Capitolul IV.
IMPLICAŢIILE FACTORILOR DE MEDIU IN
ORGANIZAŢII
Astfel se cristalizează necesitatea implementării unui management al mediului la nivel
de organizaţie.
Managementul mediului este un termen generic care descrie procesul complex de
abordare a problemelor de mediu (de la identificarea acestora, evaluarea impactului/ riscului,
formularea programelor care să susţină dezvoltarea durabilă, implementarea, evaluarea şi
corectarea lor), necesitând colaborarea interdisciplinară (ştiinţe naturale, inginereşti, sociale,
economice, legislaţie, planificare) şi de cele mai multe ori coordonarea din punctul de vedere
al strategiilor, la nivel regional, naţional sau internaţional /Barrow,1999/.
Ariile de focalizare ale managementului mediului compatibile cu principalele domenii
ale managementului general al unei organizaţii sunt prezentate in tab.nr.4.1
Tab.nr. 4.1
Nr.crt. Arie de focalizare Domeniu managerial
1. Misiune, obiective, etica afacerilor, Management strategic
responsabilitate socială
2. Reducerea consumurilor, economisirea Management operaţional
materiilor prime, tehnologii nepoluante
3. Costuri ecologice Management financiar
4. Educatia ecologică Managementul resurselor
umane
(prelucrat dupa:Management şi maketing ecologic, Camelia Dumitriu)
La nivelul unei organizaţii problemele importante pentru manageri in domeniul
mediului sunt:
• Reducerea consumului de materii prime , materiale, energie, combustibili necesare
realizării de produse şi/sau servicii;
• Cercetarea, inovarea şi dezvoltarea de produse nepoluante;
• Utilizarea de tehnologii curate;
• Retehnologizarea şi îmbunătăţirea tehnologiilor existente urmărindu-se reducerea
consumurilor şi pierderilor tehnologice şi a tipurilor şi cantităţilor de deşeuri;
• Asigurarea calităţii şi reducerea la maxim a cantităţii de rebuturi;
• Realizarea şi utilizarea de ambalaje ecologice;
• Conştientizarea tuturor angajaţilor pentru realizarea protecţiei mediului.
Conceptul de management integrat de mediu constă în integrarea în tehnicile şi
practicile de management general a aspectelor de protecţia mediului.
Integrarea acestor sarcini de mediu, in activitatea managerilor de pe toate nivelurile
ierarhice ale unei firme determină realizarea unui management integrat de mediu. In ceea ce
priveşte aspectele integrative ale mediului, terminologia este utilizată diferit în funcţie de
sfera şi gradul de complexitate al aplicaţiilor /Froman şi colab., 1998; Barrow, 1999; ReVelle,
2000; Teodosiu, 2001/. Pentru organizaţiile cu caracter industrial sau corporaţii
transnaţionale, integrarea se referă, de obicei, la dezvoltarea, concomitentă sau separată, a
sistemelor de management de mediu, managemntul calităţii, managementul securităţii.
Integrarea managementului mediului in managementul organizaţiei se realizeză prin
parcurgerea următoarelor etape /Teodosiu,2005/:
• Reacţii la situaţii de criză (accidente de poluare majoră);
• Controlul, monitorizarea şi respectarea reglementărilor legislative ;
35
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
• Prevenirea poluării;
• Producţie “curată” (eco-industrie);
• Dezvoltarea industriei pe baze “durabile”.
Se consideră că industriile care promovează strategii de tip “integrat” , care
implementează programe de prevenire şi reducere a poluării, integrează protecţia mediului şi
calitatea în planurile strategice de dezvoltare a afacerilor şi consideră mediul ca un element
important în asigurarea “durabilităţii” au cele mai mai mari şanse de dezvoltare economică şi
participare în cadrul schimburilor economice globale.
Gradul de poluare rezultat din activitatea industrială, este şi rezultatul atitudinii
organizaţiei faţă de protejarea mediului înconjurător. Se pot astfel identifica diferite tipuri de
atitudine faţă de asigurarea protecţiei mediului:negativă, pozitivă sau ponderată. Deşi la bază
este o atitudine negativă faţă de mediu unele organizaţii invocă diverse motive:
• Echipamentul nostru este o achiziţie fixă, nu putem renunţa pur şi simplu la el;
• Nu ne putem permite investiţia-beneficiile noastre sunt prea mici;
• Suntem pentru o lume ecologică, dar nu este prioritatea noastră principală;
• Nu suntem o organizaţie care poluează puternic;
• Suntem implicaţi într-un program de reducere personal, creştere a calităţii,
aprovizionare şi nu ne abatem atenţia de la obiectivele noastre;
• Nu vreau să pierd controlul, mai ales în faţa unor ecologişti extremişti;
• Nu vreau ca slăbiciunile firmei să devină publice;
• Mulţi consumatori cumpără în funcţie de preţ. Acest lucru este în avantajul
companiilor care poluează şi al ţărilor „murdare”.
