Sunteți pe pagina 1din 82

prof. dr.

DUMITRU RUS

Caietul ele'lMiui
GEOGRAFIE clasa a Xll-.a

România- Europa- Uniunea Europeană


Probleme fundamentale

• 0 �:· :··. :=·:0 ••:·. 0


�-

� O
0 •
A .. 0

EDIT�PRESS
"2 ·'
. . • .·. :. .
·
.
. :
.
. .
; ... '·
.
',• •
Acest caiet este realizat în conformitate cu programa şcolară pentru ciclul sup eri o r al liceului, Geografie (România -Europa­
Uniunea Europeană. Probleme fundamentale), clasa a XII-a, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5959122.12.2006

Editor: Costin DIACONESCU


Redactor: Marius-Cristian NEACŞU
Tehnoredactor: Daniela KOLESNICOV

Editura CD PRESS
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37 Fax: 021.337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro • www.cdpress ro • 11 Editura CD PRESS
.

Comenzi:
M manuale@cdpress.ro
• 021.337.37.37; 0752. 237.876
'1! www.cdpress.ro

Editura CD PRESS este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice


din Învăţământul Superior (CNCSIS).www.cncsis.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


RUS, DUMITRU
Caietul elevului : Geografie clasa a XII-a -
România, Europa, Uniunea Europeană : probleme
fundamentale 1 Dumitru Rus. - Bucureşti: CD PRESS,
2015
Bibli ogr.
ISBN 978-606-528-265-0

913(498+4)(075.35)

9
©Editura CD PRESS, 2016
Această lucrare, în format tipărit şi electronic, este protejată de legile române şi internaţionale privind drep turile de autor, drepturile
conexe şi celelalte drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub
nicio formă (electronic, fotocopiere etc), fără acordul expres al Editurii CD PRESS.
CUPRINS

Notă introductivă . .. . . .
....... ...... ... . . . .. .......... . .. .... . .. .. .....
. ................ . . .. ........ ..... ......... ..... . .... . . ... . . 4 .. . ..... . .. . .... ... ............ .. ... . . ... ............

Competenţe specifice şi conţinuturi ...................................................................................................................................... 5


Test iniţial 7
............. ......................................................................................................................................................................

1. Europa şi România - elemente geografice de bază .... .... .............. . . . ........


... ........... . . .....
. . ............. . ..... .
............... . . .. .......... 8
1. Spaţiul european şi spaţiul românesc . . . . .................... . ...
. ................ ... . .
. .. ...................................... .. . .. . .......................... .8
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României ...... . .. ......... ...... ..... .... . .. .... . . .....
. . ............. . . . . . . . . 10
2.1. Trepte şi unităţi morfostructurale .. . . ................. ..... .. .. ............ ........... ......... .. . ..... . .. .............. .... . ... .................. ... 10
2.2. Tipuri genetice de relief ................. .. .
. ........... ..... . ..... . ....... .
.. . . .... ........ . . ............. ........ ............. .... . ... ..... . . .. ......... ... 12
2.3. Unităţile majore de relief . . ..
... ... . ..... ...... ..... . ..... . . . .. . ...
... . ... ...... .. ...........
.. ............ .. . ..... ........ .. ..... .......
. . ............ ..... 14
2.4. Clima ... ......... .
..... ...... ... .... . .
..... ........ .. . . . . . . . ............... .... .....
. ........... ....... ............ . ... . . . . . . . . . ................. . .... .................. . 22
2.5. Hidrografia . .............. ........ ............... ..... .... .... . .... .... ..... .... .... . . ... ......
. .. . ... . . ........... ......... ............ ..... . .. . .
.. .... ........... .. 26
2.6. Vegetaţia, fauna şi soiurile . .. ......... .. . . . . . . . ............ . . . . . . . . . . . . . .... . ... .........
. ... . .. . ........ .. ........
. .......... . . . . . . . . . . . .
............... .. 30
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României ............ ............ .......... .. ........
. ................ ..... ....... . . .. ...... . 34
3.1. Harta politică a Europei . ................. ....... ..... . ......... . .......... .. ....... ...... ....... . . .. . .. . .
. ... .. ... .. . . . .... .. . .. ..... ... . .
. ... ............ . 34
.

3.2. Populaţia ...... ............. ....... .


.... .. ........ . . . . . . . . . . . . . ........... ........... ........... ... .. .....
.. .. ........ . . . . . . . . . .................. . . . . . ................. 36
3.3. Sistemul de oraşe al Europei ............ .... .. ... .... . . ....... ........ . . ...... .. ...... ......
. . ........... ... . ..... .......... ....... . ... .......... .. .. . . ... 38
3.4. Analiza geografică a unor oraşe . ..... ... .. .. . . ... ........ .. .. ........ .. ......... .. . ....
... .. ..... .. .. . .. .... .. . ... ........ ...... . ....... ............... 40
3.5. Activităţile economice. .... . ..
... ..
.......... . . . . . . . .
............... ... .....
. ........... . ...... ... . .. ........................................ . ................ 42
3.6. Sistemele de transport .... . ................... ... .... . ........ . .... .. .. ..... . ........ ... . .. .................. ........ . .. ........ ..... ..... . .. .............. . . . 44
4. Mediul înconjurător şi peisajele .. . .. . . ........... ... .... .
.. . ................. . . .. . .....
. . . ... ..... . . ... ..
. ........... ... . ... . . ................... ............... 46
5. Regiuni geografice în Europa şi în România ............................................................................................................ 48
5.1. Carpaţ ii. Studiu de caz ....................................................................................................................................... 48
6. Ţările vecine României ..................................... ... ....... .. . .. ....... . ............................................................... .. ................. . 50

II. România şi Uniunea Europeană .......... .. .


. ... .................. .. ....... .......... . . .... ...........
.. . ..... ... ..... ............. . . . . . . . . . .
................ . ... 52
.

1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene. . ..... ......... .


..... ....... ......... ............ ... .... .. ........ . ...... .. ..... 52
2. Statele Uniunii Europene ........ ............. . .. . . . . . ................ ........ ... ..... .... . .. ........
... ........ ... .. .... .
. . . ......... .. . .
. .. .... .
................ .... 54
3. Diviziuni regionale şi organizarea spaţiului geografic în U.E . .... ............ ......... . . . . . . . . . . . ............. ....... . . ................. ... 58
4. România ca parte a Uniunii Europene ... . . ..... .. . . ..... ........ . .... . . ....... .. . .......... .. . ......... ... .... . .
....... .... . .... . .. .. ....... .. .... . . ...... 60
4.1. Oportunităţi geografice ale României pentru Uniunea Europeană ..... . . ... . .... .. ..
.. ............... . . . . . . . ............ . ..... 60
4.2. România şi ţările Uniunii Europene. Interdependente geografice, economice şi culturale.... ...
..... . . ...... .. 60
4.3. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România . ..... .... .... . ... ....... . . .. . ..... ..
. . .. ....... ... . .. . . . . . . .............. .. 62
.

III. Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană ...... .... .... ... .....
... .. ................ ... ... .
....... ......... . . .. ........ .. .. ...... 64
1. Probleme fundamentale ale lumii contemporane ...... ...... .. . . . . . . . . ...... . .. ........ .
. .. ..... . . .. . ..... ..
. . . ............. . . . . . . . ................ 64
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane ...... ........ ............. ...................................................................... 64
3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane -
privire comparativă .
.............. ......... .. ........... . .... ... . . . ................ .. . . .
. . . .... .. . .... . .......
.. . ............. ..... .. . .................................. 66
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană ........................................................ 68
5. Europa, Uniunea Europeană şi România, în procesul de evoluţie a lumii contemporane
în următoarele decenii ................................................................................................................................................ 68

IV. Elemente de geografie socială şi culturală a Europei şi a României ,. .. ................................................................ 70

V. Elemente de geografie a serviciilor şi administraţie în Europa şi in România ,.,. ............................................... 72

Teste pentru simularea examenului de bacalaureat ........... ... ... . ...... .. ...... ... . .
.. . ... ... ..... ....... ..... ..... .... . . .....
... .. . . .... ... ..
.. ..... . 74
Varianta 1 .......................................................................................................................................................................... 74
Varianta 2 ... ....
.. .. . ......
............. .. ................. ..... ...... .. .. .. ..... . ... . . . ..... ...
.. .. .. ... . . . . ... ... ........... ......... ............ ......... ..... ..... . . ......
.. . . .. 77
Caietul elevului -GEOGRAFIE clasa a Xli-a

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

..

Problematica disciplinei Geografie la clasa a XII-a vizează trecerea de la problemele geografice


fundamentale ale lumii contemporane (studiate în clasa a XI -a), în care accentul este pus pe sistemul mondial
actual, cu exemple din spaţiul global, la o structură care are în centrul ei geografia Europei, a României şi a
Uniunii Europene_
Actuala programă şcolară pentru clasa a XII-a este centrată pe atingerea unui sistem de competenţe
generale şi specifice corelate cu alte competenţe din aria curriculară "Om şi societate'' şi cu sistemul de
competenţe-cheie definit în documentele cadru ale Comisiei Europene.
în clasa a XII-a se urmăreşte concretizarea dimensiunilor educaţionale ale geografiei din perspectivă
geoecologică, culturală, europeană, integratoare, interdisciplinară şi metodologică.
Toate aceste elemente vizate prin programa şcolară se regăsesc în caietul elevului pentru clasa a XII -a,
elaborat de către domnul prof. dr. Dumitru Rus, un geograf cu o experienţă didactică recunoscută la nivel
naţional.
Auxiliarul didactic de faţă este redactat astfel încât să contribuie la formarea şi dezvoltarea unor
competenţe utile absolvenţilor liceului pentru a relaţiona constructiv şi integrator în spaţiul european.
Ansamblul fenomenelor geografice, geoeconomice şi geopolitice din ultima perioadă evidenţiază rolul
decisiv al geografiei în dezvoltarea cunoaşterii interrelaţiilor dintre mediul de viaţă şi societatea umană şi
formarea unei culturi generale specifice unui bun cetăţean european.
Pornind de la această realitate, auxiliarul didactic de faţă reprezintă un mijloc eficient de pregătire
a elevilor pentru examenul de bacalaureat, la disciplina Geografie, permiţând viitorilor candidaţi să
demonstreze progresul propriu în învăţarea, explorarea şi interpretarea fenomenelor geografice în ceea ce
priveşte: limbajul, sistematizarea şi interpretarea organizatorilor statistici, grafici şi cartografici, relaţiile
cauzale dintre componentele mediului geografic şi comportamentul în cadrul mediului geografic.
În acest context, caietul poate fi utilizat împreună cu oricare dintre manualele aprobate, aflate în
circulaţie.
Lucrarea va contribui, cu siguranţă, la sporirea calităţii procesului educaţional şi la învăţarea geografiei.

Prof dr. Steluţa Dan,


Inspector General de Specialitate MECŞ
COMPETENŢE SPECIFICE SI CONŢINUTURI
Competente specifice Conţinuturi
1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor defmitorii ale EUROPA ŞI ROMÂNIA- ELEMENTE GEOGRAFICE
spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent DE BAZĂ (tratare comparativă şi succesivă, de la Europa la
terminologia specifică domeniului. România)
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra • Spaţiul românesc şi spaţiul european
problematicii fundamentale a Europei şi a României, cu • Elemente fizica-geografice definitorii ale Europei şi ale
ajutorul noţiunilor şi al conceptelor corespunzătoare; României:
1.3. Explicarea unei realităţi investigate (direct sau indirect), - relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);
prin utilizarea limbajului ştiinţific specific domeniului; - clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor climatică); harta sinoptică a Europei şi a României;
specifice problematicii geografice a Europei şi a României, - hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;
valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de - învelişul biopedogeografic;
specialitate; - resursele naturale.
2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător • Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României:
(geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate - harta politică a Europei; România ca stat al Europei;
de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor; - populaţia şi caracteristicile ei geodemografice;
2.2. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi - sistemul de oraşe al Europei; analiza geografică a unor
metodologice, specifice ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale, oraşe (patru oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două
pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi a oraşe din România);
României; - activităţile economice- caracteristici generale; analiza
2.3. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, tehnologie unei ramuri industriale (la nivel european şi în România);
şi mediul înconjurător, la nivelul continentului, prin - sisteme de transport.
analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale; • Mediu înconjurător şi peisaje
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale • Regiuni geografice în Europa şi în România:
şi umane ale mediului geografic european, utilizând date - caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din
statistice, modele geografice şi reprezentări cartografice România*
adecvate; - Carpaţii- studiu de caz al unei regiuni geografice
2.5. Explicarea unor sisteme şi a unor structuri naturale -Ţările vecine României (caracterizare geografică succintă)
şi umane, pe baza unor informaţii obţinute prin diferite
mijloace de documentare şi a unor materiale demonstrative;
..2.6. Prezentarea unor informaţii geografice structur-ate, pe
baza activităţii de documentare independentă;
3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice şi cartografice
�ntru prezentarea unei realităţi investigate.
1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor defmitorii ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
referitoare la elemente geografice ale U.E., utilizând corect şi • Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
coerent terminologia specifică domeniului; • Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale
1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor U.E.
specifice problematicii geografice a U.E. şi a • Statele Uniunii Europene:
României,valortficând adecvat semntficaţiile - privire generală şi sintetică,
termenilor-cheie de specialitate; - studii de caz: Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia,
2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele Spania, Portugalia, Grecia, Austria;
naturale şi umane ale mediului geografic al U.E., utilizând - celelalte ţări ale U.E.*
date statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice • Diviziuni regionale si organizarea spaţiului geografic în
adecvate; U.E."
"2.6. Prezentarea unor informaţii geografice structurate, pe • România ca parte a Uniunii Europene:
baza activităţii de documentare independentă; - Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie
2.7. Aplicarea unor elemente explicative semnificative pentru U.E.;
specifice ştiinţelor sociale, în interpretarea proceselor - România şi ţările U.E.- interdependenţe geografice,
referitoare la globalizare din perspectiva U.E.; economice si culturale;

�===----=====��F===---==�==�=i
-

�------------��etenţe specifice
Corn �� ---------- Conţinuturi
3.2. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, - Organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în U.E. si în
pentru interpretarea şi exprimarea realităţii geografice a U.E. România";
şi a unor ţări din componenţa acesteia; - Problema energiei în U.E. şi în România;
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în - Alte probleme comune - la alegere, două studii de caz
alte forme de prezentare (texte, modele etc.); dintre: mediu înconjurător, dezvoltare economică, migraţia
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice populaţiei şi a forţei de muncă, organizare teritorială,
referitoare la U.E. şi la România; disparităţi regionale, evoluţii geodemografice, agricultură,
"3.5. Construirea unor reprezentări grafice şi cartografice dezvoltare urbană*.
minimale, utilizând informatii ofertate.� -------------- --�-
1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ IN LUMEA
referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic CONTEMPORANĂ
mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică Problemele fundamentale ale lumii contemporane

domeniului; (prezentare sintetică)


1.5. Formularea de probleme referitoare la regionalizare şi Rolul Europei în construirea lumii contemporane

la globalizare, din perspectivă europeană, utilizând corect şi U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii

coerent terminologia specifică domeniului; contemporane - privire comparativă


2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din

contemporane şi Europa; perspectivă europeană


3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de
referitoare la Euro a, U.E., România şi lum = e=a-.::
=co: ..n:t:. e:
:
m
.�: t
P:..:
::.
O.
:
' r::.
. :ur.:
t.
.
:ă. vo
:.:.
:
: e..:..
+=
:lu
::.t.:
ţi i-e= -=a:.
lu
= ..:= mii :..: co:n
:..: ::.te:.:.:
m
l.:
:c. P'O.:::.:::
r: .
ane:
: : ..
. :.:.-=
î:n u::.
r.=
m ă=to are::.:l::
::.:
.:,
e:-d
= e-= =c:
:e :n:: --
r:·i.
. . ----:
,...: ..1
"2.5. Explicarea unor sisteme şi structuri sociale şi culturale, ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ
pe baza informaţiilor obţinute prin diferite mijloace de A EUROPEI ŞI A ROMÂNIEI *
documentare; Tipuri tradiţionale de utilizare a spaţiului geografic"

"2.6. Elaborarea unor proiecte de dezvoltare teritorială care Tipuri de comunităţi umane şi mentalităţi"

au elemente de geografie socială şi culturală; Diversitatea umană a Europei (lingvistică, religioasă,


"2.7. Explicarea raportului dintre componenta socială a etnică)"


Europei şi suportul ei teritorial; Structuri teritoriale şi dinamica socială"

