Sunteți pe pagina 1din 120

•·

'
CINCI ·sCRIERI MORALE
. . ., ..
' ..


' .


!

.. •

. . .'
• •

·'


..

.
..


UMBERTO Ee:o
,.
(n·
-...'
: 1932) scriitor
.
italian contemporan, au tor
de romane, eseuri, tratate academice ~i carti pentru copii. Pro-
fesor de semiotica la cateva dintre cele mai celebre universitati ,
europene ~i americane, Umberto Eco a abordat din aceasta
perspectiva aspecte cruciale ale culturii zilelor noastre·. Prin
opera sa academica, Eco este socotit unul dintre cei mai de sea-
rna ganditori contemporani, iar eseurile sale, scrise cu un umor
~i o ironie nestavilite, sunt adevarate modele ale genului. Stra-
lucitoarea sa opera romanesca, mceputa 1n 1980 cu Numele tran-
dafirului, este renumita pentru subtilele ei jocuri de limbaj, ca
$i pentru abundenta simbolurilor ~i aluziilor culturale.

OPERE PRlNCIPALE: Opera deschisii (1962, trad. rom., 1969);


Tratat de seJniotica generala (1975, trad. rom., 1982); Lector in fabula
(1979, trad. rom., 1991); Nu1nele trandafirului (1980, trad. rom.,.
1984); Pendulul lui Foucault (1988, trad. rom., 1991); Lbnitele inter-
pretiirii (1990, trad. rom., 1995); Ins·ula din ziua de ieri (1994, trad.
rom., 1995); Cinci scrieri 1norale (1997, trad. rom., 1998}; Baudolino
(2000, trad. rom ., 2001) .


UMBERTO ECO

Traducere din italiana de


CEO VASILE
. .. . -
!. •

.

$ •


'

..

. .

••

HUMAN IT AS
BUCURESTI
,
Coperta .·
)

IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

v

.'

Descrierea CIP a Bibliotecii N ationale


, a Romaniei
ECO, UMBERTO
Cinci scrieri morale I Umberto Eco; trad.: ·G eo Vasile. -
B·ucure~ti: Humanitas, 2005
ISBN 973-50-0882-3
I. Vasile, Geo (trad.)
821.131.1-31=135.1

UMBERTOECO
CINQUE SCRITTI MORALI
© R.C.S. Libri S.p.A. Milano Bompiani 1997

I© HUMANITAS, 2005, pentru prezenta edi!ie romaneasca


EDITURA HUMANITAS
Piata Presei Libere 1, 013701 Bucure~ti, Romania
tel. 021/222 85 46, fax 021/224 36 32
www.humanitas.ro
Comenzi CARTE PRIN PO$TA: tel. 021/311 23 30,
fax 021/313 50 35, C.P.C.E. - CP .14; Bucuresti
,
• e-mail: cpp@humanitas.ro
••
www.librariilehumanitas .ro
'

- ISBN 973-50-0882-3
'
INTRODUCERE
• •

l ,· '

' •
• •
'

"

.Scrierile adunate aici au doua trasaturi in comun.


Sunt inainte de toate ocazionale, caci au aparut fie
sub forma unor conferinte~ fie ca articole despre pro~
bleme de actualitate. $i, in ciuda diversitatii tema-
tice, au un caracter ·etic, re.ferindu-se adica la ceea
ce ar fi bine sa facem, la ceea ce n-ar trebui, sau la
ceea ce nu se poate face nici in ruptul capului. .
Dat fiind caracterullor <?Cazional, mise pare ne-
aparat necesar sa lamuresc in ce imprejurari au fost
scrise, altfel existand riscul sa fie prea putin justi-
ficate. , . ·
Ganduri despre razboi a fost publicat in La .Rivista
dei Libri, 1 aprilie 1991, in timpul razboiului din Golf.
Fascismul etern a fost rostit. i:ri. versittne engleza la
un simpozion organizat de departamentele de ita~
liana ~i franceza din·cadrul Universitatfl C.o lumbia,
pe 25 aprilie 1995, pentru a · aniver~a eliberarea Eu~ ..
ropei. A apatut ulterior sub titlul ,Eternal Fascism"
in The New York Review of Books (22 iunie 1995) ~i a
fost tradus.in La Rivista dei Libri, iulie-august 1995, ·
sub titlul .,,Totalitarism fuzz-i ~i Ur-Fascism~' (versi-
une ce se deosebe~te de cea pe care.o public·aici doar
prin cateva -u~oare indreptari formale). ·Trebuie insa

5
tinut seama ca textul a fos~ cortceput pentru un ptl-
blic de studenti , americani si
, a fost rostit in zilele in
care America era bulversata de atentatul din Okla-
homa, precum ~ide descoperirea faptului (deloc se-
cret) cain Statele Unite existau organizatii militare
de extrema dreapta. Prin urmare, tema antifascismu-
lui capata conotatii deosebite in acea imprejurare,
iar reflectia istorica urmarea sa incurajeze o. medi-
tatie asupra problemelor actuale din felurite tari -
conferinta fiind a poi tradusa de ziare ~i reviste in nu-
meroase alte limbi. Faptul ca rna adresam unor tineri
americ~ani explica de ce sunt furnizate informatii ~i
precizari aproape ~colare~ti despre evenimente· pe
care cititorul italian ar trebui sale cunoasca, ~ide ce.
am.dat citate din Roosevelt, .am facut referire la an-
tifascismul american, sau am insistat asupra·-intal-
nirii euro-americane d.in zilele eliberarii .

· -· ·pespre presii este o expunere prezentata in cursu!


urior seminarii organizate de Senat (pre$edinte Carlo
Scognamiglio), in fata unor membri ai ~enatului ~i
a directorilor celor mai importante cotidiene italiene,
participanti la vasta discupe ce a urmat. Textul a fost
A

publicat ulterior prin grija aceluia~i Senat in Intal-


nirile de studiu de la Palazzo GiustinianL Presa ·si
, ltl1nea
politica azi, Roma, Tipografia del Senat0, -1995, care
corttine ~i interventiile.lui Carlo Scognamiglio, Eu-
genio ScaJfari, Giulio Anselmi, Francesco Tabla·d ini,
Silvana Boroli, Walter Veltroni;·Salvatore Carruba,
Darko Brat~a, Livio·.Caputo ~i Paolo Mieli. ..

Cand intra fn scenii celalalt reproduce··un ·r aspuns
al meu catre cardinalul Martini in curStil unui schin1b
de ·patru. scrisori, orga11izat ~i publicat d.e revista
Libe1;al. Respectivul epistolar a aparut a poi intr-o car~

6
julie (Ce crede eel ce nu crede?, Roma, Atlantide Edi-
toriale, 1996). Textul meu raspunde la intrebarea pe
care mi-o adresase cardinalul Martini: ,Pe ce i~i rea-
zema certitudinea ~i imperativul moral eel ce nu re-
curge, spre a-~i fundamenta absolutul etic, nici la
principii metafizice (sau la valori. tra·n scendente, in
orice caz) ~i nici la imperative categorice universal
valabile?" Pentru contextul dezbaterii fac trimitere,
fire~te, la cartulia citata care cuprinde a tat notele, cat
~i interventiile lui Emanuele Severino, Manlio Sga-
lambro, Eugenio Scalfari, Indro Montanelli, Vittorio
Foa si, Claudio Martelli.

Migratii, toleranta $i intolerabil este un colaj. Primul


p aragraf reproduce prima parte dintr-o conferinta
rostita la 23 ianuarie 19971n deschiderea dezbate- •

rilor organizate de primaria ora~ului Valencia asu-


pra perspectivelor Mileniului trei. Al doilea este o
traducere 9i o adaptare a discursului intro·d uctiv la
Forumul international asupra intolerantei, organi-
zat la Paris de Academie Universelle des Cultures
pe 26 ~i 27 martie.- 1997. Al treilea a fost publicat cu
titlul ,Sa nu ne mtrebam pentru cine bat clopotele"
in ziarul Repubblica, cu ocazia sentintei tribunalu-
lui militar din Roma impotriva lui Priebke. ·

'

.I


..

. . . ..anduri despre razboi


.- . '

'

.
Acest articol vorbe~te despre Razboi, cu R mare,
un razboi ,cald" ~i purtat prin consensul explicit
al natiunilor, in forma pe care el o capata in lumea
contemporana. $i fiindca este oferit redactiei lit zi-
lele in care trupele aliate au intrat in Kuwait City,
se prea poate daca nu vor exista lovituri de tea-
tru ca el sa fie citit atunci cand toata lumea va
considera ca razboiul din Golf a. obtinut un ·punc-
taj satis.facator intrucat ~i-a a tins scopul pentru care
A

a fast. declan~at. In acest caz, a vorbi despre impo-


sibilitatea ~i zad.a rnicia razboiului ar aparea ca 0
contradictie, caci nimeni n-ar mai fi dispus sa ton-
sidere zadarnica ~i imposibila o intreprindere care
a permis obtinerea rezultatelot scontate. $i totu~i
reflectiile
, care urmeaza trebuie sa conteze, indiferent
de cursul evenimentelor. Cu a tat mai mult. trebuie,
'

sa conteze 1n cazul in care razboiul permite dob.a ndi-


rea de rezultate ,~avantajoase", tocmai fiindca acest
lucru ar putea -sa ne "con.vinga pe.toti ca .razboiul
ar fi inca, iptr-:-un aliume context,-o optiune ·rezona-
bila. De~i - e - -de datoria noastra ;sa-1 negam.. . -
A

Inca de Ia inceputul razboiului am ascultat sau


citit felurite_~peluri care repro~eaza ,intelectuali~
lor" ca nu iau cuvenita p.o zipe fata de aceasta drama .
.

9
~i fiindca respectiva majoritate care graia sau scria
astfel era de obicei reprezentata de intelectuali (in
m telesul sindical al termenului), se pune intrebarea
din cine era formata minoritatea tacuta careia i se
cerea sa ia cuvantul. Fire;;te, era vorba de cei ce nu
se pronuntasera.in chip ,corect", optand pentru ·una
din cele doua parti implicate. Dovada ca, zi de zi,
daca cineva se pronunta altfel decat s-ar fi a;;tep-
tat altcineva, era stigmatizat ca intelectual tradator,
adica atatator la razboi, filocapitalist, a.d ica pacifist
filoarab .
. Galceava mediatica din cadrul majoritap.i zgomo~
toase demonstra
. ca invinuirile aduse de unii
. . altora
erau justificate. Sustinatorii necesitatii ~i inevitabi-
litatii conflictului erau calificati drept int~rvenpo­
ni~ti sadea; pacifi?tii, in mare parte inc~pabili de a
se sustrage sloganurilor ;;i ritualurilor de acum ca-
teva decenii, i~i meritau in orice clipa acuzatia de
a dori capitularea unora pentru a premia beligeran-
ta celorlalti. Ca ritual de exorcizare, cine sprijinea
conflictul .trebuia sa mceapa prin a afirma cat de crud
era razboiul, iar eel ce se opunea, trebuia sa inceapa
prin a afirma cat de crud era Saddam.
"'
In fiecare din aceste cazuri am asi~tat cu sigu-
ranta la o ·d ezbatere intre intelectuali profesioni~ti,
iar nu lao exercitare a functiei
, intelectuale. Intelec- •

tualii, vazuti ca o categorie, reprezinta un ansamblu


foarte plin de nuante, dupa cum se ~tie prea bine. ·
Altfel stau insa lucrurile cand define;;ti ,functia in-
telectuala". Aceasta consta intr-un demers de iden-
tificare critica a acelor lucruri considerate suficient
de apropiate de propriul concept de adevar · ;;i
poate fi efectuata de oricine, ·c hiar ~ide un margi-

10
nalizat ce se gand·e~te la p-ropria conditie ~i o ex-
prima intr~un fel anume , 1nsa poate fi tradata de
un scriitor cqre reactioneaza la evenimente in chip
pasional, renuntand la filtrul reflectiei. / ·
De aceea, sp.u nea Vittorini, intelectualul nu tre-
buie sa . sune goC\rna revoluti~i. $i asta nu .pentru a
se_sust:rage responsabilitatii unei optiuni (pe care -o
poate face. ca ind.ivid), ci fiindc~ momentul actiu-
nii impune eliminarea oricaror nua.n te sau ambigu-:-
itati (iata functia de neinlocuit a ceea c~ se cheama
decision maker in_orice institutie), ~ .timp ce functia
intelectuala consta in a explora ambiguitatile ~i a 1~
aduce la lumina. Prima datorie a intelectualului este
cea de q.-~i critica tovara~ii' de dru~ (,a gandi" in~
' .. I

seamna a juca rolul de Greier Vorbitor 1).


Se poate intampla ca in~elect~alul sa prefere
tacerea din teama de a nu-i trada pe cei C\1. care se ·
identifica, crezand ca, din~olo de erorile_lor reale,
de fapt ei ur1p·
..
a resc·binele sup rem peritru toti. Tra-
gica alegere, de care istoria e plina, ~i pentru care,
a~a cum s-a vazut, ~ unii ~i-au dat viata intr-a lupta
in care nu ·c redeau, · g andind ca nu se poate tranzac-
tiona
, loialitatea. in schimbul adevarului. Loialitatea
.

lnsa este o categorie morala, in timp .-ce adevarul,


• v . .
una teoret1ca. .'
·
Ceea ..ce nu inseamna ca flinctia , intelectuala este .

separata de cea morala. Decizia de a o exercita re-


prezinta o optiurte mora1a, cum toto optiune mora-
la este cea a cl1irurgului de a decide incizia in car'ne
''ie pentru·a salva o viata. Dar iri clip a in care face
incizia, ·chirurgul ntl trebttie sa aiba vreo emotie,
'
1Person-aj in Pinocclzio, un fel d e mentor critic al celebrei
marionete de lemt.:l (n. trad.).

11
si
, nici atunci cand d.e cide sa 1nchida, deoarece n-are
nici. un rost sa continue operatia. ·Functia intelec-
tuala poate sa duca ~i la rezultate"insuportabile din
punct de vedere emotional, fiindca uneori trebuie re~
zolvate probleme demonstrand cit nu au rezc;>lvare. Este
o optiune m,o rala sa-ti exprimi propria concluzie -
sau sao treci sub tacere (sperand ca p,o ate e gre~ita).
Aceasta e drama.celui ce, fie ~i pentru o·singura cli-
p-a,i~i atribuie sarcina de ,functionar al umanitatiiu.
Au fost multe reactii ironice, chiar ~i dinspre ta-
bara catolica, in privinta pozitiei Papei, care.a spus
ca nu trebuie sa se ajunga la razboi, s-a ruga.t, a oferit.
solutii alternative ce-au parut. destul de limitate fata
'

de complexitatea evenimentelor. Pentru a-1 justifi-


ca, prieteni ~i du~mani au conchis ca bietul om nu-~i
facea decat meseri~, deoarece n-ar fi putut sa spu-
na altceva. A~a ~i este. Papa (din propriul punct de
vedere fata de adevar) ~i-a exercitat functia intelec~
tuala ~i a spus ca nu trebuie . sa se ajunga la razboi.
.

Papa trebuie sa spuna ca, daca vrem sa nu ie~im


din litera Evangheliei, trebuie sa intoarcem ~~ cela-
lalt obraz. Dar ce rna fac daca vor sa rna omoare?

,Descurca-te," ar trebui sa spuna Papa, ,e treaba


ta" ~i cazuistica despre legitima aparare ar inter-
venia poi doar pentru a compensa fragilitatea omu-
lui, din c~re cauza. nim~ni nu e legat de exercitiul
eroic al virtutii. Pozitia e _a tat de irepro~abila !neat,
daca (~i cand) Papa mai adauga ceva care poate_fi
1.n teles ca o ~ndicatie practica, renunta la propria
functie intelectuala ~i face opt.iuni politice (~i ~ trea-
b-a sa).
Daca lucrurile stau a~a, comunitatea intelectuala,
trebuie spus, ntl a trecut sub tacere in ultimii p·a tru-

12
. .
zeci ~i cinci de ani- problema razboiului. Dimpotri-
va, a vorbit, si
, cu atat zel misionar, meat a schimbat
radical felul in care omenirea vede razboiul. Nici-
cand lumea nu a simtit mai a cut mtreaga oroare ~i
ambiguitate a ceea ce se-ntampla. C.u ~xceptia ca-
torva dementi, niineni nu mai privea lucrurile in
alb ~i negru. Faptul ca totu~i razboiul a izbucnit e
semn ca discursul .
intelectualilor n-a avut decat un
succes partial, n-a fost suficient, n-a avut destul spa-
tiu
, istoric. Este vorba insa de un accident. Astazi
. .
lumea prive~te razboiul cu alti ochi, cu totul altfel
de cum putea sa-l priveasca la inceputul veacului;
iar daca acum cineva ar mai vorbi despre frumuse-
tea razboiultii, ca singura igiena a lumii, locul sau
n-ar fi 1n i~toria literaturii, ci 1n cea a psihiatriei. Cu
razboiul s-a intamplat ceea ce s-a mtamplat ~i cu
delictul de onoare sau legea talionului: nu contea-

za ca nimeni nu le mai practica, conteaza ca socie-


tatea le considera un rau, cu toate ca odinioara le
considera un bine.
Dar acestea ar fi tot niste
" .'
, reactii
. , morale si , emo- .

tive (~i-atunci morala insa~i poate accepta exceptii


de la interdictia de a ucide, tot asa cum sensibilita-
, I . t

tea colec~iva poate ~ccepta orori ~i jertfe care sa,ga- •

"' .

ranteze un bine_major). In schi~b, exista un fel mai


radical de a,cqncepe r~zboiul in termeDi pur .~i sim-
plu formali, de coerenta interna,.reflectand asupr~
conditiilor de infaptuire ·posibila, pentru a ajunge
la concluzia ca nu se mai poate declara ra-z boi deoa-
'

rece existenta, unei sbcietati


'
, a informatiei
. , .
instantanee .

~i a transporturilor rapide, a emigrap.ei intercontinen-


tale continue, racordata la noua tehnologie -de lupta,

13


a facut razboiul imposibil 9i irational. Razboiul con-
travine chiar ratiunilor pentru care a fost inventat.
Care a fost -in decursul veacurilor scopul unui
razboi? Se purta un razboi pentru a mfrange adver-
sarul, ~stfel incat sa .se ·obtina un beneficiu de pe.
urma pi~rderilor lui, ,jar intentiile n.o astre · de a
actio11a intr-un anurne fel 1 pentru a doba~9-i un anu-
me rez~ltat .sa. se realizeze tactic_9i- stra~egic, fa-
"'
cand-imposibile intentiiJe adversarului. In acest scop
erauAar~nca~e in joe toate fortele de ~a!e ~e. dispu- •

nea·. In fine, jocul avea ~oc mtre·. noi 9i adver~ar..


Neu- . ~ . -

tralitaJea celor,lalt~,..faptul ca ~azbojul nostru nu i-ar


fi deranjat
.
(9i ca intr-o anumita masura le-ar fi in-
g~duit sa trag~ . un ce profit), era conditia n~cesara
pentru libertatea noastra de mi9c~re. Nici chiar .,raz-
boiul ~bsolut~' allui Clausewitz1 n-a pufut sa
. .
se
.
s~s-
v .. ;. • .• • •

traga aces_tor restr1ct11. _


Abia iri veacul nostru. s-a nascut notiunea ··de
4 • - ' ,

"razbo~ mondial" ,· capabil sa poata ,antrena 9i so-


- • ( • .: • 1

cieta"ti situate·in ·a fara istoriei precurrr!riburile po-


lineziene. Datorita descoperirii ene'r giei atomic-~, a ·
televiziunii,. ~l tra~s·porturilor aeriene; ca ·9i 0 data
cu na9terea diferitelor forme:de capitalism multina-
tional, au fast in~runite cateva conditii de imposi-
bilitate a desfasurarii
, razboiului.
.
. : . .
1. Armele riucleare aU' convins pe toata lumea
cifun conflict atomic n-ar avea invingatori, ci doar
' . . . .
.

Karl von Clausewitz (1780- 1.831), general prusac.9i teo-


. . ·I
retician ·militar. A scris lucrari de istorie si

, teorie n1ilitara,. cea . j - ••
. "

mai cuno?cuta fiind Despre ri'izbo~ A particip?t cu g~ad de co-


lonel la batalia de . la Waterloo. Intre 1818 :si '
1830 a cond. u s
Academia de Razboi dih Berlin, iar a poi a fost ntimit 9eful sta-
tu.lui-m.ajor al armatei prusace (n. red.) : ·

14


un singur invins:· planeta. Dar daca la iriceput


ne-am dat ., seama ca razboiul atomic este antieco-
logic, ne-am convins ulterior ca orice razboi anti ~
ecologic ·.este atomic ~i ca, in fine, orice razboi nu ..

poate-fi decat antiecologic. Cine arun~a bo.m ba a to-


mica (sau cine polueaza marea) declara razboi nu
numai t.a rilor neutre, ci pamantulqi in integralita-
tea sa. .
2. Razboiul nu se mai duce intre doua tabere dis-
, .

tincte ..Scan?al':l-1 jl:lrnali~tilor americani de la Bag-


dade similar cu - .
scandalul,
' .
de dimensiuni
.
cu mult - .
/:>• •

rnai mari, amilioane de musulmani filoirakieni care


. . A. . . ,; .. ; '

traiesc in tarile
, aliate Irakului. In razboaiele de al-
. .

tadata potent1alii du~mani erau inchi~.i (sau masa-


crap), un comp.a triot aflat pe .~eritoriul_ du~man care
1rnparta~ea cauza a~versarului era, 1~ sfar~itul raz-
boiului, spanzurat. Dar razboiul nu mai poate re_~
prezenta 0 ~onfruntare direcla tocmai din cauza
naturii sp~cifice capitali~m:ulu~.multinational. Fap-
tul ca Irakul a fast inarmat de irtdustriile occiden-
. .
tale nu este intamplator. .capifalismul matur are
tendinta sa se sustraga.controlului exercitat de 6ri-
ce stat. Cand guvernul american ·a cuza companiile
de televiziune ca fac jocul du~manului; else crede
inca victima unui complot al cercurilor filo·c omu-
niste; 1n contrapartida, companiile de televiziune
~i mchipuie ca il intruchipeaza pe eroicul Hum-
phrey Bogart·care-1 face pe gangsterul nelegiuit sa
auda la·telefon zgoniotul rotativelor ~i-i spune: "E
. . resa, batrane, pe-asta n-ai cum s-o opre~ti." Dar
industria informatiei.nu
, urmareste
, altceva decat .sa
-anda -informatii, eventual cat mai dramatice. Nu
se poate spune ca presa ar refuza sa sune trambita •

15
,.

razboiului, ci ca este·pur ~i simplu ca o pianina me-



canica -ce repro.d uce o melodie transpusa . anterior

pe cilindrul sau. A~a se face cain razboiul de acum


'
du~manul se afla in spatele frontului oricareia din-
tre tabere, lucru pe care nici un Clausewitz nu 1-ar
fi putut accepta. ·
3. Chiar daca mijloac~lor de informare li s-ar
pune calu~, noile tehnologii de comunicare ar per-
mite circulatia· neingradita a informatiilor, pe care
nici macar un dictator nu le poate opri, fiindca pana
~i el folose~te infrastructuri tehnolog~ce minime, de
.
care nu se poate dispensa. Acest flux d:e informatie •

preia functia pe care in razboaiele traditionale 0 in-


deplineau serviciile secrete: ~e~tralizeaza orice ac-
tiune nea~teptata · ~i nu se poate vorbi de razb<?i
daca adversarul nu ajunge sa fie luat prin su~prin- .
dere. Razboiul produce o cunoa~tere generalizata a
du~manului. ·Dar informatia face ceva in plus: acor-
da permanent cuvantul adversarului (de~i scopul
o~·icarei politici .belice e eel de a bloca prqpagan.d a •

adversa) ~i ii dem<?ralizeaza pe cetatenii partilor


combatante in raport cu propriul lor guvern (in
timp ce Clausewitz_preciza ca victoria este condi-
# '

tionata
, de coeziunea morala a tuturor .
combatanti-,
lor). Toate razboaiel~ din trecut mizau pe pr~cipiul
conform ~aruia cetatenii, considerandu-le -drepte,
ar fi dorit cu_ori~e pret sa nimiceasca inamicul.
Acum insa informatia , nu numai ca face sa se cia-
tine. increderea cetatenilor, ci ii pune ~i la grea in-
cercare in fata mortii du~manilor un fapt care
nu mai este ceva indepartat ~i -vag, ai vizibil ~i in-
suportabil. · : . .

16

/
'

4. Toate acestea intera .tioneaza cu faptul ca, in·


termenii lui Foucault1, puterea nu mai e monoliti-
ca ?i unic_o nceptuala: este ifuza, pe parcele, intr-o
continua aglutinare ~i destramare de consensuri.
Razboiul nu mai pune fa ta-n fata doua patrii, ci face
A

sa se confrunte forte nelimitate. In acest joe fiecare


centru de putere trage foloase, dar pe cheltuiala ce-
Jorlalte. Daca razboiul din trecut ii imbogatea pe
_negustorii de tunuri, ca?tig care facea sa treaca neob-
servat blocajul provizoriu al unor schimburi comer-
ciale, noul razl?oi, pe langa faptul ca ii imbogate~te
pe negustorii de tunuri, pro,.roaca o .c riza (pe tot ma-
pamondul) in industriile de transport aerian, diver-
tisment ;;i turism, ;;i chiar in mass-media (care pierd
publicitate comerciala), ~i in _general in toata in-
dustria de lux osatura sistemului , de la piata
imobiliara pana la ce.a de automobile. $tirea despre

declansarea
, unui razboi a facut sa salte
. cotatiile
, - la
Bursa, dar dupa o luna acelea~i cotatii de la Bursa
au continuat sa creasca o data cu primele zvonuri
de pace. Nici vorba de ,cinism" in primul caz, sau
de virtute, in al doilea caz."' Bursa in~egistreaza os-
cilatiile jocului puterilor. IJ! razboi, unele puteri
economice se afla in competitie cu alt~le,iar logica
infruntarii lor e mai presus·de logica puterilor de
la nivelul national.
, Daca industria consumului de
stat (c:u m este.armamentttl) are nevoie de tensiune,
cea a consumului individual are nevoie. de fericire .
Conflictul se joaca in termeni economici.
1 Foucault, Michel (1926-1984) filozof francez, celebru mai
ales prin lucrarile sale din anii '60, intre care amintim Les 1nots
et les chases, une archeologie des ·sciences hu1naines Cuvintele $i
lucrurile, o arheologie a $fiinfelor o1nene$ti (n. trad.).