Motivele celor care manifestă o atitudine pozitivă faţă de mediu se concretizează în
beneficiile aduse atât organizaţiei cât şi mediului. Relaţionarea benefică dintre organizaţie şi
mediu se poate înregistra în două sensuri, beneficiile organizaţiei de la un mediu curat şi ale
mediului de la organizaţie. (tab.nr.4.2,4.3)
Beneficiile organizaţiei de la mediu Tab.nr.4.2
Nr. Beneficiile organizaţiei Explicitare
crt.
1. Vânzări crescute Consumatorii industriali nu doresc produse care
conduc la apariţia de produse secundate, deşeuri şi
poluare
2. O mai bună distribuţie Comercianţii doresc să vândă produse ecologice
3. Posibilitatea apariţiei de noi Se pot crea noi produse, prin identificarea de noi
produse oportunităţi pe piaţa ecologică
4. Avantaje competiţionale Organizaţiile ecologice au avantaje concurenţiale
5. Recrutare facilă şi Oamenii nu doresc să lucreze pentru firme care
fluctuaţie redusă de poluează
personal
36
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
6. Acces facil la finanţări Bancherii ţin cont de impactulpe care îl au
propunerile de afaceri asupra mediului
7. Reducerea costudilor de O organizaţie care are o cantitate mai mică de
depoluare deşeuri sau de emisii va fi scutită de efectuarea
operaţiunilor de depoluare
8. Respectarea legalităţii Organizaţiile care respectă legile specifice mediului
nu sunt date in judecată de către consumatori sau
de către autorităţi
9. Asigurări mai ieftine şi mai Firmele de asigurări sunt mai receptive faţă de
accesibile organizaţiile care nu poluează
10. Îmbunătăţirea tehnologiei Prin îmbunătăţirea standardelor, companiile devin
mai puternice şi sunt mai deschise schimbărilor
tehnologice
11 Costuri energetice reduse Economii prin reducerea consumului energetic
12. Reducerea costurilor de Se reduc costurile de curăţare, depozitare, transport
gestionare a deşeurilor şi reciclare a deşeurilor
13. Alte economii Economii realizate din diverse activităţi
componente ale organizaţiei
14. Relaţii mai bune cu Comunitatea acceptă,sprijină şi susţin companiile
comunitatea locală care nu poluează
15. Imagine mai bună O imagine îmbunătăţită are tot felul de efecte
benefice asupra organizaţiilor
16 Creşterea competiţiei In condiţiile globalizării se vor lua in considerare
internaţionale toţi factorii concurenţiali printre care şi cei de
mediu
(prelucrare după: Kit Sadgrove Ghidul ecologic al managerilor, Ed, Tehnică, 1998).
Beneficiile mediului de la organizaţie Tab.nr.4.3
Nr. Beneficiile mediului Calitatea organizaţiei
crt.
1. Protejarea mediului şi conservarea energie Proprietar de pământ
2. Investire in organizaţii ecologice Investitor
3. Furnizarea de informaţii si instruirea publicului in Formator de opinie
probleme de ecologie
4. Stimularea furnizorilor de produse ecologice Consumator
5. Încurajarea reducerii poluării şi a cantităţilor de deşeuri Patron
6. Exemplu de organizaţie nepoluantă Organizaţie inovatoare
7. Experţi în probleme de mediu puşi in slujba organizaţiei Deţinător de expertită
8. Reducerea impactului parcului de transport Decident în probleme
de transport
9. Realizarea de produse biodegradabile Inovator de produse
biodegradabile
10. Ridicarea nivelului standardelor pentru protecţia Organizaţia care
37
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
mediului implementează
standarde de mediu
Opţiuni strategice ale firmelor privind protecţia mediului
În condiţiile actuale directorul cu problemele financiare ale unei firme se loveşte de
dificultăţile legate de cheltuielile pentru mediul înconjurător. În trecut poluarea nu costa nimic
şi nu era inclusă în rapoartele de management. Acum se cheltuiesc sume mari de bani pentru
aceste probleme.
Departamentul financiar trebuie să prevadă cheltuieli legate de poluare, depozitarea
deşeurilor şi de acordurile ecologice. De asemenea trebuie să includă şi o sumă pentru amenzi
în cazul unor poluări accidentale.
Există multe motive pentru care o companie este bine să devină ecologică. Sunt patru
poziţii pe care le poate adopta o companie:
-Leneşul-nu face nimic.Nu cheltuieşte bani pentru protecţia mediului şi are o imagine
gri sau murdară.Dar odată cu promulgarea noilor legi Leneşul se poate afla în categoria
Pedepsiţilor.