"3.5. Utilizarea mijloacelor de reprezentare grafică şi Raportul dintre elemente de geografie socială şi culturală

cartografică a spaţiului social şi cultural, la nivelul Europei şi ale Europei şi României"


al României.
**2.5. Explicarea unor sisteme şi structuri teritoriale ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI
referitoare la servicii, comerţ şi administraţie, pe baza ADMINISTRAŢIE ÎN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIĂ"*
informaţiilor obţinute prin diferite mijloace de documentare; Căi de comunicaţie şi mijloace de transport"" •

**2.8. Elaborarea unor proiecte de dezvoltare teritorială care Relaţii economice••


au elemente de geografie a serviciilor şi administraţie; Turism, comerţ, activităţi complementare""


"*2.9. Explicarea raportului dintre componentele economice, Elemente de geografie administrativă: organizarea •

sociale şi de servicii la nivelul U.E. şi al României; administrativă în ţări din Europa şi organizarea
**3.6. Utilizarea mijloacelor de reprezentare grafică administrativă a României""
.
,şi cartografică a elementelor de geogr..;;.
a;..
f.
.i.
e;;.. .
;;
a..:.
dm
-'-' ;;..;.;..;.iru s-tr
. -'-' '-'_ati;.
.v .a· . . ___.
....
= ,___
__ ________ __
____________
__

Competenţele specifice şi conţinuturile tehnoredactate fără evidenţiere prin asterisc şi corp de literă cursiv constituie
nucleul comun al programei şcolare şi sunt obligatorii pentru toate filierele, profilurile, specializările/calificările profesionale.
Bugetul de timp stabilit prin planurile-cadru, pentru achiziţionarea acestora, este de 1 oră/săptămână, alocată în trunchiul
comun (TC).
.,.. Competenţele specifice şi conţinuturile marcate printr-un singur asterisc (") şi corp de literă cursiv se adresează
specializării ştiinţe sociale, din cadrul filierei teoretice, profil umanist. Bugetul de timp stabilit prin planul-cadru, pentru
achiziţionarea acestora, este de 1 oră/săptămână, alocată în curriculumul diferenţiat (CD). Ele se adaugă nucleului comun
al programei şcolare şi sunt obligatorii numai pentru această specializare.
.... Competenţele specifice şi conţinuturile marcate prin două asteriscuri (**) şi corp de literă cursiv se adresează calificărilor
profesionale care aparţin domeniilor servicii şi administraţie. Ele se adaugă nucleului comun al programei şcolare şi sunt
obligatorii numai pentru aceste calificări profesionale.
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamerltale

TEST INIŢIAL

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos: 2 puncte


l. Ciclonii tropicali din zona Japoniei se numesc:
a. uragane b. taifunuri c. willy-willy d. hurricane
2. Cea mai puternică erupţie cunoscută a avut-o vulcanul:
a. Etna b. Krakatau c. St. Helens d. Eyjafjallajokull
3. Primul Parc Naţional creat în lume a fost:
a. Yellowstone b. Albert c. Grand Canyon d. Retezat
4. O politică antinatalistă este specifică pentru:
a. Iraq b. China c. Coreea de Nord d. România
5. Unul dintre sediile O.N.U. se găseşte în Africa, la:
a. Cairo b. Rabat c. Nairobi d. N'Djamena

II. Prin utilizarea unor săgeţi, realizaţi corespondenţa dintre fiecare regiune geografică, redată în coloana din stânga,şi
peisajul geografic specific, redat în coloana din dreapta. 1,5 puncte
Africa de Est deşert tropical
Amazonia taiga
Atacama peisaj mediteraneean
Europa Sudică tundră
Siberia pădure ecuatorială
savană

III. Caracterizaţi peisajul de stepă, precizând: două regiuni ale Globului în care se dezvoltă, două denumiri specifice,
două caracteristici ale climatului şi două tipuri de sol. 2 puncte

IV. Elaboraţi un text cu conţinut ştiinţific asupra problematicii lumii contemporane, utilizând termenii: globalizare,
societăţi transnaţionale, mondializare, economie mondială, identitate, uniformizare, occidentalizare. 1,5 puncte

V. Utilizând harta alăturată, scrieţi denumirea


tipurilor de medii geografice marcate cu litere de la
A la F. 2 puncte
A __ ________________________________

B ________________
________ __ ____

c ______________________________

D __ __ __ __ __ __ __ __ __ ____________

E __________________________________

F ________________________ ______
_

Notă: Timpul de lucru este de 50 de minute.


Se acordă 1 punct din oficiu.
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a

1. EUROPA ŞI ROMÂNIA- ELEMENTE GEOGRAfiCE DE BAZĂ

1. SPAŢIUL EUROPEAN ŞI SPAŢIUL ROMÂNESC


Spaţiul european
Europa este al şaselea continent al Terrei după mărime, cu o suprafaţă de 10,18 milioane km2, ocupând 2% din
suprafaţa Globului. Denumirea de Europa, care ar proveni de la cuvintele greceşti eur = întins şi op/opt = ochi, se
referea, în Antichitate, doar la spaţiul grec. Conform mitologiei greceşti, Europa a fost o prinţesă feniciană, care a fost
răpită de Zeus, transformat în taur şi dusă în insula Creta. Pământul pe care prinţesa a fost adusă de Zeus a primit
numele ei.
Europa apare ca o peninsulă a continentului Asia, cu care formează un imens bloc continental, denumit Eurasia.
Limita convenţională dintre Europa şi Asia este dată de MunţiiUral, fluviul Ural, Marea Caspică, Munţii Caucaz şi
Marea Neagră.
Faţă de Ecuator, continentul Europa ( cu insulele adiacente) se desfăşoară în întregime în emisfera nordică ( între
34°48'02" şi 81°48'24" latitudine nordică), iar faţă de meridianul Greenwich, predominant în emisfera estică (între
24°32'03" longitudine vestică şi 69°05'31" longitudine estică).
Punctele extreme ale Europei continentale sunt date de: Capul Tarifa sau Punta Marraqui ( 36° latitudine
nordică) în sud, Capul Nord ( 71°08'02" latitudine nordică) în nord, Capul Roca ( 9°30' 2 " longitudine vestică) în vest
şi localitatea Vorkuta- Munţii Ural ( 66°11'57" longitudine estică) în est.
Punctul central al Europei continentale este în localitatea Dilove, dinUcraina.
Ţărmurile Europei sunt extrem de sinuoase, diferenţiindu-se Peninsulele Scandinavă, lutlanda, Bretagne, lberică,
Italică, Balcanică, Crimeea etc.
Spaţiul european include o serie de insule: Franz Josef, Islanda, Hebride, Marea Britanie, Irlanda, Azore, Madeira,
Canare, Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru etc.
Din punct de vedere tectonic, continentul aparţine Plăcii Euroasiatice, 60% din teritoriul european fiind foarte
vechi, cu unităţi de platformă precambriene şi munţii vechi paleozoici.
Din punct de vedere climatic, spaţiul european aparţine majoritar zonei temperate.
ln continentul Europa se dezvoltă două mari ansambluri geopolitice regionale, unul militar (N.A.T.O.) şi unul
politico-economic (U.E.).
ln anul 2013, Europa avea o populaţie de 742,5 milioane locuitori şi o densitate de 72,9 loc./km2•

Spaţiul românesc
România este una dintre cele 48 de ţări ale continentului Europa, fiind situată în partea central-sud-estică a
acestuia. După forma de guvernământ este republică semiprezidenţială. Cu o suprafaţă de 238 391 km2, România este
a treisprezecea ţară ca mărime în Europa şi a noua în cadrul U.E.
Pe Glob, România este situată la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine
estică.
Punctele extreme ale României sunt date de localităţile: Horodiştea (48°15' latitudine nordică) în nord, Zimnicea
( 43°37' latitudine nordică) în sud, Beba Veche ( 20°15' longitudine estică) în vest şi Sulina ( 29°41' longitudine estică) în est.
România este situată în cadrul celui de-al treilea fus orar- ora Europei Centrale ( +2h GMT)
Spaţiul geografic românesc este denumit şi carpato-danubiano-pontic deoarece:
- 55% din lungimea totală a Carpaţilor este pe teritoriul României, iar 2/3 din suprafaţa ţării aparţine reliefului
carpatic;
- 38% din lungimea fluviului Dunărea se desfăşoară pe teritoriul României, inclusiv braţele de vărsare Chilia,
Sulina şi Sfântu Gheorghe, din cadrul Deltei Dunării;
- are ieşire la Marea Neagră pe o lungime de 247 km.
Ţara noastră este situată în zona de interferenţă dintre climatele temperat-oceanic şi continental, dintre pădurea
de fag, caracteristică Europei Vestice, stepa, caracteristică Europei Estice, viţa-de-vie, caracteristică Europei Sudice şi
pădurea de conifere caracteristică Europei Nordice.
România este o ţară membră a N.A.T.O. din anul2004 şi a U.E. din anul 2007.
La recensământul din anul2011, România avea o populaţie de 20 121 64llocuitori şi o densitate de 84,4 loc/km2•

���-=====��F==����----��=
Romdnia - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Denumirea de Europa provine din limba:
a. armeană b. greacă c. latină d. aramaică
2. Paralela de 45°latitudine nordică trecere prin oraşul românesc:
a. Ploieşti b. Râmnicu Vâlcea c . Galaţi d. Târgu-Jiu
3. Strâmtoarea care separă continentele Europa şi Africa se numeşte:
a. Gibraltar b. Bosfor c. Kerci d. Kattegat
4. Cel mai vestic punct al Europei continentale este Capul:
a. Talbert b. Caliacra c. Roca d. Sâo Vicente
5. Cel mai sudic punct al Europei continentale este Capul:
a. Tarifa b. Fligeli c. Lizard d. Matapan

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Limita convenţională dintre Europa şi Asia este dată de . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ........ , . .. . ..
..... . ., . . . . ... ....... ..

. . . . . . . . . ............., . . . . . . . . . . . . . . . . . ... şi
. . . . .. .
. . .... .
. . . . .. 2. Punctele extremele ale României sunt date de localităţile:
. . . . . . . .............. în nord, . . ....... . . . . . . . în sud, ..... . . . . . . . . . . . în vest şi ................ în est. 3. Spaţiul geografic românesc
este denumit şi ..................... -...................-. . . . . . . . . . ....... 4. Două mari insule europene aflate în întregime în
emisfera vestică sunt . . . . . . . . . . . . . . . . şi
..... .. .. . . . . .
.... 5. Din punct de vedere tectonic, continentul Europa aparţine
Plăcii . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . , iar din punct de vedere climatic îndeosebi zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Scrieţi denumirea insulelor şi a peninsulelor europene


marcate, pe harta alăturată, cu numere de la lla 12.
1. ________________ ____

2. _ ____ _________ _____

3. ____________ ______ _

4. __ ________ __ _________ __ __ __ __ ____


�----

5. ___________________ _

6. _ ____ ___________ __ _

?. ______________________ ____
________ ________

8. ________ _ _ __ _ _ _ ____

9. _ _ _ _ __ _ ____ _ __ _ _ ___

10., _______ ________ _____

}}., _________________ ___

12., ____________________

IV. Referitor la România, precizaţi următoarele elemente, care


o definesc ca stat al Europei:
--

Suprafaţa
şi
Numărul populaţiei şi 1 Forma de
Denumirea a două grupări
mărimea Tipuri de frontiere regionale, de state, de tip
mărimea guvernământ
demografică geografic, din care face parte
teritorială
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

2. ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORII


ALE EUROPEI ŞI ALE ROMÂNIEI

2.1. TREPTE ŞI UNITĂŢI MORFOSTRUCTURALE

EUROPA
Relieful Europei este dominat de treapta câmpiilor (57%), urmată de treapta dealurilor şi podişurilor (37%) şi
treapta munţilor ( 6%).
Altitudinea medie a reliefului este de 340 m, altitudinea maximă de 5 642 m în Vârful Elbrus din Munţii Caucaz,
iar altitudinea minimă de- 28 ni, în Câmpia Precaspică.
Trepte altimetrice: câmpii (0-200 m) - 57%, dealuri şi podişuri joase (200-500 m)- 27% , dealuri înalte şi munţi
joşi (500-1000 m)- 10%, munţi (peste 1 000 m)- 6%.
Yn cadrul Europei se deosebesc următoarele unităţi morfostructurale:

Europa străveche (precambriană) corespunde părţii estice şi nord-estice a continentului. Este o platformă
de vârstă precambriană (peste 600 de milioane ani), alcătuită din Scutul Baltic (Scandinavic) în nord şi nord-est şi
Placa Est-Europeană (Rusă) în est, care reprezintă primul nucleu continental al Europei. Aceste unităţi de platformă
alcătuiesc fundamentul marilor câmpii şi podişuri din estul şi nord estul Europei (Podişul şi Câmpia Finlandei,
Câmpia Europei de Est, Podişul Valdai, Podişul Podolic, Podişul Moldovei etc.).

Europa caledoniană este aferentă părţii nord-vestice a continentului, formată în orogeneza caledoniană, care a
avut loc în prima jumătate a Erei Paleozoice (acum 500 de milioane de ani). Din unitatea caledoniană fac parte munţii
Alpii Scandinaviei, Grampieni, Penini şi Cambrieni.

Europa hercinică corespunde fâşiei centrale a Europei de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră, la care se
adaugă Munţii Ural. S-a format în P"aleozoicul superior prin orogeneza hercinică (acum 300-400 milioane ani). Din
această unitate fac parte Meseta spaniolă, Masivul Central Francez, Munţii Jura, Munţii Vosgi, Masivul Şistos Renan,
Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi, Podişul Boemiei, Munţii Sudeţi, Masivul Dobrogei de Nord etc.

Europa alpină este aferentă fâşiei sudice a continentului. S-a format în Erele Mezozoică şi Neozoică în orogeneza
alpină (începută acum 150 de milioane de ani) ca urmare a coliziunii dintre fragmente ale paleocontinentelor Laurasia
şi Gondwana. Acestei zone îi corespund Cordiliera Betică, Munţii Pirinei, Munţii Alpi, Munţii Apenini, Munţii
Dinarici, Munţii Carpaţi, Munţii Balcani, Munţii Pindului şi Munţii Caucaz. În orogeneza alpină, în Munţii Carpaţi,
s-a format cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa, Harghita - Oaş - Vihorlat şi vulcanii mediteraneeni
(Vezuviu, Etna, Linosa, Volcano, Stromboli, Santorini) şi islandezi (Hekla, Eyjafjallajokull etc.).

ROMÂNIA
Relieful României se caracterizează printr-o dispunere concentrică a treptelor de relief: în centru Depresiunea
Colinară a Transilvaniei, înconjurată de Munţii Carpaţii, apoi în exterior Subcarpaţii, podişurile şi câmpiile. Treptele
altimetrice se caracterizează prin proporţionalitate: câmpii- 33%, dealuri şi podişuri - 36%, munţi - 31%.
Altitudinea medie a reliefului este de 420 m, altitudinea maximă de 2 544 m, în VârfuJ Moldoveanu din Munţii
Făgăraş, iar altitudinea minimă, de O m, în zona litorală.
În cadrul României se deosebesc următoarele unităţi morfostructurale:

Unităţi de platformă, formate prin depunerea de sedimente peste un fundament vechi peneplenizat (nivelat).
Pe un fundament precambrian s-au format Podişul Moldovei (Platforma Est-Europeană), Podişul Dobrogei de Sud,
Câmpia Română şi cea mai mare parte din Podişul Getic (Platforma Moesică). Pe un fundament alpin s-au format
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest.

Unităţi de orogen, rezultate din ciocnirea microplăcilor Moessică, Transilvană şi Panonică cu Placa
Est-Europeană. Yn orogeneza caledoniană s-a formant Dobrogea Centrală (Podişul Casimcei), în orogeneza hercinică
Dobrogea de Nord (ex.: Munţii Măcin), iar în orogeneza alpină Munţii Carpaţii, Subcarpaţii şi Podişul Mehedinţi.
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Altitudinea maximă în Europa se înregistrează în vârful:
a. Mont Blanc b. Gerlachovka c. Olimp d. Elbrus
2. Altitudinea maximă în România se înregistrează în vârful:
a. Negoiu b. Moldoveanu c. Omu d. Peleaga
3. Relieful Europei este dominat de treapta de relief a:
a. munţilor b. podişurilor c. dealurilor d. câmpiilor
4. Un vulcan activ din insula Islanda este:
a. Etna b. Santorini c. Hekla d. Stromboli

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cea mai veche parte a continentului Europa corespunde unităţilor morfostructurale de vârstă . . . . . ............................,
iar partea cea mai nouă unităţilor morfostructurale de vârstă . .. . . ...... .. 2. Unităţile morfostruturale
...................

de platformă din estul României sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... şi . . . 3. Altitudinea minimă


.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

din continentul Europa se înregistrează în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....., iar din România în . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . .

4. Vulcanii activi din insulele aparţinătoare Italiei sunt . . . . . . . . . . . . ........... , . . . . . . ..... . . . ,. .


........ . ... .. ......... .............

şi . . . . . . . . . ...... .
......... 5 . Orogeneza alpină s-a produs în zona de coliziune dintre paleocontinentul nordic, numit
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............. şi cel sudic, numit
.................................... ...... ..................

III. Prin utilizarea unor săgeţi, realizaţi corespondenţa între unităţile morfostructurale ale Europei (coloana din
stânga) şi era/vârsta specifică.
Europa caledoniană Precambrian
Europa alpină Paleozoic inferior
Europa hercinică Mezozoic + Neowic
Europa străveche Paleozoic superior
Neozoic

IV. Explicaţi faptul că unităţile montane din Europa au o vechime care se reduce de la nord spre sud.

V. Se dau următoarele unităţi/subunităţi de relief: Masivul Dobrogei de Nord, Podişul Finlandei, Munţii Penini, Câmpia
Europei de Est, Podişul Podolic, Alpii Scandinaviei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Pirinei, Munţii fura, Masivul Central
Francez, Munţii Carpaţi, Munţii Grampieni, Munţii Alpi, Podişul Moldovei, Munţii Caucaz şi Munţii Cambrieni.
Utilizând tabelul de mai jos, selectaţi şi scrieţi, în coloana specifică fiecărei unităţi morfostructurale, unităţile/
subunităţile de relief corespunzătoare.

Unităţi cu fundament
Unităţi caledoniene Unităţi hercinice Unităţi alpine
precambrian
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

2.2. TIPURI GENETICE DE RELIEF

În cadrul formelor majore de relief (câmpie, podiş, deal, munte), sub influenţa agenţilor externi şi interni, rezultă
diferite tipuri genetice de relief.

Relieful glaciar a apărut ca urmare a acţiunii gheţarilor de calotă cuaternari din Europa Nordică sau prin
acţiunea gheţarilor montani (la peste 2000 m altitudine). Dintre formele specifice reliefului glaciar amintim: văile
glaciare, circurile glaciare, custurile, morenele etc.
În Europa, relief glaciar montan există în munţii: Caucaz, Alpi, Pirinei şi Carpaţi, iar în România, în Carpaţii
Orientali (Munţii Rodnei) şi Carpaţii Meridionali (Munţii: Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Parâng, Şureanu, Retezat,
Godeanu, Ţarcu).

Relieful vulcanic s-a format datorită vulcanismului din orogeneza alpină, în perioada neozoică. Forme specifice:
cratere, conuri, maare (depresiuni circulare, în care se pot forma lacuri), platouri vulcanice etc. În Europa, relief
vulcanic se găseşte în sudul Peninsulei Italice, Masivul Central Francez, Masivul Şistos Renan, Insula Islanda etc., iar
în România, în Carpaţii Orientali (vestul Grupelor Nordică şi Centrală) şi în Carpaţii Occidentali (Munţii Metaliferi).

Relieful petrografic este influenţat de tipul de rocă pe care se dezvoltă. În cadrul acestui tip o mare dezvoltare o
au relieful carstic şi relieful loessoid.
- Relieful carstic este format pe calcare, incluzând forme cum sunt: cheile, canioanele, defileele, lapiezurile, do/inele,
peşterile. În Europa, relieful carstic se dezvoltă în Podişul Karst (Slovenia), Alpii Dolomitici, Munţii Carpaţi, Munţii
Caucaz, Meseta Spaniolă etc., iar în România, în Carpaţii Orientali (Munţii Rarău, Hăşmaşu Mare, Ceahlău, Ciucaş,
Postăvaru, Piatra Mare), în Carpaţii Meridionali (Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Căpăţânii, Cernei, Mehedinţi), în
Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni, Aninei), Podişul Mehedinţi şi Podişul Dobrogei de Sud.
- Relieful loessoid se dezvoltă pe loess· (o rocă sedimentară prăfoasă), în care apar microdepresiuni numite
crovuri şi padine. În Europa, relieful loessoid există în Câmpia Europei de Est, Câmpia Germano-Polonă, Câmpia
Română etc., iar în România, în Câmpia Română, Câmpia de Vest şi Podişul Dobrogei.
Relieful structural este influenţat de modul de dispunere al stratelor de roci. Există structuri cutate, diapire (cu
sare - ex.: în Depresiunea Colinară a Transilvaniei), de regulă domuri - cu strate boltite care conţin gaz metan (ex.: în
Podişul Transilvaniei), monoclinale, tabulare, faliate etc.
Relieful litoral se formează sub influenţa valurilor, mareelor, curenţilor oceanici, gheţarilor, omului, etc.,
rezultând mai multe tipuri de ţărmuri:
- cufiorduri, creat de gheţari, în Peninsula Scandinavă, Islanda, Arhipelagul Britanic;
- cu estuare, la gurile de vărsare ale fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, unde mareele (fluxul şi refluxul)
sunt puternice: Sena, Tamisa, Severn, Elba, Peciora, Dvina de Nord;
- cu delte, la gurile de vărsare ale fluviilor care se varsă în mările sudice şi sud-estice unde mareele sunt slabe:
Delta Volgăi, Delta Dunării, Delta Padului, Delta Ronului;
- cu lagune, la Marea Mediterană (Veneţia), Marea Baltică (Vistula) şi Marea Neagră (Razelm-Sinoe);
- cu limane maritime, la Marea Neagră (Nistrului, Techirghiol);
- cu canale (de tip dalmatic), pe litoralul Croaţiei la Marea Adriatică;
- cu poldere, în Olanda, la Marea Nordului.

Relieful eolian se dezvoltă în zonele c u nisipuri, unde se formează dune de nisip. În Europa apare în sud-vestul
Franţei, Câmpia Mării Caspice, Danemarca etc., iar în România, în Delta Dunării, Câmpia Bărăganului, Câmpia
Olteniei, Câmpia Carei etc.

Relieful fluvial este creat de apele curgătoare, având ca forme specifce: văile, meandrele, luncile, terasele etc.
Acest tip de relief apare în toate unităţile de relief.

Suprafeţele de eroziune s-au format în urma etapelor succesive de înălţare a munţilor, în perioadele când
domina eroziunea. Apar la diferite altitudini, sub forma unor platouri uşor ondulate. În Europa există 3-4 suprafeţe
de eroziune, iar în România, în Carpaţii Meridionali, 3 suprafeţe (Borăscu la 2 000-2 200 m, Râu-Şes la 1200-1600 m
şi Gornoviţa la 1 000 m).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. lncercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Denumirea de "ţara fiordurilor" este specifică pentru:
a. Islanda b. Scoţia c. Norvegia d. Suedia
2. Crovurile şi padinele sunt specifice zonelor acoperite cu o rocă denumită:
a. argilă b. loess c. laterit d. andezit
3. Denumirea de "ţara polderelor " este specifică pentru:
a. Olanda bo Franţa c. Danemarca do Belgia
4o Peşterile şi cheile sunt forme specifice reliefului:
a. structural b eolian
o C fluvial o d. carstic

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Pentru Podişul Transilvaniei sunt specifice structurile cutate cu depozite de sare, denumite o o o . o . . o o o . . o o . oo şi structurile
bolti te cu acumulări de gaz metan, denumite o 2. Insula europeană cu cea mai mare dezvoltare a reliefului
. . . oo.o . o ooo o o . o•

vulcanic este . .
. .
l
o . . 30 n România, relieful vulcanic este specific pentru o . . . o o o. o
oo.o. o . o . o. şi .. . .. o o ooo o o o o o oo o o... o oooo .o

4o Suprafeţele de eroziune existente în Carpaţi Meridionali, sunt . . o o. o o .. o . . • o • . o o•o• o o .. o o . . . o o o . o o • şi . . .. o . o. o o. o o


. o o .. o

5. Relieful glaciar, în România, este caracteristic pentru Carpaţii o. o o o o o o . o o o o o o o o o o o o. o Ooo .. şi o o o o o o o o o o o o o o o o o. o o o o o .. o o o. o o o o o

III. Scrieţi denumirea tipurilor de ţărmuri marcate, în


imaginile alăturate, cu cifre de la 1 la 60 Pentru fiecare tip de
ţărm, specificaţi o regiune a Europei unde este caracteristic.
!._ _ ___________ ______

2._ _____ __________ ___

30_ _ _____________ ____

4._ _____ _____________

5. _ __________________

60'
--
---

IV. Explicaţi faptul că fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic formează estuare, iar fiuviile care se varsă în mările din
sudul Europei formează delteo

V. Pentru fiecare dintre unităţile de relief redate în tabelul de mai jos, precizaţi câte două tipuri genetice de relief:

Câmpia
Munţii Alpi Munţii Apenini Podişul Transilvaniei
Germano-Polonă
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a

2.3. UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

EUROPA
Unităţi montane care aparţin orogenezei caledoniene:
Alpii Scandinaviei se dezvoltă în vestul Peninsulei Scandinave, pe teritoriul statelor Norvegia şi Suedia.
Se caracterizează prin altitudini de peste 2000 m (2469 m în Vârful Galdh0piggen), prezenţa reliefului glaciar,
existenţa fiordurilor pe ţărmul Mării Norvegiei etc.
Munţii Grampieni se dezvoltă pe teritoriul Marii Britanii (Scoţia). Se caracterizează prin altitudini reduse
(1 343 m în Vârful Ben Nevis) şi existenţa rocilor dure.
Munţii Cambrieni şi Munţii Penini sunt situaţi pe teritoriul Marii Britanii. Se caracterizează prin altitudini
foarte reduse (maxime 893 m în Munţii Penini, 1 100 m în Munţii Cambrieni), o puternică erodare şi faliere, prezenţa
calcarelor şi a reliefului carstic.

Unităţi montane care aparţin orogenezei hercinice:


Meseta Spaniolă reprezintă o regiune de podişuri vălurite, numite mesetas, şi lanţuri montane, numite sierre,
care se dezvoltă în partea centrală a Spaniei. Sierrele reprezintă blocuri ale scoarţei reînălţate in orogeneza alpină.
Se caracterizează prin altitudini de 600-1 000 m în zonele de podiş şi peste 2000 m în sierre (2 592 m în Sierra de
Gredos), dominanţa rocilor metamorfice, relief ruiniform etc. În Sierra de Gredos apare relieful glaciar.
Masivul Central Francez este situat în partea central-sudică a Franţei. În Neozoic a fost afectat de erupţii vulcanice
care au generat un reliefvulcanic cu numeroase conuri şi cratere. Se caracterizează prin altitudini de sub 1 900 m (1 886 m în
Vârful Puy de Sancy), roci metamorfice şi vulcanice, existenţa în sud a reliefului carstic cu sectoare de chei etc.
Munţii Jura sunt situaţi la nord de Munţii Alpi, la graniţa dintre Franţa, Elveţia şi Germania. Se caracterizează
prin altitudini de sub 1 800 m ( 1 723 m în Vârful Cret de la Neige), roci metamorfice şi calcaroase, relief carstic şi
dispunerea straturile de roci sub formă de cute regulate şi paralele (reliefjurasian).
Masivul Şistos Renan se dezvoltă de o parte şi alta a Rinului, în Germania, având o orientare est-vest.
Se caracterizează prin altitudini foarte reduse (600-800 m), dominanta rocilor metamorfice şi reliefvulcanic cu maare
(depresiuni vulcanice circulare), in care se găsesc lacuri.
Munţii Pădurea Neagră sunt situaţi pe teritoriul Germaniei. Se caracterizează prin altitudini reduse, in jur de
1 400 m şi dominanţa rocilor metamorfice. De aici izvorăşte Dunărea.
Munţii Ural se dezvoltă pe o lungime de 2000 km, la contactul dintre Europa şi Asia, pe teritoriul Rusiei, având
o orientare nord-sud. Se caracterizează prin altitudini sub 1 900 m ( 1 895 m în Vârful Narodnaia), dominanţa rocilor
metamorfice, culmi paralele, relief glaciar in nord, relief carstic şi vulcanic în zona centrală şi deluros în sud.

Unităţi montane care aparţin orogenezei alpine:


Cordiliera Betică se dezvoltă în sudul Spaniei. Se caracterizează prin altitudini de peste 3000 m (3478 m în
Vârful Mulhacen), orientare vest est şi dominanţa rocilor metamorfice.
-

Munţii Pirinei sunt situaţi la graniţa dintre Spania şi Franţa. Se caracterizează prin dominarea rocilor metamorfice,
altitudini de peste 3000 m (3404 m în Pico de Aneto), prezenţa reliefului glaciar şi a gheţarilor. Pirineii Centrali sunt
foarte masivi, în rest fiind mai fragmentaţi.
Munţii Alpi se desfăşoară între Marea Ligurică in vest şi Câmpia Panonică în est, pe teritoriul statelor Monaco,
Franţa, Italia, Elveţia, Lichtenstein, Germania, Austria şi Slovenia. Se caracterizează prin masivitate, altitudini de
peste 4000 m {4807 m în Vârful Mont Blanc), roci metamorfice şi calcaroase, prezenţa reliefului glaciar şi a reliefului
carstic etc.
Munţii Apenini se dezvoltă în întregime în Italia sub forma unor culmi orientate nord-sud. Se caracterizează
,

prin altitudini de sub 3000 m (2912 m în Corno Grande), dominanţa rocilor metamorfice, alunecări de teren în
nord şi prezenţa reliefului vulcanic şi a vulcanilor activi (Vezuviu, Etna, Stromboli) în sud. Sunt fragmentaţi de văi şi
depresiuni.
Munţii Dinarici (Alpii Dinarici) se dezvoltă de-a lungul ţărmului Mării Adriatice, pe teritoriul statelor Slovenia,
Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Albania. Se caracterizează prin altitudini de peste 2000 m (maxim

..
..

România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

2692 m în Vârful Jezerski), culmi paralele care se extind şi în Marea Adriatică (ţărmul dalmatin), dezvoltarea rocilor
calcaroase şi a reliefului carstic.
Munţii Carpaţi descriu un arc de cerc prin ţările: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România
şi Serbia. Se caracterizează prin altitudini de peste 2000 m (2655 m în Vârful Gerlachovka din Munţii Tatra), prezenţa
rocilor metamorfice, sedimentare şi vulcanice, dezvoltarea reliefului glaciar, carstic, vulcanic etc.
Munţii Balcani (Stara Planina) sunt situaţi la sud de Dunăre, pe teritoriul Bulgariei şi mai puţin al Serbiei.
Se caracterizează prin dominarea rocilor metamorfice, altitudini de peste 2 000 m (2 376 m - Vârful Botev) şi existenţa
a două culmi principale.
Munţii Pindului se dezvoltă în vestul Greciei. Se caracterizează prin dominanţa rocilor metamorfice, având
altitudini sub 3000 m (2 911 m în Vârful Olimp).
Munţii Caucaz sunt situaţi între Marea Neagră şi Marea Caspică, la graniţa dintre statele Rusia, Georgia,
Armenia şi Azerbaidjan. Se caracterizează prin masivitate, altitudini de peste 5000 m (maxim 5642 m în Vârful
Elbrus), prezenţa reliefului vulcanic, carstic şi glaciar.

Unităţi de podiş
Podişul Finlandei este situat în Finlanda, suprapunându-se pe un fundament precambrian care aparţine Scutului
Baltic. Are altitudini de sub 1 000 m, cu excepţia părţii de nord-vest (1 324 m). Se caracterizează prin prezenţa şisturilor
cristaline străpunse de granite, aspect colinar şi relief glaciar cu numeroase morene, între care se găsesc lacuri glaciare.
Podişul Norland (Suediei) se dezvoltă în Suedia, pe un fundament precambrian (Scutul Baltic) acoperit de
sedimente. A fost afectat de glaciaţia cuaternară. Are altitudini de 300-600 m.
Podişul Volâno-Podolic este situat pe teritoriul Ucrainei. Se suprapune Platformei Est-Europene, peste care s-au
depus straturi de sedimente. Are altitudini cuprinse între 350 şi 450 m.
Podişul Boemiei se dezvoltă în Cehia, pe un fundament hercinic. Are altitudini de sub 400 m.
Podişul Bavariei este situat în Germania, având altitudini între 400 şi 1000 m.