17

5. Din perspectiva celor aratate, dar ~i din alte


motive, razboaiele nu mai seamana, ca cele de odi-
nioara, cu un sistem inteligent ,in serie", ci cu un
sis tern inteligent ,in paralel". Un sistern inteligent
in serie, folosit, _d e pilda, pentru a construi ma~ini
capabile sa traduca sau sa extraga inferente din
unele date informative, este dotat de programator
astfelmcat sa ia, pe baza unui numar finit de reguli,
decizii succesive, fiecare dintre ele fiind dependen-
ta de 0 evaluare a deciziei precedente, urmand 0
structura arborescenta, alcatuita dintr-o serie de dis-

junctii binare. Vechea strategie razboinica proceda
astfel: daca inamicul ~i-a deplasat tru-p ele spre est,
atunci ttebuie sa-i prevad intentia de a porni ulte-
~

rior spre sud;·in acest caz, dupa aceea~i logica, eu


o sa-mi deplasez trupele pe directia nord-est, spre
a-i taia calea pri11 surprindere. Regulile inamicu-
lui erau ~i ale noastre, ~i fiecare, la randul sau, pu-
tea,.... sa ia 0 hotarare, ca intr-o .partida de $ah.
In schimb, un sistem in paralel incredinteaza fie-
carei celule dintr-o retea , decizia de a se acomoda
intr-o configuratie finala conform unei distributii
de sarcini pe care operatorul nu o poate hotari sau
prevedea dinainte, deoarece reteaua se confrunta cu
ni$te reguli pe care nu le-a mai primit, se automo-
difica pentru a gasi s~lutia, ~i nu face deosebire in- .
tre reguli ~i date. Adevarul e ca se poate controla
un asemenea sistem (zis ~i ,neoconexional" sau ,cu
retele neuronale"), controland raspunsul dat prin
raspunsul a~teptat ~i reajustand sarcinile prin ex-
perimente succesive. Dar aceasta in1pune mai in-
tai Ca operatorul sa aiba timp, apoi sa I1U existe doi
opera tori concurenti care sa d.istribuie sarcinile re-


18 •
ciproc contradictoriu ~i, in· fine, ca fiecare -celula a
retelei ,sa reactioneze" ca o celula ~i nu ca uit 'Opera-
tor, ·adica sa nu ia qecizii C?re sa decurga din infe-
rente £acute pe baza compor~amentului operatorilor
;;i, mai ales, care sa nu.aiba interese straine deinsa$i
logica·retelei. Pe-de alta parte., mtr-un sistern de seg-
mentare a puterii, fiecare ce~ula reac.tioneaza dupa
propriile interese, straine a tat de cele ale operatoru-
lui, cat- ~i de tendintele autodinamice ale re-telei. Prin
urmare, daca · fie 9i ca me.t afora . razb.oiul e un
sistern neoconexional, el evolueaza ~i se stabilizeaza
independent de vointa celor doi combatanti.Jntere-
sant e felul cum, e-x plicand functionarea unei retele
neuronale, Arno Penzias (Cum sa traim intr-o lume
High-Tech, Milano, Bompiani, 1989,.pp.107-108) fo-
lose~te o metafora razboinica: ,Se ,~tia ca fiecare ne-
uron 1n parte devenea din punct de ved-ere electric
activ («1mpu~ca>~), daca era stimulat prin cablurile
"
sale de input .,(numite dendrite) fin ramificate. In mo-
mentul «1mpu~caturii» un neuron emite semnale
electrice de-a lungul unei serii de cabluri de .output
(numite axoni) ... $i, mtrucat «lmpu~catura» fieca-
rui neuron depinde de .activitatea multor altora, nu
exista.nici o modalitate simpla .p ,e ntru a calcula ce
~i cand ar trebui sa aiba loc. [ ... ] Conform dispu-
nerii caracteristice a conexiunilor sinaptice, fiecare
simulare de retea , neuronala de o suta de neuroni
1~i definea propriul a~samblu de· posibile stari de
echilibru (dintr-un total de posibilitati absolute de
o mie 'd e miliarde de miliarde de miliarde,. sa u 1030).
Ca sis tern neoconexional, razboiul nu mai e· un
fenomen in care calculul ~i intentia protagoni~tilor
pot sa aiba vreo valoa·re. Ca urmare.a multiplicarii

19 ,

. . '
puterilor intrate in joe, else distribuie conform unor
acomodari de sarcini .imprevizibile~ Prin urmare,
exista chiar posibilitatea sa se incheie, iar acomo-
darea finala sa fie-prielnica unuia dintre combatanp,
dar in principiu, intrucat sfideaza orice calcul de-
cizional, el e pierdut pentru amandoi. Din cauza ac-
tivitatii frenetice a operatorilor de control al retelei,
care .prime?te impulsuri contradictorii, metafora
noastra va sari in aer. Sfar?itul probabil al unui raz-
boi este o confuzie generala. Vechiul razboi era ca
o partida de ?ah in care fiecare nu numai ca putea
sa-~i propuna sa manance cat mai multe piese ale
adversarului, ci mai ales sa-l conduca (speculand
pe seama modului in care respecta regulile) la ~ah
A


mat. In schimb, razboiul contemporan este ca o par-
tida de ~ah in care ambii jucatori (operand asupra
aceleia~i retele) mananca piese de aceea~i culoare
(jocul nu mai e in alb ~i negru, ci monocolor). El •

este un joe autofag. ..


.P e de alta parte, a afirma ca -u n conflict s"-a dove-
dit a fi avantajos pentru ciheva Ia un moment dat,
ar presupune identificarea avantajului obtinut .,la
.un moment dat" cu avantajul final . .Ar mai putea
sa fie insa invocat un ·m oment final, daca razboiul
ar mai fi, a~a cum i~i dorea Clausewitz, continua-
rea politicii cu alte m!jloace (din care cauza razbo- •

iul ·a r lua sfar~it atunci cand s-ar ajunge la 0 stare_


de echilibru apt sa ingaduie reven.irea _, la politica).
Dar·in sec.olul nostru politica de dupa razboi va fi
mereu ~i in orice caz continuarea (cu orice mijloace)
a preiniselor impuse de razboi.-Indiferent de ce curs
va·avea, dupa ce a provocat o teacomodare de sar-
cini care .nu p·o ate sa corespu-n da pe deplin vointei

20
combatantilor, razboiul se va prelungi intr-o dra-
matica instabilitate politica, economica ~i psiholo-
gica decenii in ~ir, care nu va putea produce decat
0 "politica razboinica".
A fost oare vreodata altfel, ne intrebam? E inter-
zis sa credem ca Clausewitz n-a avut dreptate? Isto-
riografia recite~te Waterloo cape o cioc~ire armata
-intre doua posturi rationale (deoarece a existat un
rezultat), de~i Stendhal s-a priceput sa-l de~cifreze
in termenii hazardului. Concluzia ca razboaiele cla-
sice ar fi produs rezultate rationale un echilibru
final deriva din prejudecata hegeliana conform
careia istoria are o directie
- , si
, rezultatul unei medieri
invedereaza teza si , antiteza. Nu exista nici o dova-
da ~tiintifica (sau logica) a faptului ca structurarea
bazinului Mediteranei in urma razboaielor puni-
ce, sauce-a a Europei in urma razboaielor napoleo-
niene, ar trebui sa fie pusa 1n legatura cu starea de
echilibru. Ar putea fi identificata cu o stare de dez-
echilibru care nu s-ar fi confirmat daca n-ar fi exis-
tat razboiul. Faptul ca omenirea a recurs la razboi
vreme de zeci de mii de ani ca la o rezolvare a sta-
rilor de dezechilibru-nu este mai convingator de-
cat faptul cain aceea~i perioada omenirea s-a decis
sa-~i rezolve dezechilibrele psihologice recurgand
la alcool sau substante , cu acelasi
, efect devastator.
0

$i-aici se potrive~te argumentul tabu-ului. Mo;;..


ravia il sugerase la vremea sa: daca dupa cateva se-
cole omenirea a decis sa introduca tabu-ul incestului,
0

dandu-~i seama ca endogamia exagerata dadea roa-


de negative, s-ar putea saJi ajuns in punctul ill care
-a ceeasi
, omenire simte nevoia instinctiva sa declare
tabu razboiul. I s-a raspuns, in mod realist, ca un

21

"

11
tab·u nu este ,proclamat printr-o decizie morala
'
sau intelectuala, ci se formeaza de-a.lungul mileni-
ilor in strafundurile-nepatrunse ·ale . con~tiintei co-
lective (din acela~i motive din care o rejea neuronala
ar putea sa ajunga de una singura, 1n cele din urma,
la o stare de echilibru). Cu siguranja, un tabu nu
este proclamat: se autopr.oclama. Exista insa acce-
lerari .temporale de · cre~tere. Pentru a-~i da seama
ca impreunarea cu mama sau cu sora bloca schim-
bul dintre grupuri, a fast nevoie de zeci de mii de
~ni , tot astfel se pare ca a fost nevoie de mult timp
pentru ca omenirea sa discearna o relatie de cauza
"
~i .efect 1ntre actul sexual ~i graviditate. In schimb,
pentru a sesiza ca in caz de razboi companiile aeri-
ene trag obloanele, au fast de ajuns doua saptamani.
A~adar, este compatibil cu 1ndatorirea intelectuala
si
,
cu bunul-simt '
sa semnalam necesitatea unui tabu,
pe care de altfel nimeni n-are caderea sa-l proclame •

9i sa-i fixeze termenele de 1mplinire·.


· Este o 1ndatorire intelectuala sa proclamam ab-
surditatea razboiului. Chiar daca n-ar .exista o so-
lutie alternativa. La rigoare,. sa amintim ca veacul
nostru a cunoscut o excelenta alternativa a razboiu-
lui, .~i anume razboiul ,rece". De9i a· constituit un
prilej,de grozavii, nedrepta-p., intoleranta, conflicte
locale; ·teroare difuza; istoria va trebui in cele din
urma sa admita ca el a fast 0 solutie , foarte umana
9i procentual bland a, care a avut .chiar mvingatori
9i 1nvin~i. Dar nu e· de competenta functiei intelec-
tuale sa declare nazboaie reci. .

Ceea ce unora li s-a parut a fi tacerea intelectu-
alilor 1n privinta razboiului, a fast poate doar teama
de a vorbi la cald. prin mass-media, aceasta ~i da-
.

22

I

- torita faptului ca mass-media face parte din raz-


boi ~i instrumentele sale, .. ~i qeci e periculos sa· fie
considerate teritoriu neutru. Inainte de toate insa,
mass-media mizeaza pe alte p~rspective de timp
decat reflectia.
, Functia
, intelectuala este totdeatma
anticipatoare (a ceea ce ar putea sa aiba loc) sau re-
actioneaza cu intarziere (despre ceea ce a avut loc);
rar despre ceea ce se intampla, din motive de ritm,
caci evenimentele sunt totde.a una mai rapi<;le ~i mai
presante decat reflectia asupra celor intamplate. De
aceea Cosimo Piovasco di Rondo1 se mutase in co-
paci: nu pentru a se sustrage datoriei intelectuale
de a-~i intelege ~i imparta~i propriul timp, ci pentru
a-1 intelege ~i imparta~i mai bine. ·
Dar chiar ~i atunci cand se retrage in zone de ta-
cere tactica, reflectia despre razboi impune in cele
din urma ca aceasta tacere sa se manifeste cu glas
tare: cu con~tiinta contradictiilor unei proclamari a
tacerii, a puterii persuasive a unui act de neputinta,
a faptului ca meditap.a nu scute~te de asumarea unor
raspunderi individuale. Dar prima datorie este aceea
.de a spune ca razboiul astazi anuleaza orice initia-
tiva umana, ~i chiar sfar~itul sau aparent (impreu-
na cu izbanda aparenta a cuiva) nu poate opri jocul
dej.a autonom de sarcini mcalcite ill propria lor retea.
Fiindca orice sarcina ,povara fiind, impovareaza,
~i cu cat impovareaza, atarna inai tare de cineva ...
~i tinde ~i sa coboare, !neat nivelul urmator depa-
~e~te in josnicie punctul pe care 11 a tinge de fieca-
re data ... Povara nu poate fi nicicand satisfacuta"
1 Personaj din romanullui ltalo Calvina Baronul din copnci
(n. trad.).

23

(Michelsta·edter 1 )~ .A ceasta
coborare nu poate.~fi jus-
tificata, caci in termenii·drepturilor speciei e
mai condamnabila decat un ·delict: e o risipa.
. .

~--


• •

..

1 Michelstaedter, Carlo (1887- 1910) po~t 9i filozof italian,


autor al Jucrarii La persuasione e la rettorica, aparuta postun1,
ca ~i volun1ul de Poesie (n. trad.).
'

-
24
.

ascismul eterrt
. •

,
' A .

In 1942, la varsta de zece ani, am ca~tigat primul


premiu la Ludi Juvenile~ (un concurs cu participare
libera, obligatorie pentru tinerii fasci~ti italieni -
adica pentru toti tinerii italieni). Compuses~m cu in-
dem§nare retorica pe tema: , Trebuie sa murim pen-
tru gloria ltti Mussolini ~i destinul nem~ritor al
Italiei?" Raspunsul meu fusese afirmati~. Eram un
baiat istet., ·

Dupa un an, in 1943, am descoperit intelesul cu-
vantului ,libertate". ·Voi povesti aceasta intamplare
A .

la sfar~itul expunerii mele. In acel moment ,liber-


tate" nu insemna inca "eliberare". Mi-am petrecut
doi ani din copilarie prm.tre SS, fasci~ti ~i partizani,
ce trageau unii intr-altii, 9i-am invatat cum sa rna
fer~sc de gloante. Ceea ce n-a fost rau ca exercit~u.
In aprilie 1945 partizanii au _p us stapanire pe Mi-
!a11o. Doua zile mai tarziu att sosit in micul oras,
uncle locuiam. A fost un moment de bucurie. Piata ,
din centru era plina de oameni care cantau ~i flu-
turau steaguri, aclamandu-1 zgomotos pe Mimo, ca-
petenia partizanilor din zona. Mimo, fost ~ef de post
la jandarmerie, se dad use cu badoglienii1 9i-~i lasase
1 Mare~alul
Badoglio (1871-1956), ~ef al s.tatului-major, de-
misionar in 1940 ca urn1are a e?ecul ui arma tei i taliene in Grecia,

25
un picior mtr-una din ciocniri. A aparut la balconul
primariei, tinandu-se in carje, tras la faja, a incercat
sa potoleasca muljimea cu un gest. Eram 9i eu aco-
lo, a9teptand sa-laud vorbind, deoarece toata copi-
laria imi fusese marcata de marile discursuri istorice
ale lui Mussolini, din care la 9coala invajasem pe de
rost pasajele mai insemnate. Tacere. Mimo a vorbit,
vocea ragu9ita abia daca i se auzea. A spus: "Ceta-
teni, prieteni. Dupa atatea jertfe dureroase ... iata-ne
impr~una . .Slava celor cazuji pentru libertate." Asta
a fast tot. S-a intors _de unde iesise.
. , Multimea
'
, stri-
ga, partizanii 9i-:-au ridicat armele 9i au tras in aer
cateva salve de bucurie. Noi, baietii, ne-am repezit
. -
sa adunam cartu9ele, pretioase obiecte de colectie,
dar m~atasem 9i faptul ca libertatea cuvantului in-
seamna eliberarea de retorica.
Dupa cateva zile au aparut primii soldati ameri-
cani. pe fapt, afro-americani. Primul yankeu pe·care •

l-am mtalnit era un negru, Joseph, care mi.-a facut


cuno9tinja cu aventurile lui Dick Tracy ~i ale lui Li'l
Abner. Benzi desenate in culori 9i care pe deasupra
miroseau bine.
Unul dintre ofijeri (maiorul sau capitanul Muddy)
era cazat in vila familiei a doua colege de 9coala.
Eram ca la mine acasa in gradina aceea unde cate-
va doamne se strangeau in jurul capitanului Muddy,
conversfuld intr-a franceza aproximativa. Capitanul
Muddy avea o buna educatie superioara 9i se des-
curca putin in franceza,. A9a se face ca prima mea
imagine cu eliberatori americani, dtlpa atatea figuri
p.a lide in cama9i-negre, a fost cea a unui negru cult
-----·-
formeaza noul guvern dupa caderea fascismului ~i executa-
rea lui Mussolini (n. trad.).

26

in uniforma galben-verde ~i care spunea: ,Oui, 1nerci


beau coup Madame, moi aussi j' aime le champagne ... "
Din pacate ~ampania lipsea, in schimb prima -m ea
chewing-gum am capatat~o de la capitanul Muddy,
la care tot mestecam cat era ziua de lunga. Noaptea
0 puneam intr-un pahar cu apa, ca sa fie proaspata
a -doua zi.
Prin mai am auzit vorbindu-se ca razboiul s-aA

sfarsit.
, Pacea rn-a facut sa rna simt ciudat. .
Imi in-
chipuisem ca razboiul permanent reprezenta con-
diP-a normala pentru un tanar italian. In lunile ce-au
urmat, am aflat ca Rezistenta nu era doar un feno7
men local, ci unul european. Am mvatat alte cuvinte,
pe cat de noi, pe-atat de excitante, cum ar fi ,reseau",
,maquzs , ,armee secre't e , , Rot e Kapelle , "gh etoul
• II , II II

din Var~ovia". Am vazut primele fotografii ale Ho-


locaustului ~i · i-am priceput intelesul inainte qe a
cunoa~te cuvantul. Mi-am dat seama de ce grozavii
l fusesem eliberati.
~ ,
Exista azi in Italia oameni care se intreaba daca
Rezistenta a avut un·impact militar real asupra mer- •

sului razboiului. Pentru generatia mea, chestiunea


e nerelevanta: noi am priceput imediat insemnata:-
,

tea morala ~i p~ihologica a Rezistentei~ ·


Aveam toate motivele sa ne mandrim ca noi eu-
ropenii n-a:rn a~teptat eliberarea cu bratele incru-
ci~ate. Cred ca ~i pentru tinerii americani care ~i-au
dat tributul de sange pe alta.rul libertatii noastre
_e ra important sa ~tie cain s.p atele frontului existau
europeni care deja i~i faceau datoria.
Exista azi in Italia indivizi care spun ca mitul Re-
zistentei
, era o minciuna comunista. Comunistii, , ce-i
drept, au exploatat Rezistenta ca pe o proprietate


27


personala, de vreme ce jucasera un rol principal;
de~i eu imi aduc -aminte de partizani cu e~arfe de
culori diferite.
"
Imi petreceam noptile lipit de radio cu feres-
trele· mchise, micul spatiu din jurul aparatului in
bezna generala era singurul halou luminos as-
cultand mesajele pe care Radio Londra le transmi-
tea partizanilor. Mesaje obscure ~i totodata poetice

(,Soarele inca rasare", ,Trandafirii vor inflori") ~i, in


cea mai mare parte, ,mesaje pentru doamna Fran-
chi". Cineva mi-a ~optit ca Franchi era ~eful unuia.
din cele mai puternice grupuri clandestine
.
din nor-
dul Italiei, un barbat al carui curaj intrase in legen-
da. Franchi a devenit eroul meu. Franchi (al carui
nume adevarat era Edgardo Sogno) era un monar-
hist, un anticomunist inrait care dupa razboi s-a aliat ·
cu unele grupari de extrema dreapta, fiind acuzat
de colaborare lao lovitura de stat reactionara.
, Dar
.

ce conteaza? Sogno1 continua sa ramana visul copi-


lariei mele. Eliberarea a fost o realizare comuna a
- unor oameni de diverse orientari.
Exista azi in Italia unele persoane care spun ca
razboiul ·d e eliberare a fost 0 perioada tragica de
dezbinare si , ca acum avem nevoie de o reconcili-
ere nationala.
, Amintirea acelor ani teribili ar trebui
"
sa fie reprimata. Insa reprimarea provoaca nevroza.
Daca reconcilierea presupune compasiune ~i res-
pect pentru toti cei care au luptat in razboiullor cu
buna-credinta, iertarea nu inseamna uitare. Pot chia1;
sa accept ca Eichmann a crezut cu sinceritate in mi-

siunea lui, dar asta _n u rna face sa spun: ,Okay, in-
1 sogno = vis, in italiana (n. red.).

28 '
-
toarce-te ~i fa mai departe tot a~a." Scopul nostru
este acela de a reaminti ce s-a intamplat ~ide a afir-
ma solemn ca ,ei" nu trebuie sa mai faca niciodata
asa
, ceva.
Dar cine -sunt ,ei"?
Daca ne gandim la guvernele totalitare care au
dominat Europa inainte deal doilea razboi mondial,
putem spun-e lini9titi ca ar fi greu de inchipuit o- re-
venire a lor in aceea9i forma in imprejurari istorice
diferite. Daca fascismullui Mussolini ·e ra furi:damen-
tat pe ideea unui lider carismatic, pe corporatism,
pe utopia ,destinului inevitabil al Romei", pe o am~
bitie imperialista de a cuceri noi teritorii, pe un na-
tionalism exacerbat, pe idealul unei intregi natiuni
inregimentate in cama~i negre, pe respingerea de,. .
mocratiei parlamentare, pe antisemitism, atunci
n-am nici o rezerva sa admit ca Alleanza Nazionalel,
nascuta din MSI2, este neindoielnic un partid de
dreapta, dar are putin de-a face cu vechiul fascism.
Din acelea9i motive, chiar daca rna ingr~joreaza di~
versele mi~cari filonaziste, active ici-colo prin Eu-
ropa, inclusiv in Rusia, nu_cred ca nazismul, in forma ·
lui originala, mai are puterea sa rea para ca mi9care
a· unei intregi natiuni. · ·· ·
Totu9i, chiar daca regiinurile politice pot fi ras- •

turnate, iar ideologiile pot fi criticate ~i dezmintite,


in-spatele unui regim ~i al ideologiei sale exista m-
totdeauna un anume fel de a gandi 9i a simti, o serie
1 Partidul Alleanza Nazionale, condus de Gianfranco Fini, ac-
tual partid de guvernamant (n. trad.).
2 Movimento Sociale Italiano, partid constituit in 1946 din

simpatizantii regimului fascist; s-a aflat in .centrul unor epi-


soade tulburi din viata politica italiana in anii '70 (n . trad.).

29


de deprinderi culturale, o nebuloasa de instincte ob-
scure ~i pulsiuni impenetrabile. Prin urmare, mai
exista oare vreo alta fantoma care bfultuie prin Eu-
ropa (ca sa nu mai vorbim de alte parti ale lumii)?
Ionesco a spus candva ca ,numai cuvintele.con-
teaza ~i restul e vorba.rie". Deprinderile lingvistice
reprezinta· adesea simptome importante ale unor
sentimente neexprimate.
Asa , ca dati-mi
, voie sa mtreb de ce nu doar Re-
zistenta, ci tot eel de-al doilea razboi mondial au fost
caracterizate in toata lumea drept o lupta contra fas-
cismului. Daca recititi Pentru cine bat clopotele de
Hemingway, vep. descoperi ca Robert Jordan 1~i iden-
tifica · du~manii cu fasci~tii, chiar daca se gande~te
.
la falangi~tii
"
spanioli.
Ingaduiti-mi sa-i dau cuvantullui Franklin De-
lano Roosevelt: ,Izbanda poporului american ~i a
'
aliatilor
, sai va fi o izbfulda contra fascismului si
, ca-
patul de drum al despotismului pe care acesta 11 re-
prezinta" (23 septembrie 1944).
"
In vremea lui McCarthy1, americanii care luase-
ra parte la razboiul civil spaniol erau numiti ,anti-
fasci~ti prematuri" prin asta intelegandu-se ca

lupta 1mpotriva lui Hitler in anii patruzeci era o


datorie morala pentru orice bun american, dar ca
lupta lmpotriva lui Franco prea devreme, 1n anii trei-
·zeci, era suspecta. De ceo expresie ·ca ,Fascist pig"
era intrebuintata de radicalii americani ch.i ar ~i pen-
tru a desemna un politist care nu era de acord cu

Pre9edinte al comisiei senatului SUA pentru reprimarea


1

activitatilor antiamericane, de numele sau e legata psihoza va-


natorii de vrajitoare din anii '50 9i, prin extensiune, violenta
politieneasca i'mpotriva libertatilor politice 9i civile (n. trad.).

30

ceea ce fumau ei? De ce nu spuneau: ,·P~rc Cagou-


lard"1 . Pore falangist" 2 Pore ustas" 3 · Pore
I II I II , I If

Quisling" 4, ,Pore Ante Pavelic",_,Pore nazist"?


Mein Kampf este manifestul atotcuprinzator al
unui program politic. Nazismul avea o teorie a ra-
sismului 9i arianismului; o notiune precisa. despre
entartete Kunst, adica ,arta degenerata", o filozofie
a vointei de putere 9i a Ubermensch 5 •
Na~ismul era fati9 antict:e9tin 9i neopagan, in
acela9i fel in care ~eel Diamat (versiunea oficiala a
marxismului sovietic) allui Stalin era evident ma-
terialist 9i ateu. Daca prin totalitarism se intelege
un regim care subordoneaza toate actele individu-
ale statului ~i ideologiei sale, atunci de ·b una seama
nazismul 9i stalinismul erau regimuri totalitare.
Fascismul a fost cu siguranta o dictatura, dar nu
era pe .d eplin totalitar, nu a tat datorita blandepi sale,
cat din cauza slabiciunilor filozofice ale ideologiei
"
sale. In ciuda a ceea ce lndeob9te se crede, fascismul
italian nu avea o filozofie. Articolul despre fascism
1
Cagoulards: membri ai organizatiei franteze,... subversive de
extrema dreapta, La Cagoule, aparuta in 1936. Intre diversele
acte·de terorism si , asasinate revendicate, amintim uciderea fra-
tilor Carlo ~i Nello Rosselli. (n. trad.).
2 Organizatie paramilitara a militiilor falangiste spaniole

(n. trad.). .
3 "In lb. croata, riisculat. Membri ai unei mi?cari separatiste

croate, de orientare· national-.fascista, creata in 1929 de Ante


Pavelic (n. trad.). ·
4 Quisling, Vidkung (1887- 1945), om politic norvegian. Mi-

nistru al apararii, a mtemeiat un partid nationalist 9i filona-


zist ill 1933. Dupa debarcarea germana in Norvegia, a creat
"'
un guvern-marioneta. In 1945 s-a predat frontului patriotic
care 1-a condamnat la moarte 9i executat (n. trad.).
5 Supraom, in lb .. gern1. (n. trad.)