-Compania pedepsită nu a reuşit să se adapteze la schimbări. E pedepsită de către
clienţi, care încep să cumpere produsele competitorilor sau de către legislatori, care cer să
existe echipamente pentru controlul poluării. Apar cheltuieli substanţiale, dar compania îşi
păstrează imaginea gri. Banii au fost investiţi prea târziu.
-Conformistul caută să respecte legea, dar să cheltuiască cât mai puţin. Se
concentrează pe soluţii care nu costă nimic sau care costă foarte puţin. Multe companii adoptă
această strategie şi chiar este posibil să obţină o imagine corespunzătoare din punct de vedere
ecologic, cu cheltuieli minime.
-Liderul adoptă o cale costisitoare şi câştigă o imagine foarte bună. Poate obţine
superioritate în tehnologie şi inovaţii şi poate deveni standardul după care sunt judecate
celelalte companii.
Aceste atitudini pot fi prezentate sub forma unei matrici de forma următoare(tab.nr.
4.4.)
Tab.nr.4.4
OPŢIUNI STRATEGICE
Ecologice Gri
Costuri LIDER PEDEPSIT
ridicate imagine foarte bună politică de este necesară achiziţionarea de
investiţii mari echipamente, pierderi pe piaţa
valorilor
Costuri CONFORMIST LENEŞ
reduse măsuri care nu costă nu fac nimic
Matricea prezentată arată o mişcare în sensul opus acelor ceasornicului. Liderii care se
culcă pe lauri devin Conformişti; Conformiştii care se opresc din cursă devin Leneşi; iar
Leneşii sunt Pedepsiţi. Uneori Conformiştii iau iniţiativă în ceea ce priveşte unele aspecte
legate de protecţia mediului.Fac astfel o incursiune în zona Liderilor. Acest lucru aduce
publicitate favorabilă şi o reducere a costurilor. Asemenea companii nu trebuie să cheltuiască
tot atât cât Liderii , dar obţin beneficii datorate naturii concentrate a activităţii lor ecologice.
38
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Atitudinea managerilor de firma faţă de protecţia mediului
Mulţi manageri au o atitudine de situare a problemelor de protecţie a mediului pe
locuri mult inferioare celorlalte probleme ale firmei motivând astfel: „reducerea poluării costă
bani şi, în cele mai multe cazuri, nu este viabilă din punct de vedere comercial”. Totuşi
managerii abordează protecţia mediului, in mod diferenţiat conform gradului de ameninţare
asupra firmei. La întrebarea:”Care este problema ecologică cea mai ameninţătoare?”
managerii au afirmat:
Poluarea aerului-32%,
Depozitarea deşeurilor toxice-26 %,
Utilizarea necorespunzătoare a resurselor-23 %,
Poluarea râurilor-17 %,
Zgomotul-2 %.
(date furnizate de revista Work Management, iulie 1990)
Managerii au conştientizat necesitatea rezolvării problemelor de mediu datorită
impactului proceselor de producţie asupra mediului. Un proces de fabricaţie produce multe
produse secundare pe lângă produsul în sine. (fig.nr. 1.5 ).
INTRĂRI IEŞIRI
Gaze,fum,
Zgomot,
căldură
Materii prime
Procese chimice Produs
Energie umană EVOLUŢIE
Energie
Defecte, gunoi,
deşeuri sol,
deşeuri lichide
Fig.nr. 4.1 Schiţa evoluţiei ecologice
(sursa: Kit Sadgrove Ghidul ecologic al managerilor, Ed, Tehnică, 1998).
Pentru a avea funcţionalitate, activităţile de management de mediu necesită îndrumare,
control şi mecanisme pentru implementare sau aplicare, adică totalitatea următoarelor
instrumente de comandă şi control:
- documente de politică în domeniul mediului, întocmite de guvern sau de
agenţii/instituţii guvernamentale, care să furnizeze cadrul necesar pentru acţiuni sau măsuri
ulterioare, să informeze cetăţenii cu privire la obiectivele urmărite şi termenele preconizate;
- un cadru legislativ, care să stabilească responsabilităţile şi obligaţiile structurilor
administrative, economice şi ale cetăţenilor pentru protecţia mediului. Legislaţia din domeniul
mediului este întocmită de multe ori structurat şi cuprinde legi cadru care impun principii şi
reguli pentru întocmirea procedurilor şi standardelor care să contribuie la îndeplinirea
respectivelor principii;
- standardele încorporate în legi sunt stabilite în baza unor practici anterioare, a
îndrumărilor ştiinţifice şi din ce în ce mai mult în baza unor criterii recomandate la nivel
internaţional de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a standardelor pentru
39
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
aer şi apă recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau în baza directivelor executive
ale Convenţiilor ONU, Băncii Mondiale şi ale acquisului Uniunii Europene;.
Cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu asupra managementului unei
organizaţii
Studiu de caz
Managementul organizaţional abordează din ce in ce mai frecvent identificarea, monitorizarea
şi îmbunătăţirea problemelor de mediu, pentru a realiza un management integrat cu eficienţă sporită.