Unităţi de câmpie
Câmpia Europei de Est se dezvoltă în Rusia şi Belarus, fiind cea mai întinsă câmpie a Europei. Are un caracter
de eroziune. Se suprapune Platformei Est-Europene, peste care s-au depus sedimente. A fost afectată de glaciaţia
cuaternară, când s-a format un strat de loess. Alături de câmpii, apar şi podişuri joase, erodate, cum sunt Podişul
Volgăi, Podişul Rusiei Centrale, Colinele Timan, Podişul Valdai. Are altitudini cuprinse între 28 m şi 463 m în Colinele
Timan.
Câmpia Finlandei este situată pe teritoriul Finlandei. Se suprapune pe Scutul Baltic, de vârstă precambriană,
peste care s-au depus sedimente. Are un caracter fluvio-glaciar. A fost afectată de glaciaţia cuaternară, existând
numeroase depresiuni cu lacuri de origine glaciară.
Câmpia Nord-Europeană (Germano-Polonă) se dezvoltă pe teritoriul statelor Olanda, Danemarca, Germania,
Polonia, Lituania. Are un caracter fluvio-glaciar. A fost afectată de glaciaţia cuaternară, având forme de relief glaciar.
Pe teritoriul Olandei există altitudini negative, zonele îndiguite şi desecate de aici numindu-se poldere. La suprafaţă
există un strat de loess.
Câmpia Padului este situată pe teritoriul Italiei, fiind străbătută de fluviul Pad. Este o câmpie piemontană cu
caracter fluvial, formată prin depunerea de sedimente, aduse de râurile din Munţii Alpi, într-un vechi golf al Mării
Adriatice. Are altitudini de sub 200 m.
Câmpia Panonică se dezvoltă pe cursul mijlociu al Dunării, în Ungaria, Austria, Slovacia, Serbia şi România
(Câmpia de Vest). Are un caracter fluvial, fiind formată în Cuaternar, prin sedimentarea Lacului Panonic. În cadrul ei
se diferenţiază sectoare mai joase (sub 150 m) şi sectoare mai înalte (între 150 şi 300 m).
Câmpia Română este situată pe cursul inferior al Dunării, în România. Are un caracter fluvial, fiind formată
în Cuaternar, prin sedimentarea Lacului Getic. În cadrul ei există sectoare joase de subsidenţă (sub 50 m), sectoare
tabulare (50-100 m) şi sectoare piemontane (100-300 m).
Câmpia Precaspică se dezvoltă pe teritoriul Rusiei. Este o câmpie litorală formată ca urmare a coborârii nivelului
Mării Caspice sub nivelul Oceanului Planetar. Aici se dezvoltă cea mare deltă din Europa (Delta Volgăi). Are altitudini
extrem de reduse, inclusiv negative (până la-28 m). În partea sudică apare un relief eolian cu dune de nisip.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Altitudini de peste 4000 m se înregistrează în munţii:
a. Alpi b. Pirinei c. Pindului d. Dinarici
2. Vulcani activi există în munţii:
a. Caucaz b. Carpaţi c. Apenini d. Penini
3. Relieful glaciar este specific pentru munţii:
a. Balcani b. Alpi c. Jura d. Pădurea Neagră
4. O câmpie de eroziune este Câmpia:
a. Padului b. Finlandei c. Panonică d. Est Europeană
5. A fost afectat de glaciaţiunea cuaternară podişul:
a. Messeta b. Podolic c. Norland d. Boemiei

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1 . Altitudinea maximă din Europa, de 5 642 m, se înregistrează în Vârful . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . din
Munţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2. O câmpie cu altitudini negative este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Relief
vulcanic cu maare apare în unitatea de relief . . . . . . . .. ... .... . . . . . . . . . . . 4. Cel mai înalt vârf din Munţii Carpaţi este
.. . . . . .

în Munţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . ., pe teritoriul statului . . . . . . . . . . . . .


. . . . . . . . . .. 5. Porţiunile litorale, joase, de
. . . . . . . . . .

uscat, rezultate prin îndiguire şi desecare se numesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 6. Cea mai mare deltă din Europa se formează la
vărsarea fluviului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în Marea
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Se dau următoarele unităţi montane: Munţii Carpaţi, Muriţii Pirinei, Masivul Central Francez, Alpii Scandinaviei,
Munţii Apenini, Munţii Jura, Munţii Caucaz, Munţii Vosgi, Munţii Dinarici, Masivul Şistos Renan, Munţii Grampieni,
Munţii Pindului, Munţii Pădurea Neagră, MunţiiAlpi, Munţii Metaliferi, Munţii Penini, Munţii Sudeţi, Munţii Cambrieni
şi Munţii Balcani. Utilizând tabelul de mai jos, scrieţi denumirea fiecărei unităţi montane în coloana corespunzătoare
orogenezei în care s-a format.
Orogeneza caledoniană Orogeneza hercinică Orogeneza alpină

IV. Se dau următoarele câmpii: Panonică, Padului, Europei de Est, Română, Nord-Europeană, Precaspică, Finlandei.
Mării Negre. Utilizând tabelul de mai jos, scrieţi denumirea fiecărei unităţi de câmpie în coloana corespunzătoare
tipului genetic în care se încadrează.
Câmpii de eroziune Câmpiijluviale Câmpiijluvio-glaciare Câmpii Litorale

V. Precizaţi trei asemănări şi o deosebire între relieful Munţilor Pirinei şi relieful Munţilor Alpi. Deosebirile şi
asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini,
fragmentare, tipuri de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

VI. Scrieţi denumirea unităţilor de relief marcate pe harta alăturată cu numere de la 1 la 18.
!. _________ _________

2. ________________ _

3. __________ _______

4. _________________


5. o
___________ ____ __

6. _________________

7. _____________ _____

8. _________ ________

9. ________________ _

10. __________ __ _____

11 .
_______________ __

12. __________ _______

13. ____________ _ __ __

14. ____________ ______

15. ________ _________

16. ________ _ _ __ _ __ __

17. _________________

18. ________________ _

VII. Pentru unităţile de relief redate în tabelul de mai jos, scrieţi denumirea ţărti sau a ţărilor în care se dezvoltă:
r-
Unitatea de relief Ţara/Ţările Unitatea de relie
f Ţara/Ţările
Câmpia Panonică Munţii Pirinei
�ia Nord-Europeană Munţii Alpi
Câmpia Padului Munţii Vosgi
Câmpia Flandrei -
Munţii Penini
CâmJ>ia Precaspică Alpii Scandinaviei 1 ·-

Câmpia Eur�i de Est Munţii Ap_enini


Podişul Meseta Munţii Dinarici
Podişul Bavariei Munţii Carp*
·
--
Podişul Volâno-Podolic Muntii Balcani
Podişul Boemiei Munţii Caucaz
Podişul Norland -
Munţii Pădurea Neagră
Podişul Ardeni -
Munţii Jura
Podişul Moldovei 1 Munţii Ura!
Podişul Valdai -
'Cordiliera Betică

VIII. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între relieful Alpilor Scandinaviei şi relieful Munţilor Apenini. Deosebirile
şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a
format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.

IX. Enumerati unităţile de relief din Europa care au fost afectate de gheţarii de calotă cuaternari.
Caietul elevului- GEOGRAFIE clasa a Xli-a

ROMÂNIA
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este formată din Podişul Transilvaniei, în centru, cu altitudini de
300-700 m şi zona submontană (dealuri şi depresiuni), pe margini, cu altitudini de 300-1 000 m. 1n Podişul Transilvaniei
există alunecări de teren şi domuri cu gaz metan, iar în zona submontană, cute diapire care conţin sare. Podişul
Transilvaniei are trei diviziuni:
- Podişul Someşan, în nord-vest, cu altitudini de 500-700 m;
- Câmpia Transilvaniei, în centru, între Someş şi Mureş, cu altitudini de 300-600 m;
- Podişul Târnavelor, în sud, la sud de Mureş, cu altitudini de 400-700 m.

Carpaţii Orientali se dezvoltă între graniţa de nord şi Valea Prahovei. După rocile dominante se diferenţiază trei
şiruri de munţi, dispuse paralel: în vest munţi vulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Harghita), în centru
munţi din roci cristaline, iar în est şi sud munţi din roci sedimentare (fliş). Cel mai înalt vârf este Vârful Pietrosul
Rodnei 2 303 m. Sunt fragmentaţi de văi şi depresiuni. în Carpaţii Orientali se disting trei grupe de munţi:
-

- Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa Nordică), între graniţa cu Ucraina (N) şi Valea Moldovei
(S). Altitudinea maximă este de 2 303 m, în Vârful Pietrosul din Munţii Rodnei. În vest se dezvoltă munţi vulcanici şi
subvulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Bârgău), în partea centrală munţi formaţi din şisturi cristaline (Maramureş, Rodnei,
Suhard), iar în est munţii dezvoltaţi pe fliş (Obcinile Bucovinei). Pe râurile Iza şi Vişeu se găseşte Depresiunea
Maramureşului. In Munţii Rodnei se dezvoltă relieful glaciar, iar în vest relieful vulcanic;
- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală), între văile Moldova (N) şi Oituz (S). Altitudinea maximă este
de 2100 m în Vârful Pietrosul Călimanilor. În vest se dezvoltă munţi vulcanici (Călimani, Gurghiu, Harghita), în
partea centrală munţi formaţi din şisturi cristaline şi roci sedimentare (Hăşmaşu Mare, Bistriţei etc.), iar în est munţii
dezvoltaţi pe fliş (Ceahlău, Tarcău, Stânişoara etc.). Cele mai întinse depresiuni sunt Depresiunea Giurgeu (pe Mureş)
şi Ciuc (pe Olt). În Munţii Hăşmaşu Mare apare relieful carstic;
- Carpaţii de Curbură (Grupa Sudică), între văile Oituz (NE) şi Prahova (SV). Altitudinea maximă este de
1954m în Vârful Ciucaş din Munţii Ciucaş. Sunt formaţi aproape în întregime din roci sedimentare cutate, numite
fliş. Aici se dezvoltă Munţii Vrancei, Buzăului, Ciucaş, Baiului, Postăvaru etc. Pe râurile Olt, Bârsa şi Râul Negru se
găseşte Depresiunea Braşov, netedă ca o câmpie.

Carpaţii Meridionali ("Alpii Transilvaniei") sunt situaţi, între Valea Prahovei (E) şi Culoarul Timiş-Cerna (V).
înălţimea maximă este de 2 544 m, în Vârful Moldoveanu din Munţii Făgăraş. Sunt formaţi predominat din şisturi
cristaline şi granite, care le conferă masivitate. În zonele marginale apar conglomerate şi calcare. O largă dezvoltare
are relieful glaciar. Aici există trei suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa), formate la altitudini diferite
prin eroziune. Relieful carstic apare în Munţii Piatra Craiului, Bucegi, Căpăţânii, Mehedinţi şi Cernei, iar relieful
conglomerate în Munţii Bucegi. Există puţine depresiuni: Loviştei (pe Olt), Petroşani (pe Jiu) şi Haţeg (pe Strei - Râul
Mare). În Carpaţii Meridionali se disting patru grupe de munţi:
- Grupa Bucegi, între văile Prahova (E) şi Dâmboviţa (V). Altitudinea maximă este de 2505 m în Vârful Omu
din Munţii Bucegi. Apar forme de relief glaciar, carstic (Munţii Bucegi şi Piatra Craiului), pe conglomerate (Munţii
Bucegi) şi suprafeţe de eroziune;
- Grupa Făgăraş, între văile Dâmboviţa (E) şi Olt (V). Altitudinile maxime sunt în vârfurile Moldoveanu (2 544
m) şi Negoiu (2 535 m). O largă dezvoltare o are relieful glaciar;
- Grupa Parâng, între văile Olt (E) şi Jiu - Strei (V). Altitudinea maximă - 2 519 m în Vf. Parângul Mare. Include
reliefglaciar, carstic (Munţii Căpăţânii) şi suprafeţe de eroziune;
- Grupa Retezat-Godeanu, între văile Jiu - Strei (E) şi Culoarul Timiş - Cerna (V). Altitudinea maximă este
în Vârful Peleaga (2 509 m), din Munţii Retezat. Apar forme de relief glaciar, carstic (Munţii Cernei - Mehedinţi) şi
suprafeţe de eroziune.

Carpaţii Occidentali se dezvoltă între DefUeul Dunării în sud şi văile Someş - Barcău in nord. Se caracterizează
printr-o mare varietate de roci (metamorfice, vulcanice, sedimentare). Prezenţa calcarelor a favorizat dezvoltarea
reliefului carstic pe suprafeţe extinse. Deoarece altitudinea este sub 2 000 m (maxim 1 849 m în Vârful Bihor - Munţii
Bihor), nu apare relieful glaciar.
Există întinse platforme de nivelare (eroziune). În Munţii Metaliferi apare relieful vulcanic. Sunt puternic
fragmentaţi, având un caracter discontinuu, cu trei grupe de munţi:
- Munţii Banatului, între Defileul Dunării (S) şi Valea Timişului (N). Au altitudini reduse, cel mai înalt vârffiind
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

Semenic (1 446 m}, din Munţii Semenic. În Munţii Aninei apare relieful carstic. Pe râul Nera se dezvoltă Depresiunea
Almăjului;
- Munţii Poiana Ruscă, între Culoarul Bistra (S) şi Valea Mureşului (N). Sunt masivi, dar puţin înalţi (1 374 m
în Vârful Padeş). Domină rodle dure şi suprafeţele de eroziune;
- Munţii Apuseni, între văile Mureş (S) şi Someş-Barcău (N). Au altitudini de peste 1 800 m în Munţii Bihor,
Vlădeasa, Muntele Mare. O mare dezvoltare o au relieful carstic (peşteri, chei, izbucuri) şi suprafeţele de eroziune. În
Munţii Metaliferi apare relieful vulcanic. În vest apar depresiuni alungite de tip go/f(Zarand, Beiuş, Vad-Borod).

Subcarpaţii reprezintă o unitate de relief rezultat prin încreţirea scoarţei, cu altitudini de 300-1 200 m, care st:
desfăşoară în exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Sunt formaţi din dealuri (afectate de alunecări de teren)
şi depresiuni. Se disting trei subdiviziuni:
- Subcarpaţii Getici, cu două şiruri de depresiuni şi dealuri, altitudine maximă 1 218 m;
- Subcarpaţii Curburii, cu două şiruri de depresiuni şi dealuri, altitudine maximă 996 m;
- Subcarpaţii Moldovei, cu un singur şir de depresiuni şi dealuri, altitudine maximă 911 m.

Dealurile de Vest sunt situate în vestul Carpaţilor Occidentali, având un caracter discontinuu, fiind fragmentate
pe alocuri de pătrunderile câmpiei până în munte. Au altitudini cuprinse între 200 şi 500 m. La nord de Mureş se
desfăşoară Dealurile Silvaniei, Crasnei, Crişene, iar la sud ale Banatului.

Podişul Moldovei ocupă estul şi nord-estul României. Altitudinea scade dinspre nord (688 m) spre sud (sub
200 m). Versanţii sunt afectaţi de alunecări de teren. Are trei subdiviziuni:
- Podişul Sucevei, în NY, cu altitudini de 500-600 m, culmi şi culoare orientate spre SE;
- Câmpia Moldovei (]ijiei), în NE, cu altitudini de 200-300 m, cueste şi alunecări de teren;
- Podişul Bârladului, în sud, cu coline alungite şi interfluvii netede (200-500 m altitudine).

Podişul Dobrogei se dezvoltă între Dunăre şi Marea Neagră având două mari subdiviziuni:
- Masivul Dobrogei de Nord, format din Munţii Măcinului (467 m în Vârful Greci), de vârstă hercinică şi Podişul
Casimcei, de vârstă caledoniană, cu altitudini de 100-300 m etc.;
- Podişul Dobrogei de Sud, cu altitudini de sub 200 m, relief carstic şi un strat de loess.

Podişul Getic (Piemontul Getic) este situat în sudul Subcarpaţilor Getici. Este format din roci sedimentare
aduse de râurile carpatice. Altitudinea scade de la nord (600-700 m) spre sud (200 m). Are culmi alungite spre sud şi
netezite, care formează sectoare denumite platforme.

Podişul Mehedinţi este situat în sud-vestul ţării. Are altitudini de 400-600 m. Este format din şisturi cristaline şi
calcare. Apar forme de reliefcarstic (peşteri, poduri naturale, izbucuri etc).

Câmpia de Vest reprezintă un sector al Câmpiei Panonice, dezvoltându-se sub forma unei fâşii în vestul ţării.
Este formată din câmpii înalte (cu altitudini între 100 şi 170 m) - Carei, Vingăi, Aradului, Lugojului etc. şi câmpii joase
(sub 100 m altitudine) - Someşului, Crişurilor, Timişului etc. La suprafaţă există un strat de loess cu o grosime mai
redusă decât în Câmpia Română.

