Sunteți pe pagina 1din 33

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”


CATEDRA „TURISM SERVICII HOTELIERE SI AGREMENT”

Proiect

Analiza-diagnostic social-economică a localităţii “Calarași” în


vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii
Moldova

Elaborat: Muntean Ina Gr.T-151


Verificat: Livandovschi Roman conf.univ

Chisinau ,2018
Cuprins

Introducere.............................................................................................pag. 3-4

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.....................................pag.5-6

Capitolul II.
Situaţia social-economică a localităţii rurale.....................................pag.7-9

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice)


ale localităţii rurale..........................................................pag.10-18

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în


localitatea rurală............................................................pag.19-20

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din


localitatea rurală............................................................pag.21-22

Concluzii şi recomandări.......................................................................pag.23

Bibliografie..............................................................................................pag.24

Anexe........................................................................................................pag.25-32

Itinerar turistic.......................................................................................pag.31-33

2
Introducere

„Veșnicia s-a nascut la sat” (L.Blaga)

Veșnicia s-a născut la sat. Şi mult adevăr este in ea! Satul, această formă de așezare
rurală a cărei populație se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura, cu vorbele de
duh din strămoşi şi cu purtarea peste timp a tradiţiilor , este cel putin o oază de linişte
şi de eternitate.

Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare, desfăşurînd


activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea
turismului rural.
Republica Moldova, ca destinatie turistica, dispune de un bogat potential pentru
turismul rural pentru vizitatorii sai. Turismul are toate sansele de a ameliora balanta
de plati a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. Produsul turistic al
tarii reprezinta un ansamblu complex de mediu, atit natural, cit si creat de oameni
(patrimoniu, cultura, activitati, servicii pentru vizitatori).

Elementele reprezentative ale potentialului natural, care pot conferi o calitate necesara
dezvoltarii turismului sint: relieful republicii, potentialul turistic hidrografic, vegetatia
si fauna, relief si geologie, ariile naturale protejate, monumente ale naturii –
hidrologice, rezervatiile naturale, rezervatiile peisagistice, silvice, patrimoniul cultural
etc.

Una dintre tendinţele dezvoltării industriei turismului este întoarcerea la natură,


manifestata deja în toate ţarile în care actuala civilizaţie post industrială a creat nevoia
de retragere pentru cîteva zile din metropolă. Turismul în mediul rural oferă
posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile de viaţă şi cultură ale
celorlalţi. Din experienţa altor ţări s-a putut constata în repetate rînduri că spaţiile
rurale sunt propice pentru turism şi dispun de condiţiile necesare pentru această
activitate.
Turismul rural poate să joace un rol important în procesul de dezvoltare a spaţiului
rural.

3
În prezent, aportul turismului din Republica Moldova în economia naţională este
relativ nesemnicativ, cauzat de existenţa unui potenţial turistic nevalorificat, cît si din
cauza vizibilitaţii globale reduse a ţării.
Pentru obţinerea unei eficiente economice în domeniul turismului este necesară
dezvoltarea produsului turistic existent, conştientizarea importanţei dezvoltării
turismului pentru dezvoltarea locală, diversificarea serviciilor, elaborarea unor
mecanisme de stimulare economică a agentilor economici din ramură. Moldova
dispune de un potential bogat pentru prosperarea turismului rural care, în virtutea
tradiţiilor istoriceşti a condiţiilor geografice, este cea mai dinamică formă a turismului
intern. Ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţial pentru vizitatorii săi.
Produsul turistic al ţarii reprezintă un ansamblu complex de mediu, atât natural, cât şi
creat de oameni (patrimoniu, cultura, activitati, servicii pentru vizitatori). Turismul
rural se bucură de o popularitate deosebită. Mediul rural din Republica Moldova, cu
comunităţile agricole şi satele sale pitoreşti
Dragostea de tara isi are inceputul in pragul casei parintesti, in cintecul de
leagan si in zimbetul mamei, in izvorul cu apa dulce, in floarea de cires, in bobita cu
miros de busuioc, in meii zburdind pe toloaca.
Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este
mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru
ca de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei. Fiecare om se
mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.
Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa
construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa
aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