31
,

semnat de Mussolini-ln Enciclopedia Treccani a fost


scris sau fur1damental.inspirat de Giovanni Gentile1,
dar reflecta o notiune din conceptia hegeliana-tarzie
de ,stat etic 9i ·a bsolut'r pe care Mussolini n-a pri-
ceput·o complet niciodata. Mussolini n~avea nici o
filozofie, ci d9ar o retorica. A debutat ca ateu mili- -
tant, ca a·p oi sa semneze concordatul cu Biserica 9i
sa-i agreeze pe episcopii care binecuvantau stindar-
- A

dele fasciste. In primii sai ani anticlericali, conform


.
unei legende demne de incredere, i-ar fi cerut intr-o
zi lui Dumnezeu sa-l trasneasca,·spre a-9i dovedi A

existenta. ·numnezeu, evident, avea alte treburi. In


anii care au urm·a t, Mussolini cita mereu, in dis-
cursurile sale, numele lui Dumnezeu 9i nu-i displa-
cea sa fie numit ,,omul Providentei". Se poate spune
ca fascismul italian a fast prima dictatura de dre-ap-
ta care a -dominat o tara europeana, 9i ca toate _mi9-
carile asemanatoare ;;i-au gasit ulterior un soi de
arhetip
.
in regiinullurMussolini.
- .

Fascisinul italian a fost eel dintai creator al unei


liturghii milita!e, al unui folcl~r _9i chiar 9i a unui
fel de imbracaminte
. reusind
, sa . aiba in· strainatate
mai mult succes decat Armani, Benetton sau Ver-
sace. Abia prin anii treizeci 9i-au fa cut aparitia mi9-

cari fasciste in alte tari precum Anglia cu al ,ei Mosley,
in 'L etonia, Estonia, Lituania, Polonia, Ungaria,
Romania, Bulg_a ria, . Grecia, Iu.g oslavia, Spania,
Portugalia, Norvegia 9i chiar America de Su.d , ca
. -
. -
1 Gentile,·Giovanni (1875-1944) profesor de filozofie,. mi-
nistru al invatamantului in ·primul guvern Mussolini (1922),
colabora tor al regim.t ilui fascist ?i teoretician al. doctrinei fas-
ciste, fidel dictaturii pana la ultimtll sau·act (Repubblica .di Salo).
Este ucis de partizani in 1944 la Florenta (n. trad.).

32
sa nu mai vorbiin de Germania. Fascismul italian
a convins multi lideri liberali europeni ca noul re-
gim e apt sa realizeze reforme sociale interesante,
capabile sa reprezinte o alternativa· moderat revo-
lutionara
, la amenintarea
.
, .
comunis! t a.
Cu toate astea,·prioritatea istorica nu mise pare
un motiv suficient pentru a explica de ce·cuvantul
,fascism" a devenit o sinecdoca, o denumire pars
pro toto 1 pentru diverse mh;;cari totalitare. N-are nici
un rost sa credem ca fascismul continea , toate ele-
. mentele totalitarismelor care au urmat, ca sa spu-
nem a~a, ,m stare de chintesenta". Dimpotriva,
fascismul nu avea nici o chintesenta, ~i nici macar
o singura esenta. Era un totalitarism fuzzy 2 • •
Fascismul nu era o ideologie monolitica, ci mai
degraba un colaj de felurite idei politice ~i filozofice,
un stup de contradictii. -Se poate oare sa ne inchi-
puim o mi~care totalitara care sa reu~easca sa puna
laolalta monar}:lia ~i ·t evolutia, armata regala ~i mi-
litia personala a lui Mussolini, privilegiile ·daruite
Bisericii si, o educatie
, de stat care exalta violenta,
,
controlul absolut ~i piata libera? Partidul fascist se
nascuse proclamandu-~i noua sa ordine revolutio-
nara, dar era finantat de cei mai conservatori pro-
prietari de pamant, care-~i doreau o contrarevolutie.
Fascismul a debutat ca republican ~i a supravietuit
douazeci de ani proclamandu-~i loialitatea fata de
familia .regala, ingaduind unui ,duce" sa mearga •

1 In lb. latina: parte pentru intreg (n, trad.).


2 "'Intrebuintat in prezent in logica pentr~ a califica ansam-

bluri ,estompate" cu contururi imprecise, termenul fuzzy ar


I

putea fi tradus cu "estompat" "confuz~'~ . ·,:,imprecis.~~, ,neclar"


1 I
.

(n. autorului) . ·. :

33
1nainte brat la brat cu un-"rege" caruia i s-a oferit
~i titlul de ,imparat". Iar .cfuld in 1943 regele 1-a con-_
cediat pe Mussolini, partidul a reaparut dupa doua •

luni, sprijinit de nemti, sub drapelul unei republici


,sociale", reciclandu-~i vechea partitura revolutio~
nara, imbogatit~ cu accente aproape iacobine.
· A existat o singura arhitectura nazista, ~i o sin-
gura arta nazista. Daca arhitectul nazist era Alb~rt
Speer, -nu era loc pentru Mies van der Rohe 1 •
Tot astfel, sub Stalin, daca Lamarck avea drep~
tate, nu era loc pentru Darwin. D'impotriva, au exis-
tat cu siguranta ~i arhitecti fasci~ti, dar alaturi de
pseudo-coloseumurile proiectate de ei, s-au inaltat
~i edificii inspirate de rationalismul modem allui .
Gropius. A

N -a existat un Jdanov2 fascist. In Italia au existat


doua importante premii artistice: premiul Cremona,
controlat
. de un.fascist incult si, fanatic cum era Fa-
rinacci, care in~uraja o arta propagandistica (imi
amintesc de niste, tablouri
. intitulate Ascultand lara- :

dio un discurs al Ducelui sau Stari mentale create de


Fascism), precum ~i premiul Bergamo, sponsorizat
de un fascist cult ~i destul de tolerant, ca Bottai3,
'

1 Consider~t unul din cei m~i mari arhitecti ai veacului XX


aHituri de Gropius, le Corbusier ~i F.L. Wright, Mies van der
Rohe (1886-1969) a emigtat din Germania natala in 1938 ill
SUA, uncle a ~i murit (n. trad.). .
• ' 2 Jdanov, Andrei (1896-1948) om politic sovietic, pre~edin­

. te al Sovietului Suprem (1946-47), apoi al Kominform-ului,


cunoscut prin intransigenta sa antioccidentala (n. trad.).
3 Bottai, Giuseppe (1895-1959) om politic, fondator al par-

tidului fascist in 1919, ministru aJ corporatiilor, apoi almva-


tamantului. S-a numarat printre cei ce au provocat caderea
A

lui Mussolini. In 1943 se 1nroleaza in legiunea straina, iar dupa

34

care apara arta pentru arta ~i noile experiente ale


artei de avangarda care il1 Germania fusesera sur-
ghiunite sub eticheta de corupte ~i criptocomuniste,
contrare kirtsch-ului nibelungic, singurul acceptat
. de altfel. ·
Poetul national era D' Annunzio, un dandy care
in Germania sau 1n Rusia ar fi fast tri1nis . in fata
,
plutonului de executie. Este ridicat la rangul de Pro-
fet al regimului pentru ca promova nationalismul
si
, cultul eroilor · cu
. adaosul unor doze mari de
.

decadentism francez.
· Sau sane gandint la futurism. Ar fi trebuit sa fie
considerat o pilda de entartet~ Kunst, la fel ca expre-
sionismul, cubismul, suprarealismul. Dar fiindca
cei dintai futuri~ti italieni -.erau nationali~ti, inc;u-
rajau din ratiuni estetice participarea italiana la pri-
mul razboi mondial, preamareau viteza, violenta,
riscul, aceste aspecte au parut oarecum apropiate
de cultul fascist al tinerilor. Cand fascismul s-a iden-
tificat cu imperiul roman, descoperind tradipile ru-
rale, Marinetti (care ridica ln. slavi un automobil mai
frumos decat Victoria din Samotrace si , voia chiar
sa ucida clarul de luna) a fast numit membru al Aca-
demiei italiene, care trata clarul de luna· cu mare
respect.
Multi dintre viitorii partizani 9i viitorii intelec-
tuali ai Partidului Comunist au fast educati , de GUF,
asociatia
, fascista a studentilor
, universitari, care
. tre-
buia sa fie leaganul noii culturi fasciste. Aceste clu-
buri au devenit un fel de ghiveci intelectual m ·care
noile idei circulau fara vreo opreli~te. ideologica,

cativa ani revine in Italia, se dedica publicisticii la reviste de


extrema dreapta (n. trad.).

35


nu a tat fiindca oamenii de partid ar fi fost toleranti,


cat ·fiindca prea putffii dispuneau de instrumente
int~lec~uale spre a le controla. · · .
Ih cursul celor do-u azeci de ani 1 poezia ermeti-
cilor a reprezentat o reactie la stilul pompos al re-
gimului; aces tor poep lis-a ingaduit sa-~i elaboreze
protestulliterar din interiorul turnului de filde9. Fe-
lul de a simti , al ermeticilor era exact contrariul cul-
tului fascist al optimismului 9i·eroismului. Regimul
ingaduia acest -dezacord fati~, chiar daca din ·p unct
. de vedere social era imperceptibil, deoarece nu da-
dea: suficienta atentie unui jargon atat de incifrat.
·c eea ce,· nu insearnna ca fascismul italian ·a fost
tolerant. Gramsci2 a fost intemnitat pana la mDarte,
Matteotti3 ~i fratii Rosselli4 au .fast asasinati, presa
11bera, suprimata, sindicatele, destraffiate, disidentii
politici, surghiuniti pe insule indepartate; puterea
legislativa a' devenit o simpla fictiuhe ~i cea execu-
tiva (care controla puterea judecatoreasca precum

1Cei dotiazeci de ani, durata oficiala a fascismului italian


(1923-1943) (n. trad.).
2 Gramsci, Antonio (1891- 1937), ganditor ~iom politic, fon-

da tor al PCI; in 192.6 este condamnat de guvernul fascist la


20 de ani de inchisoare. Autor allucrarii aparute postum Caiete
din carcera (n. trad.).
3 Matteotti, Gracomo {1885-1924), om politic, deputat so-
"
cialist, secretar aLpartidutui socialist. In 1924 este rapifde uci-
ga~i tocmiti, irtj.unghia,t ~i .abandon.at pe un camp' trupul sau
fiind gasit dupa doua luni (n. trad.). . .
4 Carlo Rosselli (1899- 1937), om politic, -e~ponent al mi;:;- .
carii socialist-liberale, fondata d¢. el sub emblema ,,G-iustizia
'

e liberta". Luptator mSpania'in 1936, a fost asasinat in 1937 de


'

un grup de cagoulards. Fratele sau Nella, istoric al curentelor


pC>litice din Risorgimento ~i al mi;:;carii muncitore~ti, a avut
aceea~i soarta (n. trad.).

36
. .
?i mass-media) emana direct noile legi,_intre care ?i
cele pentru ·a pararea ·rasei (sprijinul oficial italian
la Holocaust). . ·
Imaginea -
incoerenta pe.care.
am d.escris-o nu ·se
datora nici p-e departe tolerantei: era o pilda de dez·~
lanare politica .$i ideologica·. 0 ,dezlanare ord:o na-
ta" totu~i, o -confuzie articulata. Fascismul din punct
de vedere filozofic- era 0 aiureala, msa din punct ·q e
vedere emotional , era bine consolidat de cateva arhe-
- .

, tipuri. . _. . - ,.
Ia ta-ne ajun~i la a doua ·p arte a tezei mele. A exis-
tat doar un singur nazism, ;;i nu putem numi ,na-
zism" falangismuJ hipercatolic al lui Franco,~ de
vreme ce nazismul e fundamental pagan, politeist
~i anticre~tin, altfel nu e nazism. Dimpotriva, de-a
fas:c ismul se po~te juca in multe feluri, iar .numele
jocu.lui nu se schimba. Cu -n otiunea de ,fascism" se
intampla ceea ce, dupa Wittgenstein 1, se intampla
cu notiunea de joe. Un joe poate fi satt nu :compe-
titiv, poate interesa una sa~ mai multe persoane,
- p oate pretinde o pricepere speciala· sau _nici una,
poate fi jucat pe bani sau nu. Jocurile. re,p rezinta o
serie de activitati , felurite care dau la iveala. doar .o
. .

oarecare ,asemanare de familie".


. .
1 2 . 3 4'
..
abc bed cde def

·•

Wittgenstein,·Ludwig (1889- 1951), logician 'britanic de o:ri-


1

gine austriaca. Lucrarea sa, Tractatlts logico philosophic-us (1921),


demonstreaza .ca filozofia elaboreaza logica limbajului nostru,
eliminand enunjurile despuiate de sens (n. -trad.). · ·

• ..

..

Sa presupunem ca exista o serie de grupari po-
litice. Gruparea 1 e caracterizata de aspectele abc,
gruparea 2 de bed, ?.a.m.d. 2 e similar cu 1 avfuld
doua elemente in comun. 3 se aseamana cu 2, iar
4se aseamana cu 3 din acelasi , motiv. Sa observam
ca 3 .e similar 9i cu 1 (au 1n comun elementul c). Ca.~
zul eel mai curios 11 avem la 4, evident similar lui
3 9i lui 2, dar fara nici o trasatura 1n comun cu 1.
Ctt toate astea, ca urmare a seriei neintrerupte de
similaritati descrescatoare mtre 1 ?i 4, se pastreaza,
printr-un soi de ttanzitivitate iluzorie, un aer de fa-
milie intre 4 si, 1.
Termenul de ,fascism" se adapteaza la tot, fiind--·
ca pot sa fie eliminate dintr-un regim fascist unul
sau mai multe elemente, fara a-i fi 9tirbita vreun
moment marca fascista. Separati fascismul de impe-
rialism ?i-1 veti avea pe · ~ranco sau pe Salazar; luati-i
colonialismul, si, veti
, avea-fascismul balcanic. Adau-
gati fascismului italian un anticapitalism-radical
(care nu 1-a fascinat vreodata pe Mussolini) 9i-l ,reti
avea pe Ezra Pound 1.
Adaugati cultul mitologiei celtice 9i misticismul
Graal-ului (cu tottll strain de fascismul oficial) 9i-l
' .

1 Pound, Ezra (1885-1972), poet american, au tor al celebre-


lor Cantos, unul din monuinentele poeziei contemporane; ~i-a
petrecut o mare parte din viat~ in Europa, unde a ~i murit (Ve-
netia) . Din 1921 se stabile?te in Italia convins ca regimul lui
Mussolini avea puncte semnificative in comun cu sistemul so-
cial nazuit de el, inspirat de ,socialismul corporatist" al.lui
C.H. Douglas. Internat in lagar de politia n1ilitara aliata in 1945
sub acuzatia de propaganda antiamericana, E. -P. este declarat
bolnav n1intal ·~i internat intr-tu1 ospiciu din SUA. Eliberat in
1959, se intoarce in Italia, a :d otla sa patrie (n. trad.) .


38
veji avea pe unul din cei mai respectaji guru fasci~ti,
Julius Evola. 1
A

In ci~da acestui amalgam, consider ca e posibil


sa dau o lista de trasaturi tipice a ceea ce a~ vrea sa
numesc ,Ur-Fascism" sau ,fascismul etern". Res-
pectivele trasaturi nu pot fi inregimentate intr-un
sistern; multe se contrazic reciproc ~i sunt tipice pen-
tru alte forme de despotism sau fanatism. E de ajuns
msa ca una din ele sa fie prezenta, pentru a face ~a •

se coaguleze. o nebuloasa fasci$ta .


1. Prima trasatura a unui Ur-Fascism este cultul •

traditiei. Traditionalismul
/ , e mai vechi
. . decat fascis- '

mul. N-a fast tipic numai pentru gandirea contra-


revolujionara catolica ulterio~ra Revolutiei franceze,
de vreme ce s-a nascut. in perioada elenista ta:rzie
ca o reactie la rationalismul grec clasic.
A .

.In bazinul M~diteranei, popoare de felurite re-


ligii (acceptate toate cu indulgenta de catre Pantheo-
nul roman) au mceput sa viseze1a a revelati~ primita
in zorii istoriei omului. Aceasta revelatie , ramase-
se vreme indelungata ascunsa · s~b valul unor limbi
A

de-acum uitate. Incredintata hieroglifelor egiptene,



• ;

1 Iulius Evola (1889-1974) debuteaza ca pictor dadaist 9i exe-


get al .a vangardelor artistice europen.e; se recicle_a za ulterior in
ganditor antimodernist, antimaterialist, antipropeist. Sursa teo-
retica a noii drepte italiene, Evola critica a tat bol9evismul, cat
9i americanismul; esle autorul unei faimoas.e lucrari .Revolta
contra.lurnii 1noderne·(1934). C.o laboreaza la publicapile de orien-
tare f~scista, . conferentiaza 1n Germania,. scrie despre pro?le-
mele fierbinti ale vremii, ebraice, rasiale, dar 9i despre yoga,
magie, politica sau erotism. Contil1.ua acest tip de activism eclec-
tic pana la moarte, cartile sale mai citate fiind Oa1neni ?i ruine
9i A calari tigrul (n. trad.) . ·

'39

4.0
gia, in vreme ce ganditorii traditionali~ti de obicei
refuza tehnoiogia considerand ca e o negare a va-
lorilor spirituale traditionale. Totu~i, de~i nazismul
s-a mandrit cu succesele sale industriale, lauda sa
la adresa modernitatii , era doar infatisarea
, , de fata-
,
da a unei ideologii bazate pe ,sange" ~i ,pamant"
(Blut und Boden). Respingerea lumii moderne, sub
masca lnfierarii modului de viata capitalist, viza in
special repudierea spiritului anului 1789 (sail ~ lui
1776, evident). Iluminismul, yarsta Rajiunii sunt va-
" .

zute ca'mceputul depravarii moderne. In acest sens,


'

Ur-Fascismul poate fi definit drept ,irationalism" .


3. Ir.a tionalismul depinde ~ide cultul actiunii pen-


tru acfiune. Actiunea e frumoasa prin s_ine ~i prin ur-
mare trebuie sa fie realizata spontan ~i fara nici un
moment . .
de reflecjie. A gandi este o forma de _
c as-
trare. De aceea cultura e suspectii 1n masura in care
"
ea se legitimeaza p-r in atitudini critice. Incepand
.
cu declarajia atribuita lui Goebbels (,Cand aud ca
vine vorba de cultura, scot pistolul'-') ~i sfar~ind cu
folosirea frecventa a unor expresii ca ,Porcii de in-
telectuali",· ,Capete de ou", ,Snobi radicali", , Uni-
versitajile sunt un cuib de comuni~ti", suspiciunea
fata de lumea intelectuala a fost mereu un simp-
tom al Ur-Fascismului. Intelectualii fascisti , oficiali
.

erau serios angajati in acuzarea culturii moderne


~i · a intelighentiei liberale de a fi abandonat valorile
traditionale.
I ,

4. Nici o forma de sincretism nu poate .!ngadui


critica. Spiritul critic opereaz.a distincjii, iar a face
. • • A

distinctii e un semn d.e modernitate .. I11 cultura mo-


l

derna, comunitatea $tii11jifica recu.rge la .d eza.c ord

41
ca instrument de dezvoltare a cunostintelor., , Pen-
tru Ur-Fascism dezacordul fnseamna tradare.
5. Dezacordul e si , un semn al diversitatii., Ur-Fas-
cismul evolueaza ~i cauta consensul exploatand ~i
exasperand fireasca teamii de diferenta. Primul apel
al unei mi~cari fasciste sau prematur fasciste este
lartsat contra intrusilor.
, Ur-Fascismul este deci ra-
sist prin definitie.
6. Ur-Fascismul izvoraste , din frustrarea indivi-
duala sau sociala. Ceea ce explica de ce una dintre
trasaturile tipice ale fascismului istoric a fost apelul
catre clasele de mijloc frustrate, lezate de o criza econo-
mica sau umilinta politica, mspaimantate de pre-
"'
siunea grupurilor sociale subalterne. In vremurile
noastre, 1n care fo~tii ,proletari" sunt in curs de a
deveni mica burghezie (iar Lumpenii1 se autoeli-
mina de pe scena politica), fascismul i~i va gasi au-
dienta in aceasta noua majoritate.
7. Celor lipsiti de orice identitate sociala, Ur-fas-
cismul le spune ca unicullor privilegiu este ~i eel
mai comun cu putinta, ~i anume acela de a se fi nas-
cut 1n aceeasi" , tara.
, Aceasta este obarsia, "nationa-
,
lismului". In plus, singurii care pot sa furnizeze o
identitate natiunii, sunt du~manii. Drept care, la ra-
dacina psihologiei Ur-Fasciste se afla obsesia coJn-
plotului, eventual international. Adeptii trebuie sa
se simta impresurati. Felul eel mai u~or pentru a
favoriza aparitia unui complot este eel de a recurge
la xenofobie. Dar complotul trebuie sa vina ~i din in-
terior: de obicei evreii sunt obiectivul eel mai in-
"' -
1 Lunzpenproletariat. In lb. germana =proletariat in zdrente,

termen f?losit de Marx, pentru a-1 deosebi de adevaratul pro-
letariat (rz. trad.).

42
dicat, avand avantajtll de a fi totodata in interior ~i
" .
1n afara. In America, ultimul exemplu de obsesie a
complotului este prezentat de cartea The New World
Order de Pat Robertson.
8. Adeptii trebuie sa se simta umiliti de bogatia
oste11.tativa ~i de puterea du~manilor. Cand eram
copil, mise spunea la ;;coala ca englezii erau "po-
porul care manfulca de cinci ori pe zi": mancau de
mai multe ori ca italienii, saraci dar sobri. .Evreii sunt
bogati 9i se sprijina mtre ei datorita unei retele se-
crete de intrajutorare. Adeptii trebuie· totu9i sa fie
convin~i ca-i pot rapune pe du~mani. Astfel, data-
rita unei continue pendulari de registru retoric, du?-
manii sunt fn acela?i timp prea puternici ?i prea slabi.
Toate tipurile de fascism sunt condamnate sa piar-
da razboaiele, caci prin insa9i alcatuirea lor sunt in-
capabile sa aprecieze obiectiv puterea du9manului.
9. Pentru Ur-Fascism nu exista lupta pentru via-
ta, ci mai degraba "viata penttu lupta". A~adar pa-
cifis1nul este pactizare cu du?manul; pacifismul e rau,
fiindca viata este un riizboi permanent. Acest lucru msa
aduce cu sine un complex tip Armaghedon: de vre-
me ce d u~manii trebuie ~i pot sa fie invin~i, va tre-
bui sa existe o batalie finala, 1n urma careia miscarea
,

va stapani lumea. 0 a tare sol-utie finala presupune
cava urma o era a pacii, o Varsta de Aur care con-
trazice principiul razboiului permanent. Nici un li-
der fascist n-a reusit , vreodata sa rezolve · aceasta
contradictie.,
10. Elitismul este un aspect tipic al oricarei ide-
ologii reactionare, fiind fundamental aristocratic.
"
In cursttl istoriei, toate tipurile de elitism aristocra-
tic sau militarist au profesat implicit dispretul pentru

43
cei slabL Ur-fascismul nu poate sa nu predice un ,eli-
tism popular". Fiecare cetatean apartine celui mai
bun popor din lume, membrii partidului sunt cei
mai buni cetateni, fiecare cetatean poate (sau ar·tre-

bui) sa devina membru al partidului. Dar patricieni
fara plebei nu exista. Liderul, care ~tie foarte bine
ca pozitia sa n-a fost obtinuta prin d~legare, ci cu-
cerita prin forta, ~tie la fel de bine ca puterea sa se
bazeaza pe slabiciunea maselor, a tat de slabe !neat
au nevoie ~i i~i merita·un ,carmuitor". De vreme ce

g_ruparea e organizata ierarhic (dupa un model mi-


litar), fiecare lider subordonat 1~i dispretuie~te sub-
alternii, ~i fiecare dintre ei 1~i dispretuie~te supu~ii.
Toate astea mtaresc acceptia. de elitism de masa.
11. Din aceasta perspectiva,fiecare este educat pen-
"'
tru a deveni un erou. In orice mitologie ,eroul" este
o fiinta exceptionala, dar in ideologia Ur-Fascista
eroismul este norma. Acest cult al eroismului este

strans legat de cultul mortii; nu 1ntamplator deviza


falangi~tilor era: , Viva Ia muerte/" 1
Oamenilor de rand li se spune ca moartea e un
lucru neplacut, insa trebuie 1nfruntata cu demnita-
te; fidelilor lise spune ca moartea e un fel dureros
"'
de a ajunge la o fericire supranaturala. In schimb
eroul Ur-Fascist aspira la O·moarte definita drept cea
mai buna recompensa pentru o viata eroica. Eroul
"'
Ur-Fascist este nerabdator sa moara. In nerabdarea
sa, la drept vorbind, i se mtampla sa-i oinoare mai
des pe altii.
12. De vreme ce atat razboiul permanent cat ~i
eroismul sunt jocuri greu de jucat, Ur-Fascistul1~i •

1 ·In
"
lb. spaniola: Traiasca n1oartea! (n. trad. )

44
transfera vointa de putere asupra chestiunilor se-
xuale. Aceasta e sorgintea 1rLachis1nului (care presu-
pune disprejuirea femeilor ~i infierarea mver~unata
a unor obiceiuri sexuale nonconformiste, incepand
cu castitatea ~i sfar~ind cu homosexua~itatea). De
vreme ce sext1linsu~i e un joe greu de jucat, eroul
Ur-Fascist 11 joaca cu armele, care sunt Ersatz 1-ul sau
falic;-jocurile sale razboinice se datoreaza unei invi-
dia penis permanente. ·.
13. Ur-Fascismul se bizuie pe un ,populism cali-
"'
tativ". Iri democratie cetatenii se bucura de drepturi
individuale, dar ansamblul cetajenilor poate pro-
duce un impact politic doar din punct de vedere
cantitativ (sunt urmate deciziile majoritatii). Pen-
tru Ur-Fascism indivizii, tocmai fiindca
.
sunt indi-
vizi, nu au drepturi, iar ,poporul" e conceput ca o
calitate, o entitate monolitica exprimand ,vointa co-
m.u na". De vreme ce, indiferent de cantitate, fiin- •

tele omene~ti nu pot avea o vointa comuna, liderul


pretinde ca este translatorullor. Pierzandu-;;i pu-
terea de a delega, cetatenii nu actioneaza, ei sunt

doar chemati pars pro toto, sa joace rolul de popor.


Poporul este astfel doar o ficjiune teatrala. Pentru
a avea un exemplu convingator de populism cali-

tativ, nu mai e nevoie de Piazza


.
Venezia 2 sau de

stadionul din Ni.irnberg. Pe vii tor se contureaza un


populis1n Tv sau Internet, prin care raspunsul em~~
tional al unui grup selectionat de cetateni poate ji
· prezentat ;;i acceptat drept , vocea poporului". In
virtutea populisn1t1lui sau calitativ, Ur-F-a scismul
• •

"' . . .
1In lb. germana: sutogat, compensatie, despagubire (n. trad.)
2 Piazza Venezia era locatia preferata a disctlrsurilor lui

Mussolini, la Rotna (n. trad .).