Câmpia Română (Dunării Inferioare) este situată în sudul ţării. Are altitudini cuprinse între 5 şi 300 m. În
cadrul ei se diferenţiază un sector tabular acoperit de loess (50-100 m altitudine}, care are cea mai mare întindere, un
sector de subsidenţă, în nord-est (sub 50 m altitudine) şi un sectorpiemontan în nord (100-300 m). Partea cea mai joasă
(5-20 m altitudine) se află în Câmpia Siretului Inferior. Altitudinea maximă (300 m) este în Câmpia Piteştilor. Sectorul
situat la vest de Olt se numeşte Câmpia Olteniei, iar sectorul estic - Câmpia Bărăganului. Relieful Câmpiei Române se
caracterizează prin văi largi şi interfluvii netede. Pe loess apar mici depresiuni formate prin tasare, numite crovuri. În
sudul Câmpiei Olteniei, Cârnpiei Bărăganului şi Câmpiei Tecuci apare relieful eolian cu dune de nisip.

Delta Dunării este o câmpie în curs de formare la vărsarea Dunării în Marea Neagră. S-a format prin depunerea
de aluviuni aduse de Dunăre într-un golf al Mării Negre, care a fost barat de cordoane de nisip. Uscaturile din deltă
se numesc grinduri. Acestea pot fi fluvio-maritime (ex.: Letea), continentale (ex.: Chilia) şi fluviale (în lungul braţelor
Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe). Altitudinea maximă este de 12,4 m, în grindul Letea.

F=======����==���=
Caietul elevului GEOGRAFIE clasa a Xli-a
-

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Cel mai înalt vârfdin Munţii Apuseni este:
a. Bihor b. Găina c. Semenic d. Padeş
2. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali este:
a. Pietrosul Călimanilor b. Ciucaş c. lneu d. Pietrosul Rodnei
3. Relieful glaciar montan nu se dezvoltă în munţii:
a. Apuseni b. Făgăraş c. Rodnei d. Retezat
4. Relieful carstic este specific pentru:
a. Munţii Apuseni b. Carpaţii Curburii c. Podişul Moldovei d. Subcarpaţii Getici
5. Alunecările de teren sunt frecvente în podişul:
a. Getic b. Mehedinţi c. Dobrogei d. Moldovei

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cele mai reduse altitudini din România se înregistrează în unitatea de relief denumită . . . . .... . 2. Munţii
. . . ...

vulcanici din vestul Carpaţilor Orientali sunt . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . .. , . . . . . . . . . . .. . . . ., .


. . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . , . . .. . ..

şi .. . ... . . . ... . . . . . . 3. Existenţa unui strat de loess este specifică pentru unităţile de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . ..... . . . . . . . . . .

· şi . . . . .. .. . . .. . . .. . . . .. . . . .. .. . . . . .. . 4. Sectorul estic al Câmpiei Române se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar sectorul


vestic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Rodle sedimentare cutate specifice estului şi sudului Carpaţilor Orientali se numesc
.

. . . . . . . . . . . . .. .. . . . .. .. ... 6. Cei mai vechi munţi din România sunt . . . . . . . . . . . ... care au o altitudine maximă de
. . . . . . . . . . . . . . . m, în Vârful ..... . . . . . . . . . . . . . . ...... 7. Unităţi de reliefcu caracter discontinuu sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi
. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Porţiunile de uscat din Delta Dunării se numesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Scrieţi denumirea unităţilor/subunităţilor de relief l.lG9IOA


illlo
marcate pe harta alăturată cu litere de la A la ]. • t=-
E3='J:.."....J"
A __
_________________________________

B __
_________________________________

c __ __ __ __ __ __ __ __ __ ____ ____ __ __ ___

D __
__________________________________

E __
____
____
____
___
_ ____
_______________

F __
_______________________________

G __
_______________________
_________

H ___________________________________

! __
__________________________________

] __
______________
_________________

rv. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, cu litera G, pe harta de mai sus şi relieful
unităţii marcate cu litera C.
Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Deosebiri Asemănare

F===��====�==�����=
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

V. Scrieţi denumirea unităţilor/subunităţilor de relief


marcate pe harta alăturată cu litere de la A la J.

A __
____
____
____ __ __ ____
____
______

B ______
____________________ ____
____
__

C __ ____
______ __ __ __ __ __ __ __ __ _____

D __
____
____ ____
____
____
____
____
____

E __
____
____
__ __ __ __ __ __ __ __ __ _____

F ____________________ __________ __
____

G __ __ __ __ __ __ __ __ ____
______ __ __ __

H __
____
____
____ __ __ __ ____
____
_____

! __ __ __ __ __ __ __ ____
____
____
__ __ _____

] __
____
____
____
____
____
____
____

VI. Se dau următoarele unităţi/subunităţi de reliefde relief: Carpaţii Meridionali, Podişul Transilvaniei, Câmpia Română,
Carpaţii Occidentali, Subcarpaţii, Masivul Dobrogei de Nord, Podişul Moldovei, Carpaţii Orientali, Podişul Getic, Dealurile
de Vest, Podişul Dobrogei de Sud, Câmpia de Vest şi Podişul Mehedinţi. Utilizând tabelul de mai jos, scrieţi denumirea
fiecărei unităţi/subunităţi de reliefîn coloana corespunzătoare treptei altitudinale în care se încadrează.
Sub 300 m 300-500/700 m 500-1 000 m 1 1 000-2000 m peste 2000 m
1
1

VII. Explicaţi modul de formare al Deltei Dunării.


J
VIII. Precizaţi două argumente prin care să explicaţi de ce Câmpia Transilvaniei şi Câmpia Moldovei nu sunt unităţi
de câmpie.

IX. Precizaţi trei asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate pe harta de mai sus cu litera D şi relieful
unităţii marcate cu litera F.
Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Asemănări Deosebire

- --- 1
Caietul elevului -GEOGRAFIE clasa a Xli-a

2.4. CLIMA

EUROPA
Factorii genetici ai climei
Clima Europei este influenţată de aşezarea geografică, radiaţia solară, altitudinea şi dispunerea reliefului,
oceanele şi mările adiacente, Curentul Atlanticului de Nord, masele de aer (anticicolni şi cicloni), dezvoltarea masei
continentale estice etc. Radiaţia solară scade de la 140 kcal/cm2/an, în sud, la 70 kcal/cm2/an, în nord. Oceanul
Atlantic determină existenţa climatului temperat-oceanic, iar Marea Mediterană - existenţa climatului mediteraneean.
Curentul Atlanticului de Nord (un curent oceanic cald) contribuie la încălzirea ţărmurilor din nord-vestul Europei.

Elementele dimatice
Temperatura medie anuală a aerului scade de la 18° C în sud, la oo C în nordul Peninsulei Scandinave şi -4° C
în extremitatea nord-estică.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la 1 000-2000 mrn/an în vest şi zonele montane (centrul
Scandinaviei, Insulele Britanice, nordul Peninsulei Iberice ), la 500-1 000 mm în partea centrală şi la sub 500 mm în est
şi în centrul Peninsulei Iberice. În altitudine, cantitatea medie a precipitaţiilor creşte, ajungând la 2 000-4 000 mm/an
în Munţii Alpi şi Alpii Scandinaviei.
Vânturile Circulaţia generală a maselor de aer la nivelul continentului este de la vest spre est.
Cele mai importante vânturi sunt Vânturile de Vest, în jumătatea vestică a continentului, dinspre Oceanul
Atlantic, Crivăţul (rece iarna, cald vara) în E şi NE, Austrul (uscat şi cald) dinspre Peninsula Balcanică spre Europa
Centrală, Bora (rece) dinspre Munţii Dinarici spre Marea Adriatică, Mistralul (rece) dinspre Masivul Central Francez
spre Marea Mediterană, Foehnul (cald) pe pantele montane unde aerul are traseu descendent, brizele montane şi
·

brizele marine.

Regionarea dimatică:
- Climatul mediteranean este specific pentru Europa Sudică (bazinul Mării Mediterane). Se dezvoltă din cauza
existenţei lanţului montan de vârstă alpină, cu orientare vest-est, care nu permite pătrunderea maselor de aer oceanice
spre sud. Verile sunt călduroase şi secetoase. iar iernile blânde şi ploioase. Temperatura medie anuală este de 14-18° C,
iar cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-900 mm. Aici se resimt vânturi precum Austrul (în Peninsula
Balcanică), Bora (pe ţărmul Marii Adriatice), Mistralul (în sudul Franţei) şi brizele marine.
- Climatul temperat-oceanic se manifestă în vestul Europei, din Peninsula Iberică (de la nord de râul Duero
până în nordul Peninsulei Scandinave). Se caracterizează prin ierni blânde şi veri răcoroase, amplitudine termică
redusă între vară şi iarnă, temperatura medie anuală între 5° C (N) şi 15° C (S), precipitaţii bogate (peste 1 000 mml
an) şi umezeală ridicată.
- Climatul temperat de tranziţie este specific pentru Europa Centrală (din estul Franţei până în centrul României).
Face trecerea între climatul temperat oceanic şi cel temperat continental. Se caracterizează prin temperaturi medii
anuale cuprinse între 5 şi 10° C, precipitaţii medii între 500 şi 1 000 mm/an şi amplitudine moderată între vară şi iarnă.
- Climatul temperat-continentalcaracterizează cea mai mare parte a Europei (din centrul Peninsulei Iberice până
la Munţii Ural şi din estul Peninsulei Scandinave până la Marea Caspică. Se caracterizează prin amplitudini termice
mari între vară şi iarnă, veri secetoase, ierni geroase, temperaturi medii anuale între 5 şi 12° C, precipitaţii reduse
(200-600 mm/an), care descresc spre est. Precipitaţiile sunt mai bogate vara. Aici bate Crivăţul, dinspre nord-est, rece
iarna şi cald vara.
- Climatul subpolar este specific pentru Europa Nordică, în zona Cercului Polar de Nord (Nordul Peninsulei
Scandinave, nordul Rusiei, Islanda). Se caracterizează prin veri scurte răcoroase, ierni lungi geroase, temperaturi
medii anuale cuprinse între O şi -4° C, precipitaţii reduse (sub 200 mm/an), vânturi reci şi uscate, îndeosebi dinspre
nord.
- Climatul montan este caracteristic munţilor înalţi şi mijlocii: Caucaz, Alpi, Pirinei, Apenini, Dinarici, Alpii
Scandinaviei, Carpaţi, Balcani etc. Se caracterizează prin etajarea elementelor climatice. Temperatura scade cu
înălţimea (reducându-se cu 6,5° C la fiecare 1 000 m), iar cantitatea de precipitaţii creşte cu înălţimea. Specifice sunt
brizele montane.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Scrieţi denumirea tipurilor de climă marcate pe harta


alăturată cu cifre de la 1 la 6. Pentru fiecare tip de climă, •
specificaţi denumirea unui vânt caracteristic.
1. __ __ __ __ __ __ __ ____
______ __ __ __ ______ __

2. __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ ______ ___

3. __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ _____

4. __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ _____

5. __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ __ ___

6. __ __ __ __ __ ____
____ __ __ __ ______ __ __ ___

Il. Scrieţi valorile medii ale elementelor climatice pentru fiecare tip de climă redat în tabelul de mai jos:
Climatul Climatul
temperat-continental
1 Climatul
mediteraneean
Climatul
subpolar
temperat-oceanic
Temperatura medie anuală 1
Precipitaţii medii anuale 1
III. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între climatul marcat, pe harta de mai sus, cu cifra 2 şi climatul marcat cu
cifra 4. Notă: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vară/iarnă, vânturi.

IV. Analizaţi reprezentarea grafică


alăturată, pe care sunt marcate valorile E 70
medii lunare ale cantităţii de precipitaţii la E
60
Paris şi precizaţi:
1. valoarea minimă lunară a cantităţii de 50
precipitaţii şi luna în care se înregistrează; 40
2. valoarea maximă lunară a cantităţii de
30
precipitaţii şi luna în care se înregistrează;
3. valoarea cantităţii de precipitaţii pentru 20
luna mai;
10
4. modul de calcul al cantităţii medii anuale
o ....__ ....__ ...._ - - - ....__ ....__ 1- ....__
de precipitaţii;
5. amplitudinea pluviometrică anuală F M A M A S O N D luna
(diferenţa dintre cantitatea cea mai mare şi
cantitatea cea mai mică).
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

ROMÂNIA
România are un climat temperat moderat, de tranziţie între climatul oceanic şi cel continental.

Factorii genetici ai dimei


Clima României este influenţată de aşezarea geografică, radiaţia solară, altitudinea şi dispunerea reliefului,
masele de aer (anticicloni şi cicloni), Marea Neagră etc. Radiaţia solară scade de la 125 kcal/cm2/an, în sud, la 1 1 5 kcal/

cm2/an, în nord. Marea Neagră influenţează prin brizele marine şi moderarea termică. In altitudine, temperatura
scade, iar precipitaţiile cresc.

Elementele dimatice
Temperatura medie anuală a aerului scade de la 1 1o C în sud la 8,SO C în nord. Temperatura minimă absolută a
fost de -38,5° C la Bod, judeţul Braşov, la 25.01.1945, iar temperatura maximă absolută de 44,5° C la Ion Sion, judeţul
Brăila, la 10.08.1951.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la vest spre est de la 650 mm/an, în Câmpia de Vest, la sub
400 mm/an, în Podişul Dobrogei şi Delta Dunării.
Vânturile. Circulaţia generală a maselor de aer la nivelul ţării este vest-est. Vânturi importante sunt Vânturile
de Vest în V-NV, Crivăţul în E şi SE, Austrul în SV, Foehnul (în Depresiunea Făgăraş, Culoarul Alba Iulia-Turda,
Subcarpaţii Curburii), brizele marine şi brizele montane.

Etajele dimatice
- litoral, cu temperaturi medii anuale de 11-12° C, precipitaţii sub 400 mm/an şi brize marine;
- de luncă şi deltă, în Lunea şi Delta Dunării, cu temperaturi medii anuale de 1 1 -12° C, precipitaţii sub
400 mm/an. In Delta Dunării se resimte Crivăţul;
- de câmpie şi podişuri joase (sub 300 m altitudine) în Cârnpia Română, Cârnpia de Vest, Podişul Dobrogei şi
Cârnpia Moldovei, cu temperaturi medii anuale de 9-11 o C, precipitaţii sub 600 mm/an în vest şi sub 450 mm/an în est.
În Cârnpia de Vest bat Vânturile de Vest, în Cârnpia Română şi Câmpia Moldovei, Crivăţul, iar în Podişul Dobrogei,
Crivăţul şi brizele montane;
- de dealuri joase şi podiş (300-600 m altitudine) în Dealurile de Vest, Podişul Transilvaniei, Podişul Sucevei,
Podişul Bârladului, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi, cu temperaturi medii anuale de 8-10°C şi precipitaţii între 500
şi 700 mm/an;
- de dealuri înalte, în Subcarpaţi, cu temperaturi anuale de 6-8° C şi precipitaţii 600-800 mm/an;
- de depresiuni intramontane şi submontane, în Munţii Carpaţi şi depresiunile din zona submontană a
Depresiunii Colinare a Transilvaniei şi din Subcarpaţi, cu temperaturi medii anuale de 6-8° C, precipitaţii între 600
şi 800 mm şi vânturi de tipfoehn;
- montan, în Munţii Carpaţi, între 1 000 şi 1 800 m altitudine, cu temperaturi medii anuale între O şi 6° C,
precipitaţii între 800 şi 1200 mm şi brize montane;
- alpin, în Munţii Carpaţi, la peste 1 800 m altitudine, cu temperaturi medii anuale cuprinse între O şi - 2° C,
precipitaţii de peste 1 200 mm/an şi vânturi puternice.

Influenţele dimatice
Pe fondul climatului temperat moderat se resimt următoarele influenţe climatice:
- oceanice, în nord-vest şi centru (jumătatea nordică a Câmpiei şi Dealurilor de Vest, Munţii Apuseni, Depresiunea
Colinară a Transilvaniei, estul Carpaţilor Orientali şi nordul Carpaţilor Meridionali), cu precipitaţii mai bogate,
Vânturile de Vest şi amplitudini termice anuale mai reduse;
- submediteraneene, în sud-vest (jumătatea sudică a Cârnpiei şi Dealurilor de Vest, Munţii Banatului, Podişul
Mehedinţi, vestul Podişului Getic, Câmpia Olteniei), cu veri mai calde, ierni blânde cu ploi şi prezenţa Austrului;
- de tranziţie, în partea centrală a Câmpiei Române, Podişului Getic şi Subcarpaţilor Getici;
- de ariditate (est-europene), în est şi sud-est (Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului, Câmpia Bărăganului,
Podişul Dobrogei, Delta Dunării), cu amplitudine termică anuală ridicată, veri calde şi secetoase, ierni geroase şi
prezenţa Crivăţului;
- scandinavo-baltice, în nord (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali şi Podişul Sucevei), cu ierni geroase, veri
răcoroase şi precipitaţii mai abundente;
- pontice, pe litoral, cu amplitudine termică anuală mai redusă, ierni blânde, precipitaţii scăzute şi prezenţa
brizelor marine.