4
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale
Călărășiul este pentru prima dată atestat documentar la 1432 – 1433 cu denumirea de
Tuzara. Localitatea Tuzara este pomenită într-un șir de documente domnești ce aparțin
diferitor perioade istorice: de la Alexandru cel Bun care a dat moșia Tuzarei spre
stăpînire unui boier credincios domnului(înainte de 1430), pîna la Mihai Șutu care a
confirmat existența Tuzarei – tîrg stabilind aici diferite rînduieli (28 septembrie 1794).
Legenda spune că voievozii Moldovei au descălecat în repetate rânduri, pe
meleagurile Tuzarei, acesta constituind un loc de importanță strategică. Oștenii
domnului Moldovei ademiniți de natura Codrilor din preajmă și frapați de farmecul
peisajului podgorean, au descălecat și au rămas aici pentru totdeauna împreună cu
căpeteniile lor. Ostașii - călăreți se numeau pe atunci călărași. Etimologia toponimului
Călărași: Călărași - soldat din cavalerie, cavalerist.
Călărașii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate
moldovenești. Ei se recrutau din boieri și din slujitorime, aceasta din urmă făcând
parte din clasa răzeșilor, cărora domnitorul le acordase anumite privilegii, pentru ca să
slujească în armată fără leafă. Acest fenomen posibil că a fost legat de unele
particularități ale dezvoltării relațiilor agrare în Moldova, reorganizarea sistemului de
proprietate de pământ în secolul XVI și apariția unor categorii de proprietari de
pământ răzeș în viața cărora relațiile de rudenie aveau o mare importanță.
În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori.
Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Încă de la
formarea statului medieval moldovenesc, teritoriul actualului raion Călărași ținea de
ținutului Orhei – Lăpușna aceasta o demostrează recensămîntul din 1772-1774 unde
găsim că exista ocolul Fața Bîcului. După divizarea ținutului Orhei - Lăpușna în două
județe separate, o parte din localități au a trecut în județul Orhei iar altă parte în
județul Lăpușna.
La 21 aprilie 1873 la Călărași vine primul tren. De atunci orașul începe a
exporta în cantități mari fructe proaspete și uscate, precum și nuci în orașele mari ale
Rusiei. Având școală parohială din 1864, în 1873 la Tuzora sau Călărași apăru o
școală populară de alfabetizare, în 1881 aici instruiau copiii învățătorul Ion Oprea și
preotul Gheorghe Cerchez. Între timp se deschise un spital cu 10 paturi și o poștă. În
1884 Tuzara-târg întrunea 288 de case, Călărași-sat – 447 de ogrăzi. Firme mari,
aparținând proprietarului Saradjiev încep, în 1901, producerea coniacului, la Chișinău
și Călărași. Contele Matei Derojinschi fondează în 1905 un atelier de altoire a viței de
vie pe portaltoi american, creează o mare pepinieră de butași și pomi fructiferi. Gazeta
„Drug” din 17 decembrie 1906 anunță că la Călărași sunt puși în vânzare butași de
5
soiuri europene, nuci altoiți și copăcei de caiși. Pînă la anul 1925, conform
“Dicționarul Statistic al Basarabiei Chișinău, 1923 ” Călărași era reședință de plasă în
județul Orhei cuprinzând 53 de comune rurale.
Însă către anul 1925, când a fost adoptată o nouă lege administrativă, Călărași
continuă să existe ca centru de plasă cu 47 de sate în componența județului Lăpușna.
(Recensământul general al populației României din 29 decembrie 1930).
În august 1940 localitatea Călărași este declarată oficial oraș, iar din noiembrie a
devenit centru raional. În anii celui de-al doilea război mondial orașul Călărași a fost
aproape în întregime distrus. După război, însă, orașul a renăscut pe un făgaș
urbanistic și arhitectural contemporan, căpătând cu timpul aspectul său de astăzi.

Personalitati remarcabile:
 Petre Haneș – erudit scriitor
 Dumitru Oaserele - mester popular
 Timuță Lidia - pedagog, doctor in biologie, profesoara, Liceul Teoretic„V.
Alecsandri”,or. Calarasi
 Samson Șleahu - prozator
 Mihail Daicu - interpret
 Eleonora Barabaș - critic de artă
 Andrei Gavriliță - doctor în științe tehnice
 Dumitru Rusu-Scvorțov - sculptor
 Gheorghe Ceremuș - instrumentist și compozitor
 Vladimir Dodon - lutier
 Vasile Dub - regizor si actor de teatru popular, interpret orchestra
"Ciobanas",instrumentist, admirator si pasioat de arta populara
 Andrew Rayel - cunoscut DJ international aflandu-se la renumita casa de
productie a lui Armin van Buuren ARMADA Music.

6
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale

Sistemul de educație din Călărași este format din 3 instituții preșcolare:


 școală primară de 483 locuri, 41 angajați, inclusiv 28 pedagogi,
 2 școli medii cu 1274 locuri, 107 angajați, inclusiv 73 pedagogi, gimnaziul
„Ion Creangă” cu 485 locuri și liceul teoretic „Mihail Sadovenu” cu 459 locuri
în care lucrează 99 angajați, inclusiv 66 profesori.
De asemenea, în oraș mai este o școală auxiliară cu o capacitate de 84 locuri și o
școală polivalentă cu o capacitate de 308 locuri. În oraș funcționează colegiul
pedagogic „Alexandru cel Bun” cu o capacitate de 517 locuri, inclusiv studenți 240,
clase liceale 177, clase primare 100. Colectivul colegiului este format din 53 pedagogi
și 45 lucrători auxiliari.
Sistemul de ocrotire a sănătății este format:
 dintr-un spital,
 o policlinică ,
 un punct medical, în care lucrează 80 de medici, și 4 farmacii.
În oraș funcționează un centru pentru copii cu dezabilități fizice cu o capacitate de 12
locuri, în care lucrează 4 pedagogi și un medic.
Rețeaua de instituții culturale include
 casă de cultură,
 o școală de arte în care activează 19 pedagogi,
 o bibliotecă publică cu două filiale,
 7 biblioteci școlare și un cinematograf.
În oraș funcționează școala sportivă de rezerve olimpice cu 76 locuri. Orașul dispune
de un stadion, 4 terenuri sportive și 12 săli sportive.

Pe teritoriul orașului sunt înregistrați 550 agenți economici. Rețeaua de comerț


include 110 magazine și 2 piețe de desfacere a producției. Pe lângă aceasta pe
teritoriul orașului sunt înregistrate 632 gospodării țărănești individuale.

7
Principalii agenți economici din Călărași sunt:
 Combinatul de vinuri și produse alcoolice, care a depășit vârsta de 100 de ani,
are în prezent 4 linii de îmbuteliere cu o capacitate anuală de 1 mln. 350 mii
decalitri. Furnizează peste 15 feluri de vinuri tari, demidulci și seci. La
concursurile internaționale aceste mărci de coniac au fost distinse cu mai multe
medalii de aur și argint.

