SCRIEREA PROIECTELOR FINANTATE

DIN FONDURI EUROPENE PENTRU PERIOADA

2014-2020

1
 CUPRINS
1 POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICA, SOCIALA SI TERITORIALA A UE PENTRU PERIOADA
2014-2020 ________________________________________________________________________________3
1.1 Politica de coeziune si legatura acesteia cu politica regionala a UE pentru perioada 2014-2020 _____________ 4
1.2 Bugetul UE pentru perioada 2014 -2020 ________________________________________________________ 5
1.3 Procesul de programare pentru implementarea politicii de coeziune __________________________________ 5
1.4 Programele Operationale (PO) ______________________________________________________________ 10
2 PACHETUL INFORMATIV PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE NERAMBURSABILE:
GHIDUL SOLICITANTULUI SI CEREREA DE FINANTARE ________________________________________ 13
2.1 Ghidul solicitantului _______________________________________________________________________ 13
2.2 Pasii care trebuie urmati pentru a putea obtine finantarea nerambursabila_____________________________ 13
2.3 Cererea de finantare ______________________________________________________________________ 14
3 ANEXELE LA GHIDUL SI LA CEREREA DE FINANTARE SI VERIFICAREA DOSARULUI CERERII DE
FINANTARE _____________________________________________________________________________ 20
3.1 Anexele la ghidul si cererea de finantare a proiectelor ____________________________________________ 20
3.2 Verificarea dosarului cererii de finantare _______________________________________________________ 21
4 CONTRACTUL DE FINANTARE SI CONSULTANTA PENTRU INTOCMIREA PROIECTELOR ________ 24
4.1 Contractul de finantare pentru beneficiarii privati_________________________________________________ 24
5 ANEXELE LA CONTRACTUL DE FINANTARE _____________________________________________ 25
5.1 ANEXA I. Masurile de monitorizare si control ___________________________________________________ 25
5.2 ANEXA II Masurile de informare si publicitate ___________________________________________________ 26
5.3 ANEXA IV. Raportul de progres al proiectului ___________________________________________________ 26
5.4 ANEXA VI. Instructiuni de achizitii pentru beneficiarii operatori economici privati ai PO ___________________ 26

2
1 POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICA, SOCIALA SI TERITORIALA A UE
PENTRU PERIOADA 2014-2020
In ultimii ani, Uniunea Europeana a trebuit sa faca fata celei mai lungi si mai grave recesiuni economice din istoria
sa, cu probleme legate de deficite bugetare exagerate si datorii greu de imaginat inainte.

Provocarile cu care se confrunta Uniunea acum sunt mai mari decat inainte de recunoasterea recesiunii, in timp
ce marja de manevra de care dispune este limitata de bugetele nationale insuficiente. in aceste conditii Strategia
Europa 2020 se concentreaza pe un numar de 3 prioritati, cuantificabile in 5 obiective, toate cuprinse intr-o foaie
comuna de parcurs cu 7 initiative emblematice.

Cele trei prioritati (care se sustin reciproc si se interconditioneaza), au in vedere efectuarea de investitii vizand
o crestere:
1. inteligenta, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
2. durabila, prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor,
mai ecologice si mai competitive;
3. favorabila incluziunii, prin promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca,
care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.

In vederea atingerii acestor prioritati, fata de cele trei obiective prioritare urmarite in perioada 2007-2013
(convergenta, competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca si cooperarea teritoriala), Comisia are in
vedere pe perioada 2014-2020, pentru intreaga Uniune, urmatoarele 5 obiective punctuale principale:
 75% din populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani va trebui sa aiba un loc de munca, fata
de nivelul actual de 69%, printr-o mai mare implicare a femeilor, a lucratorilor in varsta si printr-o mai buna
integrare a migrantilor pe piata muncii; – 3% din PIB-ul UE trebuie investit in cercetare-dezvoltare; in
prezent, bugetul alocat acestui sector reprezinta doar 2% din PIB, fiind mult mai scazut decat cel din SUA
si Japonia;
 obiectivele „20/20/20” in materie de clima/energie trebuie indeplinite prin reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera cu cel putin 20% fata de nivelurile din 1990 sau chiar cu 30%, daca exista conditii
favorabile in acest sens, prin cresterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie in consumul
final de energie si printr-o crestere cu 20% a eficientei energetice– rata abandonului scolar timpuriu
trebuie redusa sub nivelul de 10%, de la valoarea actuala de 15% si cel putin 40% din generatia tanara
ar trebui sa aiba studii superioare pana in 2020, fata de 31% cat este ponderea in prezent;
 scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din saracie, prin reducerea cu 25% a numarul
cetatenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului national de saracie.

Obiectivele enumerate mai sus constituie atat o tema de reflectie, dar mai ales, o provocare imensa.

De asemenea, Comisia a prezentat sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese in
cadrul fiecarei teme prioritare si anume:
 „O Uniune a inovarii” pentru a imbunatati conditiile-cadru si accesul la finantarile pentru cercetare
si inovare, astfel incat sa se garanteze posibilitatea transformarii ideilor inovatoare in produse si
servicii care creeaza crestere si locuri de munca;
 „Tineretul in miscare” pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si pentru a facilita
intrarea tinerilor pe piata muncii;
 „O agenda digitala pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare
viteza si pentru a valorifica beneficiile pe care le ofera o piata digitala unica gospodariilor si
intreprinderilor;

3
  „O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor” pentru a permite decuplarea
cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scazute
de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul
transporturilor si a promova eficienta energetica;
 „O politica industriala adaptata erei globalizarii” pentru a imbunatati mediul de afaceri, in special
pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide si durabile in masura sa faca fata
concurentei la nivel mondial;
 „O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” pentru a moderniza pietele muncii si
a oferi mai multa autonomie cetatenilor, prin dezvoltarea competentelor acestora pe tot parcursul
vietii in vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si a unei mai bune corelari a cererii si a
ofertei in materie de forta de munca, inclusiv prin mobilitatea profesionala;
 „Platforma europeana de combatere a saraciei” pentru a garanta coeziunea sociala si teritoriala,
astfel incat beneficiile cresterii si locurile de munca sa fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se
confrunta cu saracia si excluziunea sociala sa li se acorde posibilitatea de a duce o viata demna si
de a juca un rol activ in societate.

Conform recomandarilor Comisiei, liderii UE au convenit sa reformeze politica de coeziune, obiectivele asumate
la nivel comunitar urmand sa fie impartite in obiective nationale diferite, ceea ce nu s-a intamplat in cazul strategiei
UE (Lisabona) pentru deceniul anterior.
Comisia va participa la discutiile cu privire la aceste obiective nationale, insa ultimul cuvant il vor avea statele
membre si guvernele nationale, care trebuie sa procedeze la consolidarea bugetara.
Aceasta operatiune este extrem de dureroasa, dar imperios necesara (mai ales pentru tari ca Romania, Ungaria,
Slovacia, Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda s.a,) practic la nivelul intregii Uniuni.

Comisia Europeana, alaturi de unele state membre, este convinsa ca noile masuri privind politica de coeziune vor
intensifica si mai mult impactul fondurilor europene, orientand investitiile catre factorii cheie ai cresterii: IMM-uri,
inovare, eficienta energetica.

1.1 Politica de coeziune si legatura acesteia cu politica regionala a UE pentru perioada 2014-2020
Uniunea Europeana (UE), formata din 28 de state membre (SM), reuneste majoritatea tarilor europene in jurul
unor valori politice, economice, culturale si sociale comune.
Intre SM continua insa sa existe disparitati considerabile in ce priveste PIB pe locuitor. Decalaje se manifesta si
in interiorul SM intre regiunile dezvoltate si cele ramase in urma. Datorita acestei situatii UE va promova si in
continuare o politica de coeziune economica, sociala si teritoriala pentru eliminarea disparitatilor existente.

Prioritatile comunitare sunt, astfel, mai bine integrate in programele de dezvoltare nationale si regionale.
Aceasta se traduce printr-un dialog intensificat si o distributie mai transparenta a responsabilitatilor in cadrul
parteneriatelor formate de Comisie, state membre si regiuni.

In Romania, au fost create 8 regiuni de dezvoltare definite ca zone formate din mai multe judete prin asocierea
voluntara a acestora pe baza de conventie semnata de reprezentantii consiliilor judetene si al municipiului
Bucuresti.

Aceste regiuni nu au personalitate juridica si nu sunt unitati administrativ-teritoriale. Au fost create urmatoarele
regiuni: Nord-Est (cu judetele BC, BT, IS, NT, SV, VS), Sud-Est (cu judetele BR, BZ, CT, GL, TL, VN), regiunea
Sud-Muntenia (cu judetele AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR), regiunea Sud-Vest Oltenia (cu judetele DJ, GJ, MH, OT,
VL), Vest (cu judetele AR, CS, HD, TM), Nord-Vest (BH,BN, CJ, MM, SM, SJ), Centru (cu judetele AB, BV, CV,
HR, MS, SB) si Bucuresti – IF.

4
Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, inlocuita prin Legea nr. 315 din 2004 (publicata in M.
Of. Nr. 577 din 29.06.200t), constituie cadrul legal si institutional pentru politica regionala, incluzand: definirea
Regiunilor de Dezvoltare, a Consiliilor pentru Dezvoltare Regionala, a Agentiilor de Dezvoltare Regionala, precum
si a responsabilitatilor organismelor nationale coordonatoare. Aceasta lege, care stabileste Regiunile de
Dezvoltare ca fiind cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala, a fost inspirata in mare
parte din modelul politicii de dezvoltare regionala a Regatului Unit, unde nu exista regiuni administrative.
Incepand cu 2012 coordonarea politicii comunitare se face de catre Ministerul Fondurilor Europene care are in
subordonare directa autoritatile de management si organismele intermediare.

Pentru a pregati proiectele castigatoare este nevoie in primul rand de:

 un mai bun know-how al administratiilor locale si regionale;
 o implicare de la inceput a regiunilor si comunelor in administrarea fondurilor structurale;
 o depolitizare a acordarii fondurilor;
 o crestere a capacitatii de cofinantare;
 o combatere credibila a coruptiei.

Reforma nu ar trebui sa fie rezultatul unei presiuni a timpului, ci ar trebui fundamentata prin studii serioase legate
de situatia geografica, culturala, istorica, economica si sociala. Romania se poate inspira din modelul si experienta
altor state, dar trebuie sa implementeze un model propriu, care sa corespunda cel mai bine intereselor tarii. in nici
un caz regiunile nu are trebui sa serveasca doar la crearea unor noi posturi politice, a spus inaltul oficial european.

