu o cantitate mare de apă caldă

adăugată, pregătit în proporție de 1/3 cafea și 2/3 apă fiartă. Prin
Americano este definită de multe ori cafeaua preparată în filtrele de
cafea.

11
 Café au lait - (cafea cu lapte), specific franțuzească, este un
espresso cu lapte fierbinte.
 Cappuccino - cremoasă, cu gust de cafea, este pregătită din cafea
espresso și o cantitate de lapte spumat (proporția este de 1:5).
Există, de asemenea, versiuni cu gheață sau frișcă.
 Mocca - realizată din cafea espresso și ciocolată.
 Ristretto - Variantă de espresso, extrem de tare, mult mai
condensată și mai densă, pentru care se folosește jumătate din
cantitatea de apă

Importanța economica
În prezent cafeaua este consumată aproape în fiecare țară, fiind
o marfă deosebit de importantă atât pentru producători, cât și
pentru consumatori.
Pe piața mondială cafeaua se situează pe locul doi, după petrol, în
privința importanței economice și alături de oțel și cereale,
printre materiile prime de export cele mai valoroase, situația economică
a multor țări producătoare de cafea depinzând aproape în întregime de
exportul acesteia. Cele mai importante piețe de negociat ale cafelei se
află la New York și Londra. Prețul cafelei diferă mult, în funcție de cerere
și ofertă și este în mod continuu influențat de factori cum ar fi
modificările de climă, evenimente politice, calitate, volumul producției de
cafea.
Producția mondială din 2015

Repartiția geografică a diferitelor culturi de cafea:

(r - robusta, a - arabica, m - robusta & arabica).

12
Plantație de cafea columbiană, Departamentul Quindio, Columbia
Producția mondială anuală atinge peste 7 milioane tone anual. În
2015, Brazilia era producătorul cel mai mare cu 2,179 mil. tone boabe de
cafea verde, ce reprezintă circa 28,2 % din producția mondială. O treime
din producția braziliană a fost consumată în America de Sud

Consumul de cafea
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial. În
anul 2014, statisticile arătau că, în lume, se serveau aproximativ 1,4
miliarde de căni de cafea pe zi.
Consumatorii cei mai importanți
sunt: SUA, Germania, Franța, Japonia și Italia.
Finlandezii consumă anual 12,2 kilograme de cafea de persoană,
danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme,
germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme iar
brazilienii 4,7 kilograme.
În România, consumul de cafea este de circa 2 kg pe cap de locuitor în
fiecare an, ceva mai puțin decât media europeană de 3 kg pe cap de
locuitori.
Efecte pozitive

 Substanțele antioxidante din cafea (vitamina B, C,

E, carotenul, lipidele), protejează celulele renale de radicalii de oxigen
cancerigen, în comparație cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi
acest efect. După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia, din
100 000 de persoane care au consumat cafea, 214 s-au îmbolnăvit și
au murit de cancer renal, în comparație cu neconsumatorii de cafea,
dintre care au murit de cancer 514 persoane. Rezultate
asemănătoare s-au obținut în Ottawa la femeile cu tendință de cancer
la sân. Un alt studiu făcut de National Health and Examination
Survey Nutrition publicat în anul 2005, arată că la cei care consumă
cel puțin două căni de cafea zilnic se reduce incidența bolillor cronice
de ficat, care sunt frecvente la alcoolici sau persoane