Conştientizarea impactului aspectelor de mediu asupra calităţii managementului este diferită de la o
organizaţie la alta în raport cu factori specifici.
Paşii parcurşi pentru determinarea gradului de cunoaştere şi monitorizare a aspectelor de mediu
sunt următorii:
• Identificarea tipurilor şi surselor de informaţii necesare studiului
• Stabilirea instrumentelor de culegere a informaţiilor
• Aplicarea instrumentleor de culegere a datelor
• Prelucrarea şi analizarea datelor şi informaţiilor culese
• Concluzii
Conform necesarului informaţional am identificat surse de informare specifice cercetării
managementului calităţii mediului. Aceste surse de informare şi motivarea alegerii lor este prezentată
în tabelul următor:
Tabel nr.4.5.
Nr.crt. Sursa de informare Motivarea alegerii sursei de informare
1. Documente de reglementare deDocumentele de reglementare de mediu ale UE este necesar
mediu ale UE să fie cunoscute dearece acestea sunt la baza reglementărilor
de mediu din România, ce vor fi obligatorii pentru
toate întreprinderile şi deci vor fi elemente constitutive
pentru indicatorii de management de mediu
2. Literatura de specialitate Literatura de specialitate furnizează informatii privind stadiul
actual al cercetarilor managementului calitatii mediului
precum si ghiduri de implementare a standardelor internationale
ISO pe probleme de calitate si de mediu
3. Standarde de tip ISO Furnizeaza informatii despre reglementările obligatorii
pentru certificarea întreprinderilor în domeniul calităţii şi
domeniul mediului, şi modalităţile de monitorizare şi
înregistrare a datelor de calitate şi mediu
4. Standarde România Informaţii privind reglementările de calitate şi mediu în
prezent valabile în România şi modificările din legislaţia
naţionala determinate de reglementările UE
5. Interviuri Interviuri organizate cu focus grupuri selectate pe bază de
criterii semnificative pentru cercetare
40
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
6. Studii de caz Studiu de caz intr-o firmă de profil textil
Inregistrări actuale, analize ce pot servi cercetării
7. Anchete Ancheta pe baza unei grile de analiză şi chestionare pe
probleme aplicată în 10 firme de profil textil ce poate
furniza informaţii privind managementul actual al calităţii
mediului
8. Observari Observări efectuate în 10 firme de profil textil.
Având în vedere că sursele de informare de tip secundar precum : Documente de reglementare de
mediu ale UE; Literatura de specialitate; Standarde de tip ISO;Standarde România furnizează
informaţii de reglementare a problemelor dintr-o organizaţie, am abordat in studiul de caz în mod
special sursele primare care oferă informaţii nuanţate de problemele interne ale organizaţiilor în raport
cu protecţia mediului.
Surse primare
Interviul
Pentru realizarea de interviuri am organizat trei focus grupuri cu următoarea structură:
• focus grup I- constituit din 14 persoane cu pregătire superioară, cu locuri de muncă diverse,
absolvenţi de MBA
• focus grup II- constituit din 8 persoane cu pregătire superioară, cu locuri de muncă diverse,
preponderent în domeniul protecţiei mediului, absolvenţi ai masterului Management integrat de mediu
• focus grup III-constituit din 12 persoane cu pregătire superioară, responsabili mediu la o
societate comercială de profil textil.
Ancheta
Pentru realizarea anchetei am utilizat două instrumente
• Chestionarul
• Grila de analiză
Sursa de informaţii chestionarul a fost utilizată în funcţie de necesarul informaţional stabilit.
Ca urmare s-au elaborat trei chestionare structurate pe următoarele probleme:
• Chestionar privind activităţile de monitorizare şi control al mediului în firmele româneşti
• Chestionar privind indicatorii managementului calităţii mediului
• Chestionar privind evaluarea sistemului de management al calităţii mediului SMCM.
Aceste chestionare au fost aplicate la 10 întreprinderi textile.
Grila de analiză care permite de asemenea culegerea de informaţii, în vederea realizării anchetei
privind managementul calităţii mediului este structurată pe nivele şi anume:
• Locul conservării mediului în strategia generală a întreprinderii
• Reflectarea problemelor de mediu în strategia de comunicare şi de marketing
• Reflectarea problemelor de mediu în strategia de producţie
• Reflectarea problemelor de mediu în strategia de asigurare cu resurse umane
Analiză caz
O altă sursă de informaţii o constituie cazul unei societăţi comerciale de profil textil, unde s-au colectat
informaţii şi pe baza înregistrărilor determinărilor efectuate de către o firmă specializată pentru
obţinerea Avizului de funcţionare de la Agenţia de mediu. În urma analizei buletinelor de analiză puse
la dispoziţie de societatea comerciala am identificat principalele tipuri de măsurători realizate periodic
în cadrul firmei.