1.2 Bugetul UE pentru perioada 2014 -2020

Comparativ cu perioada anterioara (2007-2013), pentru perioada 2014-2020 exista mai multe schimbari legate de
conceperea si aplicarea politicii de coeziune, respectiv:
 concentrarea asupra prioritatilor strategiei Europa 2020 de crestere inteligenta, durabila si favorabila
incluziunii;
 recompensarea performantelor;
 punerea accentului pe rezultate prin monitorizarea progreselor inregistrate in atingerea obiectivelor
convenite;
 consolidarea coeziunii teritoriale;
 simplificarea aplicarii.

Aceste schimbari sunt reflectate atat in bugetul cat si in cadrul strategic comun al politicii de coeziune pentru
perioada 2014-2020.

Suma alocata Romaniei pentru perioada 2014-2020 este de 39,88 miliarde euro, din care 21,82 miliarde euro
pentru fonduri structurale (cu 10% mai mult fata de exercitiul anterior) si 17,5 miliarde pentru PAC (cu 27% mai
mult fata de perioada anterioara).

1.3 Procesul de programare pentru implementarea politicii de coeziune

Accesarea fondurilor comunitare de catre statele membre este conditionata de elaborarea de catre acestea a unor
documente de programare care sa indice domeniile spre care va fi orientata asistenta financiara a UE pentru
implementarea politicii de coeziune.
Principalele caracteristici ale procesului de programare pentru perioada 2014-2020 sunt:
 concentrarea tematica asupra prioritatilor Strategiei Europa 2020 pentru o “crestere inteligenta, durabila
si incluziva”, transpusa in Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;
 un cadru unic de programare la nivelul fiecarui Stat Membru – numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP)
2014-2020 (care inlocuieste fostul Cadru Strategic National de Referinta 2007-2013) si care acopera
instrumentele structurale si fondurile destinate dezvoltarii rurale si pescuitului, respectiv: Fondul European
pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR
5
 (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) si FEPM (Fondul European pentru Pescuit si Afaceri
Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o
crestere inteligenta, durabila si incluziva;
 posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond in cazul implementarii instrumentelor structurale;
 oportunitati extinse pentru abordarea teritoriala a programarii; - un accent crescut pe performanta si
monitorizarea rezultatelor;
 orientarea specifica a cheltuielilor catre realizarea prioritatilor Uniunii si delimitarea clara a sumelor alocate
in acest scop;
 impunerea unor conditionalitati macroeconomice, ex-ante si ex-post pentru accesarea/cheltuirea
fondurilor;
 simplificarea procesului de implementare si un mai bun management al fondurilor.

La elaborarea documentelor de programare s-au avut in vedere atat reglementarile europene si nationale din
domeniu, cat si alte strategii specifice (Strategia Europa 2020, fondurile europene de finantare, programele
nationale de reforma etc).

1.3.1 Orientari metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltari inteligente,
durabile si incluzive 2014-2020
Orientarile metodologice au avut in vedere, in principal, stabilirea unor linii directoare pentru procesul de
programare pentru perioada 2014-2020. Ele descriu principalele elemente ale diverselor tipuri de documente
programatice, precum si etapele procesului de programare – inclusiv metodele de analiza a nevoilor de dezvoltare,
de formulare a strategiei si de desfasurare a procesului de consultare in parteneriat. S-au avut in vedere, de
asemenea, o serie de aspecte operationale, precum definirea atributiilor principalelor entitati participante la proces,
cat si modul in care va fi realizata constructia institutionala care va sustine viitoarele programe operationale.

Orientarile metodologice de programare au fost adaptate/completate in functie de o serie de decizii importante

care au fost adoptate la nivel national in cursul anilor 2012÷2013, cele mai importante dintre acestea fiind:
o Legatura dintre Politica de Coeziune pentru perioada 2014-2020, Programul National de Reforma,
Programul de Convergenta, precum si cu alte strategii nationale/sectoriale, inclusiv cele stabilite prin
regulamentele europene ca fiind conditionalitati ex-ante;
o Elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala care fundamenteaza interventiile publice in plan regional;
o Numarul si aria de acoperire a Programe Operationale – inclusiv dimensiunea lor teritoriala, caracteristicile
de tip mono sau multi-fond;
o Reconsiderarea sistemului national de asigurare a resurselor nationale de co-finantare.
o Necesitatea unei noi abordari programatice.

In vederea programarii fondurilor europene care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii privind cresterea
inteligenta, durabila si incluziva, au fost elaborate urmatoarele categorii de documente de programare, in
conformitate cu propunerile regulamentelor europene: Cadrul Strategic Comun (CSC), Contractul/Acordul de
parteneriat (C/AP), Programele Operationale (PO), Programele si Documentele de Implementare.
1.3.2 Cadrul strategic comun al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020
In scopul de a facilita dezvoltarea contractelor de parteneriat si a programelor Comisia a adoptat pentru perioada
2014-2020 un cadru strategic comun (CSC), care sa sporeasca coerența intre angajamentele politice asumate in
contextul strategiei Europa 2020 si investiliile pe teren. El trebuie sa incurajeze integrarea, definind modalitalile de
colaborare intre fonduri, constituind o sursa de orientare strategica tradusa de catre statele membre si regiuni in
programarea fondurilor aparlinand CSC, in contextul necesitalilor, oportunitalilor si provocarilor lor specifice.
Cadrul strategic comun (CSC) adoptat de Comisie pentru perioada 2014-2020 vizeaza stimularea cresterii si a
ocuparii fortei de munca in toata Europa, orientand investitiile UE catre aceste obiective ale agendei europene
(Europa 2020).

Cadrul strategic comun al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 cuprinde:

6
  un regulament general de stabilire a unor dispozitii comune referitoare la Fondul european de dezvoltare
regionala (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurala (FEADR), Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF), precum si
de stabilire a unor dispozitii generale privind FEDR, FSE si FC;
 trei regulamente specifice privind FEDR, FSE si FC;
 doua regulamente privind obiectivul de Cooperare teritoriala europeana si Gruparea europeana de
cooperare teritoriala (GECT).

Regulamentul general
FEDER, FSE, FC, FEADR si EMFF urmaresc obiective politice complementare, iar gestionarea lor este partajata
intre statele membre si Comisie.
Ele constituie principala sursa de investitii la nivelul UE pentru a ajuta statele membre sa restabileasca cresterea
si sa asigure o redresare bogata in locuri de munca, garantand totodata o dezvoltare durabila, in conformitate cu
obiectivele strategiei Europa 2020.

Regulamentul general este organizat in doua parti.

Prima parte stabileste o serie de norme comune referitoare la cele cinci fonduri structurale care intra sub
incidenta cadrului strategic comun (FEDR, FSE, FC, FEADR si EMFF). in acest context, sunt prezentate
elementele comune privind planificarea strategica si programarea, obiectivele tematice legate de Europa 2020,
care constituie temeiul fondurilor, precum si dispozitiile privind cadrul strategic comun si contractele de parteneriat
cu fiecare stat membru. Normele comune se refera, de asemenea, la eligibilitate, instrumente financiare si principii
de gestiune si control.
A doua parte stabileste norme specifice privind FEDR, FSE si FC. Acestea se refera la misiunea si obiectivele
politicii de coeziune, cadrul financiar, modalitatile specifice de programare si raportare, proiectele majore si
planurile de actiune comune. De asemenea, sunt stabilite cerintele detaliate in materie de gestiune si control din
cadrul politicii de coeziune si modalitatile specifice de gestiune financiara.

a. Normele comune aplicabile FEDR, FSE, FC, FEADR si EMFF

Comisia a elaborat o serie de principii comune aplicabile tuturor fondurilor. Printre acestea se numara:
parteneriatul si guvernanta pe mai multe niveluri, respectarea legislatiei UE si a legislatiei nationale aplicabile,
promovarea egalitatii intre femei si barbati, nediscriminarea si dezvoltarea durabila.
Aceste principii stau la baza urmatoarelor norme aplicabile FEDR, FSE, FC, FEADR si EMFF:
 Programare strategica consolidata: concentrare tematica asupra strategiei Europa 2020 Pentru a
maximiza impactul politicii in ceea ce priveste realizarea prioritatilor europene, Comisia propune consolidarea
procesului de programare strategica. Aceasta implica introducerea unui cadru strategic comun; a unor contracte
de parteneriat; a unei liste de obiective tematice conforme cu strategia Europa 2020 si cu orientarile integrate ale
acesteia.
 Cadrul strategic comun adoptat de catre Comisie stabileste actiuni cheie pentru realizarea prioritatilor UE,
oferind orientari privind programarea aplicabila tuturor fondurilor, inclusiv FEADR si EMFF si promovand o mai
buna coordonare a diverselor instrumente structurale ale UE.
 Contractele de parteneriat, convenite la inceput intre Comisie si statele membre, stabilesc contributia
generala la nivel national, corelata cu obiectivele tematice si cu angajamentele legate de actiuni concrete in
vederea realizarii obiectivelor Europa 2020.
 Obiectivele clare si masurabile trebuie definite intr-un cadru de performanta.
 Conditionalitati ex ante
Unele conditii sunt direct legate de obiectivele tematice ale politicii (de exemplu, strategiile inteligente de
specializare sau cadrul de reglementare adecvat pentru sprijin comercial), in timp ce altele se aplica
orizontal (de exemplu, achizitiile publice).
 Conditionalitati ex post
Conditionalitatea ex post va determina acordarea unei atentii mai mari performantei si atingerii obiectivelor
Strategiei Europa 2020. Aceasta va fi bazata pe realizarea obiectivelor de etapa in legatura cu tintele legate de
obiectivele Europa 2020, stabilite pentru programele din cadrul contractului de parteneriat. in afara de rezerva de
7
performanta, neindeplinirea obiectivelor de etapa poate duce la suspendarea fondurilor, iar rezultatele foarte slabe
in ceea ce priveste atingerea tintelor unui program pot conduce la anularea unor fonduri.

b. Normele specifice aplicabile FEDR, FSE siFC

Ca norme specifice aplicabile FEDR, FSE si FC pot fi mentionate:
 Acoperirea geografica a contributiilor
Fiecare regiune europeana poate beneficia de sprijin din partea FEDR si FSE.
Totusi, va exista o distinctie intre regiunile mai putin dezvoltate, regiunile de tranzitie si regiunile mai dezvoltate
pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB).
 Regiunile mai putin dezvoltate
Aceasta categorie se refera la acele regiuni al caror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-
ul mediu al UE-28.
 Regiunile de tranzitie
Aceasta noua categorie cuprinde toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor intre 75 % si 90 % din media
UE-28.
 Regiunile mai dezvoltate
Aceasta categorie se refera la acele regiuni al caror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-
ul mediu al UE-28. in plus, este creata o plasa de siguranta pentru toate regiunile care au fost eligibile in
cadrul obiectivului de convergenta din perioada 2007–2013, insa al caror PIB pe cap de locuitor este mai
mare de 75 % din PIB-ul mediu al UE-28.