13
 supraponderale. Prin efectul cofeinei incidența bolii se reduce. Se
presupune un efect pozitiv și în boala Parkinson sau Alzheimer.
 Cafeaua este o băutură care nu conține calorii și contribuie la
completarea necesarului de
substanțe minerale ca fier, potasiu, magneziu și mangan. De
asemenea, cafeaua este un furnizor important de vitamine cum ar
fi niacina, o vitamină din grupul B, care este răspunzătoare de aportul
de energie, riboflavină, acid pantotenic, vitamina E, vitamina
C și vitamina B6.
 Stimulează pozitiv metabolismul prin efectului termogenic, o stimulare
de a arde grăsimile din corp, datorită cafeinei. Consumul de cafea,
poate contribui la pierderea în greutate sau la menținerea ei la un
anumit nivel.
 Cafeina are proprietatea de a activa combustia lipidelor din corp și de
a contribui prin aceasta la aportul energetic al organismului. Cafeina
crește nivelul adrenalinei, mărește tensiunea musculară și
capacitatea de contracție a mușchilor. Studii recente arată că
înaintea întrecerilor sportive, consumul de cafea are efecte pozitive
asupra performanțelor și în plus, cafeina stimulează respirația,
volumul pulmonar fiind exploatat mai eficient.
 Cafeaua facilitează digestia datorită efectului stimulent al cafeinei și
elementelor sale, stimulează secreția acidului gastric și al bilei.
Efecte negative
În cazul consumului abuziv de cafea sau alte băuturi care
conțin cofeină pot să apară următoarele efecte negative:

 tahicardie, (frecvență cardiacă crescută)

 neliniște, tremor (tremurături), nervozitate, stări de panică
 insomnie
 convulsii
 Anemie
 o stare ușoară de dependență, în lipsa cafelei pot să apară dureri de
cap migrena.

14
 2.Date referitoare la indicatorii

Oferta primară mondială de cafea structură

2009 – 2011

Tabelul 1

Nr. Suprafaţa Randamentul mediu Producţia totală

crt. Anul Dinamică Dinamică Dinamică
Mii ha Kg/ha Mii t
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2009 10490984 100 100 7432 100 100 7796706 100 100
2 2010 10519456 100.27 100.27 8066 108.53 108.53 8484744 108.82 108.82
3 2011 9941673 94.76 94.51 8447 113.66 104.72 8397344 107.70 98.97
Media
4 2009 - 10317371 98.35 103.78 7981.67 107.40 94.49 8226265 105.51 97.96
2011

15
 10519456
10490984

10317371

2009
2010
9941673 2011
Media

Suprafata mondiala de cafea 2009-2011

Suprafata mondiala dinamica la cafea 2009-2011

98.35
100.27
100

94.76 2009
103.78 2010
2011
Media 2009-2011

94.51
100.27

100

Ibf
Ibm

16
 Bilanţul mondial la cafea structură

2009 - 2011

Tabelul 2.

-Mii tone
ANUL MEDIA
Nr Specificar
2009 2010 2011 2009-2011
crt. e
Efectiv % Efectiv % Efectiv % Efectiv %
1 Producţie 7665709 104 8307499 106,2 8299501 102,75 8090903 104,4
2 Import 8559677 116 9162969 117,2 9568685 118,4 9097110 94,7
3 Stocuri 143790 1,95 8172 0,10 319908 3,9 157290 2,0
10110882
4 Export 9025011 122 9661941 123,6 125,1 9599278 123,9
5 Ofertă totală 7344165 100 7816699 100 8077212 100 7746025 100
Consum
6 - - - -
uman
Materii
7 prime 3 0,21 2 0,0 -2 0,0 1 0,0
alimentare
8 Alte utilizări 23960 16,71 34711 22,12 43449 25,5 34040 21,7
9 Reziduuri 119426 83,29 122138 77,8 126453 74,4 122672,3 78,2
10 Cerere totală 143389 100 156851 100 169900 100 156713,3 100
11 Bilanţ 7200776 - 7659848 - 7907312 - 7589312

117.44 123.93

Import
Stocuri
Export
Producţie

2.03 1

Oferta totala mondiala ,structura, media perioadei(%)

17
 Oferta totala mondiala,structura,media perioadei(%)

0.00
21.72

Materii prime alimentare

Alte utilizări
Reziduri

78.28

7907312
8000000

7659848
7800000 7589312

2009
7600000
2010
2011
7400000 7200776
MEDIA

7200000

7000000

6800000 Bilantul mondial (mii t)

18
 Dinamica elementelor bilanţului mondial la cafea

2009-2011

Tabelul 3.