45
treb~tie sii se opunii ,putredelor" guverne parlamen-
tare. Una dintre primele fraze rostite de Mussolini
in parlarnentul italian a fast: ,Af? fi putut sa trans-
form aceasta aula surda si , cenusie
, intr-u11 bivuac
al plutoanelor mele." Fapt e ca a gasit imediat o ca-
zare mai ·b un·a pentru plutoane, in schimb, la scurt
tim.p dupa aceea, a desfiintat parlamentul. Ori de
cate ori un politician se indoie9te de legitin1itatea
parlamentului fiindca n-ar mai reprezenta ,vocea
poporului", se poate simti mirosul de Ur-Fascism.
14. Ur-Fascismul vorbe9te "limba cea notta". Ea
a fast inventata de Orwell in 1984, drept limba ofi-
ciala a socialismului englez, insa elemente de Ur-Fas-
cism sunt comune unor diverse forme de dictatura.
Toate textele de sco'
, a la naziste sau fasciste se ba-
zau pe un lexic sarac 9i pe o sintaxa elementara, in
scopul de a limita instrumentele unei jtldecati a-m a-
nuntite 9i critice. Dar trebuie sa fim pregatiti sa de-
pistam alte forme ale respectivei neolimbi, chiar 9i
atunci cand au infatisarea
, , nevinovata a 'unui talk-
show popular. Dupa ce-am aratat aceste posibile ar-
hetipuri
.
de~
Ur-Fascism, fie-mi ingaduit .
sa trag o
concluzie. In diminea ta de 27 iulie 1943 mi s-a spus
ca, a9a cum s-a comunicat la radio, fascismul se pra-
busise
, si
, Mussolini fusese arestat. Maica-mea rn-a
trimis sa cumpar ziarul. M-am dus la chio9cul eel
mai apropiat 9i am vazut ca ziare se gaseau, dar nu-
""
mele lor era diferit. In plus, ¢lupa ce mi-am aruncat
un ochi pe titluri, mi-am dat seama ca fiecare ziar
spunea lucruri diferite. Am cumparat tmul, la 1n-
tamplare, ~i am.citit tln apel tiparit pe F)rima pagi-
na, semnat de cir1ci sau ~ase particle politice, cum
ar fi Den1ocratia
, Crestil1a,
, Partidul Comut1ist, Par-
.

46
tidul ·Socialist, Partidul Actiunii, Partidul Liberal.
Pfu1a 1n acel moment crezusem ca in fiecare tara , exis-
ta un singur partid, 9i ca il1 Italia exista doar Parti-
dul National Fascist. Descopeream cain tara mea
era cu putinta sa existe diverse particle in acela~i
timp. $i nu doar atat: de vreme ce eram un baiat is-
tet, mi-am dat pe loc seama ca era imposibil ca ata-
tea particle sa fi rasarit de la o zi la alta. Am priceput
astfel ca ele exis~au de mult ca organizatii clandes-
tine. Textul proclama sfar9itul dictaturii ~i revenirea
libertatii: libertatea cuvantului, a presei, de asociere
politic-a. Aceste cuvinte, "libertate", "dictatura"-
Doamne Dumnezeule era prima oara 1n viata mea
cand le citeam. Datorita acestor cuvinte noi, renas-
cusem ca om liber al Occidentului.
Trebuie sa fim atenti ca intelesul acestor cuvinte
, I

sa nu fie uitat. Ur-Fascismul este mea 1n jurul nostru,


uneori in haine civile. Ar fi a tat de confortabil, pen-
tru noi, daca un individ s-ar ivi pe scena lumii 9i ar
spune: "Vreau sa deschid din nou Auschwitzh-ul,
vreau sa vad din nou cama9ile negre defiland in
pietele Italiei!" Dar vai, viata nu e atat de u~oara.
Ur-Fascismul poate mea sa se intoarca sub cele mai
nevinovate infatisari.
, , Datoria noastra e de a-1 da in
vileag ~i de a-1 arata cu degetul indiferent sub ce
forma noua s-ar arata, in fiecare zi, ln orice parte de
A A

lume. Il citez din nou pe Roosevelt: "Indraznesc sa


spun ca daca democratia americana ar inceta sa
mearga inainte ca o putere vie, cauta11d zi 9i noapte, •

prin mijloace pa~nice, sa imbunatateasca viata ce-


tatenilor n()~tri, puterea fascismului ar spori in tara
noastra/1 (4 noiembrie 1938). Libertatea ~i eliberarea

47
••

sunt o stradanie
. care ·n u se sfarseste
, , . hicicand. Aceas-
ta sa ne fie deviza: "Nu uitati."
A ,

Ingaduiti-mi sa 1nchei cu o poezie de Franco


Fortini1 ·

- .
Pe parapetul podului
.Capetele spanzuratilor
in apa izvorului -
Spu1na spanzuratilor.

Pe caldaramul ~argului
Unghiile fmpu~catilor
. .
fn iarba Ve?teda a campului
Dintii fmpu~catilor.

Sa 1nu~ti vazduhul sa mu~ti pietrele


Carnea noastra nu mai e umana
Sa mu~ti vazduhul sa mu~ti pietrele
Inima noastra nu mai e u·mana.

Dar noi vom fi citit fn .ochii eelor 1norti


$i vom aduce pe pa1nant libertate -
Jar stransoarea pu1nnilor celor 1norti ·
E semn case va face dreptate.
'

Fortini, Fr<,lnco (1917-1994) pseudonimullui Franco Lattes.


1

Poet critic, profesor universitar. In opera ~i in activitatea sacul-


turala a exprimat statornic vointa ~i dificultalea ·d e ,a fi in is-
torie" (n:trad.). .

48
v
. . . , espre presa
.. .

-

••

'( .


Domnilor senatori,

,C.e ea ce am s-a va prezint pe scurt este un cahier


de doleances~ despre situatia presei italiene, cu refe-
rire la relatiile sale cu lum~a· politica . Pot sa fac acest
lucru nu ill_absenta, ci 1n pre~enta unor reprezen-
• • • v • • •
tant1 a1 prese1, cac1 ceea ce vo1 spune am sust1nut
mea din anii '60, 0 mare parte din·parerile.mele fiind
publicate jn cotidianele ~i saptamanalele noastre.
Aceasta 1nseamna ca traim intr-o tara in care o pre~
sa libera ~i fara prejudecati este capabila sa se supu-
v A v• •
na ea 1nsa~1 unu1 proces. ,
Rolul celei de-a patra puteri este cu siguranta ~cel
de a controla ?i critica celelalte trei puteri tradit.io-
nale (laolalta cu puterea economica ~i a .partidelor
~i sindicatelor); poate face-acest l~cru intr-o t.a ra li-
bera, deoare~e critica presei nu ,a re functii represive.
Mijloacele de comunicare pot influenta viata politica
"'
• a tarii num~i prin crearea de opinie. In schimb pu-
terile traditionale nu pot controla ?i critica mass-me-
dia decat recurgand la mass-media; altfel, interventia
lor devine sanctiune, fie ea executiva, legislativa

. 1Cahier de doleances _ in lb. franceza: caiet de doleante I

(n. trad-.).
'

49
sau judecatoreasca ceea ce e posibil sa se mtam-
ple numai daca mass-media savar;;esc un delict sau
par sa genereze situatii de dezechilibru politic ;;i in-
stitutional (vezi dezbaterea despre par co11dicio1).
De vreme ce totusi, mass-media, ill cazul de fata ,
presa scrisa, nu pot fi scutite de critici, pentru o tara
democratica este un certificat de sanatate ca presa
sa poata sa se puna pe ea msa;;i in cauza.
$i totu~i nu e de ajuns s-o faca; mai mult, actiu-
nea aceasta poate sa constituie un alibi solid, sau,
daca e sa fim severi, un caz de ,toleranta represiva", .
cum ii spunea Marcuse; dupa ce-;;i demonstreaza
propria lipsa de prejudecati autoflagelanta, presa
renunta , sa se mai reformeze. Acum vreo douazeci
de ani Livia Zanetti imi ceruse ;;i publicase in revis-
ta Espresso, un lung articol critic fata de Espresso m-
su;;i. 0 sa fiu excesiv de modest, insa daca Espresso
si-a
, corectat conduita, n-a fost datorita articolului
meu, ci unei firesti, evolutii
, a lucrurilor. Din cate
imi amintesc, critica mea a lasat timpul sa-~i spuna
cuvantul.
Schitand acest cahier de doleances al meu, nu in-
tentionez sa critic presa in privinta relatiilor sale cu
lumea politica, ca ;;i cum lumea politica ar fi o vic-
tima nevinovata a abuzurilor presei. Consider ca cea
dintai este pe deplin ;;i solidar raspunzatoare pen-
• • • A
tru s1tuat1a pe care vo1 mcerca s-o conturez.
A

In plus, rna disociez de acei provinciali pentru


care tot ce este rau se-ntampla doar in tara noas-
tra. Nu voi cadea in gre~eala presei noastre, adesea
1 par condicio lb. latina, conditie egala, iar prin extensie
criteriul unui tratament egal al partenerilor in orice fel de ne-
gocieri sau polen1.ici (sociale, politice, econon1ice etc.) (n.. trad.).

50
xenofila, care atunci cand numeste , un cotidian strain
ilmsote;;te mereu cu adjectivul ,prestigios", ajun-
- gand astfel sa vorbeasca despre ,prestigiosul New ·
York Post" ori de cate ori doreste
, sa citeze vreo afir-
matie ~i nesocotind faptul ca New York Post este un
ziar de mana a patra, ignorat pana ~ide cititorii din
Omaha sau Nebranska~ 0 mare parte din pacatele
presei italiene sunt comune astazi aproape tuturor
tarilor. Ma voi referi msa negativ la alte tari numai
daca e strict necesar, fiindca ,a nedreptati e·mai u~or
decat a repara o nedreptate". ~i voi recurge la exem-
ple din alte tari cand lectia lor mi se va parea pozi-
• V • A •

t1va ~1 m ceea ce ne pr1ve~te.


0 ultima precizare: pentru corectitudine voi fo-
losi texte de referinta din Repubblica, Carriere della
Sera ~i Espresso. Este vorba. despre trei publicatii la
care am colaborat ~i colaborez inca, ~i prin urmare
criticile mele nu .vor ·putea fi considerate precon-
"
cepute sau de rea-credinta. Insa prQblemele pe care
le voi ridica se refera la intreaga presa italiana~ .

Polemici in anii ?aizeci ?i ?aptezeci


;

"
In anii ~aizeci ~i ~aptezeci polemica asupra na-
turii 9i rolului presei se derula in jurul urmatoare-
lor doua teme: prima aborda deosebirea intre ~tire
9i comentariu, ·9i prin urmare apelul la obiectivi-
tate; a doua se referea la faptul ca ziarele sunt in-
strumente ale puterii, gestionate de partide·sau de
grupuri economice, care foiosesc lin limb.aj. ·v oit in-
cifrat, deoarece adevarata lor menire nu e de a oferi
informatii cetatenilor, ci de a transmite n1esaje 'Cifrate

51
unui alt grup de putere, peste capul cititorilor. Lim-
bajul politic se inspira din acelea?i principii, iar ex-
presia "convergente paralele" a ramas 1n literatura
despre mass-media ca un simbol al acestui limbaj,
cat de cat inteligibil pe coridoarele de la Monte-
citorio1, dar de nepatruns pentru gospodina din
Voghera 2 • . . .

A~a cum vom vedea, aceste doua teme sunt 1n


mare parte desuete. Pe de-o parte, ·a vusese loco vas-
ta polemica asupra obiectivitatii, iar multi dintre noi
sustineau ca (cu exceptia buletinului meteo) nu se
poate vorbi niciod·a ta despre informCl:tie intr-ade-
var obiectiva. Chiar ~i separand cu grija comentariul
de ?tire, selectia !nsa?i a ~tirii ?i punerea ei in pagi-
"
na constituie un element de apreciere implicita. In
ultimele decenii s-a impus stilul a~a-zisei "temati-
zari": aceea~i pagina acorda spatiu unor ?tiri oare-
cum legate !ntre ele. lata un exemplu de tematizare
lap. 17 a·ziarului Repubblica apa-rut duminica, 22 ia-
nuarie. Patru articole: "Brescia: Na?te ~i-~i Ofr!.Oara
fiica"; "Roma: Singur acasa, 4 ani, se joaca pe perva-
1Montecitorio palat la Roma, ·sediu din 1870 al Came-
rei Deputatilor, sinonim prin extensie cu Parlamentul italian
(n. trad.).
2(nota 1997) De9i, am mai precizat de cateva ori, 9i corec-
titudinea istorica rna obliga, vreau sa amintesc ca sinecdoca
,gospodine din·Voghera" (atribuita 1n chip ciudat unor au tori
diferiti) s-a impus de fapt in timpul un~i anchete din anii 9ai-
zeci initiate de Serviciul Opinii din cadrul RAI (televiziunea
publica italiana) asupra limpaj~lui politic (ancheta care de-
monstrase ca expresii considerate normale, de pilda ,particle
laice" se dovedeau de fapt absolut indescifrabile pentru pu-
blicullarg). Fusesera consultate e9antioane felutite, intre care
~i un grup de gospodine din Voghera (n. autorului).

52
.

zul ferestrei, tatal sfar;;e$te la Regina Coeli'fl; ,Ro~a:


P-o ate sa nasca la spital chiar ~i cine nu vrea sa pas-
treze copiiul"; ,Treviso: o ·:mama divortata demisio.:.
neaza ca mama".
. .
! ' .

A~a cum reiese, tema este riscul copilariei aban-


"
donate. Intrebarile pe care ar trebui sa nile :puriem:
Este vorba de o problema de ·actualitate, specifica
acestei perioade? Sunt toate ~tirile despre astfel de
cazuri? Daca ar fi fost vorba doar de patru caz~ri,
problema, din punct de vedere statistic, n-ar fi rele-
vanta; dar procedeul tematizarii proinoveaza_-~tire~
la ceea ce clasica retorica judiciara ;;i deliberativa nil-
mea exemplufr!-: un singur caz din care se deduce (sau
se sugereaza fraudulos d·e ducerea) o regula. De$i
este vorba doar de _patru cazuri, ziarul ne da de in~
teles
, ca.· sunt mt.ilt mai multe; daca ar fi fost mult
mai multe, ziarul s-ar fi abtinut sa sp-u na. Temati-
zarea nu ofera patru ;;tiri, ci o opinie apasata asupra
situatiei copilului; indiferent de ce ar fi urmarit re-
dactorul care, apropiindu-se probabil ;;i miezul nop~
tii, a PC?-ginat in final a;;a pe.n tru ca nu ;;tia cum sa
umple pagina 17. Departe de mine insa gandul ca
tehnica tematizarii este gre~ita sau. primejdioasa:
spun doar ca ea ne demonstreaza cum pot fi expri- •

mate opinii dand informatii strict' obi~ctive .


" .
In privinta limb·a jului criptic, a~ spune ca presa
. '

noastra 1-a parasit, deoarece s-a schitnbat ~i limba-


jul politicienilor,· care nu mai citesc de pe o foaie
la microfoane fraze obscure ~i complicate, ci spun
apertis verbis ca unul di11tre 'colegii lor este un tra-
dator, iar celalalt, in replica, i~i lauda in gura mare
.
! •

1 Regina Coeli inchisoare celebra la Ron1.a (n. trad.).

53
calitatile erectile ale propriului organ reproducator. '

Mai multi presa recurge la un limbaj pe mtelesul ace-


lei entitati magmatice care astazi se nume~te ,omul
de rand"' considerand insa ca oamenii de rand vor-
besc, doar in ~abloane. lata a~adar (folosesc la ni-
mereal~ date culese de studentii mei timp de o luna
din presa italiana) intr-un singur articol din Carriere
(11 ianuarie 1995) o lista de expresii ~ablonate: ,Spe-
ranta e ultima car.e moare", ,Dialog al peretilor",
,Dini anunta lacrimi ~i sange", ,Quirinale e gata
1

de razboi", , Tarcul e gata cand boii au parasit graj-


dul" ,Pannella2 trage-n gol", , Timpul preseaza, nu .
1

mai e loc pentru dureri de burta" ,Guvernul mai


1

are ceva de mers", ,Am f~_pierdut batalia", ,Se-a pro-


pie franghia de par". lata acum. ce gasim in Repub-
.

bfica din 28 decembrie 1994: ,Trebuie sa scape ~i


capra ~i varza", ,Cine-alearga dupa doi iepuri nu 1

prinde nici unul", ,De prieteni sa rna fereasca Dum-


nezeu", , Vals pe picior gre~it" ,Fininvest3 coboara
1

din nou in arena", ,Omleta e gata", , Vremea sfin-


tilor a apus'~, ,0 buruiana greu de smuls", ,Dupa
cum bate vantul", ,Televiziunea i~i ia partea leu-
lui ~i ne lasa doar firimiturile", ,Revenirea pe po- ,...
zitii", ,Nivelul de audienta in cad ere libera", ,I;;i
pierde firul povestirii", ,Sa deschidem larg ochii",
,Sa_faci pe surdul", ,Scapa terfelit", ,Dureroasa sula
in coasta", ,Omagierea armelor" ... Mai degraba un
1 Quirinale, omonimul unei co line a Romei, re;;edin ta ofi-
ciala din 1948 a pre;;edintilor Republicii italie-n e (n. trad.).
2 Marco Pannella; lider al Partidului Radical (n. trad.).

3 Fininvest, numele generic al companiilor tv ;;i editoriale

ale lui Silvio Berlusconi, actualul pre;;edinte al Consiliulpi de


Mini;;tri (n. trad.). ..

54~
almanah, decat un ziar. Ne intrebam daca aceste cli-
~ee sunt la urma-urmei mai mult sau mai putin
clare decat acele ,convergente paralele" al caror in-
teles a fost priceput totu~i de Brigazile Ro~ii care
au si
, actionat
, in consecinta.
,
Sa observam ca aceste expresii ~ablonate, bune
pentru ,omul de rand", sunt cincizeci la suta in-
ventate de autorii articolelor, iar cincizeci la suta
citate din declaratiile parlamentarilor. A~a cum se
vede, ca sa folosim un alt cli~eu, ,cercul se strange",

drept care purcedem la disecarea unei aliante .dia-


bolice, ill cadrul careia nu se ~tie cine sunt coruptii
~i cine corupatorii. ·
Gata a~adar cu vechea dezbatere despre obiec-
tivitate ~i limbaj abscons. A par noi proble~e. Care
sunt ~i cum apar?

Cotidianul devine saptiimanal


/'.

In anii ~aizeci ziarele nu aveau de suferit din pri-


cina concurentei televiziunii. Doar Achille Campa-
nile1, intr-o dezbatere asupra televiziunii (Grosseto,
septembrie 1962) . avusese o intuitfe luminoasa: cand-
va ziarele dadeau cele dintai o ~tire, ulterior interve-
neau alte publicatii spre a adanci chestiunea; ziarul
era ca o telegrama care se termina cu: ,urmeaza scri-
soare". Deja ill 1962 ~tirea telegrafica era data la opt
seara de telejurnal.
1Achille Campanile (1900-1977) scriitor italian, dramaturg
9i prozato1~ ale carui carti sunt sustinute de un un1or p arado-
xa!, anticop.iator al teatrului absurd (n. trad.).

55
Ziarul de a doua zi dimineata dadea aceea~i ~tire;
era o scrisoare care• se term.i na cu: , urmeaza, ba chiar
precede, .telegrama". ·
De ce nu.mai un. geniu al comicului precum C-a m-
panile 9i-a dat seama de aceasta situatie paradoxa-
la? Fiindca pe-atunci televiziunea se limita la ttJ;l.Ul
sau doua canale considerate in slujba regimului, 9i
prin urmare nu era socotita (in mare parte justifi-
cat) o sursa credibila; ziarele spuneau mai multe lu-
• • • • • • • v
crur1 91 oarecum ma1 putin vag; comiCII se na~teau
la cinema sau la cabaret, 9i nu se pripa9eau intot-
deauna pe la televiziune; comunicarea politica avea
loc in piata publica, fata-n fata, sau prin afi~e pe
ziduri: un studiu des pre confruntarile televizate in
anii ~aizeci ajungea la concluzia, in urma analizarii ·
multor tribune politice, cain intentia de a-~i adecva
propunerile la telespectatorul med.iu, reprezentan-
tul Partidului Comunist sfar~ea prin a spune lucruri
foarte asemanatoare celor spuse de reprezentantul
Cre~tin Democratilor, meat diferentele se ~tergeau,
fiecare mcercand sa apara cat mai neutru ~i mai in-
curajator cu putinta. Prin urmare, polemica, lupta
politica avea loc hfl alta parte, ~i preponderent in

ztare.
Apoi s-a produs saltul, cantitativ (canalele s-au
inmultit de zor) ~i calitativ; chiar in interiorul televi-
ziunii de stat se distingeau trei canale diferit orien-
tate politic. Satira, dezbaterea aprinsa, fabrica de
scoop au fost prelt1ate de televiziune, care a depa~it
1

chiar ~i barierele sexultli, !neat unele programe de


dupa unsprezece seara devenisera mult mai mdraz-
1 scoop in lb. engl. subiecte de senzatie (n. trad.).

56
nete decat copertele monahale arborate de Espresso
sau de Panorama, care nu treceau dincolo de fron-
"
tiera fesei. Inca de pe la inceputul anilor '60, imi
amintesc ca scriam despre talk-show-urile ameri-
cane, ca despre ni~te spatii de conversatie civilizata,
spirituala, care putea sa-i tina pe spectatori tintuiti
pana dupa miezul noptii in fata micului ecran, ~i
le propuneam cu fervoare televiziunii italiene. Ulte-
rior, talk-show-ul avea sa apara tot mai triumfator
pe ecranele tv italiene msa, treptat, s-a transformat

intr-un spatiu al unor confruntari violente, uneori
~i fizice, o ~coala a unei exprimari pe ~leau (la drept
vorbind, o asemenea evolutie a avut loc in parte ~i
in talk-show-urile din alte tari).
Televiziunea devenea astfel prima su;rsa de di-
fuzare a ~tirilor, iar ziarului i se deschideau doar
doua cai: despre prima cale posibila (pe care o voi
defini deocamdata drept ,atentie largita") voi vorbi
mai ir1colo; cred insa case poate afirma ca presa a
urmat in mare parte cea de-a doua cale: s-a ,sapta-
mfu1alizat". Cotidianul a devenit tot mai asemanator
unui saptamanal, dedicand un spatitl enorm fap-

tului divers, evenimentelor mondene, culiselor vietii ·
politice, lumii spectacolului. Fapt care declan~eaza
criza saptamanalelor de prima mana (adica Pano-
rarna,· Epoca, Europea, Espresso 9.a.); sapta.manalului
ii raman doua cai; sau se ,lunarizeaza" (de9i exista
deja lunare specializate in veliere, ceasuri, bu-
catarie, computere cu piata lor fidela 9i sigura),
satl acopera spatiul de culise 9i barfe care ii era fa-
miliar ~ide care continua sa se octlpe, al saptamana-
lelor de nivel n1edit1, c;ente sau Oggi pentru amatorii
de nunti princiare, satl al celor de ma11a a dotta,

57


I

Novella 2000, Stop .s au Eva Express pentru pasiona-


tii de adultere spectaculoase ~i pentru vanatorii de
sani descoperiti in intimitatea closetelor.
Dar saptamanalele de mana intai nu pot sa se
co}?oare la nivelul celor de jos sau medii decat in
paginile de la sfar~it, ~i chiar asta fac a~a ca acolo
trebuie sa cautati sanii, prieteniile amoroase ~i ntu;l-
tile. Prin urmare, coborandu-se, pierd din profilul
publicului lor specific: cu cat saptamanalul de ni-
vel inalt interfereaza cu nivelul mediu sau eel in- •

· ferior, cu a tat ca~tiga un public care nu e al sau in


mod traditional, nu mai ~tie cui se adreseaza ~i intra
in criza; i~i mare~te tirajul, dar i~i pierde identita-
tea. Pe de alta parte, saptamanalul prime~te o lovi-
tura mortala din partea suplimentelor saptamanale
ale cotidianelor. Ar avea o singura solutie: s-o apuce
pe calea unor publicatii americane care tintesc un
cititor select, de pilda New Yorker, ·care ofera in ace-
la~i timp lista spectacolelor de teatr.u, benzi dese-
nate de calitate, scurte antologii de poezie, dar ~i
cate un articollung cam de cincizeci de pagini dac-
tilo despre viata unei mari doamne a universului
editorial tip Helen Wolf. Sau ar putea sa urmeze ca-
lea.lui Thnes sau Newsweek, care accepta sa fie sap-
tamanale de evenimente anterior prezentate in ziare
, la tv, furnizand in schimb rezumate esentiale
si , sau
dosare cu puncte de vedere diverse, fiecare dintre
ele~ avand nevoie de luni de programare ~i munca,
~ide o documentare verificata -pana la eel mai mic
amanunt, astfel incat rar se intampla ca aceste sap-
tama11ale sa publice vreun drept la replica pentru
dezn1intirea unor date. Pede alta parte, chiar ~i un
articol per1tru Nezu Yorker este comandat cu cateva

58
luni bune mainte, iar daca, ulterior, este considerat
necorespunzator, autorul este platit oricum (cu ge-
nerozitate) ~i articolul este aruncat la co~. Acest tip
de saptamanal are costuri foarte ridicate ~i poate
exista doar pe o piata mondiala de anglofoni, iar
nu pe o tngusta piata de italofoni, ale carei cote de
lectura raman inca descurajante.
A~adar, saptamanalul se straduie~te sa se tina
dupa cotidian, pe aceea~i cale, ~i fiecare mcearca sa-l
depa~easca pe celalalt, pentru a ca~tiga aceia~i ci~
titori. Aceasta explica de ce gloriosul E·uropeo trage
obloanele, Epoca_incearca din rasputeri o cale alter-
nativa, susjinandu-se prin reclame de televiziune,
Espresso ~i Panorama lupta pentru a se diferenjia: o •

fac, dar pub~iculi9i da seama de asta tot mai putin.


Adesea, cunoscuji de-ai mei, unii chiar cultivaji, rna
felicita pentru minunata rubrica pe care o semnez
saptamanalin Panorama ~i rna asigura magulitor ca
ei cumpara Pan.orama numai ~i numai pentru a citi
textul meu.