 Programarea strategica consolidata orientata spre rezultate

Planul comun de actiune va fi definit si gestionat in functie de realizarile si rezultatele obtinute, ceea ce va
contribui la atingerea obiectivelor specifice ale unui program.
 Rationalizarea gestiunii si controlului financiar
Este necesar ca sistemul de gestiune si control sa gaseasca un echilibru intre costurile si riscurile implicate.
Rolul Comisiei in reexaminarea ex ante a sistemelor nationale de gestiune si control va fi proportional, utilizand o
abordare bazata pe risc.
 Orientarea catre “e-coeziune”
Gestionarea datelor electronice poate reduce in mod semnificativ sarcina administrativa, imbunatatind in
acelasi timp capacitatea de control a proiectelor si cheltuielilor. Prin urmare, se solicita ca statele membre sa
instituie, pana la sfarsitul anului 2014, sisteme care sa permita beneficiarilor sa transmita toate informatiile pe cale
electronica.

Regulamentele specifice privind FEDR, FSE si FC

Reglementarile privind fondurile includ dispozitii specifice fiecarui fond (FEDR, FSE si FC), in special in ceea ce
priveste sfera de aplicare, prioritatile de investitii si indicatorii.
a. Fondul european de dezvoltare regionala
Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) urmareste consolidarea coeziunii economice, sociale si
teritoriale in cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente intre regiunile acesteia. FEDR
sprijina dezvoltarea regionala si locala pentru a contribui la toate obiectivele tematice, prin stabilirea unor prioritati
detaliate in vederea unui mai mare accent pus pe:
 cercetare si dezvoltare, precum si inovare;
 imbunatatirea accesului la informatii si a calitatii acestora, precum si la tehnologiile comunicatiilor;
 schimbarile climatice si trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
 sprijinul comercial acordat IMM-urilor;
 serviciile de interes economic general;
 infrastructurile de telecomunicatii, energie si transport;
 consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta;
 infrastructurile de sanatate, educatie si sociale;
 dezvoltarea urbana durabila.
b. Fondul social european
8
 In timp ce contribuie la coeziunea economica, sociala si teritoriala, Fondul social european (FSE) reprezinta
principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii in oameni.
Acesta confera cetatenilor europeni oportunitati mai mari de angajare, promoveaza o educatie mai buna si
Imbunatateste situatia persoanelor celor mai vulnerabile care se confrunta cu riscul de saracie.
Conform regulamentului FSE vizeaza patru obiective tematice in intreaga Uniune:
 promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii lucratorilor;
 promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei;
 efectuarea de investitii in domeniul educatiei, al formarii competentelor si al invatarii pe tot parcursul vietii;
si
 consolidarea capacitatii institutionale si a eficientei administratiei publice.
Totusi, FSE trebuie sa contribuie, de asemenea, la realizarea altor obiective tematice, cum ar fi sustinerea
trecerii la o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon, neinfluentabila de schimbarile climatice si eficienta
din punctul de vedere al utilizarii resurselor, intensificarea utilizarii tehnologiilor informatiei si comunicatiilor,
consolidarea cercetarii, a dezvoltarii tehnologice si a inovarii, precum si cresterea competitivitatii intreprinderilor
mici si mijlocii (IMM-uri).
c. Fondul de coeziune
Fondul de coeziune (FC) sprijina statele membre al caror venit national brut (VNB) pe cap de locuitor este mai
mic de 90 % din media UE-28 pentru realizarea de investitii in retelele de transport TEN-T si in domeniul mediului.
Pentru perioada 2014-2020 FC se axeaza in principal pe sprijinirea concentrarii tematice
In domeniul mediului, FC va sprijini investitiile in adaptarea la schimbarile climatice si prevenirea riscurilor,
investitiile in sectoarele apei si deseurilor, precum si in mediul urban. in conformitate cu prevederile cadrului
financiar multianual, investitiile in energie sunt, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de contributie, cu conditia
ca acestea sa aiba efecte pozitive asupra mediului.
Prin urmare, investitiile in eficienta energetica si energia regenerabila sunt, de asemenea, sprijinite. in domeniul
transporturilor, FC va contribui la investitiile in reteaua transeuropeana de transport, precum si la cele in sisteme
de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon si in transportul urban.

Arhitectura Politicii de coeziune

2007 - 2013 2014 - 2020
Obiective Fonduri Tinte Categorii Fonduri
Convergenta FEDR Investitii pentru - Regiuni mai putin FEDR
FSE dezvoltare si locuri dezvoltate; FSE
FC de munca -Regiuni in tranzitie. FC
Competivitate si FEDR - Regiuni mai FEDR
ocuparea fortei de FSE dezvoltate. FSE
munca
Cooperare teritoriala FEDR Cooperare teritoriala FEDR
europeana europeana

9
 1.3.3 Contractul/Acordul de Parteneriat (C/AP)
care inlocuieste fostul Cadru Strategic National de Referinta si stabileste orientarile strategice nationale finantabile
atat din instrumentele Structurale – FEDR, FSE si Fondul de Coeziune, cu exceptia celor din cadrul obiectivului
de cooperare teritoriala europeana – cat si din FEADR si FEPM. Accentul pus pe un numar limitat de prioritati de
investitii in conformitate cu aceste obiective este elementul central al contractelor de parteneriat incheiate de
statele membre cu Comisia Europeana. Ele stabilesc tinte clare si constituie o rezerva financiara de performanta
pentru a recompensa regiunile care isi indeplinesc cel mai bine obiectivele. Pentru a garanta faptul ca impactul
investitiilor UE asupra cresterii si a locurilor de munca nu este compromis de politici macroeconomice neviabile
sau de o slaba capacitate administrativa, Comisia poate solicita revizuirea programelor sau poate suspenda
finantarea daca nu se adopta masuri corective.
C/AP are urmatoarele caracteristici:
o Este un document strategic national reprezentand un cadru unic de programare la nivelul fiecarui stat membru
(SM);
o Acopera instrumentele structurale si fondurile destinate dezvoltarii rurale si pescuitului, respectiv: FEDR, FSE, FC,
FEADR, FEPM ( Fondul European pentru Pescuit si afaceri Maritime);
o Contine obiective tematice de dezvoltare;
o Reprezinta o alocare indicativa a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020;- Consta din programe
subsecvente care transpun elementele Contractului/Acordului de Parteneriat si contin angajamentele ferme ale
SM privind indeplinirea obiectivelor UE.

1.4 Programele Operationale (PO)

Sunt documente de programare la nivel sectorial/teritorial (programele finantate din instrumente structurale pot
fi mono sau multi-fond). PO sunt elaborate de SM si aprobate de Comisia Europeana si deriva din C/AP.
PO se impart in sectoriale (POS) – orizontale – care acopera un set de prioritati sectoriale si regionale (POR),
care acopera prioritatile unei regiuni sau ale tuturor regiunilor aflate sub acelasi obiectiv.
Fiecare PO trebuie sa cuprinda:
- analiza situatiei zonei eligibile sau a sectorului in termeni de puncte tari si puncte slabe; - obiectivele rezultate
din strategia de dezvoltare;
- justificarea prioritatilor alese luand in considerare Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea, CSC,
precum si rezultatele evaluarii ex-ante;
- descrierea axelor prioritare si a obiectivelor (tintelor) acestora.

Programele al caror buget scade sunt POSDRU (de la 3,7 miliarde in 2007-2013 la 2,18 miliarde euro) si
POSCCE (de la 2,55 miliarde euro la 1,35 miliarde). Acestea sunt si programele cu gradele cele mai scazute de
absorbtie.
Iata cum arata bugetele programelor operationale comparativ cu perioada actuala:
2007-2013 2014 – 2020
POS Transport – 4,56 mld. euro PO infrastructura Mare – 6,98 mld. euro
POS Mediu – 4,51 mld. euro PO Dezvoltarea Capitalului Uman – 2,18 mld. euro
POS Dezvotarea Resusrselor Umane – 3,7 mld. PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative – 0,96
euro mld. euro
POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative – 0,208 PO Regionale – 6,99 mld. euro
mld euro PO Competitivitate – 1,35 mld. Euro
PO Regional – 3,72 mld. euro PO Asistenta Tehnica – 0,3 mld. Euro
POS Cresterea Compatitivtatii Economice – 2,55
mld. euro
PO Asistenta Tehnica – 0,170 mld. Euro

Programele Operationale sunt structurate pe obiective/prioritati (axe prioritare). La randul lor, axele prioritare
contin instrumente si masuri, in cadrul carora se regasesc proiectele.
10
Spre deosebire de perioada 2007-2013 cand pentru fiecare Program Operational a fost desemnata cate o
Autoritate de Management care era responsabila de implementarea in intregime a programului, pentru perioada
2014-2020 fi un singur minister integrator, Ministerul Fondurilor Europene, care sá aibá autoritatea de
management pentru programele operationale, cu exceptia programelor finantate din FEADR, unde e
obligatoriu sa ramana Ministerul Agriculturii ca autoritate de management.

Ministerul Agriculturii va ramane insa autoritate de management pentru programele finantate din FEADR doar
pentru o perioada de tranzitie de 1-2 ani, urmand ca atributiile legate de gestiunea REGIO sa fie transferate
ulterior cátre regiunile administrative, dupa infiintarea si acreditarea acestora.

Ministerul Finantelor Publice indeplineste rolul de Autoritate Nationala de Certificare, iar in cadrul sau a fost infiintat
Fondul National (FN) care actioneaza ca Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operationale.
Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilitati unuia sau mai multor Organisme intermediare.
Aria de cuprindere a acestor responsabilitati variaza de la program la program, dar in general aceasta acopera
implementarea curenta si relatia cu beneficiarii.