MEDIA
ANUL
Nr. 2009-2011
Specificare
crt. 2009 2010 2011

Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm

105.55
1 Producţie 100 100 108,37 108.37 108.27 99.90 97.49

106.28
2 Import 100 100 107,05 107.05 111.79 104.43 95.07

109.39
3 Stocuri 100 100 5,68 5.68 222.48 3914.68 49.17

106.36
4 Export 100 100 107.06 107.06 112.03 104.65 94.94

Ofertă
5 100 100 106,43 106.43 109.98 103.33 105.47 95.90
totală

Consum
6 100 100 - - - - - -
uman

Materii
33.33
7 prime 100 100 66,67 66.67 -66.67 -100.00 -50.00
alimentare

Alte 142.07
8 100 100 144,87 144.87 181.34 125.17 78.34
utilizări

102.72
9 Reziduri 100 100 102,27 102.27 105.88 103.53 97.01

Cerere
10 100 100 109,39 109.39 118.49 108.32 92.24
totală 109.29

19
 Oferta primară europeană de cafea structură

2009 - 2011

Tabelul 4.

Randamentul
Suprafaţa Producţia totală
Nr. mediu
Anul
crt. Dinamică Dinamică Dinamică
Mii ha Kg/ha Mii t
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm

1 2009 0 100 100 100 100 100 100

2 2010 0

3 2011 0

Media
4
2009 - 2011

20
 Bilanţul european la cafea structură

2009 - 2011

Tabelul 5.
-Mii tone-
ANUL MEDIA
Nr
Specificare 2009 2010 2011 2009-2011
crt.
Efectiv % Efectiv % Efectiv % Efectiv %
0 0 0 0
1 Producţie -

5002077 5279585 5326515 5202726

2 Import 171,66 171,2 175,29 172,66

7103 -20508 68166 18253.67

3 Stocuri 0,24 -0,66 2,24 0,61

2095311 2213080 2356098 2221496

4 Export 71,90 71,69 77,54 73,73

Ofertă 2913869 3087013 3038583 3013155

5 100 100 100 100
totală
Consum - - - -
8 -
uman
Materii
2886307 3017474 3025302 2976361
9 prime 100 99,08 99,10 99,38
alimentare

Alte 2024 1772 1845 1880.33

10 0,07 0,06 0,06 0,06
utilizări
25540 26749 25526 25938.33
11 Reziduuri 0,88 0,88 0,84 0,87

Cerere 2886307 3045995 3052673 2994992

12 100 100 100 100
totală
27562 41018 -14090 18163.33
13 Bilanţ - - - -

21
 172.66
200
180
160 Producţie
140 Import
120 Stocuri
73.73
100
Export
80
60
40 0 0.61
20
0

0.87
0.06

Materii prime alimentare

Alte utilizări
99.38 Reziduuri

41018
50000

40000 27562
18163.33 2009
30000
2010
20000 2011
10000 MEDIA

-10000
-14090
-20000

22
 Dinamica elementelor bilanţului european la cafea

2009-2011

Tabelul 6.

Nr.
crt. ANUL MEDIA
2009 2010 2011
Specificare Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100 0 0 0 0 0 0 0
2 Import 100 100 105.55 105.55 106.49 100.89 104.01 97.68
3 Stocuri 100 100 -288.72 -288.72 959.68 -332.39 256.99 26.78
4 Export 100 100 105.62 105.62 112.45 106.46 106.02 94.29
Ofertă
5 totală 100 100 105.94 105.94 104.28 98.43 103.41 99.16
Consum
8 uman 100 100 - - - - - -
Materii
prime
9 alimentare 100 100 104.54 104.54 104.82 100.26 103.12 98.38
Alte
10 utilizări 100 100 87.55 87.55 91.16 104.12 92.90 101.92
11 Reziduuri 100 100 104.73 104.73 99.95 95.43 101.56 101.62
Cerere
12 totală 100 100 105.53 105.53 105.76 100.22 103.77 98.11

23
 Oferta primară național de cafea structură

2009 - 2011

Tabelul 7.