Ideologia spectacolului •

'

.
$i cotidianele? Ca sa devina saptamanale, i~i spo-
resc numarul de ·p agini, ca sa le sporeasca, se bat
pentru publicitate, ca sa aiba mai multa publicitate,
1~i sporesc ~i mai mult numartll de pagini -~i nas-
cocesc suplimenteJ ca sa umple acele multe pagini
trebuie totu~i sa relateze ceva, pentru a relata tre-
buie sa depa~easca informatia seaca (deja oferita
de televiziune), drept pentru care se saptiitnanizeaza

59 •
tot mai mult si , trebuie sa inventeze informatia , si
,
sa transforme in informatie , ceea ce nu e informatie. ,
lata un exemplu. Acuin cateva luni, primind eu
un p-remiu la Grinzane, am fost prezentat d-e cole-
gul ~i prietenul Gianni Vattimo • 1

Cei ce se ocupa cu filozofia ~tiu ca rna situez pe


alte pozitii decat cele ale lui Vattimo, ceea ce nu ex-
clude pretuirea noastra reciproca. Se mai ~tie ca _n e
avern ca fratii inca din frageda tinerete ~i ca ne pla-
ce sa ne pi~cam unuJ pe celalalt in orice imprejurare
mai putin oficiala. In acea zi Vattimo a ~ptat pen-
tru calea colocviala, facand o prezentare afectuoasa
~i plina de spirit, la randul meu replicandu-i pe un
ton la fel de glumet, subliniind prin poante ~i para-
doxuri, perertele noastre divergente. A doua zi, un
ziar italian dedica o pagina culturala intreaga con-
fruntarii de la Grinzane care ar fi marcat, conform
semnatarului, nasterea
, unei noi, dramatice si , inedi-
te fracturi in domeniul filozofiei italiene. Autorul
· articolului stia
, foarte bine ca nu era votba de o stire,
' ,
nici macar culturala. Pur ~i simplu crease un caz care
nu avea acoperire in realitate. Va las pe dumnea-
voastra sa gasiti exemple asemanatoare in domeniul
politicii. Exemplul cultural este insa relevant: zia-
rul trebuia sa construiasca un caz fiindca avea de ·
umplut prea multe pagini dedicate culturii, faptu-
lui divers ~i mondenitatii, toate dominate de o ide-
ologi~ a spectacolului. .
Sa luam Carriere della sera (44 pagini) ;;i Repub-
blica (54 pagini) de luni, 23 ianuarie. Luand in cal-
cui densitatea mai mare a paginilor din Carriere,

1 Gianni Vattimo filozof $i scriitor italian contemporan


(n. trrzd.).

60

constatam o cantitate egala de material. Luni este


o zi grea, nu prea. sunt ?tiri politice 9i economice
proaspete, nu raman, eventual, deca.t cele sportive.
In acea zi,- Italia se afla in toiul unei crize guver-
namentale ?i cotidianele noastre pot sa-9i dedice
articolele de fond duelului Dini-Berlusconi. . Un rna-

sacru ill Israel de "ziua Auschwitz-ului" e de-ajuns


pentru a umple cea mai mare parte a paginii intai,
adaugand ?i episodul afacerii Andreotti, ?i, pentru
Carriere, moartea stramoa9ei familiei Kennedy. Re-
zerve; cronici despre Cecenia. Curn se va umple res-
tul de pagini? Cele doua ziare dedica 7 ?i respectiv
4 pagini cronicii cetatene?ti, 14 ?i 7, sportului, 2 ?i 3,
culturii, 2 ?i 5, economiei, precum ?i intre 8 ?i 9 pa-
gini cronicii mondene, spectacolului ?i televiziunii.
/'\.

In ambele cazuri, din 32, eel putin 15 pagini sunt


dedicate unor rubrici specifice publicatiilor sapta-
manale.
· . Sa luam acum New York Times aparut in aceea?i
zi de luni. Din 53 de pagini, 16 merg pe sport, 10
se ocupa de problemele metropolei, 10 de econo-
"
mie. Mai raman 16 pagini. In respectiva tara nu are
loco criza ?i Washington-ul nu reclama prea mult
spatiu, a?a ca cele cinci pagini de National Report se
ocupa de treburile interne. Apoi, in afara de m.asa-
crul din Israel, mai gasim eel putin zece articole de-
spre Peru, Haiti, refugiatii cubanezi, Ruanda, Bosnia,
Algeria, conferinta internationala asupra saraciei,
Japonia dupa cutremur, cazul episcopului Gaillot.
Urmeaza 2 pagini dense de comentarii ?i analize
politice .
.Cele d·o ua. ziare italiene nu pomenesc despre
Peru, Haiti, Cuba, Ruanda. Sa admitem totuS,i ca

61

primele trei tari ii intereseaza mai mult pe ameri-


. cani decat pe europeni, de~i oricum rezulta ·ca era
vorba de subiecte de actualitate internationala pe
care ziarele noastre le~au ignorat in favoarea partii
dedicate spectacolelor ~i televiziunii. New York Times
dedica, dar asta doar fiindca e luni, doua pagini te-
mei·:media business, dar nu e vorba d·e intentii sau
indiscretii privind personaje din lumea spectaco-
lului, ci de reflec!ii ~i analize economice asupra show
business-ului .

Cotidianul ,si televiziunea

Presa italiana este deja dependenta de televizi-


une. Televiziunea fixeaza, cum se spune, agenda
presei scrise. Nu cred sa mai existe ziare pe luine
in care ~tirile de la televizor sa umple pagin~ intai,
afara doar daca cu o seara inainte Clinton sau Mit-
terrand n-au avut vreo interventie , televizata sau a
fost schimbat administratorul delegat al unei retele
nationale. Sa nu mise raspunda ca paginile trebuie
umplute cu cev-a. Sa aruncam o privire pe New York
"'
Times, numarul de duminica, 22 ianuarie-. In totalul
de 569 de pagini suntincluse sectiunile publicitare,
revista cartilor, saptamanalul de fapt divers,· cala-
toriile, automobilele etc. Sa vedem uncle vine·vorba
de televiziune este totusi
, un electrocasnic care
ocupa mult spatiu in imaginarul american. Se spu-
ne cate ceva la pagina 32 a suplimentului de arte
~i spectacol, uncle exista un comentariu despre ste-
reotipurile rasiale in programe 9i o recenzie lunga
la un admirabil doct1mentar despre vulcani. Mai

62
este, fire~te, ~i fascicolul cu descrierea emisiunilor,
dar tema televiziunii nu mai apare nici macar in
suplimentul de fapt divers ~i mondene.- Prin urmare
nu-i adevarat ca e nevoie sa se vorbeasca de televi-
ziune pentru umplerea paginilor ;;i captarea publi-
cului. Este vorba de o optiune, iar nude o necesitate.
"'
In aceea~i zi, cotidianele italiene.au acordat un spa-
tiu larg unei emisiuni a lui Chiambretti (ce urma sa
fie transmisa, fiind vorba a;;adar de publicitate gra-
tuita) ;;i in care ~tirea centrala era ca Chiambretti
mcercase sa intre cu camerele de luat vederi 1n aula
unde imi tineam cursul, iar eu din respect pen-
tru loc ~i destinatia lui nu-i permisesem acce-
sul. Daca asta se.poate numi ~tire (caci senzational
este pana 9i faptul ca unele sanctuare mai scapa ne-
prihanite de televiziune), nu merita mai mult de
patru randuri intre doua asteriscuri de curiozitati.
Dar daca la u;;a acelei aule ar fi batut, cu camera
de luat vederi pe umar, un om politic oarecare, iar
eu l-a9 fi invitat sa-~i ia talpa~ita? Ar fi avut parte,
fara sa fi intrat macar. inauntru ~i fara sa· fi aparut
pe micul ecran, de primele pagini ale ziarelor. In Ita-
lia, politicienii sunt cei care fixeaza agenda priori-
tatilor jurnalistice; ei declara cate ceva la televiziune
(ba ·c hiar dau de veste ca au de gand sa spuna ceva),
iar a doua zi presa nu relateaza despre ceea ce·s-a
intamplat·in tara, ci despre ceea ce s-a spus sau ur-
meaza sa fie spus la televizor. $i de-ar fi doar atat~
de vreme ce cu siguranta replica provocatoare a
unui politician la televiziune tine deja loc de COJ!lU-
nicat de presa oficial. lata msa ca, ill Italia, un scl1imb
de palme intre d' Agostino ~i Sgarbi a pare in pa-
gina intai printre alte $tiri politice.

63

Cu siguranta tara noastra detine recordul in ceea
ce prive?te legatura stransa dintre viata televiziunii
?i viata politica, altfel nu s-ar discuta atata despre
par condicio, iar asta inca de pe.vremea lui Bernabei,
a?adar inainte sa apara. la orizont Fininvest; cert e
ca presa are de tras de pe ur.m a acestei legaturi. Un
prieten din strainatate rna facea a tent, duminica 29 ia-
nuarie, ca doar in Italia era posibil cain acea zi, in
pagina unu ?i ?apte din Repubblica, precum ?i in pa-
gina cinci din Carriere, sa apara pe cateva coloane
declarapa istorica a lui Chiambretti: "Eu nu renunt"
(asta numai fiindca Santoro1 lansase o provocare cu
o zi inainte). Desigur, hotararea profesionala ·a unui
comic n-ar trebui. sa fie 9tire de pagina intai, mai
ales daca respectivul comic nu se decide sa mtreru-
pa, ci sa continue lini?tit o emisiune.-Daca ceva re-
prezinta 0 ?tire atunci cand un om ffiU?Ca un caine,
iar nu cand UTI caine ffiU9Ca un.om, cazul CU pricina
era al unui caine care se pare ca nu mu9case pe ni-
meni. $tim insa cu totii cain spatele acelei dezbateri,
care il includea ?i pe Enzo Biagi2, exista o divergenta,
o polemica de sorginte·politica. Ar trebui sa spunem
ca presa era constransa sa-i acorde prima pagina,
?i asta nu din vina sa, ci din vina situatiei italiene.
Care situatie este a?a cum este, rise totu9i s-o spun,
inclusiv din cauza presei. ..
Cu mult inainte, pentru a-9i atr.a ge publicul te-
leviziunii, presa scrisa a impus televiziunea ca spa-
-
1 Michele Santoro (n. 1951) este moderator de emisiuni tv
p9litice la RAI. Din vara anului 2004 ales parlam~ntar euro-
pean in regiuneq. Catnp'a nia p entru gruparea politica de cen-
tru-stanga italiana l'Ulivo (n. ·trad.). ·
2 Enzo Biagi ziarist ~i comentator tv (n.. trad.) .

64
tiu politic privilegiat, facand~ publicitate peste rna-
sura concurentului sau natural. Politicienii au tras
cuvenitele consec-inte: au optat pentru televiziune,
~i-au msu~it limbajul ~i ticurile acesteia, siguri ca
• V • A • • • •

numa1 a~a aveau sa-~1 ca~t1ge ~1 atent1a prese1. · ·


Presa a politizat excesiv spectacolul. Era normal

prin urmare ca politicianul sa caute sa fie 1n centrul


atentiei, aducand-o pe Cicciolina in parlament; ca-
zul Cicciolinei este un caz tipic, deoarece, dintr-o
instinctiva pruderie1, televiziunea nu-i acordase Ci-
cciolinei spatiul pe care i 1-a dat imediat presa.
. .
' .
l . . .

Interviul '

· De~i -depirtde de televiziune prin agenda sa, pre-


sa scrisa a decis s-o mtreaca ntprivinta stilului.-Felul
cel _mai specific de-a oferi informatii, fie ele po~iti­
ce, literare sau stiintifice,
, , s-a dovedit a· fi interviul.
Interviul este. obligatoriu· la tv, unde nu se p0ate
vorbi despre cinev·a, fara sa fie aratat; presa msa s-a
folosit mereu de el in trecut cu multa zgarcenie. A
intervieva pe cineva inseamna sa-i oferi uti. spatiu, •

perttru a-1 face-sa spu·n a ceea.c e ·dore~te.Sa ne gan-


di~ doar la ceea ce se-ntainpla-1n cazul unui autor
care a publicat o ·c arte. Cititorul a~teapta din partea
presei o judecata de valoare $i a·recomandare, avand
mcredere in bpinia unui critic cunoscut saum serio-
zitatea ziarului
.
respectiv. Astazi 1nsa
'
un ziar s·
e da
de ceasul mo-rtii sa faca 1ri primul rand ·un intet-
viu cu autorul. Ce este un interviu cu: autorul?
• • •

, ..
\ .
1 pruderie ipocrizie, in·lb. fr. (n. trad.). ·

65


Autopublicitate, in chip fatal. Foarte rar se intampHi
ca autorul sa-9i denigreze cartea. Se .obi9nuie9te.un
soi de 9antaj implicit .(amintesc ca se petrece 9j in
alte tari): ·,Daca nu ne-acorzi interviul, adio recen-
zie"; adesea insa ziarul, multumindu-se cu inter-
"'
viul, uita de r_ecenzie. In orice caz cititorul este eel
in9elat; publicitq.tea a premers sau a inlocuit eva-
luarea critica, 9i adesea criticul, cand in fine scrie,
nu mai vorbe9te despre carte, ci despre ceea ce au-

torul a spus in cursul mai multor interviuri.


. Cu atat mai .m ult, interviul cu un om politic ar
trebui sa aiba un anume relief: fie ca e solicitat de
omul politic, care vrea sa foloseasca ziarul drept un
vehicul iar ziarul este eel care apreciaza daca ii
acorda spatiu , fie ca e solicitat de ziar, cu dorin-
ta de a aprofpnda o anume pozitie a omului politic.
Un interviu serios cere mult timp 9i pe~.soana inler-
vievata (cum se intamip la in aproape toata lumea)
trebuie sa-9i revada declaratiile, pentru a se evita
eventuale rastalmaciri .,si dezmintiri. , Astazi cotidia-
. nele publica.vreo zece interviu~i pe zi, la botul ca-
lului, in- care intervievatul spune ceea ce le-a mai
spus 9i altar ziare, dar, pentru a inabu9i concurenta,
e nevoie
'
..
ca interviul acelui ziar
.
sa fie mai savuros
decat eel aparut altundev;a. Prin urmare, jocul con-
stain a-i smulge politicianului o declaratie partiala
care, premeditat subliniata, va duce la declan9.a rea
scandalului.
. . .

. $i-atunci omul politic, ie9ind tot in arena a doua


zi ca sa dezminta
' .;
ceea ce declarase
'
cu o zi inainte,
este. 9are o victima a presei?
.
.
Ar trebui atunci sa-lmtrebam: ,Dar de ce accepti
in loc sa adopti tehnica sigura a lui no co1nment."
'

66

"'
In lu·n a octombrie ni s-a partlt ca Bossi1 ar fi ales
aceasta cale, interzicand deputatilor sai sa stea de
vorba cu jurnali~tii o· A fost vorba de o alegere per-
danta, fiindca s-a expus tirului presei? 0 alegere c~~­
tigatoare, fiindca s-a ales cu eel putin doua zile de
prezenta pe 0 pagina mtreaga in doua cotidiane?
Jurnali~tii acreditati 'la parlament afirma ca ori de
cate ori o declaratie
.
, este urmata de o dezmintire , vi-
rulenta, politicianul a facut intr-adevar acea declara-
tie ambigua, anume cu intentia ca ziarul sa o publice
~i . a doua zi sa dea .
0 dezmintire, 1ntre ~imp fiind
lansat un ballon d' essai si, strecurata o insinuare sau
"
o amenintare cu tinta precisa. Incat s-ar ~uveni sa
.

fie 1ntr~bat ~i cronicarul de la parlament, yictima


a politicianului viclean: ,De ce-i faci jocul, de ce nu-i
ceri sa controleze ~i sa semneze de confirmare pen-
11
tru ce e pus mtre ghilimele.
. "
Raspunsul este .simplu. In acest joe ,...
fiecare'
are
ceva de ca~tjgat ~i nimic de pierdut. In ma~ura in
care jocul devine vertigines, declaratille vip un'a dupa
'
alta zilnic, cititorulle pierde din vedere
.
~i uita
.
ceea
ce s-a spus, in schimb, ziarul iese tare cu ~tirea, iar
politicianul obtine av~ntajul p~ care ~i 1-a propus.
Este un pactum sceleri, in dauna cititorului ~i a ce-
tateanului. E atat de raspandit ~i accept~t, !neat a
devenit un obicei nu de "reclamatie pe fata", ci de
"declamatie am-b ientala". Dar, ~a orice culpa, pana
la urma, pactul acesta nu merita efortul: pretul, a tat
pentru presa, cat ~i pentru politician, este discre-
ditarea, reactia conservatoare a cititorului.

Umberto Bossi, lider political partidului Lega Nord aflat


1

in alianta de guvernare din Italia (n. trad.). "

67
Pentru a face -interviul tot mai a.petisant, s. . a ajuns,
a~a cum spuneam, la schimbarea radicala a lim-
bajului politic, care preluand formula dezbaterii ~i
ba~caliei televiz?te, nu mai e rezervat, ci pitoresc ~i
direct. Iyfulta vreme ne-am plans de politicienii ita-
lieni care citeau o decl~ratie modesta ~i ininteligibila 0

de pe o foaie de hartie ~i ii admiram pe acei politi-


cien,i americani care in fata microfoanelor pareau
sa dea un spectacol, improvizand, b~ chiar introdu-
cand in discurs poante savuroase . .Ei bine, nu era
asa:
, cei mai multi , dintre ei urmasera cursuri in felu-
.

rite speech centers din cadrul universitatilor; urmau


~i urmeaza regulile unei oratorii doar aparent im-
provizate, de fapt rniliinetric calculate, rosteau ~i ros-
. ' .

tes~ (cu excep,tia unor cazuri de gafar~) .poante bine


alese din ni~te manuale mici, scris~ special sau ela-
borate cu o noapte inainte de catre ghost writers 1 •
Sustragandu-se retoricii sole~e a primei repu-
blici, politicianul din a doua improvizeaza cu adeva-
rat. Vorbe~te mai pe mtelesul celor multi, dar adesea
necontrolat~ Nti ·mai e nevoie sa spunem ca acest
lucru pentru ziare, mai ales pentru cele deja sapta-
manizate, e mana cereasca. Fie-mi iertata compa-
ratia ireverentioasa, dar se $tie cum functioneaza
mecanismul psihologic in birtul satului: daca un in-
divid a baut mai mult ~i face o prima afirmatie mai
sloboda, intreg auditoriul se va stradui sa-idea ghes
~i sa-l faca sa depa~easca orice limita. lata dina-
mica provocarii ce se instaureaza in talk-show, ace-
ea~i care, a pare in relatia dintre ziarist ~i politician.

1 ghost zoriters(in lb. engl.) scriitori fanto1na, specializati


in orice fel de texte, redactate la comanda contra plata, fara
drept de se1nnatura (n. trad.).

68
Jumatate din fenomenele pe care astazi le definim
drept ,inveninare a luptei politice" provin din aceas~
ta dinamica scapata de sub control. Sigur, am spus
ca, in vartejul informatiilor, cititorul uita declaratia
cu pricina; dar ceea ce ajunge sa sedimenteze con-
duita este tonui dezbaterii, convingerea ca totul e
ingaduit. · ,- . ·

'
'


Pres a vo·rbe~te despre ·presii ·.
"
In aceasta agitata vanatoare de declaratii, se in-
tamp~a tot mai des ~a p·r esa sa vorbeasca ·numai
despre cealalta presa. 'D in-ce in ce mai des citim in
ziarul A un a·r ticol care ariunta , un irtterviu care ur-
meaza ·sa apar·a· a doua zi in ziarul B. Din ce·- in ce
mai des citini. o scrisoare de dezni.intire, a cuiva care
spune can-a dat nic~ o·declaratie ziarului A~ urma-
ta·de replica ·ziaristului care afirma ca.··a citit respec-
tiva declaratie , intr-un interviu dat ziarului B fara
sa-~i ·fac·a. piobleme· daca nu cumva ~i B a· preluat
informatia pe ·cale ocolita din.ziarul C. ·. · .
Cand nu vorbe~te de televiziune, presa scrisa vor~
be~t~ despre ea irts·a~i,· a invatat asta de la televiziu-
ne care~ eel i:nai mult, vorbe-~te despre televiziune.
A . .; . ~ - . . ;,

In l<?C sa:..i trezeasca 0 indignare plina de mgrijorare;


aceasta· situatie ' anorm'a la' ii cade' bine politicianu-
lui, multumit ca: orice declatatie asa ca-tre tin singur
m~jloc de co:munic~re. va .s a reverbereze in cutia de
' . : A . ~

rezonartta a tufuror·
.
celorlalte media. Incat, mas_
s.:.me-
dia, dintr-o fereastra asupra lumii, se tr.ansforma in-
tr-o oglinda in care spectatorii ~i cititorii privesc o

69
lume ·politica scrutatoare de sine;.asemeni reginei
din ,Alba ca zapada".
,.

Cine face acttm ~tire a de senzafie


'

Espresso a lansat adeseori campanii care au facut


epoca, sa ne amintim de celebrul debut cu: ,Capi-
tala corupta, natiune infectata". Care era insa teh-
nica aces tor campanii? Acasa mai am doar colectia
completa din Espresso pe anul 1965 ~i an1 rasfoit-o
deunazi. De la numarull pana la numarul 7, arti-
colele se-ntind de la politica pana la mondenitati,
si.nu
, '
exista dezvaluiri iesite
' , din comun. Doar in nu-
marul 7 a pare o ancheta a lui Januzzi, ,Cupoanele
Sfantultti Petru", in care Vaticanul este acuzat de a
'

fi sustras in trei ani patruzeci de miliarde de lire


fiscului, cu acordul tacit al guvernului italian. Ne
aflam intr-a perioada de conciliu papal, articolul 7
din constitutie este pus din nou sub semnul intre-
. "'
barii, tema este fierbinte.
"'
In numarul
.
8.
tema fisca-
la este abandonata. In schimb Scalfari semneaza o
cronica despre piesa VicarLtl de I-Iochl1ut1, a carei
reprezentatie a fast blocata de chestura din Roma.
Apare un articol neserm1at contffiand indiscretii de-
spre COllCiliu. Fara sa bata prea tare la ochi, tern~
Vicarului este reluata la rubrica de teatru a lui San-
"
dro de Feo. In numarul 9 incepe o lttnga rela~are,
'

Rolf Hochhut (1931), scriitor gern1an. Dran1a sa Vicaru.l,


1

de mare succes in anii '60, starne~te violente poletnici: Papa


Pius XII este acuzat ca nu a facut uz de propria putere pentru
a impiedica exterminarea evreilor (n. trad.).

70
selill:lata de Camillo Cederna, ·despre culisele conci-
liului, care se prelunge9te pana la numarul 13.
Abia ill numarul 13, dupa aproape doua luni,
un articolallui Livio Zanetti deschide problema po-
litica despre discutiile privind reconsiderarea con-
cordatului1, $i doar spre sfar9it se face legatura cu
presupusele fraude fiscale de la Vatican. Se revine
asupra temei in nurnarul14, fara insa a fi anuntata
"
pe pagina mtai.. In numarullS, Biserica este prezen-
ta intr-un articol allui Falconi despre preotii rebeli
~i cazul, pe atunci nou, al bisericii din Barbiana. Abia
1n numarul16, un editorial de pagina mtai vorbe~te
despre ponderea politica a unei vizite a lui Nenni 2
la Vatican. Va ;;ti statul.italian sa-~i puna ill valoare
"
propriile drepturi?. Incepand cu numarul 18 se.<:Ie-
clan~eaza o no~a _ a ncheta despre mi'sterele magis-
traturii.
. .

Publicatia avea fara doar ~i poate o strategie.pro-


prie, ~tia ca nu poate sa strige ,Sariti pe .el!" i!l fie-
care saptamana, i;;i doza tonul, dar ;;i informatiile,
astfelincat cititorii sa-9i formeze putin cate putin
propria opinie, dadea de mteles clasei politice ca este
monitorizata discret dar statornic, facand-o sa pri-
ceapa ca, la nevoie, ar fi putut sa dea cartile pe fata.
Ar mai putea vreun saptamanal din zilele noas-
tre sa aiba o asemenea conduita? Nu: Espresso de
• •

' .
1Conventie prin care Statui ~i Biserica, considerate ca doua
entitati juridice autonome, i~i reglen1enteaza propriile relatii
(n. trad.). -
2Pietro Nenni, (1891-1980), om politic, membru al Parti-
dului Socialist inca din 1921, luphitor in Spania, secretar al
PSI, n1embru al ca torva guverne postbelice, vice~·pretnier din
1963, ministru de externe in 1963; in 1970 este numit senator
pe viata, iar !n 1975 este reales pre~edinte al PSI (n. trad.).

71
atunci se adresa prin tiraj ~i prezentare grafica clasei
conducatoare, astazi numarul cititorilor sai a crescut
de eel putin cinci ori; nu mai poate adopta tehnica
insinuarii subtile, intr-un crescendo..treptat; astazi
~tirea de senzatie initiala ar fi reluata . ~i amplificata

de catre restul presei ~i a.lte mijloace de comunicare,


iar pentru a-. putea sa reia tema saptamartalula·r tre-
bui imediatsa-~i inteteasca tirul, sa gaseasca ~tiri ~i
mai explozive, cu riscul'de a umfla date'insuficient
controlate; in lumea politica ~i in cadrul aparitiilor
televizate, tema ar fi a tins deja nivelul de galceava;
obiectul informatiei n -ar mai fi fost faptul ca exista
o banuiala de frauda fiscala sau o problema de con-
cordat, ci confruri.tarea insa~i care deja a aprins spi-
ritele ·iar saptam'a nalul ar vorbi doar despre cum
alte jurnale sau telejurnale.iau in piept chestiunea;
in fine, mtre elementele de transformare a presei, nu
pu~em ignora noua conduita a magistraturii. Presa
intervenea acolo unde fortele politice taceau,
~ .
iar rna-
.

gistratura ntl vedea. Dupa campania Mairii Curate,


magistratura a .atins o asemenea intensitate de auto-


sesizar~ _la' toate nivelurile, mc~t .p resei ll rall!-ane prea
putin de fl!.Uncit. Nu face altceva de~at sa reia (sau
sa anti¢ipez~, intr-o s:1:1rsa fren~tica _ qupa surse in-
d!sc~ete)denuntu_ri~e ple,c ate de la palatul_.qe j~stitie,
sau, schimb~nd macazul, sa dea in vileag·rrlagistra-
tura, far a ll;lsa ~a se d~sprinda.. de la ~em~rca
. . "' .
televizi-
...

unii. $i ~ata -ca .de ambeLe-parti jocul devine convulsiv;


golindu-1prin propriile convulsii de orice efect, pre-
~a este gata ·sa produca un singur efect -global, adi-
. . .
c~ otravirea luptei politice.
.-'

· .·
.· Daca odinioara un ziar. tre.buia
. . sa-si
, trimita is- '

coadele pe coridoarele·palatelor din ·R oma pentru a



72


culege.cate o rec~oa~~ere prudenta din partea unor
persoane informate, astazi trebuie eventual sa se fe-
reasca de indivizi gata safurnizeze, fara sa fie abor-
dati, dosare g~~se: ill cazul in care nu li se verifica
credibilit~tea, exista riscul de a·amplifica o intoxicare
~i d.e .a-~i pierde increderea ciqt9rilor. Trebuie
.
sa joace·
. .

in defensiva, sa pareze loviturile venite qin exterior..