Romdnia - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. lncercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1.Temperatura medie anuală în lungul Dunării este de:
a. l l -l2°C b. 9-10°C c. 6-8°C d. 0-6°C
2. Cele mai scăzute cantităţi medii anuale de precipitaţii se înregistrează în:
a. Câmpia Bărăganului b. Podişul Getic c. Delta Dunării d. Podişul Moldovei
3. Cea mai scăzută temperatură din România s-a înregistrat în depresiunea:
a. Ciuc b. Giurgeu c. Petroşani d. Braşov
4. Influenţe de tip submediteraneean sunt specifice pentru:
a. Munţii Apuseni b. Câmpia Bărăganului c. Podişul Mehedjnţi d. Subcarpaţii Curburii

II. Utilizând harta alăturată, specificaţi:


1. Denumirea etajelor climatice specifice
unităţilor/subunităţilor de relief marcate cu
literele C, F, H şi l ;
2 . O influenţă climatică specifică unităţilor/
subunităţilor de relief marcate cu literele A, B,
E şi 1;
3. Denumirea vânturilor care bat în unităţile/
subunităţile de relief marcate cu literele A, O, E
şi 1;
4. Valoarea medie anuală a temperaturii aerului
din unităţile/subunităţile de relief marcate cu
literele O, C, F şi H. 1 t-P.. ,
]. ____ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ __ __ __ __ ________ __ __ __ __ __ __ _____

2· ----
3. ____ __ __ ______ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ __ ______ ______ __ __ __ __ __ __ ____

--
4· --

III. Scrieţi valorile medii ale elementelor climatice pentru fiecare etaj climatic redat în tabelul de mai jos:
Climatul de câmpie Climatul de deal şi podiş Climatul montan Climatul alpin 1
şi podişuri joase
Temperatura medie anuală '
--
Precipitaţii medii anuale

IV. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între climatul unităţilor de relief marcate pe harta de mai sus cu literele G
şi O. Notă: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vara/iarna, vânturi.

V. Explicaţi faptul că temperaturile minime absolute din România se înregistrează în depresiunile intramontane din
Carpaţii Orientali.
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a

2.5. HIDROGRAFIA

EUROPA
Reţeaua hidrografică a Europei este influenţată de climă şi relief, fiind repartizată neuniform (cu o densitate mai
mare în vest, nord şi centru).

Fluvtile Europei
Volga este cel mai mare fluviu al Europei (3 690 km lungime). Străbate teritoriul Rusiei. Izvorăşte din Podişul
Valdai şi se vărsă în Marea Caspică printr-o deltă.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime {2 860 km), însă este cel mai important pentru navigaţia europeană.
Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră, din Germania, formându-se prin unirea, în oraşul Donaueschingen, a două
râuri (Brigach şi Breg). Se varsă în Marea Neagră prin 3 braţe (Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe), care formează o deltă
de 4 340 km2• Străbate zece ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica
Moldova şi Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad). Este legată de fluviul Rin prin intermediul
canalului Main. Dunărea este împărţită în 3 sectoare cu caracteristici distincte:
- Cursul superior (sectorul alpin), cu o lungime de 1 060 km, de la izvoare până la Bratislava. Cel mai important
afluent din sectorul alpin este Inn;
- Cursul mijlociu (sectorul panonic), cu o lungime de 725 km, între Bratislava şi Baziaş. Dunărea colectează aici
cei mai importanţi afluenţi: Sava, Drava, Morava, Tisa;
- Cursul inferior (sectorul pontic) are o lungime de 1 075 km, între Baziaş şi Marea Neagră. Aici primeşte afluenţi
cum sunt Jiul, Oltul, Buzău}, Siretul, Prutul.
Ural este al treilea fluviu ca lungime (2428 km), situat la graniţa dintre Asia şi Europa. Izvorăşte din sudul
Munţilor Ural şi se vărsă în Marea Caspică prin două braţe.
Nipru este al patrulea fluviu din Europa după lungime (2 290 km). Izvorăşte din Rusia şi curge prin Belarus şi
Ucraina. Izvorăşte din Podişul Rusiei Centrale şi se varsă în Marea Neagră.
Rinul este cel mai important fluviu din vestul Europei ( 1 320 km lungime). Se formează prin unirea, în Elveţia,
a două râuri alpine. Se varsă în Marea Nordului printr-un estuar.
Alte fluvii cu o lungime de peste 1 000 km sunt Don, Peciora, Nistru, Dvina de Nord, Elba, Vistula, Loara şi
Dvina de Vest.
După regimul de scurgere al fiuviilor se disting tipurile:
- nordic, fluviile care se varsă în Oceanul Arctic, cu o scurgere redusă în timpul iernii din cauza îngheţului:
Peciora, Dvina de Nord, Neva;
- vestic, fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, cu un regim de scurgere relativ uniform: Loara, Sena, Tamisa,
Meuse, Rin;
- sudic, fluviile care se varsă în Marea Mediterană, cu debite mici vara: Ron, Pad, Tibru;
- central, fluviile care se varsă în Marea Neagră şi Marea Baltică, având un regim complex, cu ape mari primăvara
şi toamna: Dunărea, Vistula, Elba, Odra;
- estic, fluviile care se varsă în Marea Caspică, cu debite foarte mici vara: Volga, Don, Nipru.

Lacurile Europei
După modul de formare se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
-glaciare, în Europa nordică, afectată de glaciaţia cuaternară: Ladoga, Onega, (Rusia), Vanern, Văttern (Suedia),
Mazuriene (Polonia) etc., în Munţii Alpi: Geneva (Elveţia), Como, Garda, Maggiore (Italia) etc., în Munţii Caucaz,
Munţii Pirinei, Munţii Carpaţi etc.;
- tectonice: Lacul Caspic (Marea Caspică), cel mai întins lac european, care este sub nivelul Oceanului Planetar
(-28 m), Balaton (Ungaria), Ohrid şi Prespa (Macedonia/Albania);
- vulcanice: Albano şi Bolsena în Munţii Apenini, Nemi în Masivul Central Francez, Sfânta Ana în Carpaţii
Orientali etc.;
- carstice, în Alpi
i Dolomitici, Munţii Dinarici (Dalmaţia - Croaţia), Munţii Carpaţi;
- litorale: lagune - Veneţia, Vistula, Razelm etc. limanuri maritime - Nistrului, Techirghiol etc.
- antropice, construite de om, care pot fi hidroenergetice (Samara şi Volgograd pe Volga, Porţile de Fier I şi II pe
Dunăre, Dnepropetrovsk pe Nipru), iazuri, heleşteie etc.

Apele subterane sunt bine reprezentate, având o mare diversitate genetică şi chimică.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Cel mai lung fluviu din Europa este:
a. Dunărea b. Volga c. Rin d. Nipru
2. Un fluviu care are un regim de scurgere complex este:
a. Sena b. Dunărea c. Don d. Pad
3. Cel mai întins lac glaciar din Europa este:
a. Coma b. Ladoga c. Geneva d. Onega
4. Cel mai n
î tins lac tectonic din Europa Centrală este:
a. Balaton b. ]oux c. Ohrid d. Prespa
5. Un fluviu care formează la vărsare un estuar este:
a. Ron b. Pad c. Nistru d. Rin

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Dunărea formează la vărsarea în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , care are trei braţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,
.. . . . . .. . . . . . .. . . . şi . . 2. Limita dintre Europa şi Asia este dată de fluviul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Cele
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

mai întinse lacuri glaciare din Europa sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 4. Dunărea străbate un număr
de patru capitale, respectiv . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ., . . . . . .. . . . . . . . . . . .......... şi . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

5. Fluviul Rin străbate statele . . ........ . . ....., . . . . . . . . ........ ..., . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . ş i 6 . Cele mai întinse lacuri
. . . . . . .. . . . . . . . . . . .

hidroenergetice se găsesc pe tluviile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . ........... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Scrieţi denumirea tluviilor marcate pe


harta alăturată cu numere de la 1 la 20.
1. __
____
____
____
____
____
__ __
__

2. __
____
____
____
____
____
____

3. __
____
____
____
____
____
____

4. __
____
____
____
____
____
____

5. __
____
____
____
____
____
____

6. __
____
____
____
____
____
____

?. __
____
____
____
____
____
____

8. __
____
____
____
____
____ __
__

9. __
____
____
____
____
____
____

10. _
__ __________

11. __
____
____
____
____
____
____

12. __
____
____
____
____
____
____

13. __
____
____
____
____
____
____

14. __
____
____
____
____
____
____

15. __
____
____
__ __
__ __
____
____

16. ____________

1 7. __
____
____
____
____
____
____

1 8. __
_ _________
_

19. __
_ _________
_

20. __
_ _________
_

IV. Menţionaţi doi factori care influenţează regimul de scurgere al fluviilor din Europa.

V. Explicaţi existenţa unui număr mare de lacuri glaciare în nordul Europei şi în zonele alpine.

�=======�=927F-����----�==��
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

ROMÂNIA
în România există toate tipurile de unităţi acvatice: subterane, fluviale, lacustre şi maritime.

Dunărea
In România, fluviul are o lungime de 1075 km (38% din lungimea totală), având patru sectoare:
- de defileu, între Baziaş şi Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin), unde fluviul străbate o zonă montană având
o vale îngustă. Cele mai înguste sectoare se numesc cazane;
- de luncă, între Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin) şi Călăraşi, sector în care Dunărea are o albie largă cu
:;
mai multe ostroave (insule) şi o luncă bine dezvoltată;
- bălţilor, între Călăraşi şi Brăila, unde fluviul se desparte de două ori în câte două braţe. La Călăraşi se separă
în braţele Dunărea şi Borcea, care se unesc la Vadu Oii, iar apoi braţele Dunărea Veche şi Cremenea, care se unesc la
Brăila. Între aceste braţe se formează Insula (Balta) Ialomiţei, în sud, şi Insula (Balta) Mare a Brăilei, în nord;
- Dunărea maritimă, între Brăila şi Marea Neagră, sector în care se poate naviga cu nave de mare tonaj
(maritime). Între Brăila şi Pătlăgeanca, Dunărea are un singur braţ, foarte larg. Între Pătlăgeanca şi Marea Neagră se
dezvoltă sectorul de deltă. Iniţial, fluviul se desparte în două braţe: Chilia şi Tulcea, după care braţul Tulcea se desparte
în braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Debitul mediu anual variază între 5 600 m3/s, la Baziaş, şi 6470 m3/s, la Pătlăgeanca.

Râurile interioare
După direcţia de curgere şi colectorul principal se diferenţiază patru grupe de râuri:
- de vest, care are colector râul Tisa. Principalele râuri sunt: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crişul Repede, Crişul Negru,
Crişul Alb, Mureş (cu afluenţii Târnava Mică, Târnava Mare, Arieş, Ampoi, Sebeş, Strei), Bega etc.;
- de sud, care are colector Dunărea. Principalele râuri sunt Timiş, Cerna, Jiu (cu afluenţii Motru şi Gilort), Olt
(cu afluenţii Râul Negru, Cibin, Lotru, Olteţ), Argeş (cu afluentul Dâmboviţa), Ialomiţa (cu afluentul Prahova) etc.;
- de est, care are colectori râurile Siret şi Prut. Principalele râuri care se varsă în Siret sunt: Suceava, Moldova,
Bistriţa, Trotuş, Buzău (pe dreapta) şi Bârlad (pe stânga), iar în Prut: Başeu şi Jijia (cu afluentul Bahului);
- de sud-est (dobrogeană), care include râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în lacurile de pe ţărmul Mării
Negre: Taiţa, Teliţa, Slava şi Casimcea.

Lacurile
După modul de formare, se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
- glaciare: Lala, Buhăescu, în Munţii Rodnei, Bâlea, Podragu, Capra, în Munţii Făgăraş, Gâlcescu, în Munţii
Parâng, Bucura, Zănoaga, în Munţii Retezat etc.;
- vulcanice (de crater): Lacul Sfânta Ana, în craterul vulcanic Ciomatu, din Munţii Harghita;
- de baraj natural: Lacul Roşu, în Munţii Hăşmaşu Mare, Lacul Balătău, în Munţii Nemira;
- de crov: Sărat, Amara (cu apă sărată), !anca, Plopu, Movila Miresii, în Câmpia Română etc.;
- limanurifluviatile: Căldăruşani, Snagov, în Câmpia Română, Mostiştea, în Lunea Dunării etc.;
- limanuri maritime: Taşaul, Techirghiol, Mangalia, Babadag, pe ţărmul Mării Negre;
- lagune: Razelm (Razim), Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol, pe ţărmul Mării Negre;
- antropice: pentru hidroenergie (Porţile de Fier, Ostrovul Mare pe Dunăre, Vidraru pe Argeş, Vidra pe
Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistriţa etc.), pentru agrement (Herăstrău, Cişmigiu, Tei, în Bucureşti etc.). În Câmpia
Transilvaniei şi Câmpia Moldovei s-au construit iazuri.

Marea Neagră
Este o mare de tip continental, având o suprafaţă de 462 535 km2 şi o adâncime maximă de 2 2 1 1 m (2 235 m după
alte surse). Include şi Marea Azov, în nord. Ţările riverane sunt: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina.
Lungimea litoralului românesc este de 244 km. Caracterul semiînchis, lipsa curenţilor verticali şi aportul mare de apă
dulce, adus de fluvii, determină existenţa a două straturi de apă cu proprietăţi diferite. Stratul de suprafaţă (până la
180-200 m adâncime) are o salinitate mai mică, 10-18o/oo, fiind aerisit şi populat de vieţuitoare. Stratul de adâncime
este mai sărat (22o/oo), neaerisit, cu hidrogen sulfurat şi fără vieţuitoare.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Dunărea pătrunde pe teritoriul României în dreptul localităţii:
a. Buziaş b. Baziaş c. Boziaş d. Bozieni
2. Cel mai lung râu interior din România este:
a. Olt b. Prut c. Siret d. Mureş
3. Cel mai întins lac din România este:
a. Sinoe b. Bucura c. Razelm d. Vidraru
4. Cel mai nordic braţ din cadrul Deltei Dunării este:
a. Sulina b. Chilia c. Tulcea d. Sfântu Gheorghe
5. Pe râul Argeş a fost amenajat lacul hidroenergetic:
a. Vidra b. Izvorul Muntelui c. Vidraru d. Ostrovul Mare

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
l.Ţările riverane Mării Negre sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . .. . . . . . . .
. . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... şi 2. Sectorul "bălţilor Dunării" se dezvoltă între localităţile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


. . . . . . . . . . . . . . . . ....... .

şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...3. Un lac de crater vulcanic este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , situat în Munţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Râuriie din grupa de est au colectori principali râurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi 5. Cel mai renumit lac de
. . . .. . . . . . . . . . . . . .

baraj natural este . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......, din Munţii . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......

I I I . Scrieţi denumirea râurilor marcate pe harta alăturată cu numere de l a 1 la 16. Pentru fiecare râu marcat p e hartă,
precizaţi denumirea arterei hidrografice în care se varsă.
1. ____ 1 __ __ __ __ __ __ _
__

2. l ____ __ __ __ __ ___

3. / __
____
____
____
_

4. l __ __ __ ____
____

5. ! __
______ __ __ ___

6. ! __
____
____ __
__

7. l __
____
____
____

8. l __ __ __ ____
____

9. ! __
____
____
____
_

10. 1 -------

11. l __ __ __ ____
____

12. l __ __ __ __ __ ___

13. 1 -------

14. 1 -------

15. l __ __ __ __ __ ___

16. 1 -------

IV. Evidenţiaţi influenţa Munţilor Carpaţi asupra reţelei hidrografice din România.

V. Explicaţi marea diversitate genetică a lacurilor din Dobrogea.


..