Suprafaţa Randamentul mediu Producţia totală

Nr.
Anul Dinamică Dinamică Dinamică
crt. Mii ha Kg/ha Mii t
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm

1 2009 0 100 100 100 100 100 100

2 2010 0

3 2011 0

Media
4
2009 - 2011

24
 Bilanţul național la cafea structură

2009 - 2011

Tabelul 8.

-Mii tone-
ANUL MEDIA
Nr
Specificare 2009 2010 2011 2009-2011
crt.
Efectiv % Efectiv % Efectiv % Efectiv %

1 Producţie 0 0 0

2 Import 53546 54252 54418

3 Stocuri 46633 45175 45203

4 Export 6913 9078 9216

Ofertă
5 100 100 100 100
totală

Consum
6 46633 45175 45203
uman

Materii
7 prime
alimentare

8 Alte utilizări

9 Reziduri

Cerere
10 100 100 100 100
totală

11 Bilanţ - - - -

25
 Dinamica elementelor bilanţului național la cafea

2009-2011

Tabelul 9.

MEDIA
ANUL
Nr. 2009-2011
Specificare
crt. 2009 2010 2011

Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm

1 Producţie 100 100

2 Import 100 100

3 Stocuri 100 100

4 Export 100 100

Ofertă
5 100 100
totală

Consum
6 100 100
uman

Materii
7 prime 100 100
alimentare

8 Alte utilizări 100 100

9 Reziduri 100 100

Cerere
10 100 100
totală

26
 3.CONCLUZII

Desi în Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din
Europa, este evidenta evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata
romȃnească a acestei pietei în ultimul deceniu. Totusi nu pot trece
neremarcate probleme si dificulatile cu care se confruntă firmele
distribuitoare de cafea, dificultati în general generate de mediul
economic ,politic si juridic în care-si desfasoară activitatea.

Chiar dacă, societațile care activează pe piata cafelei au înregistrat

pierderi (ex. Kraft Foods, Eurocafe etc) cauzate în principal de
previzionarea incorecta a parametrilor ce caracterizeaza vȃnzările, de
puterea de cumparare scazută, de taxele si accizele 'piperate' nu au
renuntat la comercializarea cafelei, apreciind ca în Romȃnia
oportunitațile de dezvoltare ale acestei piete sunt mari- trebuie elaborate
strategii de marketing competente, prin intermediul carora sa fie
contracarate punctele slabe ale firmei și amenințarile mediului.

Datorită climei temperat-continentale în Romania este imposibil de

cultivat cafea, deci în acest domeniu nu exista Exporturi.Cea mai mare
cantitate a revenit pentru cafeaua verde, importata din Indonezia și
Vietnam, precum și din Brazilia, Columbia, Rwanda, Uganda, India,
Burundi, Etiopia. Importurile de cafea prajită au provenit în cea mai mare
parte din Ungaria și Germania, precum și din Cehia, Italia, Austria. Cele
mai mici cantitati au revenit cafelei solubile, pentru care principalele țări
de import au fost Israel, Brazilia și Franta.

Desi exportul de cafea lipseste datorită cauzelor naturale, din păcate

exporturile Romaniei sunt "timide" în domenii de referință pentru țara
noastră, majoritatea produselor existente pe piața la ora actuală
provenind din importuri.

27
 4.Bibliografie

1.Cafeaua - "Nectarul zeilor", sfatmedical.ro

2.Consumul de cafea: Placere sau Durere?, viataverdeviu.ro

3.„Recomandări privind prepararea cafelei”. Editura Gramen..

4.Istorie cu parfum de cafea, 12 februarie 2007, Dan-Silviu Boerescu.

5.Curiozitati despre cafea

6.Dicționar de cafea

28