A invins Pe~orelli 1 . (care juca la jumatatea drumui~i
dintre eveniinente, lumea politica, anchete ~i jurna-
lism), iar nu Arrigo Benedetti, care consideta juma-
lismul o a patra putere autonoma.
Nu altfel mer·g lucrurile in alte tari, dovada ca
Franta s-a plans recent ca goana dupa scoop-ul cu
orice pret a sfar~it prin a viola intimitatea pre~edin­
telui republicii. Care sunt consecintele acestei goane
dupa -scoop, ne~o spune o comparatie intre Nixon ~i
Clinton. ·. f

"'
Inainte de ?ncheta din Washington Post despre
Watergate, n-au existat nicicand atacuri care sa nu
fi fost politice, pe adresa pre~edintiei ~i a ono.r abi-
litatii sale. Daca luam in considerare fr.auda pro-
priu-zisa, Nixon putea s-o lnlature cu u~urinta, dand
vin~ pe colaboratorii.prea zelo~i . .I?ar a f?_c ut gre~eq-
1~ sa iJ?.ceapa cu o minciuna ..Situatie.m car~ camp~­
nia de. pre~a ~i-a · concentrat tirul ?SUpra faptuiui ca
pr~~edintele Statelor U:nite mintise,.iar Nixon~ pi~r­
dut in cele din '+U:rma nu fiindca indirect savarsise
• • i • • • I , .

o.efractie, ci pentru cas-a dov~dit a fi un m·incin~s.


Optiun~a,· a~adar,. fusese pr~cisa, punctuala, ca~ibra­
t~, ~i tocmai de aceea, eficienta. In schimb·, ceea ce
face extrem de· fragila ·~i dezlanata campania dusa
~ . . .- .
• • • • • • I ,
l ' 1 ~ ' • ••

Pecorelli
1 ce1ebr_u ziarist de ancheta, asasinat de Mafie
in anii '80 (n. trad.). · · . . • "' .

73
impotriva lui Clinton, este aparitia cate unui scoop ·
pe zi, ~i chiar cu ele, nimeni nu ezita sa le atribuie
lui Clinton ~i Hillary toate pacatele: mcepand cu spe-
culatiile imobiliare 9i sfar9ind cu hranirea pisicii pe
banii statului. Este prea mult. Opinia publica o data
bruia.ta,
.
ramane fundamental sceptica. Rezultatul fi-
nal, ~i aici, este otravirea luptei politice: un lider po-
litic este schimbat doar daca se reu9e$te sa fie bagat
la mchisoare. •

Ce e de fiicut?

Pentru a evita aceste contradictii, presa mai dis-


pune de doua. formule, una mai dificila decat alta,
deoarece pana ~i unele ziare straine care.pana acum
le~au practicat, trebuie intr-un fel sau altul sa se
schimbe, pentru a se adapta la noile vremuri.
"
Prima este ,calea fijiana". In 1990 m-am ··aflat
aproape o luna in insulele Fiji, 9i anul trecut [1996]
"
aproape o luna in Caraibe. In acele minuscule insule
in care locuiam, puteam sa citesc numai cotidianul
local: opt sau douasprezece pagini, in cea mai mare
parte reclame de restaurante ~i ~tiri locale. A9adar,

rna aflam in Fiji cand s-a declan9at Criza din Golf ~i


in Caraibe cand in Italia se discuta decretul Biondi:
fire9te, eram la curent cu toate faptele esentiale. Aces-
te biete ziare, lucrand doar pe baza unor mesaje de
agentie, reu~eau sa dea in cateva ra11.duri ~tirile cele
mai importante din ziua precedenta. De la acea de-
partare pricepeam ca ceea ce nu pomenea ziarul res-
pectiv, nu era cl1iar atat de important .

74

Folosirea formulei fijiene presupune, fire~te, pen-
tru lin ziar o -i11fioratoare prabt1~ire a vanzarilor.·Ar
deveni ·u n buletin pentru. o elita cum e cea care ci-
te~te. buletinele de bursa: caci, pentru a price·p e pon-
derea·rmei informap_i oferite in chip esenp_al, enevoie
de un ochi.ed.ucat. Ar fi insa ~i o nenorocire pentru
viata politica, care s-ar vedea lipsita de functia cri-
tica.a presei. Politicienii superficiali s-ar putea gfuLdi
ca, intr~o atare situatie/ televiziunea le-ar fi sufici-
enta: televiziunea insa, ca orice forma de spectacol,
uzeaza. Fanfani1 a supravietuit mai mult timp decat
Nilla -Pizzi. 0 clasa politica cre~te ~i se maturizeaza
inclusiv datorita unei confruntari ample, a~ezate ~i
reflexive, pe care doar relatia cu presa o poate con-
feri. Iar clasa politica este cea dintai care ar avea nu-
mai de pierdut (smulgand doar cateva avantaje pe
termen scurt: putine, afurisite ~i imediate) din par-
tea unei prese cotidiene total saptamanizate ~i rna-
delate de tv.
Cealalta cale ar fi cea pe care am numit-o ,a aten-
tiei sporite": cotidianul renunta sa se transforrrie in-
tr-un saptamanal- de fapt divers ~i devine 0 mina
austera 9i credibila de informatii despre tot ceea ce
se intampla ill lume; nu va vorbi -d oar despre lovi-
tura de stq.t data ieri intr-o .tara dinlumea a treia, ci
va consacra evenimentelor din aceasta tara
. , oatentie
,
continua, chiar ~i atunci cand faptele ce urmau sa
se dec1an~eze m.ocneau ill stare de incubatie, reu~ind
1 Annntore Fanfani, n . 190S, figur~ ~e prim-plan a parlan1en-
tului italian, precun1 ~i in guvernele .postbelice, fie ca minis-
tru, fie ca reprezentant de frunte al Partidului cre9tin-dernocrat,
pana la rasunatoarea 1nfrangere electorala a acestuia 1n 1975
(n. t-rad.). ·

75
sa-i exp1ice cititoru1ui de ce· (in baza caror..interese
economice sau politice, inclusiv nationa1e) trebuia
sa·se acorde a tentie celor intamp1ate aco1o. Dar acest
tip de presa presupune o educatie in timp a cititoru-
lui; azi in Italia un astfe1 de cotidian ~i-ar pierde ci~
titorii inainte de a .ajunge sa-i educe. Pana ~i New
York Times, cu cititorii sai e.ducati ~i care 1a -N ew York
detine practic un fe1 de monopo1, constata·ca bo·g at
i1ustratu1 ~i mai 1ejeru1 US Today ii sufla cititori.
S-ar putea intamp1a insa ~i a1tceva. Datorita dez-
vo1tarii sisteme1or digita1e ~i ·a unei televiziuni in-
teractive, in curand fiecare dintre noi va putea sa-~i
alcatuiasca ~i chiar sa-~i tipareasca ·a casa, folosind
telecomanda, propriul cotidian indispensabil, se1ec-
tfu1du-1 dintr~o infinitate de surse. Cotidianele ar pu-
tea sa dispara nu msa ~i editorii de ziare, care vor
"'
vinde. informatie , cu niste
, costuri recluse. Insa zia-
ru1 facut acasa ar putea sa vorbeasca doar despre
ceea ce 11 intereseaza pe utilizator, mstrainfuldu-1 de
un flux de informatii, opinii, semnale, care 1-ar fi .pu-
tut dinamiza; 1-ar priva de posibilitatea de a sesiza,
rasfoind restul ziarului, informatia surprinzatoare
sau nedorita. Am av·e a astfe1 o e1ita ·de utilizatori
foarte informati; care ;;tiu ulide ~i cand sa caute in-
formatii, ~i o masa de subp-roletari ai informatiei,
multumiti sa $tie-ca.in imprefurimi s-a nascut un vi-
tel cu doua capete,· ignorand pur ~i simplu restul
lumii. Iar asta se ~i 1ntamp1a cu ziarele americane,
mai putin cele care a par la New York, San Francisco,
Los Angeles, Washington ~i Boston.
~i aceasta situatie ar reprezenta un neajuns pen-
tru politicieni, care ar fi siliti sa se .o rienteze do~r .
spre televiziune: ar rezulta un regim de republica

76

'
plebiscitara, 1n care alegatorii ar reactiona doar prin
emotii de moment, emisiune dupa emisiune, ceas
de ceas. Pentru unii ar putea parea o situatie ideala:
intr-un astfel de caz insa,. nu doar fiecare politician
in parte, ci ~i gruparile; mi~carile inse~i ar·-avea viata
scurta a u·n ui manechin. · ··
E-adevarat ·c a ramane d.eschiderea oferita de un
viitor Internet, ~i politicieni ca AI' Gore au inteles-o
de mult. Informatia se raspande~te prin nenumarate
canale autonome, sistemul este acefal si , incontrola-
bil, fiecare discuta cu fiecare, nu se multumesc doar
sa reactioneze emotiv la sondaje in timp real, ci di-
gera mesaje mai aprofundate pe care le descopera
treptat, intra in relatii ~i discutii care depa~esc .dialec-
tica parlamen.tara sau-vetusta polemica jurn.alistica.
Da'r, ~i inca pentru multi ani de a cum incolo: (1) re-
telele digitale vor ramarte ni~te instrumente ale unei
elite instruite ~itinere, iar nu ale gospodinei cato~
lice, nu ale marginalizatului ayut in vedere de Rifon-
dazione1, nu_ale pensionarului de care face caz PDS2,
nici ale doamnei burgheze care simpatizeaza cu
Polul3 .
Amenintarea mea e o gluma, de~i ceva adevar
exista in ea: reteaua digitala poate sa ofere de pe
acum putere, dar nu voua ~i alegatorilor vo~tri tra-
ditionali, .ci studentilor mei, care vor stabili o punte
privilegiata cu acei yuppies de la Wall Street; (2) nu
. '

,- 1 Rifondazio.ne Comuni~ta formatiune politica de stan-


ga, reprezentat.a in Parla~entul italian .act~al (n. trad.).
2 PDS Partidui Democratiei de Stanga; reprezentat in

Parlamenttll .
italian actual
.
(n.. trad.). · . • •

· 3 Polul · coalitia fortelor de dreapta ce detin in p·r ezent


n1ajoritatea .parlan1entara (n. trad .)..

77
e sigur ca aceste retele pot ramane la nesfar9it inde-
pendente, sustrase oricarui control de sus; situatii
de supraaglomerare au ~i aparut, iar maine Big
Brother ar putea sa controleze canalele de ·acces, ~i
atunci sa vezi disputa despre par condicio .. .; (3) imen-
sa cantitate de informatie permisa de aceste retele .
ar p·u tea duce la o cenzura ca urmare a excesului.
Editiile
, ziarului.New York Times de duminica inven-
tariaza intr-adevar all the news that's fit to print, -, tot
ceea ce merita sa. fie tiparit", ~i totu?i nu se deose-
be~te prea mult de Pravda de pe vremea lui Stalin,
pentrtl ca fiind imposibil sa-l cite~ti in intregime
in ~apte zile e ca ~i cum informatiile oferite ar fi
fost cenzurate. Excesul de informatie , duce fie la cri-
terii aleatorii de decimare, fie la selectii
. , atente, acce-
sibile, din nou, doar unei elite foarte educate.
Ce concluzie sa tragem? Consider ca presa, in
intelesul traditional de cotidian ~i de saptamanal
pe hartie, care -se cumpara din proprie initiativa la
chio~c, are inca -u n rol fundamental, ~i asta nu doar
• • • v • v • • •
pentru matur1zarea civica a. une1 tari, c1 ~I pentru
multumirea ~i placerea noastra de a considera de
cateva secole, o data cu Hegel, lectura ziarelor ca
un fel de rugaciune matinala a omului modern.
Dar, a~a cum merg lucrurile astazi, presa italia-
na da la iveala in chiar paginile sale o stare de jena
din care, desi, e constienta,
, nu stie
, sa iasa. Si
, fiindca
alternativele, a~a cum am vazut, sunt riscante, este
nevoie de o transformare lenta, de care lumea poli-
tica nu trebuie sa fie straina. Nu se poate cere presei
sa elimine total procesul de saptamanizare, moti-
"'
vele fiind cele pe care le-arn aratat. In schimb, nu
poate fi incurajata sa consemneze ,Joar barfe de pa-

78
lat sau exteriorizari necontrolate. Caci riscul unui
colaps este subinjeles.
Pentru inceput, ce-ar fi daca s-~r intampla mai
des ca un om politic sa trimita ziarelor tln articol care
sa a para sub sigla ,Am primit la redactie ~i suntern
bucuro~~ sa publicam". Sigur ca da, iata un fel de a
contribui la reflectie, de animare a raspunderii pro-
priilor declarajii. Omul politic trebuie sa ceara sa-~i
vada fiecare interviu si , sa confirme felulin care a
fost citat. Va aparea mai rar in ziare, dar de cate ori
apare, va fi luat ill serios. Avantaje vor avea inclusiv
ziarele, care nu vor mai fi condamnate sa consem-
neze doar izbucniri umorale smulse intre doua ca-
fele. Cum va umple presa aceste goluri? Poate chiar
cautand alte informajii 1n restullumii, care nu sere-
zuma la micul spatiu dintre Montecitorio cu Palazo
Madama 1I
de care, catorva miliarde de oameni,
nu le pasa. Miliarde de oameni de care totu~i noua
trebuie sa ne pese ~i despre care presa trebuie sa vor-
beasca mai mult, nu numai fiindca mii de conceta-
jeni de-ai no~tri construiesc impreuna cu ei ceva, dar
~i fiindca de cre~terea sau de criza lor depinde ~i
viitorul societatii
, noastre.
Fac aceasta invitajie, atat presei cat ~i lumii po-
litice sa priveasca mai mult catre lume ~i mai pujin
ill oglinda.

1 Sediul Senatului italian de la Rom.a (11. trad.).

79

.I


.___...and intra in scena-
. . ·cela.1alt

.
' .
Draga Carlo Maria Martini, I

. .
Scr~soarea dumneavoastra rna scoate qintr-o gr_a-
va incurcatura, pentru a rna pu~1e intr-alta, la fel de
grava. Pana_acum eu am fost !cel care (f?i nu din pro-
pria-mi vointa) a trebuit sa iau cuvantul, ?i cine vor-
be~te pr~ul, ine_ v itabilmtreaba, a~teptfu1d ca celalalt
sa raspunda. De-aici 9i jena mea, cea de a rna simti
inchizitorial. $i am apreciat mult hotararea 9i umi-
lit1ta cu care dumneavoastra, de trei ori .la rand, ati
dezn:tintit legenda. conform careia iezuitii vor ras-
punde totdeauna la 0 mtrebare printr-o alta intrebare.
Acum insa rna simt eu jenat sa raspund la intre-
barea dumneavoastra, fiin4ca raspurlsul meu ar fi
semnificativ daca a9 fi avut parte de o educatie lai-
ca; adevarul e· insa ca am primit 0 puternica am-
prenta catolica (apta sa marcl1eze momentul unei
traume) la douazeci 9i doi ·de ani. Perspectiva laica
pentru mine nu a fost o mo9tenire absorbita pasiv,
ci rezultatul, foarte resimtit, al u11ei lungi 9i lei1te
mutatii, 9i inca nu sunt sigur daca unele convingeri
morale ale mele nu depind 9i-acum de o ampren~
ta religioasa care mi-a n1arcat inceputurile. Aflat1--
du-ma deja la 0 varsta inaintata, am vazut (intr-o

81
universitate catolica straina care inroleaza ~i pro-
fesori de formatie laica, pretinzandu-le eel mult o
atitudine de respect formal al ritualurilor religio-
so-academice) ca unii colegi de-ai mei se apropie
de sfintele taine fara sa creada in Prezenta Regala
~i prin. urmare fara sa se fi spovedit macar. M-am
cutremurat, dupa atatia ani, caci am perceput inca
o data oroarea sacrilegiului.
Cred totu~i ca pot sa spun pe ce fundamente se
sprijina astazi aceasta ,religiozitat~ laica" a mea -
deoarece am convingerea ferma ca exista forme di-
ferite de religiozitate ~i, respectiv, sentimentul Sa-
crului, al Limitei, al interogatiei ~i al a~teptarii, al
comuniunii cu ceva care ne depa~e~te, chiar ~i in
lipsa credintei intr-o divinitate personala ~i provi-
dentiala. Lucru pe care, a~a cum mteleg din scrisoa-
rea dumneavoastra, il ~titi prea bine. Va mtrebati in
schimb ce anume e a tat de a11gajant, cuceritor ~i in-
dispensabil in aceste forme de etica.
A~ vrea sa iau lucrurile pe departe. Anumite pro-
bleme etice mi-au· devenit mai clare in timp ce me-
ditam asupra unor probleme semantice ~i nu va
faceti griji daca va spune cineva ca vorbim compli-
cat: probabil ca a fost incurajat sa vorbeasca prea
simplu despre ,revelatia" mass-mediatica, previzi-
. bila prin definitie. N-au decat sa mvete sa gandeasca
mai complicat, deoarece nici misterul ~i nici certitu-
dinea nu sunt simple .

Problema mea era daca exista ,universali seman-


tici", adica nop.uni elementare comune intregii specii
umane, care pot fi exprimate de toate limbile. Pro-
blenla nu foarte u~oara, de vreme ce se ~tie ca multe
culturi nu recunosc notiuni care noua ni se par evi-

82
dente: ·de exemplu, cea de substanta inzestrata cu
anumite proprietati (ca atunci cand spunem ca
,marul e ro9u") sau cea de identitate (g =g). M-am
• "' v v • v • v • •
conv1ns 1nsa ca ex1sta cu s1guranta not1un1 comune
tuturor culturilor 9i ca toate se raporteaza la pozi-
tia corpului nostru in spatiu.
Suntem animale ill postura erecta, din care pri-
cina este obositor sa ramanem mult timp cu capul
ill jos 9i, prin urmare, avem o notiune comuna de
sus 9i jos, tinzand sa-l privilegiem pe primulin ~e­
favoarea celui de-al doilea. Tot astfel avern notiuni
,
de parte dreapta ~i stanga, de a sta pe lac sau a mer-
ge, de a stain picioare sau intin~i, de a ne tari sau
a sari, de veghe sau somn. $i fiindca avem maini ~i
picioare, 9tim cu totii ce mseamna sa love9ti 0 mate-
rie tare, sa penetrezi o substanta moale sau lichida,
sa terciuie9ti, sa pisezi, sa ra~ne~ti, sa dai ~uturi ~i
poate chiar sa dansezi. Lista ar putea contip.ua lane-
sfarsit,
, incluzand vazul, auzul, mancatul sau bautul,
.

inghititul sau datul afara. $i desigur, orice om are


notiuni despre ceea ce mseamna sa percepi, sa-ti
aminte9ti, sa simti dorinta, teama, tristete sau u9u-
rare, placere sau durere, sa emiti sunete care sa ex-
prime aceste sentimente. A9adar (9i de-acum in tram
in sfera dreptului) exista conceptii universale pri-
vind constrfu1gerea: nu se dore~te sa fim impiedi-

cati sa vorbim, sa vedem, sa ascultam, sa dormim,
sa inghitim sau sa dam afara, sa mergem uncle vrem,
suferim daca cineva ne leaga sau ne sechestreaza,
ne love~te, rane~te, ucide, ne supune la torturi fizice
sau psihice menite sa dim.inueze sau sa anuleze ca-
pacitatea noastra de a gandi.

83
: Observati ca .pana aCt1ffi am .pus in scena _.doar
un soi d,e Ada.m··animalic ~i solitar, care inca nu ~tie
ce este ra_p ortul.sex\]:al, placerea dialogului,_dragos-
tea filiala, qur~rea la pierderea unei per?oane iubite;
dar deja in aceasta_faza, eel putin_p.entru noi (daca
nu pentru el sau pentru ea) aceasta sem?ntica a de-
venit deja temelia une(etici: trebuie inalnte de toate
' . .

sa_respec~am drep.turile ~orp.or~.l~t~tii .c eluilalt, in-


tre care ~i drept:ul de a vorbi ~i gandi. Pa~~ semenii
. . .

~O?tr1 ar f~ respectat aceste ,~repturi ale c·orp~lui" I

n~am mai' fi avut rriasacrul ino_ce~tilor, cre~tinii la


ci'rc, noaptea Sf§.ntului J?artolomeu, ~ugul eret~cilor,
l~garele de exterminare, ~enzura, copii' in.mina; vio-
• t I t •

lurile din Bosnia. · .


· .
Dar ce se int'ampla atunci carid~ de~1i~i elaborea-
za rapid repertoriul in_stinctiv de notiuJ!i univer~
sale, dobitocul (sau dobitoaca), cu toa;t a buimaceala. -~i .

salbaticia pe care le-arn pus in scena, poate in·sfar-


?it ·sa priceapa nu numai ca do're~te• sa faca ·unele
lucruri si, nu..
dore·
s, te sa
.
i se faca altele, ci si
·' ca n~ar
trebui sa' faca altora ceea ce nu vrea sa-i fie facut lui
insu~i? Caci; din fericire, ·Raiul se populeaza numai-
- ..
decat.iDirriensiunea etica incepe o data cu intrarea
in scena a ·celuilalt~ · orice1ege, fie ea morala-sati ju~
ridica, reglementeaza mtotdeauna rela·tiile interper-
sonale; inclusiv'pe·cele fata de Celalalt care o impune .
. Si
, dumneavoastra ii atribuiti , laicului virtuos ton- -
ving.e rea ca celalalt exista in ·noi. Nu e vorba insa
de ·o ,v agia \incliDatie sentimentala, ci ·de o conditie
,,intemeietoare". A~a cum:ne invata ~i cele mai lai-
ce dintre ~tiintele ;ull).ane, celalalt, cu privirea sa, este
eel care -ne define~te ~i ne formeaza ... Noi (a~a cum
nu reu~im sa traim fara· sa mancam sau;sa dor:niim)

84
nu-reu;;im sa intelegem cine surttem fara privirea
~i raspunsul celuilalt. Pana ;;i eel ce ucide, violeaza,
.
fura, impileaza, savar9e~te toate astea1n momente
excep}ionale, dar tot restulvietii lui nu face altceva
decat sa cer~easca de la semenii sai aprobare, iubire,
respect, lauda. $i chiar eelor pe-care~i .umile~te· le cere A

recunoa;;terea .fricii ~i a supunerii. In lif,Sa acestei


-recunoa~teri, nou-nascutul ab.a ndonaJ in padure nu
se umanizea.z a (sau.precu~ Tarzan 11 cauta cu orice
pret pe celalalt sub chipul qnei maimute) . ~i. nu este
exclusa .moartea sau nebunia in cazul .convietuirii
• I ' • • ,

mtr-o-coinunitate in care. sistematic toti


~ . ., ar decide sa
~

nu ne priveasc~ niciodata ;;i_sa-se . comport~ ca ~i


cum n-am exista. . , •
\
• •

De ce oare exista.sau au existat totusi culturi care .


.• •
. . + • ,
. . :1
. '

mgadui~ masacrul, canibalismul, umilire.a c9rpului


celuilalt? Pur_. ~i simplu fiindca ~I.e restrang concep-
. . . .

tul de ,ceilalti" la comunit~ tea tribala (sau la e.tnie),


. - .

considerandJ-1-i pe _,barbari" dr~pt.fiinte neuinane_ ;


dar nici cr~ciatii nu-i_socot~au pe n~cre~incio9ini~- • • •

te semeni demni deiubit. Fapt e ca recunoa~terea


rolulU:i celorlalti, necesitatea de a ~e.specta fata _de ei
acele exigente pe care le considerarrl indispen's abile
pentru noi, reprezirtta rodul une1 e-v olutii ml.Ienare.
Chiar ~i porunca cre~tina a iubirii a fast enuntata
~i greu acceptata abia atunci cand vremurile erau
coapte. _ _ · ·
Dumneavoastra insa rna intrebati: , -aceasta coh-
stiinta
, , a rolului celuilalt este.irt stare-- sa-mi furnize-
ze un femei absol~t, o temelie n~clintita pentru un
cot.nportament etic? Ar fi suficiertt ·sa va raspund
ca si
, ceea ce durnneavoastra definiti ca "fundamen- /

te absolute~f nu~i impiedica pe multi credirtcio;;i sa

85
pacatuiasca ·in cuno~tinta de cauza, iar disputa ar
putea sa se incheie astfel: ispita raului exista chiar
. in eel ce are o notiune
, intemeiata si
. , revelata.a bine-
lui. Vreau insa sa va povestesc doua anecdote care
mi-au dat mult de gandit ..
Prima se refera la un scriitor care se proclama ca-
tolic, fie ~i sui generis; nu_-i dau numele pentru sim-
plul motiv ca ceea ce a:m sa citez mi-a fost spus intr-o
conversatie particulara, iar eu nu sunt un sicofant.
Era pe vremea 1ui Ioan XXIII ~i varstnicul meu.prie-
ten, spre a-i marca: entuziast virtutile, a spus (cu o
evidenta .
intentie paradoxala): ,Papa loan trebuie
ca e ateu. Doar cine riu ·c rede in Dumnezeu poate
sa-si
, iubeasca atat de mult semenii!" .