Beneficiarii sunt entitatile care aplica pentru finantare si implementeaza proiecte individuale sau scheme de
granturi (imprumuturi nerambursabile) cofinantate de Programul Operational.
Beneficiarii pot fi: organizatii guvernamentale sau nonguvernamentale, sau parteneri din sectorul privat, in functie
de specificul masurilor programului respectiv.
Beneficiarii sunt cei care contracteaza lucrarile sau serviciile pentru implementarea proiectelor si primesc fondurile.

Implementarea fiecarui Program Operational este supravegheata de un Comitet de Monitorizare care are ca
obiectiv urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii PO.
Comitetele de monitorizare sunt desemnate de statele membre (SM) in acord cu autoritatile de management (AM)
ale PO, sunt prezidate fie de un reprezentant al SM, fie de un reprezentant al AM si actioneaza in conformitate cu
propriul regulament de functionare stabilit in conditiile legilor din SM.
Componenta Comitetului de monitorizare variaza de la program la program, dar cuprinde in mod normal
urmatoarele tipuri de organizatii: ministere/agentii guvernamentale, autoritati la nivel regional/local, institutii de
invatamant, ONG-uri, patronate, sindicate, furnizori de infrastructura, medii de afaceri, Comisia Europeana, Banca
Europeana de investitii (pentru consultanta);

Comitetul de monitorizare are urmatoarele atributii principale:

 analizeaza si aproba criteriile de selectie a operatiunilor finantate, precum si modificarea criteriilor de
selectie;
 examineaza periodic stadiul de realizare a obiectivelor PO;
 examineaza periodic rezultatele implementarii;
 aproba rapoartele anuale si finale de implementare;
 modifica PO ca urmare a deciziilor CE de schimbare a contributiei UE;
 propune AM revizuirea sau examinarea PO, daca aceasta conduce la imbunatatirea gestionarii asistentei
sau contribuie mai bine la realizarea obiectivelor fondurilor;
 analizeaza si aproba orice propunere de revizuire a continutului deciziei CE privind contributia fondurilor
la realizarea obiectivelor.
In perioada 2014-2020 in ce priveste programele structurale (programul operational regional - POR, programul de
crestere a competitivitatii economice POSCCE, fondul social european - FSE, precum si celelalte programe), se
va continua politica de acordare a fondurilor nerambursabile cu interventii financiare de pana la 98%.

In perioada 2014-2020 si in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale va continua politica de acordare de fonduri
europene nerambursabile, ca si in perioada precedenta. cu cateva noutati cheie in planul national de dezvoltare
rurala (PNDR) si anume: - masura de sprijinire a agriculturii ecologice (100 mil euro), a pomiculturii (198 mil euro)
si Impaduririlor (76 mil euro);
11
- cresterea valorii sprijinului financiar pentru tinerii fermieri la 60.000 euro (100% fond nerambursabil);
- o masura noua destinata sprijinirii sistemelor de irigatii (371 mil euro)

12
2 PACHETUL INFORMATIV PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
NERAMBURSABILE: GHIDUL SOLICITANTULUI SI CEREREA DE FINANTARE
Dupa ce operatorul economic a luat hotararea de a apela la o finantare din fondurile nerambursabile ale UE, pe
baza de licitatie, pentru a putea depune proiectul trebuie sa procure pachetul informativ al programului de finantare
care contine in principal ghidul solicitantului, cererea de finantare si documentele anexate care pot diferi in functie
de finantator si programul de finantare.
2.1 Ghidul solicitantului
Ghidul solicitantului are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general si a procedurii pentru atribuirea proiectelor
sub un anumit PO, se bazeaza pe documentele oficiale ale PO respectiv si poate fi descarcat in format electronic,
Impreuna cu toate informatiile referitoare la PO de pe site-ul AM/OI care gestioneaza PO.
Desi contine instructiuni catre solicitanti privind completarea, depunerea, evaluarea si aprobarea cererilor de
finantare, ghidul nu are valoare de act normativ si nu exonereaza solicitantii de respectarea legislatiei in vigoare
la nivel national si european. in caz de contradictie intre prevederile ghidului si cele din legislatia in vigoare, acestea
din urma prevaleaza.

Ghidul se considera lansat, de regula, la 10 zile dupa publicarea pe pagina de internet a AM.

Componenta ghidului difera in functie de PO ca si de alti factori. Principalele capitole ale un ghidului sunt:
Capitolul I informatii generale:
 Introducerea
 Date referitoare la PO 2014-2020 (obiectiv global si obiective specifice), la axa prioritara (cadrul general,
strategia de finantare, cadrul legislativ), la instrumente sau masuri, la proiecte, la alocarea financiara orientativa,
la apelul de proiecte cu depunere continua.
Capitolul II Reguli privind pregatirea proiectelor se refera la eligibilitatea solicitantului si a proiectului
Capitolul III Completarea si depunerea cererii de finantare:
 Conditiile minime necesare inaintea depunerii unei cereri de finantare din PO respectiv
 Pregatirea si depunerea cererii de finantare
 Etapele de verificare a cererii de finantare (verificarea conformitatii administrative, verificarea eligibilitatii,
verificarea respectarii criteriilor de eligibilitate realizata pe baza unei grile de evaluare, evaluarea tehnica si
financiara a cererii de finantare si evaluarea strategica)
 Aprobarea cererii de finantare si semnarea contractului de finantare
 Implementarea proiectului
Anexele la ghidul si la cererea de finantare

2.2 Pasii care trebuie urmati pentru a putea obtine finantarea nerambursabila
1. Depunerea de catre solicitant, personal sau prin imputernicit, la sediul AM pe raza careia are sediul social a
unui dosar de finantare care va cuprinde:
 cerere de finantare nerambursabila, completata prin tehnoredactare computerizata si semnata de
solicitant, in original;
 declaratii pe propria raspundere a solicitantului, completate si semnate de catre solicitant, in original;
 copie de pe actul de identitate al solicitantului;
 extras de carte funciara sau autorizatie de construire emisa solicitantului, în copie legalizata pentru
imobilele aflate in constructie, valabile la data depunerii;
 certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, in original, valabil la data depunerii
dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza carora Isi are sediul solicitantul;

13
  adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, in
original;
2. Personalul AM/OI pe raza careia Isi are sediul solicitantul, cu responsabilitati in derularea PO, verifica
conformitatea administrativa a documentelor si in caz afirmativ completeaza o fisa a conformitatii si da un
numar de inregistrare.
3. Dosarele de finantare conforme din punct de vedere administrativ se trimit în plic sigilat împreuna cu fisa
conformitatii administrative completata, la Comitetul de avizare al AM.
4. Comunicarea hotararii Comitetului de avizare al AM privind proiectele aprobate, respectiv centralizatorul
cuprinzand proiectele respinse, prin postarea pe site-ul AM.
5. Solicitantul a carui Cerere de finantare a fost aprobata se prezinta la sediul AM pentru semnarea contractului
de finantare nerambursabila.
6. Contractul de finantare nerambursabila fiind semnat se poate începe implementarea proiectului prin achizitia
de echipamente, montaj si punere în functiune.
7. Dupa efectuarea cheltuielilor solicitantul trebuie sa depuna personal la sediul AM un Dosar de decontare pana
la data mentionata în ghid si care cuprinde:
 cererea de tragere, conform anexei nr. 1 la contractul de finantare nerambursabila, completata integral
prin tehnoredactare computerizata si semnata de solicitant;
 contractul de executie, in copie legalizata;
 facturile fiscale, in copie (se va/se vor prezenta si in original, in vederea certificarii conformitatii de catre
personalul AM responsabil cu derularea PO) sa fie completate integral si corect, sa fie emise inainte de
data depunerii cererii de tragere la AM si dupa contractului conform caruia se emit si perioada in care au
fost executate lucrarile aferente;
 documentele bancare privind achitarea facturilor fiscale prezentate (extrase de cont cu viza institutiei
financiar-bancare insotite de O.P.-uri) si/sau chitanta;
 proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor in original;
 certificatul de garantie emis de producator pentru instalatia cumparata, in copie;
 un plic pe care se vor mentiona denumirea si adresa completa a solicitantului, titlul PO, precum si numarul
si data contractului de finantare nerambursabila in baza caruia se solicita decontarea.
8. Solicitantul este obligat sa mentina investitia realizata in cadrul PO pentru o perioada de cel putin trei ani dupa
finalizarea sa.
Este foarte important ca documentele sa fie in ordinea ceruta de AM pentru a reusi implementarea proiectului.

2.3 Cererea de finantare

Pentru a completa si transmite o cerere de finantare in cadrul unei cereri de propuneri de proiecte pentru PO
trebuie parcurse 3 etape:
 Etapa 1: inregistrarea organizatiei si completarea informatiilor privind organizatia – in aceasta etapa solicitantul
va inregistra organizatia pe care o reprezinta in vederea obtinerii numelui de utilizator si parolei cu care sa aiba
posibilitatea de a accesa sistemul informatic al PO si sa completeze informatiile privind organizatia.
 Etapa 2: Completarea formatului electronic al cererii de finantare, specificand informatii privind partenerii
propusi pentru implementarea proiectului, precum si informatii succinte si generale privind proiectul propus.
Completarea cererii de finantare, inclusiv a anexelor acesteia, se va face conform modelului standard. Modificarea
modelului standard (eliminarea, renumerotarea sectiunilor, anexarea documentelor suport in alta ordine decat cea
specificata etc.) poate conduce la respingerea dosarului cererii de finantare pe motiv de neconformitate
administrativa.

Cererea de finantare trebuie completata într-un mod clar si coerent pentru a înlesni procesul de evaluare a
acesteia. in acest sens, se vor furniza numai informatiile necesare si relevante, care vor preciza modul în care va
fi atins scopul proiectului, avantajele ce vor rezulta din implementarea acestuia si in ce masura proiectul contribuie
la realizarea obiectivelor programului.
 Etapa 3: Depunerea dosarului cererii de finantare, care cuprinde cererea de finantare completata si
documentele atasate (conform Listei documentelor din cererea de finantare).
14
 Originalul si o copie a cererii de finantare, Impreuna cu formatul electronic (CD) si cu documentele in original
(la care sunt atasate copii) se depun la OI unde are loc implementarea proiectului.
Fiecare exemplar din dosarul cerererii de finantare va fi legat, paginat si opisat, cu toate paginile numerotate
manual in ordine de la 1 la n in partea dreapta sus a fiecarui document, unde “n” este numarul total al paginilor
din dosarul complet, inclusiv documentele anexate, astfel incat sa nu permita detasarea si/sau inlocuirea
documentelor.