Actualmente la combinat muncesc peste 500 de salariați care îmbuteliază până la 2


mln. sticle pe lună, materia primă fiind adusă atât de la cele 9 fabrici de vin din
raionul Călărași, cât și din sudul republicii, iar sticlele în care este turnată această
licoare dumnezeiască – din Franța.

8
 SA „Codreanca” din Călărași, înzestrată cu mașini de cusut japoneze, în
colaborare cu firmele italiene „SIGGI” și „PALMA”, cu firma germană
„TEAMDRES” din Hamburg, care confecționează îmbrăcăminte specială
pentru muncitori, medici și bucătari, și-a făcut renume pe piața europeană. În
câțiva ani ea a ajuns să deservească cu îmbrăcăminte comodă muncitorii de la
uzinele de automobile „BMW”,[5] Renault”, „Belw”, etc. „Codreanca” are trei
secții de cusut, produce un spectru larg de confecții pentru bărbați, femei și
copii, întreține legături strânse comerciale cu parteneri din republică, din Italia,
Germania, Rusia, Elveția și alte țări.
 Fabrica de conserve din Călărași, dată în exploatare în 1951, având o capacitate
anuală de 69 mln. borcane convenționale, expediază diferite sucuri, compoturi,
siropuri, magiun, pastă de prune în Germania, Austria, Olanda, Cehia, Slovenia,
Polonia, în Țările Baltice.
În Călărași mai există o fabrică de lapte, combinatul de pâine, SA „ Baza de
transport auto nr. 28”, câteva organizații de construcție.
Orașul Călărași are strânse legături de prietenie cu provincia franceză Beaujolais.
Tratate de colaborare au fost încheiate și cu orașele germane Buhl-Baden și
Schkeuditz
 Sanatoriu”Codru”

Servicii pentru odihnă și distracții: * terenuri


sportive în aer liber; * posibilitatea de scăldat în lac; * video salon; * discotecă; *
bazin cu apă caldă acoperit; * saună; * cinematograf; * bar; * excursii; * bibliotecă; *
internet.

9
Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi
antropice) ale localităţii rurale

Situata in partea centrală a Republicii Moldova, raionul Calaraşi se învecinează la


nord cu raionul Teleneşti, la nord – est cu raionul Orhei, la vest cu raionul Ungheni, la
sud cu raionul Străşeni şi raionul Nisporeni.
Suprafaţa totală a raionului este de 75,35 mii ha, dintre care 29,72% reprezintă
pădurile (22,39 mii ha), iar lacurile ocupă 925 ha. Avînd un relief deluros raionul este
întretaiat de văi adînci, numeroase vălcele şi hîrtoape, precum şi lanţuri de dealuri
acoperite cu pădure.
Teritoriul este traversat de râurile Bâc (care izvorăşte din satul Temeleuţi), Ichel, Cula,
precum şi afluienţii acestora. În bazinul râului Bâc se găsesc câteva dintre cele mai
înalte culmi ale Moldovei Căbăieşti (428 m.), Temeleuţi, Bahmut (407m.), care fiind
împădurite oferă peisajului din jur un farmec deosebit.
1.Natura pitorească din zona Călăraşi este protejată de stat în: Rezervaţii
peisagistice, Rezervaţii naturale silvice, Monumente naturale, 70 de arbori
seculari Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului ”

Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului”


Amplasare:
drumul naţional R1 Chişinău –Bahmut – Sculeni Raionul Călăraşi - Ungheni

Una dintre Rezervaţiile de Stat, în


care s-au păstrat ecosisteme naturale mai puţin influenţate de activitatea umană,
este "Plaiul Fagului". Rezervaţia a fost organizată în martie 1992 în baza
gospodăriei cinegetice "Rădenii Vechi". Ea este amplasată în partea nord-estică a
Podisului Codrilor şi ocupă o suprafaţă de 5558,7 hectare, inclusiv 5375,5 hectare

10
împădurite. Rezervaţia "Plaiul Fagului" este un obiect natural peisagistic pitoresc,
un tezaur preţios al Naturii Moldovei.
Teritoriul Rezervaţiei este partial accesibil pentru turismul ecologic. Dar în primul
rînd acest complex de ecosisteme naturale, lăcaş al biodiversităţii, este un obiect
de cercetari, un laborator sub cerul liber. Are o diversitate landsaftică specifică
rezervaţiei: culmi înguste cu văi adînci, versanţi abrupţi (consecinte ale
alunecărilor de teren), izvoare cu apă rece şi cristalină, din care se alimentează
pîrăiele, afluente ale răuleţului Teliţa, ce se varsă în Bîc. Asigurarea ştiintifică este
efectuată de colaboratorii Academiei de Ştiinţe, altor instituţii, cît şi cu puterile
proprii. Rezervaţia serveşte ca model pentru gospodăriile silvice în domeniul
reconstrucţiei ecologice, aplicarii măsurilor de contribuire la regenerarea naturală
din seminţe, la reinstaurarea formaţiunilor silvice în dependenţa de condiţiile de
creştere. Prezintă un interes aparte deoarece aici s-au păstrat arboretele de
provenienţă naturală cu fag, gorun, tei, carpen, stejar peduncu

Rezervaţii peisagistice:
Căbăieşti – Pârjolteni (1213 ha),
Temeleuţi – Vălcineţ (209 ha)
Rezervația Temeleuți este situată pe malul stîng al rîului Bîc între satele Temeleuți
și Vălcineț, ocolul silvic Călărași.
Este o pădure de gorun în ameste cu tei, frasin, carpen, sorb. Stratul ierbos
cuprinde numeroase specii de plante rare pentru flora republicii, printre care
slăbănogul, feriga comună ș.a.