• Ca in c·az~l tuturor paradoxurilor, ~i acesta con-


. . .

tin"
, e a 'u n sambure.
.de.adevar: fara sa iau in seama
ateul (o figura a carei psiholo_gie imi scapa, deoare-
ce, din perspectiva kantiana, nu vad cum nu se poa-
te cr~de in Dumnezeu, , ~i sa consider ca nu i se poate
. .

proba existenta, iar_a poi sa cred neclintit in ine_xis- •

tenta lui Du111nezeu, considerand ca poate fi proba-


~a), mise pa~e normal ca o persoana care nu a avut
nicica~d o exp~rienta a transcendentei, sau a ra-
tat-o, pop_te sa dea un sen~ propriei vieti ~i propriei
morti, poate sa se simta consolat doar de dragostea
pentru ceilalti, de tentativa de a garanta altcuiva o
viata d~c~nta ~i dupa ce el nu va mai fi. Sigur, exis-
ta si
, oameni care nu cred si
. . , totusi
, nu tin
, sa dea un
sens propriei morti, dar exista ~i indivizi care se de-
clara credinciosi
. , si, c.u toate acestea nu s-ar codi sa
strapunga inima unui copil viu, doar ca sa nu moa-
ra ei. Puterea unei etici se masoara dupa compor-
86
tamentul sfintilor ~i nicidecum al neghiobilor cujus
deus venter est. .
·
Si
, iata si
, a doua anecdota. .Eram inca un tanar
catolic de ~aisprezece ani ~i mi s-a mtamplat sa rna
angajez intr-un duel verbal cu un cunoscut mai in
varsta, reputat ,comunist" in sensu! pe care-I avea
acest termen in anii cincizeci. $i fiindca rna provoca,
i-am pus intrebarea hotaratoare: Cum putea el, ca
necredincios, sa dea un sens acelui lucru altfellip-
sit de sens, ~i anume propriei morti? La care el mi-a
raspuns: ,Cerfuld, inainte sa mor, o inmormantare
civila. Eu·n-o sa mai fiu, dar am sa las celorlalti un
exemplu." Cred ca ~i dumneavoastra puteti admira
credinta profunda in continuitatea vietii, sentimen-
tul absolut al datoriei ce anima acest raspuns. Este
sentimentul care a stimulat multi , necredinciosi , sa
moara sub tortura, numai sa nu-~i tradeze prietenii,
altii sa ri~te molipsirea de ciuma, pentru a-i vinde-
ca pe ciumati. $i cateodata este singurullucru care
11 face pe filozof sa filozofeze, pe scriitor sa scrie:
sa lase, adica, un mesaj in sticla, astfelincat mtr-un
fel sau altullucrulm care am crezut sau care ni se
parea frumos, sa poata fi crezut sau sa para frumos
celor ce vin dupa noi. ·
Este oare acest sentiment atat de puternic incat
sa justifice o etica a tat de ferma ~i inflexibila, la fel
de solid fundamentata ca si , a celor ce cred in mo-
rala revelata, in nemurirea sufletului, in rasp lata ~i
pedeapsa? Am cautat sa fundamentez principiile
unei etici laice pe un fapt natural (9i, ca ·a tare, ~i pen-
tru dumneavoastra rod al unui proiect divin), a~a
cum este corporalita.tea noastra, ~i pe ideea ca noi
~tim instinctiv ca ·avern ;un sttflet (sau ceva ce ii tine

87
locu.l) numai 1n virtutea prezentei celuilalt. De·unde
rezulta ca ceea ce am definit ca ,etica laica" este !11.
fond o etica naturala, pe care nici eel credincios n-o
ignora. Instinctul natural, dus la fireasca maturizare
;;i autocon;;tiinta, nu reprezinta oare un temei care
sa dea garantii suficiente? Sigur, putem sane gan-
dim ca nu exista un imbold suficient catre virtute,
,oricum", pc)ate spune necredinciosul, ,nimeni n-o
sa afle despre raul pe care-l fac pe ascuns". Dar a ten-
tie,
, necredinciosul considera· ca nimeni nu se uita la
el de·sus -;;i prin urmare ;;tie,ca tocmai de aceea -
nu exista nici acel Cineva care poate sa ierte. Daca
~tie ca a facut un rau, singuratatea sa·va fi nesfar~i­
ta, iar·moartea sa, disperata. Va mcerca mai cu sea-
rna, mai degraba decat eel credincios, curatarea prin
spovedanie publica, va cere iertare celorlalp. Asta
o ;;tie, din toata fiinta sa, ;;i prin urmare ;;tie ca va
trebui sa-i ierte el inainte pe ceilalti. Altfel cum s-ar
putea explica faptul ca rem~t~carea este un sentiment
perceput ~i de necredincio~i?
Nu a~ dori sa se instaureze o opozipe stearpa 1n-
tre eel ce cre<..ie 1ntr-un .Dumnezeu transcendent si ,
eel ce nu crede intr-un principiu supraindividual. A~
vrea sa amintesc ca tocmai eticii 1i era dedicata rna-
rea carte a lui Spinoza., care incepe cu o definitie a
lui Dumnezeu drept cauza de sine. Numai ca aceas-
ta divinitate spinoziai'la, .;;tim cu totii, ·nu este nici
transcendenta ~i nici personala: cu toate as tea, chiar
si din viziunea ·u nei n1ari si unice substante cosmice
I I I

i11 care intr-o zi vom fi reabsorbiti, este posibil sa


rodeasca -o viziune a tolerarttei , si
, bunavointei' toe-
mai fiirtdca spre echilibrul ;;i arn1onia unicei sttb-
sta.nte a.spiram ctl totii. Aspiram fiir1dca intr-un fel

88
sau altul credem ca este imposibil ca aceasta sub-
stantii sa·nu fie cat de c;at 1mbogatita sau deformata
de ceea ce am infaptuit de-a lungul miilor de· ani.
A~a ca a~ indrazni sa.spun (nu e o ipoteza metafi- •

zica, ci doar o sfioasa concesie facuta spera~tei care
nicicand nu ne. .a parasit) ca ~i dintr-o ~semenea per-
spectiva ar ·p utea fi reformtilata problema unei'oare-
care vieji de dupa moarte. Astazi universul electronic
ne sugereaza, ca pot exista secvente de mesaje care
se transfera de la un suport fizic la altul, fara sa-~i
piarda trasaturile lor irepetabile, parand chiar sa
supravietuiasca ill chip de algoritm ·pur, imaterial,
in clipa-m care, dupa parasirea suportului, nus-au
irrtprimat mea pe un altul. Dar poate·ca,moartea nu
este neaparat implozie, ci, dimpotriva, explozie ~i
intiparire, undeva,- printre v.a rtejurile universului,
al software-ului (de altii numit ,suflet'')-pe care noi
l-am elaborat in timpul vietii, alcatuit ~i din amintiri
~i remu~cari. -p ersonale, adica suferinta de nevin-
decat, sau din sentiment de impacare pentru data-
ria implinita, ~i iubire.-
"
Insa dumneavoastra spuneti ca, fara pilda 9i cu-
vantullui Cristos, orice etica laica n-ar avea o jus-
tifieare de fo~d care sa-idea o putere de co.n vingere
de necontestat. De ce sa-l privam pe laic de d~eptul
de a se folosi de pilda lui Cristos eel iertator. Incer-
cati, Carlo Maria Martini, spre binele discutiei ~i al
confruntarii in care credeti, sa admiteti, fie ~i pen-
tru o singura clip a, ip-o teza ca Dumrtezeu nu exista:
ca otnul apare pe pamant printr-o eroare sau stan-
gacie-a hazardului, prada conditiei sale de muritor,
co11damnat in plus sa aiba·con.~tiinta a cestui fapt, ~i
din aceasta cattza eel ma.i nedesa·v arsit, dintre to·a te

89
animalele (trecep-mi cu vederea tonulleopardian al
acestei ipoteze). Omul acesta, pentru a dobandi cu-
rajul sa-~i a~tepte moartea, ar deveni in chip necesar
un animal religios ~i ar nazui sa construiasca nara-
tiuni capabile sa-i furnizeze o explicatie ~i un mo-
del, o im~gine pilduitoare. $i printre cele multe pe
care reu~e~te sa ~i le inchipuie unele stralucitoa-
re, altele inspaimantatoare, iar altele patetic conso-
latoare ajungand la implinirea timpurilor, are la
un moment dat puterea religioasa, morala ~i poe-
tica sa conceapa modelullui Cristos, al iubirii uni-
.versale, al iertarii du~manilor, a viepi oferite ca jertfa
pentru salvarea celuilalt. Daca a~ fi un calator venit
din indepartate galaxii ~i m-a~ afla dinaintea unei
specii care a reu~it sa-~i propuna acest model, a~ fi
cucerit de atata energ~e teogonica ~i a~ considera
aceasta specie mizerabila ~i infama, care a comis ata-
tea orori, rascumparata doar de faptul ca a reu~it
sa doreasca ~i sa creada ca toate acestea reprezinta
adevarul.
Abandonati acum chiar ipoteza ~i lasati-o pe sea-
rna altora: dar acceptati ca, daca Cristos ar fi fost
doar subiectul unei mari povestiri, faptul ca aceasta
povestire a putut sa fie inchipuita ~i dorita de bi-
pezi gola~i care ~tiu doar ca nu ~tiu nimic, ar fi la
fel de miraculos (miraculos de ta~nic) ca faptul ca
fiul unui Dumnezeu real s-ar fi intrupat cu adeva-
rat. Aceasta taina naturala ~i pamanteasca n-ar in-
ceta sa emotioneze
, si sa inalte inima celui ce nu
/ /

crede. ·
De aceea consider ca, in punctele sale fundamen-
tale,.o etica naturala respectata in profunda re-
ligiozitate care o insuflete~te se poate i11talni cu

90
'
principiile unei etici mtemeiate pe credinta in trans-
cendenta, care nu poate sa nu recunoasca faptul ca
principiile naturale au fost sculptate in inima noas-
tra in baza unui program de mantuire. Daca raman
- ~i cu siguranta vor ramane pe dinafara ni~te
contururi care nu se supra pun, vom invoca situatii
similare in cazul intalnirii altor religii. Iar in con-
flictele religioase va trebui sa prevaleze caritatea ~i
fntelepciunea.


.I


. .'
igratiile, t6leranta
si
, intolerabilul

..

1. -Migratiile mileniului t1~~ei


. •.

Anul 2000 se apropie. Nu voi zabovi sa discut


daca noul mileniu mcepe cu miezul noptii de 31 de-
cembrie 1999 sau mai degraba cu miezul noptii de
31 decembrie 2000, ·cum ne-ar incuraja sa credem
matematica ~i cronologia. Din punct de vedere sim-
bolic, a tat matematica, cat ~i cronologia reprezinta
o opinie ~i, desigur, 2000 este o cifra magica, de sub
farmecul careia este greu sate sustragi dupa atatea
romane din secolul trecut . care vesteau .minunile
anului 2000. _ · ·. ··
Pe de alta parte, am aflat ca · ~i din punct de ve-
dere cronologic computerele vor intra in criza in
privinta datelor, din 1 ianuarie anul2000. ~i nu din
1 ianuarie 2001. Sentimentele noastre vor fi impal-
pabile ~i ratacitoare, 1nsa computerele nu gre~esc
nici atunci cand gre~esc: chiar daca dau gre~ pe 1 ia- •

nuarie 20001 au dreptate.


Pentru cine este magic anul2000? Pentru lumea
cre~tina, evident, pentru ca i:narcheaza_doua mii de
·ani de la presupusa na~tere a lui Cristos (chiar daca
stin1
, ca Cristos nus-a nascut 1n anul 0 al erei noas-
tre). Nu putem spur.te ,pe11tru lumea occidentala",

93
deoarece lumea crestina, se extinde si , la unele civi-
lizatii orientale, in vreme cede lumea a~a-zis ,occi-
dentala" aparpne Israelul care califica sistemul nostru
de cronologie in termeni de Com1non Era, dar de fapt
numara anii in alt fel.
Pede alta parte, 1n secolul al XVII-lea protestantul
Isaac de la Peyrere aratase ca cronologiile chineze~ti
erau mult ·mai vechi decat cele ebraice, ~i avansase
ipoteza ca pacatul originar i-ar fi implicat doar pe
urma~ii lui Adam, insa nu ~i alte rase, nascute cu
mult timp inainte. Fire~te, fusese.declarat eretic, dar,
indiferent daca a avut dreptate sau nu din punct de
vedere teologic, el a reactionat la un fapt pe care in
zilele noastre nimeni nu-l mai pune la indoiala: da-
tarile diferite valabile pentru diverse civilizatii re-
flecta diversele teogonii ~i istoriografii, cea cre~tina,
fiind
.
doar una intre multe altele (~i a~ vrea sa relev
ca numaratoarea ab anno domini nu este a tat de ve-

che cum s-ar crede, deoarece inca din Evul Mediu·


timpuriu anii se numarau nude la na;;terea lui Cris-
tos, ci de la presupusa creare a lumii).
Cred ca anul2000 va fi sarbatorit ~i la Singapore
sau Beijing, ca urmare a influentei modelului euro-
pean asupra altar modele. Toata lumea va sarbatori
probabil venirea lui 2000, insa pentru majoritatea
popoarelor de pe planeta acest lucru va reprezenta
o conventie comerciala, iar nu o convingere intima.
Daca in China inflorea o civilizatie , inainte de anul
nostru 0 (~i de altfel noi ~tim ca inainte de acest an
1nflorisera alte civilizatii
, 1n bazinul mediteranean,
v • • •
numa1 ca am conven1t sa numaram an111n care tra-
• V • V V A V

iau Platon ~i Aristotel cu ,inainte de Cristos"), ce


semnificatie
, are sarbatorirea anului 2000? Semnifica

94

izbanda modelului, pe care nu 1-a~ numi cre~tin (caci


anul 2000 va fi serbat ~ide atei), ci, in orice caz, a
modelului european, care, dupa ce Cristofor Co-
lumb a ,descoperit" America de~i indienii din
America spun ca in acei ani ei ne-au descoperit pe
noi a devenit si , un model american.
Cand vom sarbatori anul2000, ce an va fi pentru
musulmani, pentru aborigenii Australiei, sau pentru
chinezi? Desigur, s-ar putea nici sa nu ne intereseze.
Anul2000 este al nostru, este o data euro-.centrica,
e treaba noastra. Dar dincolo de faptui ca m~delul
euro-centric pare sa domine ~i civilizatia americana
- chiar daca printre cetatenii americani sunt ~i afri-
cani, orientali, piei-ro~ii care nu se regasesc 1n acest
model , avem oare dreptul noi, europenii, sa ne
mai identificam cu modelul euro-centric? Acum cati- ,
va ani, cand s-a constituit la Paris Academie Uni-
verselle des Cultures, care reuneste , artisti
, si
, oameni
de ~tiinta din toate,... tarile lumii, a fost redactat un
statut sau o charte. Intr-una ·d intre declaratiile , intro-
ductive ale acestei charte, care dorea sa defineasca
inclusiv sarcinile stiintifice
, , si
, morale ale acelei Aca-
demie, se spune cain urmatorul mileniu s-ar putea
produce in Europa un amplu ,metisaj de culturi".
Daca mersul evenimentelor nu se va schimba
brusc (caci totul e cu putinta), trebuie sane prega-
tim pentru situatia in care in\ urmatorul mileniu
Europa :va arata ca New York sau ca unele tari din
America Latina. La New York asistam la negarea
conceptului de n1elting pot, felurite culturi coexista,
de la portoricani la chinezi, de la coreeni la pakis-
tanezi: unele grupuri au fuzio11at 1ntre ele (ca ita-
lienii ~i irlar1dezii, evreii t;;i polonezii), altele se mentin.

95
separate (in cartiere diferite, vorbind limbi diferite
~i practicand traditii diferite),, ~i toate se mtalnesc
pe baza. unor legi.comune ~i a unei limbi de circu- ·
latie ,comuna, engleza, pe care fiecare o vorbe~te jn-
suficient. Va rog sa va amintiti ca la New Yorki
. .
:
u nde
populatia ,alba" tinde sa devina minoritara, 42°/o
dintre albi sunt ev:rei, ~i restul de 58°/o sunt de cele
mai felurite origini, iar <;lintre ace~tia a~a-zi~ii wasps
(albi, anglosaxoni ~i protestanti) reprezinta minori-
tatea·(exista catolici polonezi, ·italieni,.hispano-ame-
ricani, irlandezi etc.) . .
A

· In America Latina au avut loc, de la t,ara la tara,


fenomene diverse: coloni~tii spanioli s-au metisat
-cand cu indienii, .c and (cain Brazilia) cu africanii,
alteori atl aparut limbi ~i populatii zise ,creole':. ·E
foarte gre.u, judecand chiar·in termeni rasiali d-e' san-
ge, sa spunem daca un mexican sau un peruvian
are origini europene sau amerindiene~. ca .s a nu mai
vorbim d.e un jamaican. .
Ei bine, spre un asemenea fenomen se-ndreapta
Europa, ~i nici .un rasist, nici un nostalgic reactionar
nu va putea sa i se impotriveas~a. ,
· ·C onsider ca trebuie sa se faca deosebire mtre con-
ceptul de ,imigratie" ~i .eel de ,.,migratie". P.u tem
vorbi de ,imigratie" att1nci cand unii indivizi (chiar
multi;.: dar statistic intr-o masura.nesemnificativa in
raport cu semintia de origine) se transfera· dintr-o
tara ·intr-.a lta (ca italienii sau irlandezii in America,
sau astazi turcii in Germania). Fenomenele de irni-
gratie pot fi controlate politic, .limitate, incurajate,
programate sau acceptate. ,·
Nu laJel se-ntampla cu migratiile. Fie ca sunt vio-
lente sau pa.9nice, ele sean1ana ctl fenomenele na-

96
turale: se produc ~i nimeni nu le poate controla. Se
poate vorbi de ,migratie".atunci cand un intreg po-
por, pupn cate putffi, se deplaseaza de pe un teritoriu
pe altul (9i nu are imp-o rtanta cati raman pe terito-
riul de origine, ci in ce masura migratorii schimba
radical cultura teritoriului in care au migrat). Au exis-
tat mari migratii de la est la vest, in cursul carora
popoarele din Caucaz au schimbat cultura 9i eredi-
tatea biologica a autohtonilor. Au existat migrati-
ile unor popoare a9a-zis ,barbare" care au invadat
imperiul roman $i au creat noi regate 9i noi culturi
numite ,romano-barbare" sau ,romano-germanice".
Aexistat migratia europeana spre continentul ame-
rican, pe de-o parte de pe Coasta de Est treptat, pana
in California, iar pe de alta, din insulele caraibiene
~i Mexic pana la extremitatea Cono Sur. Chiar daca
partial a fost programata-politic, se poate vorbi de
-migratie fiindca albii proveniti din Europa nu numai
can-au adoptat. obiceiurile 9i cultura nativilor, dar
au intemeiat o noua 'Civilizatie la -c are pana ~i nati-
vii (cei care au supravietuit) s-au adaptat.
Au existat migratii intrerupte, precum cea a po-
poarelor de origine-araba pan·a 1n Peninsula Iberica.
Au existat forme de migratie programata ~i partiala,
dar nu mai pujin influenta, precum cea a europeni-
lor spre rasarit sau spre s·u d (de unde ~i na~terea
natiunilor numite ,post~coloniale'~), unde migrato-
rii au schimbat totu9i cultura populatiei autohtone.
Cred ca nu a fast alcatuita pana acum o fenomeno-
logie a diferitelor tipuri -d e migratie, dar cu siguran-
ta migratiile sunt altceva decat imigra.tiile. Se poate
vorbi de ,imigratie" pur 9i simplu, atuhci cand imi-
grantii (acceptati conform unor · decizii politice)

97

accepta ..in mare parte :obiceiurile :jarii in .care imi~


greaza, spre deosebire de ,migrajie", cat.ld_mig(atorii
(pe care nimeni nu~i poa~e·· opri la hotare). transfor-
m-a radical .cultura teritoriulu.i in care migreaza .
. -'. Noi astazi, dupa un .secol nouasprezece plin de
imigranti, ne .aflam mJaja: unorJenomene nelamuri-
te-. :Astazi mtr-un climat d-e o m:a re mobilitate ..
.

este foart:e greu sa spunem·da_ca anumite fenom~ne


tin -de imigrajie sau de migrat,ie. Exista desigur un
flux de_nestavilit de la-sud .spre nord (~fricanii_ sau ..
cei din Orientul Mijlociu spre Eu~ropa.),.indienii din
India au invadat Africa ?i insulele din ,Pacific, chine-
zii s·u nt-pretutindenj, japonezii s~n_t prezenti cu or-
·g anizapileJor industriale ?i e<;on.o mice chiar ~i atunci
'
cand-nu se deplaseaza fizic in chip masiv. . . · · .
· · Mai este cu putinja sa faci ~deosebirea intre imi-
grajie, ~i migrajie cand· ~treaga plan-eta e ~pe ·c ale sa
devinii teritoriul unor deplasari incruci~ate?. Cred-.ca
este posibil:_a~.a cum am;spus, imigrajiile. sunt con-
trolabile;politic, migratiile, nu;-.ele sunt eaJenomene-
le naturale. Atat timp cat exis.ta imigrajie, popo.a rele

pot :Spera sa-i ,t ina pe imigranti intr-un. ghetou, ca
sa nu·s:e amestece cu nativiL C·a nd e vorba d_e migra~
'

jie, -nu se mai pune problema :gheto-u.rilor, iar meti-


saJu~ .este. incontrolabi~. · .· ·· · . :
Fenomene1e.caror.a Europa,incearca mea sale tina
.p iept, ·. precum cazurile-·de imigrajie;sunt de fapt ;car-
z_u ri:de migrajie.:!.Lu:mea· a treia_bate la p.o rjile Eu7
ropei .?i intra .c hiar -daca ,Europa nu este de at.ord~.

Probl.e ma nu tnai este cea de:a decide (a9a cum poli-
ti€ienii se·prefac ca cred) daca vor fi admise la Paris
studente.'c u chador sau .cate mosch.ei.vor trebui;con-
*' ! • ... • • • • • ~.

sttuite la Roma. Problema este ca lit ·u -rmatorul mi-

.·'

leniu (~i fiindca-nu sunt un profet, nu ~tiu ·d ata pre-


cisa) Europa va fi un continent mttltirasial sau; daca
preferaji,· "colorat". Va place sau nu va place, a~a
va fi. · ·
Aeeasta eonfruntare (sau ciocnire) de culturi ·v a
putea sa aiba consecinte sfulgeroase, ~i sunt convins
ca 1ntr-o oarecare masura le va a\rea, vor fi _ihevita-
A .

bile ~i de lunga durata-. Insa ·rasi~tii ar trebui


. .. .
sa fie
(teoretic) a· rasa in curs de disparijie. A existat un
patrician roman care nu r~u9ea sa accepte ca ~i galii,
sarmatii sau evreii precum Sfantul Pavel po~ sa de-
vina cives romani, ca ar putea urea pe tronul in1per~al
un african, a~a cum ill cele din urma s-a ~i intam-
. -

plat? Am uitat de existent_a. acelui patrici~n - ~i el ~


fosf dat ·u itarii de istorie. Civilizatia
-
, romana era o
civilizatie de meti~i. Rasi~tii vor spune ca toemai de
aceea s-a . destramat, dar a fost.nevoie
. .. de cinci
-
sute
.
'
de ani ~i mi se pare ca este un arc de timp ee ne
mgadui~ ;;i noua sa facem proiect~ de viitor. ,
I


• •

2. Intolerantii
, •'

..
.
De obieei fundamentalismul ~i integrismul s-unt
eo~siderate eoncepte strans 1nrudite, forme -dintre
cele mai evidente de intoleranta.
. , Consultand doua
, ea Petit Robert si
exeelente instrumente de; referinta ,
Dictionaire Historique de la Langue Fran9aise, gasesc
ill definijia privitoare la "fundamentalism" .o tri-
·m itere imediata la integrism. Ceea ee ne faces~ ere~
dem ·ca toate fundamentalismele sunt integriste ;;i

v1ceversa-.

99
A

Insa chiar daca ar fi adevarat, n-ar rezulta de-aici


ca to-ti intolerantii sunt fundamentali~ti ~i integri~ti.
Chiar daca in prezent ne confruntam cu diverse for-
me de fundamentalism ~i exemple de integrism sunt
vizibile pretutindeni, problema intolerantei e mai
profunda ~i mai primejdioasa.
A

In termeni istorici ,fundamentalismul" este un


principiu hermeneutic, legat de interpretarea unei
carti, sacre. Fundamentalismul occidental modern se
na~te in mediile protestante din Statele Unite din'
secolul al XIX-lea ~i se.caracterizeaza prin hotararea
de a interpreta literal Scripturile, indeosebi cu pri-
vire la acele notiuni de cosmologie de a caror veri-
dicitate ~tiinta epocii parea sa se indoiasca. De-aici

~i refuzul _ a desea intolerant al oricarei interpretari


'
alegorice ~i mai cu seama al oricarei forme de edu-
catie
, care ar fi incercat sa submineze credinta , 1n
textul bib lie, a~a cum se intampla cu darwinismul
triumfator.
Aceasta forma de literalism fundamentalist era
veche, de vreme ce deja in randul parintilor biseri-
cii au existat dezbateri intre partizanii literei ~i sus-
tinatorii unei hermeneutici mai suple, precum cea
A

a Sfantttlui Augustin". In lumea moderna insa fttn-


·d amentalismulingust nu putea sa fie decat protes-
tant, de vreme ce; pentru a putea fi fundamentalist
trebuie sa crezi ca adevarul este rodul interpretarii
A

Bibliei. In schimb, in mediul catolic autoritatea Bi-


sericii este cea care garanteaza interpretarea, ~i de
aceea ecl1ivalentul fundamentalismului protestant
poate dobandi ~i forma traditionalismului. Evit sa
rna pronu11t (lasand asta pe seama expertilor) asu-
pra naturii fundamentalismului musulman ~i ebraic .

100
Este fundamentalismul neaparat intolerant? . Este
astfel in plan hermeneutic, dar nu obligatoriu in eel
politic. Sane inchipuim o secta fundamentalista care
declara ca proprii ale~i au privilegiul adevaratei in-
terpretari a Scripturilor, fara totu~i sa se dedea la
vreo forma de prozelitism, ~i prin urmare sa-i obli-
ge pe ceilalti sa 1mparta~easca acele convingeri sau
sa militeze pentru mfaptuirea unei societati politi-
ce care sa se bazeze pe ele.
"
In schimb prin ,integrism" se 1njelege o pozitie
religioasa ~i politica prin intermediul careia prin-
cipiile religioase trebuie sa devina totodata model
de viaja politica ~i sursa a legilor statului. Daca fun-
damentalismul ~i tradijionalismul sunt, 1n princi-
piu, conservatoare, exista ~i integrisme..care se vor
progresiste ~i revolutionare. Exista mi~cari catolice
integriste care nu sunt fundamentaliste, care se lup-
ta pentru o societate total supusa principiilor re-
ligioase, fara totu~i sa impuna 0 interpretare literala
a scripturilor ~i, de ce nu, gata sa accepte o teologie
ala Teilhard de Chardin.
Nuantele pot fi ~i mai subtile. Ganditi-va la fe-
nomenul numit political correctness din America. A
luat na~tere pentru a promova toleranta ~i recunoa~­
terea oricarei diferente, religioasa, rasiala ~i sexuala,
si
, totusi, e 1n curs de a deveni o noua forma de fun-
darrtentalism care ~i-a facut aproape un ritual din
a se substitui limbajului cotidian, operand cu litera
in dauna spiritului astfel1ncat se poate ajunge
sa fie discriminat un orb, doar pentru ca ai delica-
tetea de a-1 numi ,nevazator", ~i mai cu seama pot
fi discriminati cei care nu respecta regulile de a fi
politically correct. .