VI. Prezentaţi două argumente care să demonstreze originalitatea Mării Negre pe Glob.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

2.6. VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE

EUROPA - ZONE BIOGEOGRAFICE


Zona mediterană corespunde sudului Europei (peninsulele: Iberică, Italică, Balcanică). Vegetaţia este formată
din asociaţii arbustive sempervirescente: maquis, garriga (Franţa), tomillares (Spania),frigana (Grecia) etc. Animale
caracteristice: şacalul, muflonul, ţestoasa de uscat, scorpionul, vipera cu corn etc. Solul caracteristic este terra rossa.
Zona pădurilor de foioase este specifică Europei Vestice şi Centrale, din centrul Peninsulei Iberice şi Insulele
Britanice până în bazinul Prutului şi al Nistrului. Apar păduri de foioase cu fag, stejar, arţar, paltin etc. Animale
caracteristice: jderul, căprioara, cerbul, mistreţul, lupul, vulpea, ciocănitoarea, cucul etc. Caracteristice sunt
argiluvisolurile şi cambisolurile.
Zona pădurilor de răşinoase (taiga) se dezvoltă în centrul Peninsulei Scandinave, centrul şi nordul Câmpiei
Europei de Est şi zonele montane la peste 1 000 m altitudine. Vegetaţia este formată din păduri de conifere şi de
amestec: brad, molid, pin, mesteacăn etc. Animale caracteristice: elanul, vulpea roşie, ursul. Soiurile specifice sunt
spodosolurile.
Zona stepei şi silvostepei este specifică Europei de Est şi Sud-Est (din Câmpia Panonică până la Marea Caspică).
Stepa este formată din ierburi xerofile, iar silvostepa, din ierburi şi pâlcuri de pădure (cu stejari termofili, carpen,
ulm, tei). Animale specifice: rozătoare, păsări, (dropia, potârnichea, prepeliţa), antilopa saiga etc. Caracteristice sunt
molisolurile ( ex.: cernoziomul).
Tundra corespunde nordului Europei (nordul Peninsulei Scandinave, nordul Câmpiei Europei de Est). Vegetaţia
este sărăcăcioasă, fiind formată din muşchi, licheni, arbori pitici (mesteacăn pitic, salcie, ienupăr). Animale specifice:
renul, foca, morsa etc. Se dezvoltă soiuri de tundră.

ROMÂNIA - ZONE BIOGEOGRAFICE


Zona stepei şi silvostepei (0'-200 m altitudine) în est, sud-est, sud şi vest (Câmpia Moldovei, sudul Podişului
Bârladului, Podişul Dobrogei, Câmpia Bărăganului, sudul şi centrul Câmpiei Române, Câmpia de Vest). Silvostepa
mai apare şi în Câmpia Transilvaniei. Stepa este formată din ierburi xerofile, iar silvostepa, din ierburi şi pâlcuri de
pădure (cu stejari termofili, carpen, ulm, tei). Animale specifice: rozătoare, păsări (dropia, potârnichea, prepeliţa),
reptile etc. Apar soiuri fertile din clasa molisolurilor (ex.: cernoziomul, solul bălan dobrogean etc.).
Zona de pădure (200-1 800 m) cuprinde trei etaje biopedogeografice:
- etajul stejarului (200-500 m altitudine), în nordul Câmpiei Române, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi,
Dealurile de Vest, Podişul Transilvaniei, nordul Podişului Bârladului, estul Podişului Sucevei). Arbori specifici: cer,
gârniţă, stejar pedunculat, gorun etc. Dintre animale apar ciocănitoarea, cucul, pupăza, lupul, vulpea, căprioara,
ariciul, veveriţa etc. Solurile au fertilitate medie, fiind îndeosebi din clasa argilovisolurilor;
- etajulfagului (500-1 200 m altitudine), în zona submontană din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, vestul
Podişul Sucevei, Subcarpaţi şi Munţii Carpaţi. Arbori specifici: fag, ulm, paltin, jugastru, mesteacăn etc. Animale
caracteristice: ciocănitoarea, ierunca, gaiţa, căprioara, cerbul, ursul brun, jderul, râsul, viezurele, mistreţul, veveriţa,
etc. Soiurile fac parte din clasa argiluvisolurilor (fertilitate medie) şi cambisolurilor (fertilitate mai scăzută);
- etajul coniferelor ( 1 200-1800 m) în Munţii Carpaţi. Arbori specifici: molid, brad, pin, zadă. Dintre animale
apar ursul, lupul, râsul, cocoşul-de-munte, şopârla-de-munte etc. Soiurile sunt din clasa spodosolurilor, c u fertilitate
scăzută.
Zona subalpină se dezvoltă între 1 800 şi 2 000 m în Munţii Carpaţi. Dintre plante specifice menţionăm:
ienupărul, jneapănul, afinul, merişorul, ierburile şi plantele cu flori. Animale caracteristice: capra neagră, marmota,
păstrăvul. Apar spodosoluri, c u fertilitate redusă.
Zona alpină apare la peste 2 000 m altitudine în Munţii Carpaţii. Vegetaţia este slab dezvoltată, ierburi rare, muşchi
şi licheni. Animale specifice: capra neagră, marmota, vulturul. Soiurile sunt slab dezvoltate, apărând spodosoluri şi
umbrisoluri (cu fertilitate foarte redusă).
Vegetaţia azonală cuprinde vegetaţia de luncă (luncile râurilor şi Delta Dunării), vegetaţia arenofilă (pe nisipuri,
în sudul câmpiilor Olteniei, Tecuci, zona litorală etc.).
Rof!lânia - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1 . Pădurea de răşinoase din nordul Europei este denumită:
a. selvas b. taiga c. landă d. bosanes
2. Un tip de sol specific pentru stepă şi silvostepă este:
a. cernoziomul b. terra rosa c. podzolul d. lateritul
3. O pasăre specifică stepei şi silvostepei este:
a. struţul b. prepeliţa c. ciocănitoarea d. cucul
4. Asociaţiile arbustive sempervirescente din Grecia sunt denumite:
a. tomillares b. maquis c. garriga d. frigana
5. Vegetaţia specifică zonelor cu nisip se numeşte:
a. xerofilă b. arenofilă c. aerofobă d. hidrofilă

Il. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Soiurile mediteraneene dezvoltate în zonele calcaroase se numesc . . 2. Pentru teritoriile situate
......... . . . . .. . . . . . . . . . .

în nordul Mării Negre este specifică vegetaţia de . . . . . . . . .. . . . 3. În cadrul zonei biogeografice de pădure, în
. . . . . . . . . . .

România se diferenţiază etajele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi 4. La peste 1 800 m


. . . . . . . . . . . . ............

altitudine, în Munţii Carpaţii, se dezvoltă zonele biogeografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi 5. Pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Delta Dunării este specifică vegetaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Scrieţi denumirea zonelor biogeografice marcate pe harta


alăturată cu cifre de la l la 5. Pentru fiecare zonă biogeografică,

specificaţi denumirea unui tip sau clase de sol. 'W
1.

2.

3.

4.

5.
1• !!!'Kinj l
IV. Pentru unităţile de relief marcate pe harta alăturată, cu LEGiHOA

litere de la A la H, scrieţi denumirea unei etaj biogeografic ·=--


specific şi a unui tip sau clase de sol.
A
B
c
D
E
F
G
H
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

2.7. RESURSELE NATURALE

EUROPA
Energia solară poate fi transformată în energie electrică prin intermediul centralelor heliotermice (ex.: Odeillo,
în Franţa) şi centralelor fotovoltaice (ex.: Gottelborn, în Germania).
Energia eoliană este utilizată tot mai intens în cadrul U.E. Ţările cu cea mai mare capacitate eoliană instalată
sunt Germania şi Spania. În anul 2011, ponderea energiei eoliene în totalul consumului intern în U.E. era de 5,3%,
fiind mai mare în Danemarca (24%) şi Spania (14%).
Energia mareelor este valorificată prin centrale mareomotrice în Franţa (La Rance, prima din lume - 1966),
Rusia (Estuarul Kislaya - Marea Barents) şi Marea Britanie (Estuarul Severn).
Energia geotermică este valorificată în Islanda, Italia, România etc.
Cărbunii se diferenţiază în superiori (antracit şi huilă) şi inferiori (cărbune brun, lignit şi turbă). Rezerve
importante există în bazinele Peciora (Rusia), Silezia Superioara (Polonia), Ruhr (Germania), Donbass (Ucraina) etc.
Principalele producătoare sunt Germania, Polonia şi Rusia.
Petrolul se găseşte în cantităţi mai mari în zona Volga-Ural (Rusia), platformele continentale ale Mării Nordului
(Norvegia, Olanda, Marea Britanie), Mării Caspice (Rusia şi ţările caucaziene) şi Mării Negre (România), Câmpia
Română etc. Cele mai mari producţii sunt obţinute de către Rusia, Norvegia, Marea Britanie, Danemarca, Germania
şi România.
Gazele naturale (gazul de sondă, gazul metan). Rezerve mai mari există în zona Volga - Ural, zona Mării
Caspice, Marea Nordului şi Podişul Transilvaniei. Principalele producătoare sunt Rusia, Norvegia, Marea Britanie,
Olanda şi România.
Minereurile de fier sunt importante pentru siderurgie. Resurse importante de fier există în bazinele Krivoi Rog
(Ucraina), Kursk, Uralul de Sud (Rusia), Lorena (Franţa), Hartz' - Ruhr (Germania). Zăcămintele cu cel mai ridicat
conţinut de fier sunt în Suedia (Kiruna, Gălivare). Principalele producătoare sunt Rusia, Ucraina, Suedia şi Germania.
Bauxita este utilizată pentru producerea aluminiului. Principalele producătoare de bauxită sunt Franţa, Grecia,
Ungaria şi Serbia.
Sarea este utilizată în industria alimentară şi chimică. Principalele producătoare sunt Germania, Marea Britanie,
Ucraina şi Franţa.
Rodle de construcţie: marmură (Carrara - Italia, Pentelikos, Paros - Grecia), calcar, argilă etc.

ROMÂNIA
Energia solară se utilizează, mai mult experimental, în Câmpia Română, zona litorală etc.
Energia eoliană este utilizată în Dobrogea, Câmpia Română şi zona montană.
Energia geotermică (a apelor termale) se utilizează în Câmpia de Vest.
Petrolul se exploatează din Câmpia Română, Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest şi
Platforma continentală a Mării Negre. Rafinării de petrol există la: Ploieşti, Brazi, Câmpina, Midia-Năvodari, Borzeşti,
Suplacu de Barcău etc.
Gazele naturale se împart în gaz metan, exploatat din Podişul Transilvaniei ( Câmpia Transilvaniei şi Podişul
Târnavelor) şi gaze asociate exploatate împreună cu petrolul.
Cărbunii sunt utilizaţi îndeosebi în termocentrale. Cele mai importante resurse aparţin cărbunilor inferiori.
Lignitul se exploatează în Podişul Getic (bazinul Motru - Rovinari). Zăcăminte de cărbune brun există în Carpaţii
Orientali (Depresiunea Comăneşti), Dealurile de Vest etc. Cărbunii superiori (huilă) există în Depresiunea Petroşani
şi Munţii Banatului.
Minereurile de fier se găsesc în cantităţi reduse în Munţii Poiana Ruscă, Munţii Anina etc.
Minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) se găsesc în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali, Munţii Poiana
Ruscă, Munţii Apuseni etc. Aur şi argint există în Munţii Metaliferi (ex.: Roşia Montană) şi Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali, iar bauxită în Munţii Apuseni.
Sarea se găseşte în cantităţi m
i portante în Depresiunea Colinară a Transilvaniei (Praid, Turda, Ocna Mureş,
Ocna Sibiu) şi în Subcarpaţi (Târgu Ocna, Ocnele Mari etc.).
Rodle de construcţii: granit în Munţii Apuseni şi Munţii Măcin, bazalt în Carpaţii Curburii, marmură în Munţii
Poiana Ruscă (Ruşchiţa), Munţii Apuseni (Vaşcău) etc.

F=====���-=====9(§)F=-==�
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Tncercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Ţara morilor de vânt este o denumire specifică pentru:
a. Franţa b. Olanda c. Belgia d. Spania
2. Energia geotermică este utilizată intens în statul:
a. Germania b. Grecia c. Islanda d. Irlanda
3. Lignit se exploatează din bazinul carbonifer:
a. Motru - Rovinari b. Comăneşti c. Petroşani d. Asău
4. Olanda şi Norvegia extrag hidrocarburi din:
a. Marea Barents b. Marea Nordului c. Marea Baltică d. Marea Mânecii
5. Centrala heliotermică Odeillo se găseşte în munţii:
a. Alpi b. Pindului c. Apenini d. Pirinei

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Prima centrală mareomotrică construită în lume se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . ....... , fiind situată în statul . . . .. . . . . . . . . . . . . ...,
la Marea . . . . . . . . . . . . . . ... 2. Cea mai cunoscută carieră de marmură din Italia este .. . . . . . . . . . . . . . .., iar din România
. . . . . . . . . . . . . . ... 3. Gaz metan se extrage din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din subunităţile . . . . . . . . . . .. . . ... şi
. . . . . . . . . . . . . . ... 4. În România, resurse de huilă există în . .. . . . . . . . . . . . . .. şi ... . . . . .. . . . . . . .. 5. Cele mai mari zăcăminte de
fier există în statul . . . . . . . . . . . . . . . .., iar zăcămintele cu cel mai ridicat conţinut de fier, în statul .... . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . ..

III. Utilizând harta alăturată, scrieţi litera aferentă şi denumirea pentru unităţile/subunităţile de relief în care se găsesc
resursele de subsol respective:
petrol 1
gaz metan
lignit
huilă
cărbune brun
granit .
marmură
sare

rv. Explicaţi faptul că economia majorităţii statelor europene este dependentă de importul de hidrocarburi (petrol şi
gaze naturale).

V. Precizaţi doi factori care au contribuit la dezvoltarea puternică a siderurgiei în Franţa, Germania, Marea Britanie
şi Ucraina.

VI. Menţionaţi patru energii alternative şi precizaţi importanţa acestora pentru viitor.

L· E

nergii alternative Import
-t----- -!
anţă �-
L
- -
Caietul elevului- GEOGRAFIE dasa a Xli-a

3. ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI SI


'
ALE ROMÂNIEI

3.1. HARTA POLITICĂ A EUROPEI

Europa include 48 de state independente (fără Turcia şi Kososvo). Urmăriti


'
tabelul de mai jos:
Statul Suprafaţa Populaţia Capitala Forma deguvernământ
Belgia 30 519 km2 10,8 mîl. loc. Bruxelles Monarhie constituţională
><
Franţa 551 500km2 65,8 mîl. Joc. Paris Republică semîprezidenţială
�8
!-- Irlanda 70 284 km2 4,4 mil. loc. Dublin Republicăparlamentară
o
� �
::> -l
Luxemburg 2 586 km2 0,5 mîl. loc. Luxemburg Monarhie constituţională

!-o
<
Olanda 40 844 km2 16,9 mii. loc. Amsterdam Monarhie constituţională
Marea Britanie 244 100 km2 62 mil. Joc. Londra Monarhie constitutională
Austria 83 853 km2 8,4 mii. loc. Viena Republicăparlamentară

....( Cehia 78 864 km2 1 0,5 mil. loc. Praga Re


publicăparlamentară
Elveţia

1- Germania
41 243 km2
356 945 km2
7,8mil. loc.
80,6 mii. loc.
Berna
Berlin
Republicăparlamentară
Republicăparlamentară
z
� Liechtenstein 160km2 0,036 mii. loc. Vaduz Monarhie constit uţională
u
Polonia 3 1 2 677 km2 38, l mîl. loc. Varşovia Republicăparlamentară

o R. Moldova 33 700 km2 3,5 mii. loc. Chişinău Republică parlamentară



România 238 391 km2 19,1 mîl. loc. Bucureşti Republică semiprczidenţială
Slovacia 49 036 km2 5,4 mii. loc. Bratislava Republicăparlamentară
Ungaria 93 032 km2 10 mil. loc. Buda
pesta publicăparlamentară
Re
Albania 28 748 km2 3,1 mîl. loc. Tirana Republicăparlamentară
Andorra 453 km2 0,084 mii. loc. Andorra la Vella Monarhie constituţională
Bosnia-Herţegovina 51 129 km2 3,8 mii. loc. jevo
Sara Republicăparlamentară
Bulgaria 1 1 0 9 1 2 km2 7,3 mii. loc. Sofia Republică parlamentară
><( Croaţia 56 258 km2 4,4 mîl. loc. Zagreb Republicăparlamentară
z
Cipru 9 253 km2 0,8 milloc. Nicosia Republicăprezidenţială
:3
z Grecia 131 990 km2 11,3 mîl. loc. Atena Republicăparlamentară

ffi
1-.
Italia
Serbia
301 268 km2
88 361 k km2
60,6 mîL loc.
7,3 mii. loc.
Roma
Belgrad
Republicăparlamentară
Republicăparlamentară
....
el Muntenegru 1 3 8 1 2 km1 0,62 mii. loc. Podgorica Repu blicăparlamentară
� Malta 316 km2 0,41 mii. loc. Valletta Republicăparlamentară
� Monaco 1,95 km2 0,035 mii. loc. Monaco Monarhie constituţională
o