Stabilirea metodei de analiză a rezultatelor şi a formei de prezentare a rezultatelor cercetării
41
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Obiectivul principal al analizei datelor colectate este de a stabili o relaţie specifică între
diverşi factori şi evenimentele descrise de date şi de a examina natura acestei relaţii. În
prelucrarea prin analiză a datelor am urmărit în permanenţă determinarea relaţiei cauzale.
În cadrul studiului ne-am propus să surprindem cât mai bine relaţiile de cauzalitate dintre
evenimentele prezentate sub forma datelor colectate şi efectele manifestate în domeniul
managementului mediului la nivelul firmelor reprezentate în eşantioanele studiate.
Sistemul de referinţă la care am raportat analiza critică a datelor culese este constituit din:
• Literatura de specialitate privind problemele managementului mediului
• Standardele ISO 14001, 140031 şi standardele naţionale privind protecţia mediului
• Reglementările UE privind managementul mediului
• Experienţa echipei de cercetare
• Tendinţele naţionale privind problemele de protecţie a mediului în perspectiva integrării în UE
etc.
Instrumentele de analiză utilizate in studiu au fost: analiza descriptivă; comparaţia; sistemele de
referinţă; graficele; tabelele; interpretările; statisticile; softurile statistice; indicatorii statistici, etc.
Analiza critică a datelor culese a urmărit tratarea următoarelor probleme: aspecte analizate,
puncte forte, slabe, diagnosticul global.
Rezultatele cercetării reprezintă gradul de conştientizare a managerilor privind necesitatea
abordării integrate a problemelor de mediu, şi implementarea unui sistem de monitorizare pe baza de
indicatori.
Informaţiile obţinute în urma şedinţelor de focus grup
În toate cele trei situaţii participanţii au fost convocaţi pentru a participa la discuţii pe baza
protocolului pregătit, li s-au prezentat obiectivele şedinţei Pentru punerea în practică a focus grup-
urilor a fost pregătit echipamentul de înregistrare. Principalele informaţii
culese de la focus grupuri:
FOCUS GRUP I
-Managementul integrat al mediului: Dintre participanţii de la focus grup, la o singură firmă era
implementat standardul 14001, firma fiind certificată. Participanţii nu cunosc structura si termenii
utilizaţi în standardul 14001. Pe parcursul discuţiilor, în momentul în care au fost antrenaţi participanţii
au corelat eforturile de mediu cu avantajele manageriale, financiare şi de imagine ale firmei Nu au
conştientizat necesitatea aplicării reglementărilor Uniunii Europene în domeniul mediului, la nivelul
organizaţiilor din care fac parte Nu au putut identifica paşii pe care o organizaţie ar trebui să îi
parcurgă pentru: pregătirea în vederea implementării SMM, implementarea propriu-zisă.
-Evaluarea performanţelor de mediu: Niciun participant nu cunoştea prevederile standardului ISO
1431 Participanţii au conştientizat existenţa unui sistem măsurabil de evaluare a performanţelor de
mediu dar nu au avut capabilitatea de a identifica indicatori de evaluare specifici ai firmelor lor.
FOCUS GRUP II
Managementul integrat al mediului
Mulţi participanti lucrează în firme care sunt în curs de certificare ISO 14001 sau au obţinut deja
certificarea. O parte dintre ei au preocupări în direcţia obţinerii unui certificat integrat calitate – mediu.
Au fost capabili să identifice avantajele SMM datorită pregătirii lor suplimentare în domeniul
managementului integrat de mediu şi a faptului că au avut capabilitatea să coreleze cunoştinţele
dobândite cu activitatea lor în cadrul firmelor
În general au participat persoane care sunt implicate în implementarea standardului 14001. Din acest
motiv cunosc etapele implementării standardului 14001. Iniţiatorii acţiunii de implementare sunt
managerii de vârf ai firmelor care au conştientizat importanţa managementul integrat al mediului.
Certificarea cu acest standard este în majoritatea cazurilor impusă de clienţi şi/sau parteneri.
Participanţii au raportat că deşi conducerea este conştientă de importanţa sistemului de mediu, nu
depune eforturi în direcţia certificării fără o impunere din afara firmei datorită costurilor ridicate.
42
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Mai mulţi participanţi au raportat că în stabilirea obiectivelor firmei s-a ţinut cont de importanţa
implementării SMM fiind stabilite obiective specifice pentru protecţia mediului.
Evaluarea performanţelor de mediu
Nu există proiectat şi realizat un program de evaluare a protecţiei mediului
Unele firme au stabilit şi selectaţi indicatori specifici factorilor de mediu care au un impact major în
cadrul organizaţiei.
Unii participanţi au raportat că se lucrează la o planificare a procesului de evaluare a performanţei de
mediu. Nici unul din participanţi nu a declarat că organizaţia din care face parte a terminat de
definitivat acest sistem de evaluare.