101

D~r · rasismul? R.a sismul ·nazist era cu siguranta


totalitar, se pretindea ~tiintific, dar nu exista nimic
fur1datnentalist. ln. doctrina rasei. Un. rasism nestiin-
~ . ,
tific ca eel prom.o vat de Lega Nord italiana nu are
acelea~i radacini culturale ale rasismului pseudo-
?tiintific (de fapt nu are nici o radacina culturala)
si
, totusi , e. rasism. ·
Si
, intoleranta? , Se reduce cumva la aceste dife-
.

rente 9i inrt1diri intre fundamentalism, integrism 9i


rasism? Au existat forme de intoleranta , non-rasiste
(precum persecu.tarea ereticilor sau intolerantaaic,-
tatorilor .fa,t a de cei care lise opuneau). ~ntoleranta
este ceva mult mai adanc, aflatJa radacina tuturor
fenomenelor .p e care le-arn comentat.
Fu11.damentalism, integrism, rasism pseudo?ti-
intific, toate sunt pozitii teoretice care presupun o -"'

doctrinii. Intoleranta preexista oricarei doctrine. In


acest ,sens, intoleranta are radacini .biologice; se
manifesta pri1.1-tre animale ca instinct de apara.re a
teritoriulq.i, s~ bazeaza pe reactii emotive adesea su-
perficiale nu-i suportam pe cei care. sunt altfel
decat noi, fiindca au pielea de o alta culoare, vor-
besc 0 limba pe care n-o mtelegem, mananca broa?tef
caini, maimttte, pQr~i, .tlsturoi, fiindca se tatueaza ...
lntoleranta
. , fata
, de eel diferit sau fata , de necu-
noscut este ceva naturalla copil, ca 9i instinctul de
a avea tot ceea ce i?i dore~te. Copilul. se va educa
trep~at in· spiritul toler~1;1tei, la fel cum va fi educat
in respectul proprietatii celuilalt 9i, mai mainte de

asta, sa-9i controleze sfincterul. Din pacate, daca toti
reu~esc sa-9i tina sub control corpul, toleranta ra-
n'lane o problerna de ed.u catie permanenta a adul-.
tilor, deoarece in viata de zi cu zi sunten1 tot timpul

102
expu~i la trauma diferentei. Cercetatorii abordeaza
adesea doctrinele diferentei, dar prea putin ·pe cea
privind intoleranta salbatica, caci aceasta scapa ori-
carei definitii
, si
, examinari critice.
~i totu?i nu doctrinele diferentei genereaza in-
toleranta salbatica: dimpotriva, ele exploateaza un
fond preexistent de intoleranta difuza. Sa ne g~n-
. dim la vanatoarea de vrajitoare. Ea nu este un-pro-
dus al vremurilor intunecate, ci al erei moderne.
Malleus Maleficarum este scris cu putin mainte de
descoperirea Americii ~i este contemporan cu uma-
nismul florentin; La Demonomanie des sorciers de
Jean Bodin este lucrarea unui om al Rena~terii car,e
scrie dupa Copernic. Nu intentionez sa explic' aici
'

de ce lumea moderna ofera justificari teoretice pen:-


tru vanatoarea d~ vrajitoare. Vreau doar sa am.i:ritesc
ca aceasta doctrina a reu~it sa se "impuna· fiiridca
deja exista suspiciunea populara fata de vrajitoare.
0 gasim in antichitate·a .clasica (Horatiu), in edic~
tullui Rotari, in Sum1na Theologica a Sfantulu1 Toma
d' Aquino. Vrajitoarele erau la ordinea zilei ~i ·s e ·ti...
' .

nea cant de ele, tot astfel cum codul penal fine ·c qnt .'

de existenta hotilor. Dar fara aceste credinte pop~-


.lare, nu ar fi fast posibila raspandirea unei doctri-
ne a vrajitoriei ~i o practica metodica a persecutiei.
Antisemitismul pseudo~tiintific se na~te in cursul
'

secolului al XIX-lea, devenind antropologie totali~


tara ~i practica industriala a genocidului doar':r:n:
veacul nostru; dar el riu s-ar fi putut na~te, daca
n-ar fi existat de secole, inca de pe timpul parinti-


lor Bisericii, o polemica anti-iudaica, iar in rand1:1l
poporului, un antisemitism practic care a strabatut
veacurile, oriunde se va fi .aflat un ghetou. Teoriile

103 •


'

anti-iacobine despre complotul iudaic, aparute la


inceputul secolului al XIX-lea~ h-a.u creat antisemi-
tismul popular; ci au exploatat o ura fata de ceidife-
riji, de mult existenta. · ·
Intoleranfa tea mai periculoasa este· tocmai cea
ca~e se na~te m -absenta oricare~ doc~rine, -prin actiu-
riea .u nor pulsiuni elemerttare. De aceea, nu poate
fi criticata -~i tinuta in frau prin argumente rationale.
Fun·d amentele teoretice din Mein Kampf :p ot fi re-
cuzate ·p rintr-o 'b aterie ·. de _. argumentari destul de_r
simpla, dar ide1le pe care le propun, e a au~ supravie-
.
tuit ~i vor supraviejui oticarei obiecpi pentru ca se
sprijin·a p'e 0 int<?,leranta salbatica, impermeabila la
orice crit~ca. Consider mai periculoasa intoleranfa
ni.anifestata de _Lega Nord italian~ decat cea profe-
sata de Front National allui Le Pen. Le Pen are mea
; I , • :e

in .spate.intelectuali care au tradat, in timp ·ce Bossi


nu q.re nimic in afara unor pulsiuni salbatice.
J]itati-v~ ce se mtampla acum in Italia, douaspre- ·
zec~ mii de albanezi au intrat ~ tara.noastr? In apro.:.
x~mativ .o sapt:fu?lana. Modelul public ~i oficial a.fost -
. <:,el ~1 prjmirii, cea m?i l)lare _p arte a celor ce vor sa
opreasca , ~cest ex<?d, car~ ar putea deveJ;U c.ovar~itor,
folose~te. argumente econ~mice ~i demografice. Dar
oric~ teorie s.e spulber_ ? in fat_~ unei intole~ante in-
·sidioas~- ~are ca~tiga teren p..e zi ce trece. Intoleranta
salbatica $€ bazeaza pe un scurt-circuit categorial
pe car~-I ofera ulterior cu titlul de·imprumut orica~
rei viitoare doctrine rasiste:
.,. . . .dac.a din.. randul alba-
-
'
nezilor intrati , in Italia in anii trecuti , s-au recrutat
h:oti ~i prostituate (ceea ce e .a devarat),-inseamna ca '
toti -a lbanezii sunt- hoti ~i - prostituate.. .
'

104 '

Este un scurt-circuit teribil, deoarece constituie


o tentatie constanta pentru fiecare din noi: e·de-ajuns
sane fi fost furata valiza in aeroportul unei tari oa-
recare, ca sa ne-ntoarcem acasa cu ideea ca oame-
nii acelei tari
A
, trebuie discreditati.
,
In plus, intoleranta cea mai cutremuratoare este
a saracilor, care sunt primele victime ale diferentei.
A
I

Ir~.tre bogati nu exista rasism. Bo.g atii au produs,


eventual, doctrinele rasismului, saracilor insa li se
datoreaza practica acestuia, cu mult mai periculoasa.
Intelectualii nu se pot bate cu intoleranta salba-
tica, caci ill fata purei animalitati lipsite de gandi-
re, gandirea este dezarmata. E prea tarziu msa ori
de cate ori ei se bat cu intoleranta doctrinala, deoa-
rece, atunci cand intoleranta devine doctrina, este
prea tarziu sa fie rapusa, iar cei care ar trebui s-o
faca ii cad victima primii.
~i totu~i in asta rezida provocarea. Sa educi in
spiritul tolerantei adultii care se impu~ca din rati-
uni etnice ~i religioase e timp pierdut. Prea tarziu.
Prin urmare, intoleranta , salbatica se combate din
fa~a, printr-o educatie statomica care sa inceapa din
fr~geda copilarie, inainte de a fi scrisa mtr-o carte,
~i mainte ca ea sa devina o crusta comportamentala,
mult prea compacta ~i dura .
.

3. Intolerabilul

Exista intrebari sacaitoare, ca atunci cand cine-


va te intreaba ce s-a intamplat chiar in clipa in care
ti-ai mu?cat limba. , Tu ce crezi despre asta?", e~ti
intrebat in zilele astea in care toti (cu exceptia

105
cator.va) cred acela~ilucru despre afa:cerea Priebke.
\

$i sunt -a proape dezamagiti candle raspunzi ca, evi-


dent, e~ti iritat ~i descumpanit, deoarece 1n fond fie-
care 111ntreaba pe celalalt cu speranta sa a·u da un
cuvant, 0 explicape care sa mic~oreze iritarea ~i des~
...., .
cumpan1rea.
· Te-ncearca aproape ru~inea sa vorbe~ti, sa obtii
a tat de ieftin consensul general, aplauze nel,ntrerup-
te incepand cu Rifondazione Comunista ~i termi-
nand cu Alleanza Nazionale. Ca si , cum tribunalul
militar de la Roma i-ar fi pus, ill sfar~it, de acord
pe aproape toti italienii. Suntem cu totii de partea
adevarului. .- ·
Si
, daca afacerea Priebke ar fi insemnat mai mult
decat episodul in sine, una peste alta destul de mi~
zer (un criminal sadea, un tribunal fricos) ~i, cu toa-
te astea, nu ne-ar fi angajat mai profund, nu ne-ar
fi·sugerat ca nici noi nu suntem inocenji?. = ·

·, Continuam sa evaluam ce s:-a petrecut in·terme-


nii legilor in vigoare. Cu legile in vigoare era posibil
ca Priebke s_a fie condamnat pe viata, darm termeni
de-jurisprudenta nu se poate spune macar ca tribu-
nalul militar din Roma s-a purtat intr..:un fel de ne-
conceput. Exista un criminal dovedit pentru o crima
oribila, urma sa se vada daca existau circumstante ,
atenuante, asa , cum trebuie sa faca orice tribunal.
Ei bine, erau vremuri grele, Priebke nu era un erou,
ci un biet poltron, chiar daca ~i-ar £i dat seama de
enormitatea crimei, i-ar fi fost frica sa plateasca ur-
m·arile :u nui refuz; a ucis cinci .o ameni in plus, aar
cand e~ti insetat de sange, nu-i a~a, te transformi
'

intr-o bestie; e vinovat, ce mai, dar in loc de inchi-



soare pe viaja sa-i dam foarte multi ani; justitia sea-.

106

pa basma curata, prescrierea i~i produce efectul, in-


chidem un capitol dureros. Nu cumva am fac~t la
fel ~i in cazul Raskolnicov, cate a omorat o batrana,
si
, asta fara motivatii , .militare? . ..
Noi am conferit .judecatorilor m.a ndatul de.a.se
comporta dupa legile in~ vigoare, iar a~um ne impo-
trivim printr-o e.xigenta morala, o adevarata pasiu-
ne; ei insa raspund ca· sunt oamenii legii, nu killers.
$i-o mare parte a obiectiilor se-nvart in jurul in-
terpretarii codurilor deja scrise. Priebke trebuia sa
I

se sup una ordinelor .fiindca a~a zice legea militara


a unei tari in timp de razboi; nu existau legi nici
macar naziste care-i permiteau sa se sustraga unui
ordin nedrept, ~i de fapt nu treb·u ia sa fie judecat
dupa legi militare deoarece trupele SS erau un.corp.
voluntar de politie; dar conve11.tiile internationale
justifica dreptulla represalii; da, se poate raspunde,
insa numai in cazul unui razboi declarat,
.
si
, nu re-
iese ca Germania· ar fi declarat vreodata razboi re-
gatului Italiei, a~a ca nemp.i, ocupanti abuzivi ai unei
tari cu care oficial nu erau in razboi, nu puteau sa
se planga daca cineva deghizat in co~ar facea sale
sara In aer vreun tren.
v "'

· Se va ramane mereu in acest cere, pana ce nu se


va lua decizia cain fata unor eve11imente exceptio-
nale omenirea nu-?i poate ingadui sa -aplice legi in
vigoare, ci trebuie sa -~i asume rasp.u nderea sa pro-
mulge altele noi. .
Noi n-am tras inca toate invatamintele
, ·din acel
eveniment epocal care a fost procesul de la Niirn-
"'
berg. In termeni strict legali sau de uzante interna-
tionale, a· fost vorba de o judecata arbitrara. Eram
obi91111iti cu. faptul ca ·razboiul era un joe cu reguli,

107
.•
ca la sfar~it regele invins i~i imbrati~eaza varul in-
"'
vingator, iar voice faceti? Ii prindeti pe invin~i ~i-i
spanzurati? Da, domnule, raspunde cine a decis sa
existe Niirnberg: consideram cain acest razboi s-au
petrecut lucruri dincolo de tolerabil, ~i de aceea
schimbam regulile. Dar acest intolerabil este socotit
ca atare doar confruntat cu valorile voastre de in-
vingatori, noi avem valori diferite, nu le respectati?
Nu, de vreme ce noi am invins ~i, fiindca una din
valorile voastre este glorificarea fortei, aplicam for-
ta: va spanzuram. Dar v-ati gandit la razboaiele ce
vor urma? Cine le va provoca, va ~ti ca, daca pierde,
va fi spanzurat; sa se gandeasca bine inainte sa le
inceapa. Dar ~i voi ati facut lucruri ingrozitoare! Da,
dar asta o spuneti voi care ati pierdut, noi am in-
vins, a~a ca noi o sa va spanzuram pe voi. Dar ras-
punderea va fi a voastra! Ne-o asumfun 1n mtregime.
Sunt impotriva pedepsei cu moartea ~i chiar daca
1-a~ fi capturat pe Hitler, 1-a~ fi trimis la Alcatraz:
a~a ca voi folosi de-acum incolo cuvantul ,spanzu- •

rare" in sens simbolic, ca o pedeapsa dura ~i solem-


na. Lasand lao parte spanzurarea, rationamentul
"'
de la Niirnberg n-are cusur. In fata unor comporta-
mente intolerabile, trebuie sa ai curajul sa schimbi
regulile, inclusiv legile. Poate un tribunal ill Olanda
sa judece comportamentul cuiva din Serbia sau Bos-
nia? Nu, dupa vechile reguli, da, dupa cele noi.
La sfarsitul
, anului 1982 a avut loc la Paris ore-
unit1ne pe tema interventiei, la care au luat parte ju-
ri~ti, militari, voluntari, pacifi~ti, filozofi, politicieni.
Ctl ce drept ~i dupa care criterii prudentiale e po-
sibil sa intervii in treburile unei alte tari,
, atunci cand
se co11sidera ca are loc ceva intolerabil per1tru co-

108
munitatea internationala? Cu exceptia cazului clar
al unei tari unde se afla la putere inca un guvern
legitim care cere ajutor impotriva unei invazii, toa-
te celelalte cazuri meritau un discernamant subtil.
Cine imi cere sa intervin? 0 parte a cetate~lor? Cat
este -ea de reprezentativa pentru respectiva tara, in
ce masura o interventie nu se substituie, in ciuda
celor mai nobile intentii, unei ingerint~, unei vointe
imperialiste? Intervenim atunci cand ceea ce se in-
tampla in·acea tara contravine principiilor noastre
etice? Dar principiile noastre sunt oare ~i ale lor?
Intervenim fiindca intr-o tara se practica de mii de
ani canibalismul ritual, care pentru noi este o oroa-
re, in vreme ce peil.tru ei eo practica religioasa? Nu
este a~a ca omul alb ~i-a asumat propria povara de
virtuti ~i a supus popoare de o veche civilizatie, chiar
daca diferita de a noastra?
Singurul raspuns care mi s-a parut acceptabil
este ca o interventie
, seamana cu o revolutie:
, nu exis-
ta o lege precedenta care ne spune ca e bine sa o
facem, dimpotriva ea se face in ciuda legilor ~i a
convenientelor.
,

Diferenta e ca hotararea pentru o interventie in-


ternationala
, nu se datoreaza unui varf de diamant
sau unei mi~cari populare necontrolate, ci unei con-
vorbiri intr€ guverne ~i popoare diferite. Se decide
ca, oricat de mult trebuie respectate opiniile, uzan-
tele, practicile, credi~tele celorlalti, ceva se dove-
de~te intolerabil. A accepta intolerabilul. pune sub
semnul intrebarii insasi, identitatea noastra. Este ne-
voie sa se asun1e responsabilitatea de a decide ce
anume este intolerabil ~i apoi de a actiona, gata de
a plati pretul gre~elii.

109
Cand se produce un fapt ieEJit din·comun, pragul
intolerabilitatii nu mai este eel fixat de vechile legi.
'·Trebuie 0 noua legiferare. Sigur ca da, trebuie sa
ai 'siguranta ca consemnul asupra noului prag -de
intolerabilitate este eel mai mare cu putinta,·depa-
~~!ld granitele nationale, fiind oarecum garant~t de
,comu~tate _
11
concept subtil, dar care sta pana '

~i la baza faptului de C1- crede ca pamantu1 se 1~var-


te~te~ A poi 1nsa ·trebuie facuta alegerea. .. ·


. . .
· . Nazismul ~i H;ol,ocaustuJ a_ u a tins .un _
nou prag
- . .
de ip.tolerabilitate. De_-a lungul veacurilor au e?'is-
tat.numeroase forme qe genocid 9i, intr-.u nifel sau
altul,. le-arn tolerat. Eram slabi, eram barbari, nu se

;;tia ce s-a 1nt~mplat la zece mile de satul nostru .
Dar acest lucru a fost hotarat (~i realiz·a t) ill termeni
,;;tiintifici", prin recurs explicit la consens; inclusiv
filbzofic, ~i a fost ·r aspandit ca mod·e l ·planetar. Nu
a lovif doar in con~·fiinta noastra morala: a pus la
ba't aie filozofia
. si
, stiinta
, , noastra,· cultura, credin- .
tele noastre despre bine .;;i rau. A intentionat .
sa le
anuleze. . . -
, · · .
.

E_r<:"t cu nep1:1tinta sa nu se ra$punda_la_aces~ a pel.


Raspunsul ·e ra unul .singur; nu doar ime~iat, ci ~i.
. ' - . - .

peste cinciz~ci _d -e ani, precum. ;;i 1~ veacuri~~


.. . .
vii-:-
toare, intolerabil~l ' .
nu va m.ai_ fi tqlerat.
.
: _
-Tinand
,. . -seama .tocmai de acest intolerabil,
. . tot mai '

dezgpstator du.h ne;;te·s ordida contabi_lit~te a nega-


t~oni~tilor, care TI\1 pregeta s~ calculeze numarul
.m ortilor;
, daca au Jost sase
, milioane,
. .ca si , cum daca
ar fi fost cinci, patru, doua, unul, s.-ar putea ajunge
lao intelegere. $i daca n -ar fi fost gazati, iar moar-

110 •

tea li s-ar fi-tras din prea mare a inghesuiala ~i ne-


glijenta? Sau din alergie la tatuaje? .
I Dar recunoasterea
,
, intolerabilului inseamna ca la
Nurnberg top trebuiau sa fie condamnati la. ·s pan-
zuratoare, chiar daca ar fi fast vorba de un singur
mort, fie ~i pentru simpla omisiune de ajutor. Noul
f~pt intolerabil nu este numai genocidul, ci ~i teo-
retizarea lui. Iar asta ii implica ~i ii face raspunza-
"
tori ~i pe peonii masacrului. In fata intolerabilului
nu mai e loc de disocieri asupra intenpilor, bunei-cre-
dinte, gre~elii;. exista doar raspunderea obiectiva.
Dar (spune), eu b·a gam oamenii 1n camera de gazare
fiindca mi se dadea ordin, de fapt credeam ca erau
supu~i la dezinfectie. N-are importanta, regret, aici
ne aflam 1n fata epifaniei intolerabilului, nu mai sunt
in vigoare vechile legi cu circttmstantele lor .
atenu-
ante: te vom condamna ~i pe tine la ~treang.
Pentru a-~i asuma aceasta regula de conduita (va-
labila ~i pentru viitorul fapt intolerabil, care ne obliga
sa decidem zi de zi unde se afla intolerabilul) o so-
cietate trebuie sa fie gata sa ia multe decizii, inclusiv
dure, 9i sa fie solidara in a-~i asuma orice respon-
sabilitate. Ceea ce ne deranjeaza ca un element ob-
scur ill cazul Priebke este ca ne dam seama cat de
departe suntem inca de aceasta decizie. Tinerii ca
~i batranii, ~i nu numai italienii. Toti s-au spalat pe
maini: exista legi, cu nenorocitul asta n-au decat
sa se spele pe cap tribunalele.
Fire9te, azi vom putea spune ca, dupa sentinta
de la Roma, aceasta capacitate solidara de a defini
intolerabilul s-a 1ndepartat ~i mai mult. Prea depar-
te ~nsa era ~i mai 1nainte. $i asta nu ne da pace. Sa

111
ne dezvaluim (darJara sane recunoa~tem) raspun-
derea comuna~ ·· ,
$i-atunci sa nu ne mai mtrebam pentru cine bat
clopotele ..

. .·
. . ..

' -
'

. . '

' .

'

• •

...

..

..


.-

- ··- -
CUPRINS


'
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Ganduri despre razboi . . . . . . .. . . . . . . . . . . 9
Fascismul etern . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . 25
Despre presa . . . . . . . . . ................ . 49

Cand intra in scena celalalt ............. . 81


Migratiile, toleranta ~i intolerabilul • • • • • • • 93


.I


citim de 15 ani ·imp·reu.tzd

DE ACELASI
, AUTOR

UMBERTO ECO
PLICULETUL
, MINERVEI
"'
In deceniile opt ~i noua, Umberto Eco a publicat in
revista L'Espresso o s~rie de cronici vizand o qiversi-
tate caleidoscopica de teme ale lumii contemporane.
Actualul volum reprezinta, ca ~i Minunea Sfantului
Baudolino, o selectie din articolele publicate atunci. To-
nul sarcastic ~i ironia mu~catoare fac ca tu~ele groa-
se 1n care scriitorul italian infatiseaza
, , o realitate sau
alta sa scoata in evidenta tocmai acele detalii stanje-
nitoare ~i sacaitoare pe care, dintr-o prea mare obi~­
nuinja, nici nu le mai bagam in seama. Ele au menirea
sa-i provoace cititorului acea luciditate amara pe care
. nu 0 poti indeob~te capata decat amuzandu-te copios.
Cat prive~te titlul cartii, el reia titlul rubricii sub care
au aparut cronicile ~i care ne este explicat de Eco in-
su~i: ,Titlul rubricii trimite la micutele plicuri din
carton cu chibrituri marca Minerva si , la obiceiul de a
nota pe dosul <<copertei» lor adrese, liste de cumpa-
raturi sau, cum mise intampla mie, notite stenografice
despre tot ce-mi trece prin minte in tren, la bar, la res-
taurant, cand citesc un ziar, privesc 0 vitrina .sau sco-
tocesc prin rafturile unei librarii."

' .
citin1 de 15 ani impreuna
.
• •

..
. '

UMBERTO ECO
JURNAL SUMAR
"Aceste scrieri, aparute ill volum in 1963, se intitulau
]ur11al su1nar pentru ca astfel suna titlul rubricii pe care
din 1959 o mcepusem ill revista II Verri, notand obser-
vatii cu privire la moravuri ~i parodii inspirate din ac-
tualitate. Tonul de jumal s-a atenuat mcetul cu mcetul,
iar aceste scrieri au devenit adevarate exercitii de plas-
muire literara, care din proiectul initial mai pastrau doar
referirea constanta la fapte sau polemici de actuali-
tate", nota Umberto Eco in editia , din 1975.
Dupa ce a decis sa elimine acele scrieri initiale care se
refereau la mtamplari al caror inteles devenise mult
prea vag ~i prea strict legat de perioada respectiva, Eco
a optat pentru o culegere de texte al caror titlu global
,trebuie sa fie inteles acum ca o denaturare 1n serie ~i
serve~te pentru a desemna aproape exclusiv ni~te pas-
tiches ~i parodii carora le-arn adaugat ni~te fragmente
scrise ulterior in acelasi
, stil".
Jurnal su1nar intra in categoria cartilor despre care lui
Eco ii place sa spuna cu o reala, dar ~i ghidu~a pre-
ocupare ca se adreseaza unui public foarte larg, ca
ar putea sa ajunga in mainile unor persoane care nu
sunt capabile sa recunoasca la prima vedere modelele
din care se inspira parodiile. $i scriitorul italian preciza:
,La drept vorbind, sigur ca nu e frumos sa ironizezi
~iappi s~f 1~ explici tu;turo:t: ca voi~i s:a spu~ cortr~ri~l,
dar cred c~ lecturkl parodiilot trebuie sa serveasca $i
pe~tru- a:face cunoscute ~ai bin~ modelele din care te
inspiri. Aceasta ~i pentru ca nu intotdeauna parodiezi
un model pe care 11 consideri negativ; adesea, a paro-
dia un text inseamna ~i a-i aduce un omagiu."

.. ..·

' . .
. ~
1
: .• \. .• . .
·:. • \ . ~ '. ~
• •
.

..• ..
' . . .• • . . • •
' .. . -. l .

.. :
. .
(
.
I ~ . '
.
'
' . ~ ... ,,;
.. . :
..

..
' . '
; .• .
• •

! •
'. .' ' ' •

. .
.
I •
' •
'
. '. .

..

• •

• •
I

• • . .

' ..•
..
.. . .. . . . .

..
• • • •
• ;

. . \
...

l .
. l .
' ••

.. '
.
.. (


.. . '. .. • . • •

. .
. . '

.'
. ·,

'
• ..

La pretul de vanzare se adauga 2°/o,


reprezentand valoarea timbrului
li terar ce se vireaza ·
Uniunii Scriitorilor din Romania,
Cont nr. R092 RNCB 5010 0000 0171 0001,
B.C.R. Filiala sector 1, Bucuresti
,

Redactor
HORIA BARNA

Tehnoredactor
MANUELA MAXINEANU

Co rector
JOANA CUCU

Aparut 2005
BUCURESTI-
, ROMANIA

Lucrare executata la S. P. ,BUCURE$TII NOI"

' •
Umberto Eco analizeaza cu o privire Iucida ~i plina de stralu-
cire cinci teme de actualitate de o importanta maxima: de
ce a ajuns razboiul un lucru inevitabil In zilele noastre, -care
sunt caracteristicile fascismului italian vazut ca un colaj de
idei politice ~i filozofice diferite ,un viespar de contradictii",
ce schimbari au intervenit In mass-media o dat~ cu aparitia
televiziunii, premisele ~i posibilitatea de a functiona azi o
etica de tip laic ,religiozitatea laica" sau toleranta ~i into-
leranta fata de emigratie care va transforma Europa urma-
torilor ani lntr-un continent multirasial. Autorul declara ca
unele probleme etice au devenit mai limpezi pentru el dupa
ce a reflectat asupra unor chestiuni de natura semantica:
,universalii semantici" conduc Ia identificarea unei notiuni
care se dovede~te com una tuturor.culturilor, adica cea care
se refera Ia pozitionarea corpului nostru In spatiu. De unde
~i conceptele de pozitionare pe coordonatele spatiale. Dar
~i senzatiile sunt universale, ca ~i conceptul de ,constran-
gere". Aceste ,drepturi ale corpului" reprezinta pentru Eco
un punct de plecare pentru etica. Dimensiunile sale lncep
lnsa sa se defineasca abia atunci cand ,intra In scena
celalalt" ~i se actualizeaza In raport cu celalalt.

De acelasi autor:
!1

Pliculetul Minervei
Jurnal sumar

• ISBN 973 -50-0882 -3



5 948353 005660