Rezervația ”Țigănești” (680 ha)


se află între satele Săseni, Tabăra, Țigănești și Bravicea, Ocolul silvic Bravicea

Este situată pe versanții unui hîrtop care se deschide în valea rîului Ichel sub
formă de amfiteatru, în partea de jos a căruia se află mănăstirea Țigănești.
Sectorul de pădure rezervat, ocupă pantele sud-estice, situate mai sus de

11
mănăstire. Arboretele este reprezxentat de gorunete monodominante, gorunete cu
carpen și stejar.

Rezervaţii naturale silvice:


1. Sadova (229 ha),
2. Hîrjauca (344 ha),
3. Oneşti (192 ha);
Monumente naturale:
Geologice Păuleşti (2 ha “Cimitirul cailor”),
Vălcineţ (5 ha “Râpa lui Tofan”),
Sipoteni (2 ha “În dos” );
2. Hidrologice Hîrjauca (“Izvorul tinereţii”, 1,5 ha),
Nişcani (1 ha“la Jghiab”),
Vălcineţ (0,5 ha “Izvorul lui Ştefan cel Mare”);
3. Botanice Hîrjauca ( 5,4 ha),

70 de arbori seculari:

r. Nr.
arborilor
d/o Denumirea Amplasament Deţinătorul

1. Gorun 1 Ocolul silvic Bravicea, Bravicea, Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


parcela 57, subparcela 14

2. Gorun 1 Ocolul silvic Bravicea, Bravicea, Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


parcela 69, subparcela 4

3. Fag 1 Ocolul silvic Bravicea, Bravicea, Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


parcela 35, subparcela 13

4. Frasin 1 Satul Vărzăreştii Noi, pe teritoriul Primaria satului


bisericii vechi

5. Stejar 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca- Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


Sipoteni, parcela 36, subparcela 2
pedunculat

6. Fag 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca - Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


Sipoteni, parcela 26, subparcela 2

12
7. Stejar 1 Lîngă satul Hîrbovăţ Şcoala -
internat
pedunculat Hîrbovăţ

8. Fag 33 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca- Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


Sipoteni, parcela 36, subparcele le 2,
18

9. Paltin de 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Hîrjauca- Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


cîmp Sipoteni, parcela 36, subparcela 2

10. Gorun 1 Ocolul silvic Hîrjauca, Gospodăria Silvică de Stat Călăraşi


Slobozia- Hogineşti,
parcela 16, subparcela 2

11. Platan 1 Fostul conac Primăria Păuleşti


occidental

12. Pin de 24 Fostul conac Primăria Păuleşti

padure

13. Stejar 1 În cîmp, lîngă satul Hîrbovăţ Societatea pe Acţiuni "Hîrjauca"


pedunculat

14. Stejar 2 În cîmp, lîngă satul Hîrbovăţ Societatea pe


Acţiuni "Hîrjauca"
pedunculat

Traditii si obiceiuri specifice localitatii:

A vorbi despre bastina, despre satul in care te-ai nascut inseamna a vorbi, in
primul rind de gospodarii din sat, marinimosi si ageri, dar care stiu a-si pastra
echilibrul in orice moment, in orice situatie s-ar afla. Si omul traieste in mica sa
13
patrie pe care I-a harazit-o Domnul, respectind legile naturii si a cartii sfinte,
legile scrise si nescrise. Ocrotind bogatia satului adunata de secole cu multa
migala de batrinii nostril, datinile si obiceiurile lui.
* Cu o deosebita placere povestesc satenii despre sezatorile si horele care
se petreceau, cum se adunau fete si baieti la sezatori si lucrau, dar si cintau si se
veseleau,iar la hore fata era scoasa de un baiat la hora.
* Invierea Domnului este o sarbatoare sfinta. Postul se tine si se tine cu
strictete, iar sarbatoarea era asteptata de toti. Un obiceu frumos este spalatul cu ou alb,
unul rosu si bani., pentru a fi curati, sanatosi si bogati. Un alt obicei era scrinciobul si
ciocnitul oualelor, care isi pierde din semnificatie in prezent.
* Nasterea Domnului este o sarbatoare frumoasa cu colindele si uraturile
sale, care se pastreaza cu sfintenie de generatia tinara. Tinerii se aduna in cete, se
costumeaza si colinda gospodariile satului.
* Sarbatoarea Sfintului Andrei, este o sarbatoare a tinerilor. Fetele fac
vraji pentru asi afla ursitul, iar baietii fura portile la fetele de maritat si acest obicei
este pastrat si dus mai departe.
* Pastele Blajinilor ii aduna pe toti la mormintele buneilor si strabuneilor,
astfel tinerii cinstesc memoria raposatilor si o vor duce mai departe generatiilor
viitoare.
* Sarbatoarea Inaltarea Domnului este deosebita pentru pistruieni,
deoarece este si hramul satului si bucuria aceasta o impart cu toti oaspetii, iar satul
este ca un stup de albinute, facindu-se hora in sat.
* Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In
aceste zile barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt
lasate mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar
gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase.