Resursele umane care se ocupă de evaluarea performanţelor de mediu (colectare, analiză şi evaluare
date), calcul de indicatori, rapoarte reprezentative pentru performanţa de mediu, sunt în general
constituite din persoane responsabili cu protecţia mediului dar care în multe cazuri au şi alte
responsabilităţi în cadrul firmei.
Conducerea firmelor conştientizează necesitatea implementării standardelor ISO din seria 14000 dar se
consideră necesara o perfecţionare a managerilor prin cursuri specializate.
FOCUS GRUP III
-Managementul integrat al mediului
Participantii nu cunoşteau terminologia specifica standardelor ISO din seria 14000. Informaţiile din
standardul ISO 14001 erau cunoscute parţial Participantii au precizat interesul arătat de organizaţie în
direcţie certificării de mediu. Eforturile organizaţiei s-au concretizat in:obţinerea unei finanţări pentru
construcţia unei staţii de epurare, încheierea unor contacte de consultanţă în vederea certificării şi
planificarea unor investiţii în direcţia reducerii poluării. Deşi au declarat că certificarea SMM ar aduce
avantaje operaţionale, nu au putut specifica concret nici un domeniu în care acestea ar putea să apară
(ex. comercial/ marketing, avantaje financiare, percepţia publică, monitorizarea şi protecţia mediului,
etc.)
Participanţii la focus grup au raportat un interes deosebit pentru instruire în acest domeniu interesându-
se de cursuri specifice.
Evaluarea performanţelor de mediu
Participanţii nu aveau definite clar politica, obiectivele şi ţintele de mediu, indicatori de mediu.
Organizaţia a identificat resursa umană care va răspunde de mediu prin nominalizarea persoanelor care
vor răspunde de mediu.
Sunt elaborate rapoarte de mediu către agenţia de mediu care certifică încadrarea în normele specifice.
Nu au fost prezentate dovezi pe parcursul discuţiilor care să arate existenţa unui proces de revizuire
periodică a Evaluării Performanţelor de Mediu (EPM) şi nici a unor măsuri de ameliorare a acestora.
Informatiile obtinute prin aplicarea chestionarelor
Chestionarele au fost aplicate unui esantion cu urmatoarea structura:
Fig.nr4.2. Domeniul de activitate specific firmei
confectii
36% tricotaje
46%
18% Confectii,
tricotaje,
finisare
43
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Fig.nr. 4.3. Numărul de angajaţi al firmei
>250
26-50
51-250
Fig.nr.4.4. Nivel ierarhic
Noin raspuns
9,1%
management operation
27,3%
management de varf
27,3%
management de mijloc
36,4%
Fig.nr 4.5. Sex
masculin
18,2%
feminin
81,8%
Fig.nr. 4.6.Categoria de vârstă
Missing
9,1%
46-55
18,2%
26-35
9,1%
36-45
63,6%
44
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Chestionar privind evaluarea activitatilor de monitorizare si control al mediului in firmele
romanesti
Dintre aspectele cercetate prezentam cele mai importante:
1. Implementarea unui sistem de management al calităţii în firmă
7
2
Frequency
1 Std. Dev = ,76
Mean = 1,3
0 N = 7,00
1,0 2,0 3,0
La firmele intervievate situaţia se prezintă astfel: 54,5% au implementat EN ISO 9001:2000, 9,1% au
implementat ISO 14001:1997, 36,4% nu au dat nici un răspuns. Conform răspunsurilor date toate
firmele intervievate deţin autorizaţie de mediu.
2. Probleme de mediu caracteristice firmelor intervievate
6
2
Frequency
1
Std. Dev = 1,10
Mean = 2,0
0 N = 11,00
1,0 2,0 3,0 4,0
36,4% din respondenţi susţin că firma în care lucrează se confruntă cu probleme de mediu în special
legate de poluarea apei, iar 45,5% susţin că firmele lor poluează aerul, în timp ce 18,2% susţin că firma
lor nu se confruntă cu probleme de mediu.
4. Acţiuni concrete întreprinse de firme pentru a-şi reduce impactul asupra mediului
Rezultatele obţinute se prezintă astfel:
Variabila Da Nu Parţial Nu ştiu
% % % %
Economie la energie 18,2 27,3 27,3 27,3
Reducerea si reciclarea 45,5 - 45,5 9,1%
deseurilor
45
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Prevenirea plouarii ? (de - 18,2 54,5 27,3%
exemplu, emisii în aer şi
apă, deversări, zgomot)
Protecţia mediului natural - 18,2 27,3 54,5
Reducerea poluarii datorate 18,2 - 54,5 27,3
transporturilor
5. Efectuarea de măsurători de mediu de către firme
1
Frequency
Std. Dev = ,89
Mean = 3,00
0 N = 11,00
2,00 2,50 3,00 3,50 4,00
36,4% din firmele intervievate efectuează măsurători de mediu prin intermediul unei firme
specializate, 27,3% nu efectuează nici o măsurătoare, în timp ce 36,4% din intervievaţi nu au
informaţii în această direcţie. Dintre firmele care efectuează măsurători, cei mai frecvenţi parametri
urmăriţi sunt: 9,1% urmăresc apa, 18,2% aerul, 18,2% apa, aerul şi solul.