Titlul unui proiect

Titlul proiectului este citit primul (cateodata este tot ceea ce se citeste!) in cadrul unui proiect. Va trebui deci sa se
gaseasca ceva care sa-l faca pe finantator sa mearga mai departe. Sa fie inclus in titlu ceva care sa-i trezeasca
curiozitatea.
De obicei, titlul trebuie:
 sa fie descriptiv;
 sa scoata in evidenta rezultatele proiectului si nu metodele folosite;
 sa descrie avantajele pe care le vor castiga beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului;
 sa fie clar, concis, si usor de tinut minte.
Titlul poate varia ca lungime. Se spune ca "e bine sa folosesti cel mult 10 sau 13 cuvinte în titlul proiectului
tau".

Rezumatul de proiect
Motivele pentru care o cerere de finantare trebuie sa cuprinda un rezumat sunt urmatoarele:
 de cele mai multe ori, rezumatul este solicitat de catre finantator;
 rezumatul ofera o trecere in revista a capitolelor care urmeaza, facandu-le astfel pe acestea mai usor de inteles;
 deoarece, assa cum s-a mai mentionat, rezumatul este de multe ori singura parte a cererii de finantare care se
citeste, el poate trezi interesul finantatorului putand influenta astfel luarea in considerare sau respingerea
proiectului;
Trebuie sa cuprinda:
 o scurta prezentare a solicitantului si informatii privind credibilitatea acestuia;
 prezentarea problemei ce urmeaza a fi abordata;
 scurta prezentare a obiectivelor;
 scurta prezentare a modului de atingere a obiectivelor;
 scurta prezentare a planului de evaluare;
 mentionarea costului total al proiectului, a fondurilor deja primite, fondurilor solicitate de la finantatorul caruia ii
este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti finantatori;
 se va mentiona modul de finantare in viitor (durabilitatea proiectului).
In concluzie, rezumatul proiectului trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului
si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor, a activitatilor si a metodologiei de evaluare, a costului
total al proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii solicitate, a durabilitatii proiectului.
Definirea problemei si justificarea (necesitatea) proiectului - care descrie situatia actuala, o anumita nevoie a
societatii care afecteaza oameni sau situatii, intr-un loc anume, pe o anumita perioada de timp.
Definirea problemei trebuie sa raspunda la urmatoarele întrebari: care este problema, cine are problema, cate
persoane, unde este localizata (local, national, international), de cand exista problema/cand se manifesta
(periodic, la un anumit moment, permanent), de ce apare problema (In general, cauza specifica), care sunt probele
care sprijina afirmatiile (statistici/studii/analize, scrisori, chestionare, articole din presa, afirmatii ale unor experti,
cereri din partea clientilor, care ar fi consecintele nerezolvarii problemei, de ce organizatia este cea mai in masura
sa abordeze aceasta problema (reprezentativitate, succese anterioare, resurse umane si materiale), concluzia.
Justificarea proiectului consta în argumentarea importantei si urgentei problemei vizate in proiect, avantajelor
pe care solutia de rezolvare propusa de proiect le are fata de alte alternative, capacitatii solicitantului si partenerilor
de a implementa proiectul.

Justificarea proiectului
In cadrul fiecarui proiect trebuie ca finantatorul sa fie convins de urmatoarele aspecte:
15
  Problema abordata în cadrul proiectului este una reala, iar amanarea rezolvarii ei are repercusiuni asupra
unui grup semnificativ de cetateni; trebuie explicat intr-un mod cat mai convingator ce ar urma sa se intample
daca problema respectiva ar fi lasata nerezolvata.
 Atingerea scopului si, implicit, rezolvarea problemei, va aduce o serie de avantaje comunitatii, societatii sau
anumitor grupuri sociale, avantaje care trebuie mentionate.
 Beneficiarul finantarii trebuie sa fie in masura sa abordeze problema respectiva si sa
 duca proiectul la bun sfarsit; vor fi explicate cat mai clar argumentele care sustin aceasta afirmatie.
Aici pot fi facute urmatoarele recomandari: sa nu fie introduse date false sau neadevarate, sa nu se ajunga ca
problema sa para globala sau prea dificila pentru a fi rezolvata, sa fie folosit de cate ori este posibil elementul
uman (naratiuni, citate etc.).
Grupurile tinta (beneficiarii proiectului) care trebuie numite clar (categorii, numar, localizare). Pot fi facute
urmatoarele recomandari:
- beneficiarii trebuie sa fie afectati de problema prezentata;
- numarul lor trebuie sa fie credibil (nu mare, dar nici prea mic pentru ca altfel nu se justifica cheltuielile proiectului).

Scopul proiectului este rezultatul final al unui proiect si de multe ori el poate fi atins numai in mod ideal sau pe
termen lung. Este o declaratie de intentie generala, care da o masura a rezultatului ideal al proiectului. Este
raspunsul la intrebarea "Unde vrem sa ajungem?" Este unul singur!

Scopul unui proiect reprezinta, de regula, rezolvarea problemei sau stadiul in care dorim sa ajunga problema in
urma derularii proiectului.

Obiectivele proiectului reprezinta rezultatele scontate ale proiectului, rezultate ce trebuie obtinute in efortul de
atingere a scopului. Reprezinta pasii ce trebuie facuti pentru a atinge scopul proiectului.
Pentru stabilirea obiectivelor este important sa se cunoasca: obiectivele globale stabilite pentru program,
obiectivele cheie, daca exista un obiectiv guvernamental declarat.
Exista urmatoarele tipuri de obiective: cantitative si calitative, pe termen lung si pe termen scurt.
In enuntarea obiectivelor trebuie evitata confundarea cu metodele care descriu modul in care se indeplinesc
obiectivele.

Obiectivele sunt un punct final, sau etape spre un punct final, in timp ce metodele sunt drumul pe care se ajunge
acolo.
O alta conditie care trebuie indeplinita este ca obiectivele sa fie SMART, respectiv:
S – specifice - enuntul nu trebuie sa contina conjunctia "si"
M - masurabile (evaluare cantitativa)
A - accesibile
R – realiste, realizabile
T – temporal determinate
Pot fi facute urmatoarele recomandari:
- enuntul obiectivelor trebuie sa includa grupul tinta;
- obiectivele trebuie sa fie legate in mod logic de problema si scop;
- trebuie prezentat cum ar arata situatia daca s-ar schimba; - nu trebuie alese mai mult de 5 obiective;
- se va rezerva mai mult timp (cu 25% - 30%) decat se crede ca va dura indeplinirea obiectivului;
- obiectivele sa permita o justificare suficienta pentru proiect, in functie de componenta organizatiei;
- obiectivele sa nu fie prea ambitioase ci realiste si posibile; - obiectivele sa fie adecvate cu grupul tinta ales.

Activitatile si calendarul implementare sunt mijloace prin care se indeplinesc obiectivele. Elementele lor sunt:
sarcinile, resursele (umane, tehnice, financiare), responsabilitatile (pentru fiecare activitate cu specificarea
specializarii celui care se ocupa), perioada de timp. in proiect se vor include toate activitatile necesare pentru a
produce rezultatele anticipate, dar nu se vor include alte activitati care se desfasoara in cadrul organizatiei, fara

16
legatura cu proiectul. Activitatile se formuleaza ca actiuni de desfasurat, nu ca rezultate de indeplinit. Lor trebuie
sa li se asocieze termene si responsabilitati.

Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, trebuie raspuns la urmatoarele intrebari:
 ce anume este de facut pentru atingerea obiectivelor (raspunsul la aceasta intrebare Il constituie activitatile ce
trebuie intreprinse);
 ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul flecarei activitati (raspunsul ajuta la evaluarea resurselor necesare si la
planificarea in timp);
 ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;
 care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor (raspunsul la aceasta intrebare ajuta la determinarea
secventelor in timp);
 cum se vor selecta participantii (raspunsul Ii ajuta pe cei interesati sa-si dea seama daca vor avea oamenii
necesari pentru ducerea activitatilor la bun sfarsit).

In planificare trebuie sa se introduca o etapa referitoare la managementul proiectului, lansarea proiectului,

control/monitorizare, evaluare, raportare).
Metodele sunt si informatiile pe care se bazeaza cei care elaboreaza bugetul.

In concluzie, in aceasta etapa trebuie sa se determine ce anume trebuie facut pentru atingerea fiecarui obiectiv
(stabilirea actiunilor), sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (informatii esentiale in evaluarea
necesarului de resurse si planificarea in timp), personalul necesar. Resursele utilizate in aceste activitati se vor
regasi in buget. Se va avea in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor acestor activitati,
demonstrand ca s-au analizat si alte solutii posibile, eventual aplicate in alte situatii similare, atunci cand s-au ales
solutiile propuse in proiect.

Rezultatele scontate/ anticipate nu trebuie sa fie confundate cu obiectivele, dar pot fi privite ca mijloace alese
pentru atingerea obiectivelor. Proiectul trebuie sa prevada toate rezultatele necesare atingerii obiectivelor care sa
poata fi insa posibile de obtinut cu resurse disponibile in cadrul proiectului.

Bugetul reprezinta planul de activitati in bani si este Impartit in doua capitole majore: venituri si cheltuieli.
Cheltuielile bugetare pot fi directe si indirecte:
Cheltuielile directe sunt acelea care au un impact direct asupra proiectului si trebuie calculate primele (salarii,
consultanta, consumabile, echipament, transport).
Cheltuielile indirecte sunt cele necesare pentru administrarea organizatiei, dar care nu se regasesc intr-un singur
program (salarii personal administrativ, chirie, intretinere).

Etape in realizarea bugetului:

 planificarea activitatilor proiectului;
 estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate;
 estimarea potentialelor surse de venituri;
 reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri;
 fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor - sume, perioade);
 aprobarea bugetului;
 stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, dupa inceperea
proiectului;
 revizuirea si actualizarea periodica a bugetului. Recomandari privind intocmirea bugetului;
 Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci trebuie inceput din timp;
 vor fi consultate, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in acesta – in felul acesta vor fi mai multe
sanse sa fie realist, si, in plus, exista asigurarea ca el va fi inteles si acceptat in mod flexibil si nu privit ca o masura
birocratica de control;
 bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare.