In raionul Călăraşi se află 35 lăcaşuri de cult, printre care cunoscutele biserici de lemn :„Sf.
Dumitru” din Mîndra (1927), „Acoperămîntul Maicii Domnului”de la Palanca (1847), „ Sf.
Paraschiva” din Hogineşti (1787/1886), Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”
din Horodişte (1771-1787).Avem 4 mănăstiri ortodoxe cu o arhitectură fascinantă, originală,
cu icoane vechi şi picturi murale autentice.Toate sunt amplasate într-o zonă deosebit de
14
pitorească, în raza de 12 km... Patru mănăstiri ale raionului Călăraşi sînt cunoscute departe
de graniţele raionului şi ţării, sînt loc de pelerinaj atît pentru cetăţenii Moldovei, cît şi pentru
cetăţenii din străinătate. Acesta este unul dintre cele mai populare trasee turistice ale
Moldovei. Turiştii şi excursioniştii numesc, adesea, acest traseu - Crucea Pravoslavnică,
ceea ce e legat cu locaţia mănăstirilor. Dacă priviţi harta traseului, veţi vedea, că două dintre
porţiunile de drum, care duc spre mănăstiri, se intersectează sub formă de cruce. Itinerarul
este popular şi pentru că se află în apropierea Chişinăului (45 de km pînă la centrul raional
Călăraşi) dar şi a orăşelului Călăraşi. Cea mai îndepărtată dintre ele se află la numai 14 km
de el. Dar motivul principal al atractivităţii acestor locuri, este faptul că aceste locuri sfinte
sînt situate în inima Codrilor Moldovei, adică pe Podişul Central Moldovenesc, unde este
concentrată cea mai mare parte a bogăţiilor silvice ale ţării. Anume această varietate de
peisaje, schimbările de relief, vegetaţia bogată, drumurile pitoreşti atrag călătorii, iar toate
astea fără a mai vorbi de a frumuseţea mănăstirilor înseşi, istoria lor bogată şi de loc uşoară,
posibilitatea unei curăţiri spirituale, dar şi de a se ruga în ele.

Mănăstirea Hîrbovăţ
Hram:1 octombrie- Acoperămîntul Maicii Domnului.
Adresa:com. Onişcani, r.Călăraşi
Așezare:la 50 km NV de Chișinau sau la 15 km de Calarași
Mănăstirea Hîrbovăt este situată pe valea raului Ichel, la aproximat 15 km de or. Călărasi. În
partea de nord se învecinează cu satul Harbovat, iar spre est si spre sud poate fi admirata
pitoreasca vale a raului Ichel. În manastire vietuieste o obste de calugari. Manastirea
Harbovat a fost intemeiata in anul 1730 de catre boierul Constantin Carpuz. Însa dupa
parearea unor istorici, manastirea a fost intemeiata in veacul al XVII-lea de catre cativa
calugari fugari, veniţi din manastirea Bersan - Polonia, iar numele ei ar proveni de la unul
din cei dintai calugari - Ioanichie.

15
16
Casa Părintescă din s. Palanca (broderie, tapiserie, artizanat)

Pănuşiţele din s. Săseni (fibre vegetale)

17
Valentina Ursu din s. Vălcineţ (ţesut)

Casa Olarului Vasilii Goncearidin s. Hogineşti


desfăşoară Tîrgul Internaţional de Olărit în duminica a III-a din luna iulie a fiecăriu
an, iar cu 10 zile pînă la tîrg Tabăra de creaţie a olarilor din 5-6 ţări

18
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în
localitatea rurală

Dezvoltarea turismului rural in aceasta ca si orice alta localitate rurala


implica o serie de factori atit benefici cit si negativi, care au un impact si o influenta
directa asupra comunitatii rurale.

Avantaje:

 sezonalitatea forţei de muncă din turismul rural, efect care poate fi influenţat
de existenţa sau de lipsa altor sfere ce folosesc forţa de muncă sezonieră (în
special, agricultură, silvicultura şi piscicultura) şi în ce măsură acestea sunt
 complementare activităţii turistice rurale;
 creare de locuri de munca;
 diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor
rurale;
 imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;
 formarea si perfectionarea profesionala;
 atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;
 imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;
 cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;
 utilizarea forţei de muncă feminine, parţial chiar a copiilor, în satele şi
staţiunile rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilităţi domestice
(activităţi casnice, artizanat, centre de folclor etc.);
 dezvoltării interna a localităţi sau a unei regiuni rurale;
 reducerea dezechilibrelor regionale;
 dezvolatrea infrastructurii locale;
 turismul rural poate şi trebuie să constituie un mijloc de conservare a
frumuseţii cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, întărind
ideile de protecţie a mediului natural şi zonelor istorice, care s-au dovedit a
fi insuficient valorificate în trecut prin simpla lor existenţă;

19
 poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri şi alte căi
de comunicaţie sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând,
al turiştilor şi, nu în ultimul rând, al populaţiei rezidente, spre obiectivele
turistice din mediul rural;
 creşterea respectului pentru religia comunităţii locale din partea turiştilor;
 dezvoltarea de pieţe noi pentru meşteşuguri tradiţionale şi alte forme de artă;
 renaşterea ocupaţiilor tradiţionale de artă rurală;
 conştiinţă crescândă faţă de modul tradiţional de viaţă pretutindeni în lume;
 adoptarea aspectelor pozitive din valorile şi conduitele turiştilor;
 mobilizarea internă a populaţiei dinamice pentru a trăi şi/sau activa în
comunitatea gazdă.