6. Impactul acţiunilor de mediu asupra performanţelor firmei
5
1
Frequency
Std. Dev = 1,21
Mean = 2,6
0 N = 11,00
1,0 2,0 3,0 4,0
27,3% din respondenţi consideră că firma poate economisi bani reducându-şi impactul asupra mediului
prin acţiuni de genul: reciclare, reducerea consumului de energie etc., 36,4% consideră că acest tip de
activităţi contribuie parţial la economisirea de bani, în timp ce doar 9,1% din respondenţi nu
conştientizează beneficiile unor astfel de acţiuni.
8. Existenţa unor indicatori pentru aprecierea performanţei de mediu a firmei
46
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
7
Frequency
1 Std. Dev = ,69
Mean = 2,55
0 N = 11,00
2,00 2,50 3,00 3,50 4,00
Doar 9,1% din firmele intervievate susţin că sunt în curs de stabilire a indicatorilor, 54,5% nu au
stabiliţi astfel de indicatori, iar 36,4 din cei intervievaţi nu au informaţii în acest sens. Modelul de
stabilire a indicatorilor pentru firmele aflate în curs de stabilire este standardul ISO 14031 (9,1% din
respondenţi susţin acest lucru).
9. Nivelul de cunoştinţe al respondenţilor pe probleme de mediu
• cunostinte despre metodele si tehnicile analitice din domeniul monitorizarii si controlului
poluarii mediului
6
2
Frequency
1
Std. Dev = ,75
Mean = 1,82
0 N = 11,00
1,00 1,50 2,00 2,50 3,00
Media obţinută este de 1.82, ceea ce înseamnă că nivelul de cunoştinţe al respondenţilor în această
direcţie este foarte slab.
• cunostinte despre standardizare si legislatia din domeniul monitorizarii si controlului
poluarii mediului
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
Frequency
,5 Std. Dev = 1,27
Mean = 2,7
0,0 N = 11,00
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0
Media obţinută este de 2.7, ceea ce semnifică un nivel mediu de cunoştinţe în domeniul legislaţiei şi
standardelor din domeniul protecţiei mediului.
Chestionarul privind evaluarea sistemului de management al calităţii mediului SMCM
1. înţelegerea scopului perfecţionării SMSCM
47
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
6
Frequency
1
Std. Dev = 1,45
Mean = 2,9
0 N = 11,00
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0
Scopul perfecţionării SMCM nu este suficient de clar pentru toată lumea (45,5% din respondenţi s-au
poziţionat în zona neutră, iar 18,2% au menţionat clar faptul că nu înţeleg scopul perfecţionarii).
2. necesitatea perfecţionării SMCM
5
1
Frequency
Std. Dev = 1,08
Mean = 2,2
0 N = 11,00
1,0 2,0 3,0 4,0
36,4% din respondenţi consideră necesară perfecţionarea SMCM. Suficient de mulţi respondenţi s-au
situat în zona neutră – 36,4%.
3. descrierea cadrului necesar perfecţionării SMCM
• resurse necesare
7
2
Frequency
1 Std. Dev = ,69
Mean = 3,55
0 N = 11,00
3,00 3,50 4,00 4,50 5,00
36,4% din respondenţi consideră că firma ar întimpina dificultăţi în găsirea resurselor materiale
necesare perfecţionării SMCM.
• Momentul de timp potrivit
5
1
Frequency
Std. Dev = 1,17
Mean = 2,8
0 N = 11,00
1,0 2,0 3,0 4,0
36,4% din respondenţi nu consideră potrivit momentul ales pentru perfecţionarea SMCM.
Cunoştinţe şi pregătire adecvată
48
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
6
Frequency
1
Std. Dev = 1,30
Mean = 3,9
0 N = 11,00
2,0 3,0 4,0 5,0
45,5% din respondenţi consideră că nu dispun de cunoştinţele şi pregătire, necesare pentru
perfecţionarea SMCM.
Grila de analiză, privind importanţa acordată politicii de mediu în strategiaorganizatiei
Ø Locul conservării mediului în strategia generală a firmei
Marea majoritate a respondentilor identifica importanta problemelor de mediu in strategia firmei,
considerand aceste probleme apanajul nivelelor superioare ale ierarhiei
Ø Reflectarea problemelor de mediu în strategia de comunicare şi de marketing
Un procent de aprox 50% sustin promovarea unui comportament ecologic in randul salariatilor.