17
Se poate întampla ca finantatorul sa nu ofere suma totala considerata ca necesara atunci cand se scrie proiectul.
Aceasta poate avea doua motive: fie nu a fost explicata actiunea si costul ei asociat destul de clar, fie ca nu s-au
calculat corect fondurile necesare. De mentionat ar fi estimarea contributiilor personale. Este bine sa fie atasata
si o prospectare a pietei ce ofera produse sau servicii similare, pentru a putea sustine estimarile de pret facute.
Este recomandabil sa se explice finantatorului ca daca nu va oferi toata suma pe ceruta (si care este bine
justificata), proiectul nu va putea atinge toate obiectivele propuse si ca ar trebui sa aiba in vedere acest fapt, mai
ales atunci cand va evalua rezultatele proiectului.

Durabilitatea/Sustenabilitatea proiectului
Consta în prezentarea modului în care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea finantarii
nerambursabile. Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat
mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung. Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al
aceluiasi finantator sau acordat de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de finantare.
Daca se intentioneaza sa se solicite, pentru continuarea proiectului, o alta transa de finantare, se va informa de
la inceput finantatorul argumentandu-se foarte bine aceasta solicitare.

Un proiect de succes poate fi caracterizat astfel:

 Cererea de finantare este clar si logic elaborata si usor de studiat, chiar daca ideea proiectului nu este
neaparat extrem de novatoare;
 Incadrare foarte buna in obiectivele si prioritatile programului de finantare;
 Planificare atenta care poate fi respectata la implementare;
 Indicatori clar definiti, masurabili;
 Proiectul poate continua in conditii normale dupa terminarea finantarii nerambursabile;
 Bugetul este clar si suficient de detaliat;
 Cheltuielile sunt absolut necesare pentru functionarea proiectului;
 Veniturile au o probabilitate mare de a fi obtinute;
 Persoanele care vor lucra in cadrul proiectului au experienta necesara;
 Solicitantul are experienta in managementul de proiecte;
 Exista o comunicare foarte buna intre beneficiar si finantator, incepand din faza de elaborare a proiectului
si continuand pe parcursul implementarii sale.

Criterii de selectie
Selectia proiectelor se face pe baza criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare a PO, respectiv: relevanta,
metodologie, sustenabilitate si cost-eficienta. Pentru fiecare criteriu se evalueaza o serie de subcriterii, respectiv:
Relevanta:
 Proiectul propus este in conformitate cu politicile si strategiile europene si nationale in domeniul educatiei,
al formarii profesionale, al invatarii pe tot parcursul vietii, al ocuparii si al incluziunii sociale, transpuse in
PO;
 Adecvarea activitatilor proiectului la nevoile grupului/grupurilor tinta;
 Grupul/grupurile tinta sunt definite clar si cuantificate;
 Proiectul contribuie la promovarea egalitatii de sanse si asigura tratament egal si nediscriminatoriu;
 Proiectul abordeaza una sau mai multe teme orizontale relevante: dezvoltare durabila, inovare si TIC,
abordare trans-nationala si interregionala etc;
 Indicatorii proiectului contribuie la atingerea indicatorilor de realizare imediata (output) si de rezultat ai
axei prioritare;
 Proiectul contine elemente de „valoare adaugata” (exemplu: proiectul contribuie la scaderea somajului,
cresterea gradului de ocupare etc.);
 Experienta solicitantului si a partenerilor acestuia in managementul de proiect, inclusiv capacitatea de a
gestiona bugete;
 Competentele profesionale si calificarile necesare pentru domeniul in care se incadreaza proiectul propus,
ale solicitantului si partenerilor acestuia;
18
  Proiectul promoveaza inovatia;
 Capacitatea proiectului de a furniza, sustine si imbunatati servicii de informare, orientare, consiliere;
 Promovarea retelelor si parteneriatelor din diferite sisteme avand in vedere contextul socio-economic si
cultural.
Metodologie:
 Coerenta proiectului, expunere clara si completa;
 Activitati realiste si fezabile in corelatie cu resursele proiectului;
 Planificarea coerenta a activitatilor (claritatea si fezabilitatea planului de actiune al proiectului);
 Abordare adaptata si instrumente personalizate in functie de nevoile specifice ale fiecarui grup tinta.
Proiectul propune instrumente divese, in concordanta cu cerintele de implementare;
 Existenta partenerilor si nivelul de implicare a fiecaruia (descrierea clara a activitatilor desfasurate de
fiecare partener);
 Formularea rezultatelor in termeni cuantificabili, masurabili si verificabili si a indicatorilor suplimentari
cantitativi, calitativi, masurabili si verificabili;
 Existenta masurilor de informare si publicitate corespunzatoare activitatilor desfasurate.
Sustenabilitate:
 Proiectul include operatiuni si activitati pentru a asigura continuarea, valorificarea si integrarea rezultatelor
dupa finalizarea proiectului, din punct de vedere financiar si institutional;
 Capacitatea de transferare a rezultatelor la diferite niveluri (sectorial, regional, local, institutional).
Cost-eficienta:
 Justificarea cheltuielilor propuse in relatie cu rezultatele asteptate;
 Nivel realist al costurilor, inclusiv cea mai buna utilizare a banilor.

19
3 ANEXELE LA GHIDUL SI LA CEREREA DE FINANTARE SI VERIFICAREA
DOSARULUI CERERII DE FINANTARE
3.1 Anexele la ghidul si cererea de finantare a proiectelor
Principalele anexe la ghidul si cererea de finantare a proiectelor pot fi grupate in urmatoarele categorii: declaratii,
documente de identificare a solicitantului, studii si analize si alte anexe:
- Declaratiile includ:
 Declaratie de eligibilitate a solicitantului (anexa obligatorie)
 Declaratie de angajament a solicitantului (anexa obligatorie)
 Profilul si declaratia de angajament a partenerului (anexa obligatorie daca exista parteneri)
 Declaratie de sprijin din partea autoritatilor competente (anexa obligatorie)
 Declaratie privind respectarea principiului egalitatii de sanse
 Declaratie privind respectarea cerintelor de informare si publicitate
 Protocol/contract de colaborare intre solicitant si parteneri (anexa obligatorie daca exista parteneri)
 Acordul scris al administratiei/custodelui pentru proiectele care se desfasoara in aria protejata/situl Natura
2000, aflat sub administrarea acestora, de catre un solicitant, conform conditiilor din Ghid (anexa obligatorie)
 Alocatie bugetara ferma sau scrisoare de garantie din partea bancii sau echivalent pentru demonstrarea
capacitatii de a asigura contributia financiara - pentru cheltuielile neeligibile - (anexa obligatorie)

Documente de identificare a solicitantului includ:

 Act constitutiv/act normativ de infiintare si statut/hotararea judecatoreasca de
dobandire a personalitatii juridice/extras de la Registrul Comertului/Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, alte
documente de infiintare relevante, cu informatii despre solicitant si parteneri (anexa obligatorie)
 Actul de imputernicire autentificat in original (dupa caz)
 Bilanturile contabile auditate/semnate de cenzori pe ultimii trei ani - pentru entitatile private – sau conturile
de executie bugetara - pentru entitatile publice - (anexa obligatorie)
 Adeverinta care sa ateste ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat, bugetele asigurarilor sociale si
bugetele locale - obtinuta de la administratia financiara - (anexa obligatorie)
 Cazierul judiciar al reprezentantului legal al solicitantului si al persoanei imputernicite (dupa caz)
 Schema de implementare a proiectului (inclusiv organigrama) si CV-urile persoanelor implicate in
gestionarea proiectului (anexa obligatorie)
 Documente de confirmare/alocare a contributiei solicitantului (de ex: Hotararea AGA/CA de aprobare a
cheltuielilor neeligibile ce vor fi efectuate sau hotararea Consiliului Local, Judetean sau orice alt act oficial al
organizatiei emis in acest scop) - (anexa obligatorie)

Studiile si analizele includ:

 Studiu de fezabilitate (dupa caz)
 Studiul de impact asupra mediului (dupa caz)
 Proiectul tehnic (dupa caz)
 Studiu stiintific (dupa caz)
 Analiza de optiuni/cost beneficiu (dupa caz)
 Avizele/autorizatiile/acordurile/certificatele includ:
 Autorizatia de constructie, precum si alte avize/aprobari solicitate de lege (dupa caz)
 Acordul de mediu/Avizul Natura 2000 (dupa caz)
 Certificat de evaluare a terenului din partea unui evaluator independent autorizat (dupa caz)
Alte anexe includ:
 Acord intre solicitant si administratia/custodele ariei protejate/sitului Natura 2000 in cazul proiectelor privind
regenerarea speciilor pe cale de disparitie (dupa caz)

20
  Strategia de vizitare - numai pentru proiectele vizeaza construirea/deschiderea de centre de informare si
vizitare - (dupa caz)

Descrierea partenerilor, declaratia de parteneriat si modelul de acord de parteneriat

- Descrierea partenerilor
Aceasta sectiune trebuie completata pentru fiecare organizatie partenera, in sensul dat in sectiunea 2.1.2 a
Ghidului Solicitantului. Se va copia acest tabel de cate ori va fi nevoie pentru a introduce informatii despre toti
partenerii. Asociatii, asa cum sunt definiti in cadrul aceleiasi sectiuni, nu trebuie mentionati.

Model de tabel pentru descrierea partenerilor pe exemplul unui proiect derulat impreuna cu o fundatie
Partener 1 Partener 2
Denumirea oficiala
completa
(numele organizatiei)
Nationalitate
Statut juridic
Adresa oficiala
Persoana de contact
Nr. telefon:
Nr. fax:
Adresa e-mail
Numar de angajati
Alte resurse relevante

Parteneriatul este o relatie cu baze reale intre doua sau mai multe organizatii, ce presupune impartirea
responsabilitatilor in derularea proiectului finantat de catre Autoritatea Contractanta (AM sau OI). Pentru a asigura
buna desfasurare a proiectului, Autoritatea Contractanta cere tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal
care semneaza contractul) sa recunoasca aceasta impartire a sarcinilor, consimtind la principiile de buna practica
a parteneriatului, stipulate mai jos:

3.2 Verificarea dosarului cererii de finantare

Procesul de evaluare si selectie a dosarului cererii de finantare a proiectului se deruleaza in urmatoarele etape:
 Verificarea conformitatii administrative a cererii de finantare
 Verificarea eligibilitatii cererii de finantare
 Evaluarea tehnica si financiara a proiectului (selectia proiectelor)
 Evaluarea strategica a proiectului.