Dezavantaje:

 construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiţionale;


 sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turişti;
 cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turiştii;
 pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile sfinte dominată de turişti;
 presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi înlocuite cu alte produse la
cererea turiştilor;
 sporirea criminalităţii;
 o dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care construcţia de structuri de
primire turistică rurale depăşeşte capacitatea infrastructurii locale de preluare a
scurgerilor reziduurilor, va avea consecinţe negative asupra mediului
înconjurător;
 in condiţiile unor fluctuaţii sezoniere ale preţurilor alimentelor, acestea pot
creşte în mod exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o
presiune sporită a cererii;
 pericol de deplasare de la independenţă la dependenţă economice;
 noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food);
 pierderea demnităţii drept urmare a unui comportament servil faţă de turişti;
 reducerea nivelului moralităţii personale;
 dominarea comunităţii de către persoane venite din afară, etc.
 Numărul redus al structurilor de cazare în mediul rural, precum şi lipsa unui
cadru legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.

20
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din
localitatea rurală

Calarasul, este un orasel cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat


printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de dezvoltare foarte multe
actiuni si masuri, cum ar fi:

 Plantarea unei livezi pe platoul care s-a format la o distanta de aproximativ 500
m de la stinci;
 Amenajarea unui loc de scaldat;
 Amenajarea unui iluminat stradal bine definit.
 Amenajarea unei parcari;
 Amenajarea unor spatii verzi;
 Amenajarea unor zone pietonale;
 Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.

SURSE DE FINANŢARE
Promovarea programelor şi proiectelor necesită eforturi financiare considerabile, care
pot fi obţinute din cele mai diverse surse:

 Bugetul de Stat al Republicii Moldova


 Ministerul Culturii şi Turismului
 Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
 Agenţia Silvică de Stat Moldsilva
 Bugetele Primăriei Locale
 Bugetele Consiliului Raional Telenesti
 Finanţări de la Agenţii Turistice
 Finanţări din Fonduri naţionale (Fondul Ecologic Naţional)
 Finanţări din Fonduri şi Instituţii internaţionale
 Alte finanţări

Mijloacele financiare se folosesc în conformitate cu regulamentul


aprobat de Guvern şi cu legislaţia în vigoare.
21
Concluzii şi recomandări

„UN EUROPEAN DIN PATRU ÎŞI PETRECE VACANŢA LA ŢARĂ ”

Potentialul turistic al or.Calarsi este unul foarte bogat ,descriind succint rutele
turistice ce străbat raionul, dar şi locurile ce prezintă interes pentru eventualii turişti.
Printre ele au fost menţionate „Drumul Vinului”, cele patru complexe monastice din
Răciula, Frumoasa, Hîrbovăţ şi Hîrjauca, pensiunea „Casa Mierii” din Răciula” şi
muzeul „Casa Părintească” din Palanca.
Grigore Ureche nota în cronicile sale că pământurile noastre sunt „ în calea
răutăţilor”. În istoria zbuciumată a ţării credinţa a fost pentru mulţi un scut de apărare.
Dovadă sunt numărul mare de mănăstiri ridicate pe meleagurile noastre unde putem
descoperi aşezări monahale plasate într-un mediu peisajistic de excepţie, dar şi o
arhitectură irepetabilă de la o mănăstire la alta.
Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este
mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca
de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfintencurate. Fiecare om
se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.
Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa
construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa
aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.
Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa,
biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa, unde
activeaza oameni cu inima mare si daruiere de sine.

22
Bibliografie:
 http://www.calarasi.md/index.php/turism/65-resurse-naturale-turistice
 http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=68
 Literatura si Arta Moldovei, Enciclopedie, Chisinau, 1985, p.271;
 Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, Enciclopedie, Chisinau, p.230
 Activitatea asociaţiei culturale „Astra basarabeană” de la înfiinţare (1926-
1930). Ch.., 1930;
 Nomenclatura localitatii.
 http://www.calarasidivin.md
 http://balneo.md/moldova/calaras/2817/
 http://moldovaholiday.travel/index.php?
option=com_k2&view=item&id=1627:drumul-manastirilor-din-
calarasi&Itemid=539&lang=ro

23
Anexe
ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

DOMENIUL DESCRIEREA
Suprafaţa teritoriului (ha) 75,35 mii ha
Distanţa până la Chişinău (km) 49km
Distanţa până la reşedinţa de raion (km)
SITUAŢIE GEOGRAFICĂ
Topografie / relief
cea mai înaltă altitudine
altitudinea medie
cea mai joasă altitudine
CARACTERISTICI GEOLOGICE
Climă
temperatură medie (vara) 25-30°C
temperatură medie (iarna) 10-20°C
însorire (zile/an)
precipitaţii (zile/an)
precipitaţii (mm/an)
înzăpezire medie (cm)
HIDROGRAFIE
Cursuri de apă
Denumire Riul Bac
Pescuit amator
sporturi acvatice; pescuit
loc de scăldat
calitatea apei
Suprafeţe de apă (lacuri naturale, artificiale, 433ha
iazuri etc.)
denumire
sporturi acvatice; pescuit
loc de scăldat
calitatea apei
UTILIZARE A SOLULUI (% SAU ha) 2279ha
activităţi industriale / comerciale
spaţii de locuit ha
spaţii de agrement (loisir)

24
Păduri 732ha
peisaje / spaţii protejate 36ha
terenuri agricole, din care:
 terenuri cultivate 2.279ha
 păşuni 485ha
 cota terenurilor consacrate culturilor biologice
(%)
Floră 768ha
varietăţi de plante rare
Faună
specii de animale rare
Situri (privelişti) naturale de interes special
(curiozităţi naturale, cascade, toltre, arbori vechi,
etc.)
Zone protejate

ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 2 – POPULAŢIA, ACTIVITĂŢI ECONOMICE, COMERCIALE ŞI SERVICII

DOMENIUL DESCRIEREA
POPULAŢIE
Numărul de locuitori 14516locuitori
Structura demografică (bărbaţi / femei) 47,78% barbati si 52,22%femei
POPULAŢIE ACTIVĂ
total: 723
pe sector:
utilizată în agricultură 231
 cu încadrare deplină în câmpul muncii: 151
 cu încadrare parţială în câmpul muncii: 254
utilizată în industrie 50
utilizată în artizanat (meşteşugărit) 65
utilizată în comerţ 15
utilizată în alte servicii 63
utilizată în turismul rural 161
 cu încadrare deplină în câmpul muncii: 65
 cu încadrare parţială în câmpul muncii: 96
rata şomajului
rata de migraţie zilnică spre alte locuri de muncă
(navete)

25
ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICII
Brutării
Măcelării
Magazine
Cooperative
ferme care practică vânzări directe
închiriere de autoturisme
Autoservice
autocare, autobuze
închirieri / reparaţii biciclete
închirieri / reparaţii articole sport
unităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telefon, telegraf, fax, internet
telegraf, fax, internet etc.)
servicii bancare (filiale ale băncilor de economii
etc.)
unităţi de prim ajutor (medici, dentişti)
Farmacii 4
cămin de copii (grădiniţă, creşă etc.)
case de cultură
Centre / cercuri de ocupaţii tradiţionale rurale
(etnografic, folcloric, de artizanat şi creaţie
artistică etc.)
Alte activităţi comerciale şi servicii

ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 3 – CĂI DE ACCES, TRANSPORTURI, DEPLASĂRI

26
DOMENIUL DESCRIEREA
REŢEA RUTIERĂ
legături cu marele artere
reţea rutieră locală
REŢEA FEROVIARĂ
legături cu marele artere
TRANSPORTURI COLECTIVE LOCALE
Staţionări
Itinerare
Drumul Vinului”, cele patru complexe monastice
din Răciula, Frumoasa, Hîrbovăţ şi Hîrjauca,
pensiunea „Casa Mierii” din Răciula” şi muzeul
„Casa Părintească” din Palanca.
Orare
Tarife
PISTE REZERVATE PENTRU CICLIŞTI
CENTRE PIETONALE
 zone interzise automobilelor
 zone pietonale (rezervate doar pentru mersul Sunt prezente
pe jos)
starea drumurilor / străzilor Medie
SEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE
 semnalizări cu indicarea locurilor publice
 panouri / borne de informaţie La primarie
 planul localităţii La primarie
 harta turistică a localităţii
STAŢIONĂRI / PARCĂRI
numărul total de locuri
numărul de locuri rezervate autoturismelor
tarife

ANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

27
Fişa 4 – CULTURĂ, ACTIVITĂŢI CULTURALE

Distanţa
în km
Localitatea
până la Descrierea obiectivului turistic rural
rurală
oraşul-
reşedinţă
Buda 15 Muzeul Naturii.
Rezervaţia peisagistică “Căbăieşti-Pârjolteni” (cu fagul secular
Căbăieşti 43
“Fagul îngrădit”).
Frumoasa 16 Mănăstirea “Sfânta Treime”.
Staţiunea balneoclimaterică “Codru”.
Hârjauca 20 Ape minerale curative (hidrocarbonatate clorurate sodice).
Mănăstirea “Înălţarea Domnului” (a. 1740-sec. XX).
Hogineşti 23 Centru de ceramică populară.
Cetate de pământ geto-dacă (sec. IV-III î.e.n.).
Monumente de arhitectură populară: biserica din lemn “Sf.
Horodişte 35 Nicolae” (a. 1797); biserica din piatră “Sf. Paraschiva” (a. 1888).
Muzeul satului.
Artă populară: prelucrarea artistică a lemnului.
Leordoaia 35 Rezervaţia naturală silvică “Leordoaia”.
Mândra
20 Biserica din lemn “Sf. Dumitru” (a. 1827).
(Hârjauca)
Ape minerale curative.
Nişcani 8 Monument de arhitectură populară: biserica satului din 1898
(după proiectul lui A. Şciusev).
Palanca
30 Biserică din lemn (1847).
(Hârjauca)
Pârjolteni 35 Rezervaţia peisagistică “Căbăieşti-Pârjolteni”.
Cetate de pământ (sec. VIII-XII).
Răciula 11 Mănăstirea “Naşterea Maicii Domnului”.
Artă populară: ţeserea covoarelor.
Rezervaţia naturală silvică “Pădurea Rădeni”.
Rădeni 33
Tabără de odihnă pentru copii.
Rezervaţia naturală silvică “Sadova”.
Sadova 25
Formaţie corală.
Temeleuţi 22 Rezervaţia peisagistică “Temeleuţi”.
Vălcineţ 18 Izvorul lui Ştefan cel Mare

Bisericile din r. Călăraşi:


28
Localitatea Hramul Cronologia Gen Categoria

Bahmut „Sfîntul Nicolae” 1878 Arhitectură Naţional

Bravicea „Sfîntul Gheorghe” 1885 Arhitectură Naţional

Buda „Sfînta Treime” 1887 Arhitectură Naţional

Căbăieşti „Acoperămîntul Maicii Domnului” sf. sec. XIX Arhitectură Naţional

Călăraşi „Sfîntul Alexandru Nevschi” 1885 Arhitectură Naţional

Călăraşi Clădirea fostei sinagogi sf.sec. XIX Istorie Naţional

Arhitectură

Dereneu „Adormirea Maicii Domnului” 1827 Arhitectură Naţional

Hirova „Sfîntul Nicolae” 1890 Arhitectură Naţional

Hogineşti „Cuvioasa Parascovia”(lemn) 1888 Arhitectură Naţional

Horodişte „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” 1797 Arhitectură Naţional


(lemn)

Meleşeni „Înălţării Domnului” 1891 Arhitectură Naţional

Mîndra „Sfîntul Dumitru” (lemn) 1927 Arhitectură Naţional

Artă

Nişcani „Sfînta Parascovia” 1905 Arhitectură Naţional

Novaci „Sfîntul Gheorghe” 1846 Arhitectură Naţional

Onişcani „Sfîntul Arhanghel Mihail” 1911 Arhitectură Naţional

Palanca „Acoperămîntul Maicii Domnului” 1847 Arhitectură Naţional

29
(lemn)

Păuleşti „Sfîntul Nicolae” (lemn) şi 1887 Arhitectură Naţional


monumentele funerare ale
proprietarilor Goilov Artă

Peticeni „Sfîntul Dumitru” Înc.sec. XX Arhitectură Naţional

Pituşca „Sfîntul Arhanghel Mihail” 1842 Arhitectură Naţional

Pîrjolteni „Sfîntul Nicolae” 1897 Arhitectură Naţional

Rădeni „Adormirea Maicii Domnului” 1874 Arhitectură Naţional

Sadova „Sfîntul Nicolae” 1899 Arhitectură Naţional

Săseni „Acoperămîntul Maicii Domnului” 1865 Arhitectură Naţional

Seliştea Nouă „Acoperămîntul Maicii Domnului” 1820 Arhitectură Naţional

Sipoteni Cuvioasa Parascovia 1862 Arhitectură Naţional

Ţibirica „Sfîntul Nicolae” 1911 Arhitectură Naţional

Vălcineţ „Sfîntul Nicolae” 1819 Arhitectură Naţional

Itinerarul Turistic

Chişinău – Călărași - Frumoasa – Răciula – Hârbovăț – Hârjauca – Palanca –


Hoginești – Chișinău

30
Segment de Turisti :turisti dornici sa vada maximum de lucruri in minimum de timp
(persoane de orice virsta, nationalitate sau religie)
Lungimea traseului :190km tur-retur
Numar de turisti :15
Durata excursiei : 8-10 ore

1.Fisa tehnica a itinerarului


Caile de acces Timpii circuitului
Etapele Mijlocul de Kilometraj De calatorie
acces
1. Chisinau- Maxi- taxi 59 km 1 h 10min
Calarasi
2. Călărași - Maxi- taxi 2km 10min
Frumoasa
3. Frumoasa Maxi- taxi 15km 30min
– Răciula
4. Răciula – Maxi-taxi 7km 10min
Hârbovăț
5. Hârbovăț Maxi-taxi 9km 15min
– Hârjauca
6. Hârjauca – Maxi-taxi 4km 10min
Palanca
7. Palanca – Maxi-taxi 19km 30min
Hoginești
8. Hoginești Maxi-taxi 75km 1h10min
– Chișinău

2.Planul metodic
Durata
Traseul de
Nr. Ora Excursiei parcurs Programul
1 2 3 4 5
31
Reuniunea grupului.Prezentarea succinta a
Locul de celor mai importante obiective ce urmeaza
08:00-08:30 intilnire a fi vizitate
al grupului
2 Relatarea locurilor care vor fi intilnite in
Chisinau-
08:30-9:30 Calarasi 1h timpul parcursului.

Fabrica de
vinuri Calarasi
3 9:40- 11:40 Divin 10 min Vizitarea Fabricii de vinuri şi coniacuri
“Călăraşi”,degustarea vinurilor.
Vizitarea complexului monastic: biserica
de vară cu hramul “Adormirea Maicii
Domnului”, și biserica de iarnă cu hramul
“Sfânta Treime”+Pranzul oferit de catre
4 11:45-13:30 Manastirile 20 min manastire.

Vizitarea complexuli monastic: biserica de


vară cu hramul “Nașterea Maicii
Manasirile di Domnului”, și biserica de iarnă cu hramul
5 13:30-15:00 Raciula 10 min “Sfântul Nicolae”, pensiunea agroturistică
„Casa Mierii”.
complexul monastic: biserica de vară cu
Manasirile hramul “Pogorârea Sfântului Duh”, și
6 15:00-16:00 Harbovat 15 min biserica de iarnă cu hramul “ Adormirea
Maicii Domnulu

Statiunea complexul monastic: biserica de vară cu


7 16:00-17:30 codru 5 min hramul “Înălțarea Domnului”, stațiunea
balneo-climaterică „Codru”.
popasul turistic și muzeul “Casa
8 17:30-18:00 Muzeul 10 min Părintească”, biserica de lemn
“Acoperemântul Maicii Domnului”.

9 18:00-18:40 Atelier 10 min Vizitarea atelierul meșteșugăresc “Casa


Olarului Vasile Gonciari”

32
10 18:40-19:45 Intoarcerea in 60min Reintoarcerea grupului de turisti in
Chisinau Chisinau

In scopul promovarii acestui ITINERAR vom


folosi urmatoarea brosura publictara:

33