Marea majoritate nu cunosc sau ignora problema produselor cu „eticheta verde” si nu identifica
avantaje in activitatea de maketing generate de produsele ecologice.
Ø Reflectarea problemelor de mediu în strategia de producţie
Strategia de productie nu se remarca prin actiuni specifice de implementare de tehnologii curate. Nu
exista un sistem de analiza a situatiilor de criza ecologica. In marea majoritate a firmelor nu sunt
monitorizate riguros aspectele de mediu.
Analiza pe bază de interviu tip focus grup
Puncte slabe
- necunoaşterea standardelor ISO 14001si ISO 140031
- inexistenţa unui departament specializat pe probleme de mediu
- inexistenţa în fişele de post ale angajaţilor de atribuţii specifice pentru protecţia mediului la
firmele care sunt în curs de certificare
- nu este luat în considerare constituirea unui sistem de indicatori de performanţă
- resurse financiare insuficiente pentru achiziţionarea unor echipamente adecvate pentru
protecţia mediului
- inexistenţa unui laborator/echipament propriu pentru monitorizarea nivelului deşeurilor
generate de firmă
- neconştientizarea beneficiilor implementării unui management integrat al mediului asupra
performanţei generale a firmei
Puncte tari
- preocupare la foarte puţine firme pentru certificarea de mediu, preocupare generată în special
de impunerile determinate de acţiunile de preaderare ale României la UE
- organizarea de cursuri de instruire pe probleme de mediu
49
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
Analiza rezultatelor obţinute prin aplicarea chestionarelor
Reglementările de mediu la nivel de firmă
Puncte slabe
- sunt firme care nu au reglementări structurale privind protecţia mediului (80% din firmele
din eşantion)
- necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului
Puncte tari
- efectuarea unor măsurători necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare
- 10% din firmele analizate au demarat acţiunile de implementare şi certificare pe baza
standardului ISO 14001
Instruirea în domeniul mediului
Puncte slabe
- nu există preocupări în marea majoritatea firmelor de perfecţionare prin instruire în domeniul
mediului
- lipsa cunoştinţelor de managementul mediului la toate nivelele ierarhice
Puncte tari
- 10% din firmele analizate au organizat cursuri pentru iniţiere şi cunoaştere ISO 14001 în ultimul an
- conştientizarea necesităţii perfecţionării atât a managerilor cât şi a executanţilor în problematica
protecţiei mediului
Impactul factorilor de mediu asupra activităţii firmei
Puncte slabe
- în majoritatea firmelor nu este conştientizat impactul factorilor de mediu asupra calităţii
managementului
- în dezvoltarea firmei nu sunt luaţi în considerare factorii de mediu
Puncte tari
- firmele (10%) conştientizează impactul factorilor de mediu preponderent asupra resurselor
financiare proprii
Indicatori de performanţă de mediu
Puncte slabe
-în majoritatea firmelor analizate nu sunt stabiliţi indicatori de performanţă de mediu
50
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com
-lipsa preocupării managerilor de a forma şi implementa un sistem de indicatori de performanţă de
mediu
- inexistenţa unor echipamente adecvate pentru monitorizarea factorilor de mediu la nivelul fiecărei
firme
Puncte tari
- în majoritatea firmelor se efectuează periodic o serie de măsurători de mediu
Perfecţionarea sistemului de management al calităţii mediului
Puncte slabe
-înţelegerea de către firme a scopului perfecţionării SMCM este moderată
-în majoritatea firmelor analizate se observă îngrijorarea cu privire la posibilităţile materiale scăzute
necesare perfecţionării SMCM
Puncte tari
-respondenţii consideră necesară perfecţionarea SMCM acest fapt putand influenţa pozitiv activitatea
firmei
Impactul perfecţionării SMCM asupra firmei
Puncte slabe
-firmele nu conştientizează faptul că performanţele rezultate în urma implementării SMCM le va
permite să recupereze cheltuielile efectuate
Puncte tari
s-e conştientizează necesitatea perfecţionării, dar nuse ştie precis care va fi efectul etc.
Intrebări test:
1. Precizaţi poziţia managementului organizaţiei dvs. Faţă de problemele de
mediu ale organizatiei
2. Initiati o cercetare a impactului problemelor şi reglementărilor de mediu
asupra managementului organizaţiei………..
• Consideratii generale cu privire la relatia intreprindere - mediu
ambiant ;
• Componentele mediului ambiant al organizaţiei ;
• Factorii de mediu care influenteaza intreprinderea ;
• Identificarea problemelor de mediu ale organizatiei
• Cercetarea impactului problemelor de mediu si reglementărilor de mediu
in cadrul organizației….. Identificaţi puncte forte si slabe ale organizatiei
dvs. în raport cu aspectele analizate in Studiul de caz prezentat.
51