Verificarea conformitatii administrative a cererii de finantare

Cererea de finantare va primi un numar unic de inregistrare la OI al PO. Solicitantul va fi informat, in scris, asupra
acestui numar de inregistrare. Mentionarea acestui numar in corespondenta purtata ulterior de solicitant cu OI sau
AM este obligatorie.
OI poate solicita clarificari privind cererea de finantare.
Solicitantul va trebui sa transmita clarificarile in conditiile si termenul limita specificate in solicitarea de clarificari.
Nerespectarea acestor conditii poate duce la respingerea cererii de finantare.

Notificarea solicitantului asupra rezultatului verificarii conformitatii administrative a cererii de finantare se va face
in scris, de catre OI in termen de 6 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii de finantare la OI, daca nu se vor
solicita clarificari; in caz contrar, perioada se poate prelungi.
21
Dupa verificare pot exista doua variante:
- Cererea de finantare este declarata neconforma;
- Cererea de finantare este declarata conforma.

Daca cererea de finantare este declarata conforma, se trece la urmatoarea etapa de verificare.
Numai cererile de finantare conforme din punct de vedere administrativ (care indeplinesc toate criteriile din Grila
de verificare a conformitatii administrative) sunt admise in urmatoarea etapa a procesului de evaluare, verificarea
eligibilitatii.

Verificarea eligibilitatii cererii de finantare

Verificarea eligibilitatii se realizeaza de catre un responsabil din cadrul OI numai pentru cererile de finantare
conforme din punct de vedere administrativ, urmarindu-se indeplinirea conditiilor de eligibilitate.
Grila de verificare a eligibilitatii proiectului este prezentata in ghidul solicitantului.

OI poate solicita clarificari privind cererea de finantare.

Solicitantul va trebui sa transmita clarificarile in conditiile si termenul limita specificate in solicitarea de clarificari.
Nerespectarea acestor conditii poate duce la respingerea cererii de finantare.

Numai cererile de finantare eligibile (care indeplinesc toate criteriile din grila de verificare a eligibilitatii) sunt
admise in urmatoarea etapa a procesului de evaluare, evaluarea tehnica si financiara.

Evaluarea tehnica si financiara a proiectului

Aceasta evaluare este realizata de catre o echipa de evaluatori independenti sau nu, angajati de Autoritatea de
Management si care constituie Comitetul de evaluare. Ei analizeaza daca proiectul este relevant, util, fezabil si
sustenabil, iar dupa finalizarea investitiei, daca activitatile propuse corespund obiectivului general al proiectului si
evalueaza metodologia de implementare propusa de solicitant, precum si capacitatea operationala si financiara a
acestuia. In Ghidurile solicitantului este cuprinsa grila care va fi utilizata de catre evaluatori pentru stabilirea
punctajului. Evaluarea se bazeaza pe doua criterii, respectiv contributia proiectului la realizarea obiectivelor PO,
cu subcriterii si calitatea, maturitatea si sustenabilitatea proiectului, cu subcriterii. Pentru fiecare subcriteriu
(punctat de la 0 la 6) sunt prevazute 1-3 situatii ipotetice (a., b. sau c.) in cazul carora un proiect obtine punctajul
corespunzator. Aceste ipoteze reprezinta repere in procesul de evaluare tehnica si financiara a proiectului analizat.
Punctarea efectiva a unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va tine cont de incadrarea proiectului intre aceste
repere. Se pot acorda punctaje cu una/doua zecimale.
Criteriile pot fi:
 Contributia proiectului la realizarea obiectivelor PO:
 relevanta proiectului pentru obiectivele axei prioritare si ale domeniului de interventie,
 crearea de noi locuri de munca (temporare – pe perioada de implementare a proiectului – si
permanente – in cadrul microintreprinderii).
 Localizarea microintreprinderii
 Calitatea, maturitatea si sustenabilitatea proiectului
 Capacitatea solicitantului de a implementa proiectul: resursele umane si materiale prevazute
 Gradul de pregatire/maturitate a proiectului: pentru proiecte ce prevad executie de lucrari daca
solicitantul a demarat procedura de achizitie publica si estimeaza finalizarea proiectului de
executie in maxim 3 luni de la depunerea CF; pentru proiecte ce prevad numai achizitie de
produse/servicii daca solicitantul estimeaza finalizarea achizitiilor publice in maxim 3 luni de la
depunerea CF.
 Metodologia de implementare a proiectului: Obiectivele proiectului sunt clare si pot fi atinse in
perspectiva realizarii proiectului. Activitatile proiectului sunt clar identificate si detaliate si strans
corelate in cadrul calendarului de realizare, cu atributiile membrilor echipei de proiect si cu
planificarea achizitiilor publice. Rezultatele proiectului si indicatorii de realizare sunt corelati cu
activitatile si tintele stabilite sunt fezabile.

22
  Coerenta documentatiei (studiul de fezabilitate, unde este cazul): datele sunt suficiente, corecte
si justificate. Estimarea costurilor de operare si a veniturilor generate de investitie este realista si
corelata cu ipotezele asumate. Devizele (general si pe obiecte) estimative sunt clare, complete,
realiste si strans corelate cu partile desenate. Partile desenate sunt complete si corespund cu
partile scrise.
 Solutia tehnica (unde este cazul), raspunde in totalitate scopului/ obiectivelor acestuia
 Strategia de marketing (planul de afaceri): Analiza pietei demonstreaza existenta unei piete/cereri
certe pentru produsele/serviciile oferite de microIntreprindere. Analiza concurentei identifica
competitorii, punctele lor tari si slabe, avantajul competitiv al solicitantului (in termeni tehnici, de
marketing, operationali, organizationali). Planul de marketing identifica instrumente adecvate si
eficiente si costuri realiste.
 Proiectul necesita cofinantare din fonduri nerambursabile. Rata interna a rentabilitatii financiare
este egala sau mai mare de 5%, iar venitul net actualizat este apropiat de zero.
 Bugetul proiectului este complet si corelat cu activitatile prevazute, resursele alocate/estimate si
cu devizul general si pe obiecte.
 Dezvoltare durabila si eficienta energetica: proiectul implementeaza masuri de imbunatatire a
calitatii mediului inconjurator si de crestere a eficientei energetice.
 Egalitatea de sanse si nediscriminarea (max 6 pct):
 Societatea informationala: tehnologii de productie moderne, sisteme informatice moderne,
solutii/aplicatii informatice moderne, platforme e-business.
 Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului: solicitantul are o trategie
clara pentru monitorizarea implementarii proiectului, exista o clara repartizare a sarcinilor in acest
sens, proceduri si un calendar al activitatilor de monitorizare. in cadrul organizatiei solicitantului/
in cadrul fiecarei organizatii partenere, dupa caz, exista proceduri de verificare/ supervizare a
activitatii echipei de proiect.
 Sustenabilitatea proiectului dupa incetarea finantarii nerambursabile: Solicitantul dovedeste
capacitate solida de a asigura mentinerea, intretinerea si functionarea
investitiei/microIntreprinderii, dupa incheierea proiectului si incetarea finantarii nerambursabile.
 Sustenabilitatea financiara a investitiei: Fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pe toata durata
de analiza a investitiei.

Expertii evaluatori vor fi contractati de catre AM, in scopul realizarii evaluarii tehnice si financiare a proiectelor.
Expertii evaluatori (prin secretariatul asigurat de OI) pot solicita clarificari privind cererea de finantare. Solicitantul
va trebui sa transmita clarificarile in conditiile si termenul limita specificate in solicitarea de clarificari.
Nerespectarea acestor conditii poate duce la respingerea cererii de finantare.
In urma evaluarii tehnice si financiare, proiectul primeste un punctaj (conform Grilei de evaluare tehnica si
financiara).

Evaluarea strategica a proiectului

Evaluarea strategica a proiectului este realizata in Romania de Comitetul Regional de Coordonare Strategica si
Corelare (CRESC) care va stabili masura in care proiectul este relevant in contextul strategiei regionale de
dezvoltare si reprezinta o prioritate pentru regiune. In urma procesului de evaluare strategica, proiectele vor fi
ordonate in functie de prioritatea considerata.

Notificarea solicitantului asupra rezultatului evaluarii strategice a proiectului se va face in scris, de catre OI, in
aproximativ t5 de zile lucratoare de la data primirii notificarii asupra rezultatelor procesului de evaluare tehnica si
financiara.

23
4 CONTRACTUL DE FINANTARE SI CONSULTANTA PENTRU INTOCMIREA
PROIECTELOR
Conditii precontractuale
Proiectele care se califica in urma procesului evaluarea strategica intra in etapa precontractuala. Semnarea
contractului de finantare este conditionata de indeplinirea unor conditii referitoare la proiectul de executie (numai
pentru proiectele care implica executia de lucrari) si documentele de eligibilitate.

Depunerea si analiza proiectului de executie (numai pentru proiectele care implica executia de lucrari).
Dupa finalizarea procesului de evaluare strategica, solicitantul va fi notificat de catre OI asupra termenului limita
la care acesta trebuie sa depuna proiectul de executie, respectiv in maxim 6 luni de la data notificarii, in caz
contrar cererea de finantare fiind respinsa.
In procesul de analiza a proiectului de executie, se va urmari concordanta acestuia cu cererea de finantare, inclusiv
cu studiul de fezabilitate.

Verificarea documentelor de eligibilitate

In cazul in care proiectul este acceptat pentru finantare, OI al PO va organiza o vizita la fata locului, in cadrul
careia solicitantul va trebui sa prezinte unele documente in original: documentele legale privind proprietatea
asupra infrastructurii si terenului, autorizatia de construire/desfiintare si avizele cerute prin certificatul de urbanism,
alte avize emise de diferite autoritati, certificat fiscal privind impozitele si taxele locale eliberat de primarie, certificat
de cazier fiscal al solicitantului, eliberat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice;
certificat constatator emis de Registrul Comertului din care sa rezulte ca solicitantul nu este in stare de faliment
sau pe cale de lichidare, nu are afacerile administrate de catre tribunal, nu are incepute proceduri de aranjamente
cu creditorii, nu are activitatea suspendata, nu este supus acestor proceduri sau nu se afla in nici o situatie
provenind dintr-o procedura similara prevazuta in legislatia nationala si reglementarile in vigoare.

Numai dupa ce se constata indeplinirea tutoror conditii precontractuale, descrise mai sus, poate fi demarata
procedura de incheiere a contractului de finantare intre AM/OI din regiunea de dezvoltare unde se implementeaza
proiectul si solicitant.

4.1 Contractul de finantare pentru beneficiarii privati

In cazul aprobarii cererii de finantare AM va intocmi contractul de finantare conform modelului anexat la Ghid.

24
5 ANEXELE LA CONTRACTUL DE FINANTARE
5.1 ANEXA I. Masurile de monitorizare si control
MONITORIZAREA:
Monitorizarea proiectelor se face de catre OI, in vederea urmaririi indeplinirii indicatorilor stabiliti prin contract
pentru masurarea obtinerii rezultatelor prevazute.
Monitorizarea consta in urmarirea progresului fizic si procedural inregistrat in implementarea proiectului si in
colectarea si introducerea in SUMI (Sistemul Unic de Management al informatiilor) a tuturor informatiilor legate de
proiect
Procesul de monitorizare incepe din momentul semnarii contractului de finantare si se termina la 3 ani dupa
finalizarea proiectului.
Beneficiarul trebuie sa transmita OI-ului pe toata durata de implementare a proiectului rapoarte trimestriale de
progres tehnic, iar timp de 3 ani dupa finalizarea activitatilor proiectului va transmite rapoarte anuale privind
durabilitatea investitiei, rapoarte completate in conformitate cu formatele standard prevazute in anexele
contractului de finantare.
 Raportul de progres este documentul standard de monitorizare ce prezinta progresul fizic al proiectului;
 Raportul privind durabilitatea investitiei este documentul standard pentru operatiuni de infrastructura care
atesta faptul ca investitia facuta prin proiect nu a suferit modificari substantiale in perioada ultimilor 3 ani
de la finalizare, in conformitate cu Art. 57 alin.(1) din Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr.
1083/2006).
Pentru realizarea monitorizarii fizice a proiectelor OI-ul va desfasura urmatoarele activitati:
 verificarea continutului documentelor de raportare (rapoarte de progres trimestriale) elaborate si
transmise de catre beneficiar (activitati desfasurate/progresul fizic);
 vizite de monitorizare care Isi propun verificarea stadiului fizic al implementarii proiectului la fata
locului/sediul beneficiarului (anuntate si ad-hoc).

Verificarea documentelor
Verificarile documentelor vor asigura ca rapoartele de progres elaborate de catre beneficiar sunt complete si
corecte, ca respecta modelul convenit in Contractul de finantare, ca proiectul este implementat in conformitate cu
legile comunitare si nationale. De asemenea, vor urmari evolutia in timp a indicatorilor stabiliti prin Contractul de
finantare, realizarile fata de tinta propusa, procent de realizare.

Vizita de monitorizare
Scopul vizitei de monitorizare este de a se verifica la fata locului realizarea fizica a unui proiect, sistemul de
management al proiectului si de a permite echipei de monitorizare sa colecteze unele date suplimentare fata de
cele cuprinse in rapoartele de progres, in vederea aprecierii valorii indicatorilor fata de tintele propuse si a
acuratetei informatiei furnizate de beneficiar.
Scopul vizitei de monitorizare este:
- sa asigure faptul ca proiectul progreseaza sub aspect de realizare fizica in conformitate cu calendarul activitatilor
inclus in contractul de finantare
- sa identifice posibile probleme cat mai curand cu putinta si sa emita sugestii de Imbunatatire a implementarii
- sa identifice elementele de succes ale proiectului
- sa asigure o comunicare stransa intre beneficiari si OI care sa conduca la o buna conlucrare in vederea
implementarii cu succes a proiectului (realizarea tuturor indicatorilor prevazuti in contract in perioada de timp
prevazuta)
Beneficiarul are obligatia de a participa la vizita si de a furniza echipei de monitorizare toate informatiile solicitate.

25
CONTROLUL
AM PO.../OI efectueaza verificari la fata locului pe baza de esantion, stabilit in urma realizarii unei analize de risc
efectuate la nivelul fiecarei institutii.
Verificarea pe teren se realizeaza de catre OI, cel putin o data pe durata de implementare a proiectului si in mod
obligatoriu inainte de plata ultimei cereri de rambursare.
Respectarea legislatiei nationale privind achizitiile publice efectuate de beneficiar in cadrul Contractului va fi
verificata de OI si/sau alte structuri care reprezinta MFP, Autoritatea de Audit etc.
AM PO..., OI si/sau alte structuri cu atributii de control/verificare/audit a finantarilor nerambursabile din fondurile
structurale pot efectua misiuni de control pe toata durata contractului de finantare.

5.2 ANEXA II Masurile de informare si publicitate

Se vor realiza in conformitate cu prevederile Regulamentului CE Nr. 1083/2006 privind normele generale asupra
Fondurilor Structurale, Regulamentului CE Nr. 1828/2006 privind regulile de implementare a Regulamentului CE
Nr. 1083/2006 si a Regulamentului Nr. 1080/2006 al Parlamentului si al Consiliului privind Fondul European de
Dezvoltare Regionala ce definesc masurile de informare si publicitate privind operatiunile finantate din instrumente
structurale.
Acceptarea finantarii conduce la acceptarea de catre Beneficiar a introducerii pe lista beneficiarilor in conformitate
cu prevederile art. 7 lit. d din Regulamentul de Implementare al Comisiei (CE) nr. 1828/2006 din decembrie 2006.

Beneficiarii sunt obligati sa utilizeze pentru toate produsele de comunicare realizate in cadrul proiectelor finantate
prin PO sigla Guvernului Romaniei, sigla Uniunii Europene, sigla „Fonduri Structurale” elaborata de Autoritatea
pentru Coordonarea instrumentelor Structurale, precum si mentiunea PO, insotite de mentiunea „Proiect finantat
de Ministerul….. prin Fondul European de Dezvoltare Regionala”.
Prin produse de comunicare se intelege: fluturasi, pliante, brosuri, afise, bannere, comunicate de presa, website-
uri, newsletters, spoturi radio-TV, insertii in presa scrisa, standuri expozitionale, autocolante, materiale
promotionale sau orice alte materiale prin care este promovat proiectul si rezultatele acestuia.

Beneficiarii vor utiliza indicatiile tehnice mentionate in Manualul de vizibilitate (disponibil pe website-ul
www.fonduri-ue.ro)

La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului si a rezultatelor sale in ziarul local
cu cea mai mare audienta conform Studiului National de Audienta (SNA) realizat de Biroul Roman de Audit al
Tirajelor.
Informarea va include urmatoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului Romaniei, mentiunea PO, sigla
Fondurilor Structurale in Romania, sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investitiei,
beneficiarul.

5.3 ANEXA IV. Raportul de progres al proiectului

Raportul de progres se intocmeste conform ghidului solicitantului si a contractului de finantare si se depune
impreuna cu cererea de plata/rambursare pentru fiecare etapa in parte a proiectului.

5.4 ANEXA VI. Instructiuni de achizitii pentru beneficiarii operatori economici privati ai PO
In vederea asigurarii respectarii principiilor fundamentale ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene
precum si a celor care decurg din acestea precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoasterea
reciproca, proportionalitatea si transparenta, in contextul gestionarii eficiente a fondurilor comunitare, a fost
necesara elaborarea unor instructiuni care reglementeaza achizitiile cofinantate din fonduri comunitare, care nu
intra sub incidenta legislatiei nationale si/sau comunitare privind achizitiile publice, pentru a garanta un mediu
concurential in procesul atribuire a contractelor de achizitie cofinantate din aceste fonduri.

26
Prin nediscriminare si tratament egal se intelege asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale, prin
stabilirea si aplicarea, pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli, cerinte si criterii identice pentru toti operatorii
economici, astfel incat oricare dintre acestia sa poata participa la procedura de atribuire si sa beneficieze de sanse
egale de a deveni contractanti.
Prin recunoastere reciproca se intelege acceptarea produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata
Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritatile competente din alte state,
precum si a specificatiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel national.
Prin transparenta se intelege aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea
procedurii de atribuire, in special cu privire la oportunitatea de participare la procesul de achizitie, la elementele
documentatiei de atribuire precum si la rezultatul procedurii.
Prin proportionalitate se intelege asigurarea corelatiei intre necesitatea beneficiarului, obiectul contractului si
cerintele solicitate a fi indeplinite.
Eficienta utilizarii fondurilor publice reprezinta aplicarea procedurilor de atribuire competitionale si utilizarea de
criterii care sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii raportului optim intre
calitate si pret.
Prin asumarea raspunderii se intelege determinarea clara a sarcinilor si responsabilitatilor persoanelor implicate
in procesul de achizitie, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii si independentei deciziilor
adoptate pe parcursul derularii acestui proces. Se va urmari eliminarea situatiilor care ar putea genera conflicte
de interese respectiv situatiile in care interesele de natura patrimoniala sau nepatrimoniala ale persoanelor fizice
sau juridice implicate in procesul de achizitie ar putea influenta desfasurarea procedurii si adoptarea deciziilor
favorabile acestora.

Procedura de achizitie reprezinta o succesiune de etape, dupa parcurgerea carora se obtine produsul sau dreptul
de utilizare a acestuia, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie.
Etapa Operatiunea

1 Programarea achizitiei - identificarea necesitatii

2 Elaborarea documentatiei de
atribuire
3 Anuntul de intentie/invitatia de - elaborarea si publicarea anuntului de intentie intr-un ziar
participare
t Derularea procedurii
5 Atribuirea contractului
- estimarea valorii
- alegerea procedurii (conform OUG 3t/2006/instructiuni)
- elaborarea caietului de sarcini
- stabilirea clauzelor contractuale generale - stabilirea
criteriului de atribuire
local/national
- elaborarea si trimiterea invitatiei de participare la cel putin
3 potentiali ofertanti (optional mai mic daca exista un
numar limitat de ofertanti pentruprodusul/serviciul
respectiv)
- punerea la dispozitie a documentatiei de atribuire
- primirea si inregistrarea ofertelor
- deschiderea ofertelor
- evaluarea ofertelor
- elaborarea procesului-verbal de evaluare a ofertelor si de
adjudecare a ofertei castigatoare
- comunicarea rezultatului procedurii catre ofertanti -
semnarea contractului

27