Portugalia 92 389 km2 10,6 mii. loc. Lisabona Republică scmiprezidenţială
Macedonia 25 713 km2 2 mîl. loc. Skopje Republicăparlamentară
San Marino 6 1 km2 0,031 mii. loc. San Marino Republicăp
arlamentară
Slovenia 20 251 km2 2 mîL loc. L
jubljana Republicăparlamentară
Spania 504 782 km2 46,1 mii. loc. Madrid Monarhie constituţională
Vat ican 0,44 km2 0,001 mii. loc. Vatican Monarhie electivă
Belarus 207 600 km2 9,4 mii. loc. Minsk Republică prezidenţială
><(
Federaţia R usă 17 075 400 km2 145,4 mîl. Joc. Moscova Republicăprezidenţială

O u
� 'til-�
Q.; ><( Ucraina 603 700 km2 45,7 mii. loc.
3,2 mîl. loc
Kiev Republică semiprezidentială

�§g
Armenia 29 743 km2 Erevan Republică semiprezidenţială
� < Azerbaidjan 86 600 km2 8,9 mii. loc. Baku Republică semi
prezidenţială
u
Georgia 69 700 km1 4,4 mîl. Joc Tbilisi Republică semiprezidenţială
Danemarca 43 077 km2 5,5 mii. loc. Copenhaga Monarhie constitu ţională
><(
u Estonia 45 100 km2 1,3 mîl. loc. Tallinn Republicăpa
r
. lamentară
.....
5,4 mii. loc.
§ Finlanda
Islanda
338 127 km2
103 100 km2
Helsinki publică parlamentară
Re
Republicăparlamentară
o 0,31 mil. loc. Reykjavik
z
Letonia 64 500 km2 2,2 mi!. loc. Riga Republicăparlamentară

o Lituania 64 200 km2 3,2 mîl. loc. Vilnius Re
publicăparlamentară



gia
Norve 449964km2 5,2 mii. loc. Oslo Monarhie constituţională
Suedia 323 895 km2 9,4 mii. loc. Stockholm Monarhie constituţională

l 134\ 1
.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:


1. Cea mai întinsă suprafaţă o deţine statul european . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar cea mai redusă suprafaţă, statul . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Statele ex-iugoslave sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . .. . .... .... . ,
... . . .. . , .
. . . . . . .. . . . . . . . .,
. . . . . . . ..... .... .... .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţările de Jos esteo denumire utilizată pentru statul . . . . . . . . . . . . . . . 4. Beneluxeste


o denumire utilizată pentru a defini statele . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . .. . . . . . . . şi 5. Ţările insulare europene
. . . . . . . . . . .......

din Marea Mediterană sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . .. .. . ..... 6. Statele europene de tip enclavă sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . ... şi
. . . . . . . . . . . . . . . . ....... 7. Ţările europene insulare din Oceanul Atlantic sunt . . . . . . . . . . . . . ... şi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

. . . . . . . . . . . . . . . . . ... 8. În Peninsula Yutlanda se dezvoltă statul . . . . . . . . . . . . . . . ... 9. Ţările care sunt situate în Peninsula Italică
sunt . . . . . . . . . . . . . . . ....., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 10. Cea mai veche republică europeană este . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

II. Scrieţi denumirea statelor marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 20.
!. __
____
____
____
____
____
____

2. __
____
____
____
____
____
____

3. __
____
____
____
____
____
____
__

4. __
____
__ __
__ __
____
____
____
__

5. __
____
____
____
____
____
____

6. __
____
____
____
____
____
____

7. __
____
____
____
____
____
_____

8. __
____
____
____
____
____
____
__

9. __
____
__ __
__ __
____
____
____

10. -------

11. ------

1 2. __
____
____
____
____
____
____

13. __
_ __________

14. __
____
____
____
____
____
____

15. ____________

16 . __
____
____
____
____
____
____

17. --
---,....--

18 . __
_ _________
_

19 . __
_ _________
_

20. __
____
____
____
____
____
____

III. Scrieţi, în tabelul de mai jos, denumirea statelor care fac parte din grupările teritoriale geografice menţionate

Ţările scandinave Ţările baltice Ţările iberice Ţările balcanice Ţările caucaziene

IV. Enumeraţi statele liliputane ale Europei.

V. Scrieţi denumirea statelor europene care sunt monarhii constituţionale.

�======�--==��--��F===��
Caietul elevului- GEOGRAFIE dasa a Xli-a

3.2. POPULAŢIA

EUROPA
Numărul populaţiei a crescut de la 140 de milioane de locuitori, în 1 759, la 549 de milioane de locuitori, în
1950. După 1950, ritmul de creştere s-a redus, apropiindu-se de valoarea zero, în prezent.
ln anul 2013, populaţia Europei era de 742,5 milioane de locuitori şi se estimează că va scădea la 709 milioane
de locuitori în anul 2050.
Densitatea medie a populaţiei este de 7 1 loc/km1, plasând Europa pe locul doi, după Asia. Densităţi mai mari
(peste 300 loc/km2) există în Olanda şi Belgia, Valea Rinului şi regiunea Ruhr, centrul şi sudul Angliei, nordul Italiei
etc., iar densităţi mai mici (sub 1 loc/km2, în nordul Peninsulei Scandinave şi nordul Rusiei.
Mişcarea naturală a populaţiei este influenţată de natalitate şi mortalitate. Natalitatea s-a redus treptat până
la 1 1 -12o/oo, iar mortalitatea a crescut, ajungând la 1 1 o/oo în prezent. Bilanţul natural al populaţiei este negativ în
ţările Europei de Est şi Centrale, apropiat de zero în Europa de Vest şi pozitiv în Islanda, Irlanda, Albania, Andora,
Liechtenstein.
Speranţa de viaţă este de 80 de ani pentru femei şi de 72,5 ani pentru bărbaţi.
Structura pe grupe de vârstă. Europa se caracterizează printr-o pondere mare (15%) a populaţiei de peste 60 de
ani, fiind continentul cel mai îmbătrânit. Populaţia sub 15 ani deţine doar 17%.
Mobilitatea populaţiei. Direcţia de emigrare la nivelul statelor europene este de la est spre vest.
Structura etnică a Europei este dominată de familia indo-europeană, care include trei grupe de popoare:
romanice, germanice şi slave. Acestora li se adaugă popoarele grec şi albanez. Din familia uralică fac parte popoarele
finlandez şi maghiar.
Structura religioasă. Catolicismul este specific Europei Sudice şi Centrale, ortodoxismul Europei Estice şi
Sud-Estice, protestantismul Europei Centrale, Nord-Vestice şi Nordice etc.
Structura pe activităţi: agricultură (17%), industrie (23%), servicii (60%).
Structura pe medii. Populaţia urbană are o pondere de 73%, iar cea rurală de 27%.

ROMÂNIA
Numărul populaţiei a crescut de la 15,8 milioane de locuitori, în 1 948, la 23,2 milioane de locuitori, în 1990,
după care a început să scadă ajungând la 19,5 milioane de locuitori, în 2 O 14. Se estimează că, în anul 2050, populaţia
României va fi de 17,8 milioane de locuitori.
Densitatea medie este de 81,6 1oc/km2• Pe regiuni, cele mai mari densităţi apar în partea centrală a Câmpiei
Române (peste 200 loc/km2), Podişul Sucevei, Culoarul Siretului şi Câmpia de Vest (peste 100 loc/km2). Cele mai
reduse densităţi sunt în Delta Dunării şi Munţii Carpaţi (sub 25 loc/km2). În anul 2011, judeţele cu cea mai mare
densitate a populaţiei erau Ilfov şi Prahova, iar cu cea mai mică densitate, judeţele Tulcea şi Caraş-Severin.
Mobilitatea populaţiei s-a realizat înainte de 1990 îndeosebi pe plan intern, dinspre mediul rural spre mediul
urban (exodul rural), datorită procesului de industrializare comunistă. După 1 990, din cauza restructurării industriei,
care a favorizat şomajul, s-a înregistrat un fenomen invers de migraţie, urban - rural (exod urban), şi o accentuare a
migraţiei externe. Românii emigrează îndeosebi spre ţări ale Europei Sudice (Spania şi Italia) şi Europei Vestice.
Speranţa medie de viaţă este de 70,5 ani la bărbaţi şi 77,6 ani la femei.
Structura pe grupe de vârstă (în anul 2011) reflectă o îmbătrânire a populaţiei faţă de anul 2002. Populaţia
tânără, sub 15 ani, reprezenta 15,9%, iar populaţia vârstnică (;;:; 65 ani) 16,1 %.
Structura etnică (în anul 2011) reflectă o pondere majoritară a românilor (88,9%), urmaţi de maghiari (6,5%),
rromi (3,29%), ucraineni (0,27%), germani (0,19%) etc. Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele
Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%).
Structura religioasăeste predominant creştină. Din totalul populaţiei, 86,5% sunt ortodocşi, 4,6% romano-catolici,
3,2% reformaţi, 1,9% penticostali etc.
Structura pe activităţi: agricultură (28,6%), industrie şi construcţii (28,8%), servicii (42,6%).
Structura pe medii. Populaţia urbană are o pondere de 54%, iar cea rurală de 46%.
Romdnia - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Incercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Al doilea stat european ca număr de locuitori este:
a. Franţa b. Germania c. Italia d. Ucraina
2. Statul european cu cel mai redus număr de locuitori este:
a. Islanda b. Monaco c. Vatican d. Liechtenstein
3. Populaţia de etnie maghiară este majoritară în judeţul:
a. Mureş b. Sălaj c. Maramureş d. Covasna
4. O densitate mai ridicată a populaţiei se înregistrează în judeţul:
a. Tulcea b. Timiş c. Ilfov d. Iaşi

Il. Scrieţi denumirea limbilor europene care fac parte din grupele lingvistice menţionate în tabelul de mai jos.

Limbi romanice Limbi slave Limbi germanice


-----i

III. Utilizând harta alăturată şi datele privind suprafaţa ţărilor


europene şi populaţia acestora (de la pagina 36), răspundeţi
următoarelor cerinţe:
1. calculaţi densitatea populaţiei pentru statele marcate pe
hartă cu cifrele 1, 2 şi 7;
2. menţionaţi trei factori care determină răspândirea inegală a
populaţiei în cadrul celor trei state.
1

2_____________________

3____________________________
__

IV. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos, care sunt în legătură cu harta de mai sus:
1. Cea mai ridicată densitate a populaţiei se înregistrează în statul marcat pe hartă cu cifra ....... . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Cea mai redusă densitate a populaţiei se înregistrează în statul marcat pe hartă cu cifra ....... . . . . . . . . . . . . . . . ....... . . . . . .
3. Din familia uralică face parte populaţia statului marcat pe hartă cu cifra. . . . .. . . . ., numit. . ...... . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . .
4. Religia ortodoxă este specifică ţărilor marcate pe hartă cu cifrele . . ........ . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . ..... . . . ....... . . . . . . . . . . . . . .
5. Religia catolică este specifică ţărilor marcate pe hartă cu cifrele . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi ....... . . . . . ..... . . . . . ........... .

V. Menţionaţi trei cauze care au determinat îmbătrânirea demografică la nivelul Europei.

VI. Calculaţi:
l . Bilanţul natural al populaţiei României (%o) pentru anul 2013, ştiind că numărul populaţiei = 19 985 814 locuitori,
natalitatea = 198 216, iar mortalitatea = 249 321;
2. Ponderea populaţiei urbane (%) pentru Italia, ştiind că populaţia totală = 60 483 384 locuitori, iar populaţia rurală=
19 112 749 1ocuitori.
1__
_ ______________________________________

2_____________________ __
__ ________________________________
_________________
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

3.3. SISTEMUL DE ORAŞE AL EUROPEI

EUROPA
Europa este al doilea continent ca pondere a populaţiei urbane (74%), după America de Nord.
Densitatea oraşelor este mai ridicată în Culoarul Rinului, Anglia Centrală, Bazinul Parizian, sud-estul Ucrainei,
Valea Volgăi, litoralul mediteraneean al Spaniei etc.
După vechime se deosebesc oraşe:
- antice: Atena, Marsilia (Massalia), Istanbul (Byzantion), Varna (Odessos) etc., din perioada greacă, Roma,
Londra (Londinium), Paris (Luteţia), Lisabona (Olissipona), Viena (Vindobona), Koln (Colonia), Zi.irich (Turicum),
din perioada romană etc.;
- medievale: Madrid, Sevilla, Bruges, Anvers, Amsterdam, Lyon, Hamburg, Leipzig, Moscova, Kiev, Praga,
Budapesta, Cracovia, Varşovia, Bucureşti etc.;
- din epoca modernă: Manchester, Liverpool, Odessa, Rotterdam, Essen, St. Petersburg etc.,
- din perioada comunistă, dezvoltate drept centre industriale: Nowa Huta (Polonia), Dunaujvâros (Ungaria),
Eisenhi.ittenstadt (Germania), Victoria (România) etc.
După mărime, în anul 2013, în Europa existau 33 de oraşe cu populaţie de peste 1 milion de locuitori, cele mai
mari fiind: Moscova (12 mil.), Istanbul - partea europeană (8,8 mii.), Londra (8,3 mîl.), Sankt Petersburg (5 mii.),
Berlin (3,4 mii.), Madrid (3,3 mil.) etc.
După funcţiile economice, se diferenţiază oraşe:
- comerciale: Genova, Leipzig, Veneţia, Lyon, Cracovia etc.;
- portuare: Rotterdam (Olanda), Anvers (Belgia), Hamburg (Germania), Gdansk (Polonia), Arhanghelsk (Rusia)
Liverpool, Cardiff (Marea Britanie), Odessa (Ucraina), Constanţa etc.;
- industriale: Birrningham, Manchester, Essen, Katowice, Doneţk, Krivoi Rog, Torino etc.;
- culturale: Roma, Atena, Viena, Florenţa, Sankt Petersburg, Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford,
Cambridge, Heidelberg etc.;
- de servicii: Vichy, Chamonix, Nisa (Franţa), Karlovy-Vary (Cehia), Innsbruck (Austria) etc;
-financiare: Londra, Paris, Zi.irich, Frankfurt pe Main etc.

ROMÂNIA
În România există 320 de oraşe, dintre care 104 sunt municipii.
După vechime, se deosebesc oraşe:
- antice: Constanţa (Tomis) şi Mangalia (Callatis),întemeiate de coloniştii greci din Milet (sec. VI-V î.H.), Alba
Iulia (Apulum), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta), Tulcea · (Aegyssus) etc., din perioada
romană;
-feudale: dezvoltate din cetăţi (Alba Iulia, Braşov, Sibiu, Sighişoara, Timişoara, Oradea, Suceava, Iaşi, Curtea de
Argeş, Câmpulung Muscel, Târgovişte, Bucureşti etc.) sau târguri (Botoşani, Brăila, Galaţi, Târgu-Mureş, Târgu-Jiu
etc.);
- capitaliste: apărute datorită unor activităţi economice, în secolul al XIX-lea (Petroşani, Reşiţa, Hunedoara,
Anina, Alexandria, Slobozia);
- socialiste/comuniste: apărute prin amenajarea unor obiective industriale (Victoria - jud. Braşov, Oneşti/
Gheorghe Gheorghiu Dej - jud. Bacău, Oţelu Roşu - jud. Caraş Severin) etc.
După mărime, în anul 201 1, exista 1 oraş-metropolă (Bucureşti - capitala ţării) cu 1,9 mii. loc., 2 oraşe cu peste
300 000 loc. (Cluj Napoca şi Timişoara), 6 oraşe între 200 000 şi 300 000 loc. (Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi,
şi Ploieşti), 11 oraşe între 100 000 şi 200 000 loc. (Oradea, Brăila, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău, Târgu-Mureş, Baia Mare,
Buzău, Botoşani şi Satu Mare), 21 oraşe între 50 000 şi 100 000 loc. etc.
După funcţii, se pot diferenţia oraşe: •

- administrative: capitala Bucureşti, municipiile reşedinţă de judeţ şi municipiile;


- portuare: Constanţa, Mangalia, Galaţi, Brăila, Tulcea ş.a.;
- industriale: Petroşani, Mioveni, Anina, Victoria, Oneşti ş.a.;
- culturale/universitare: Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara ş.a.;
- de servicii: Paşcani, Simeria (feroviare), Sinaia, Predeal, Techirghiol, Eforie (turistice) etc.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Un oraş care datează din perioada romană este:
a. Moscova b. Paris c. Veneţia d. Cracovia
2. Denumirea antică a oraşului Alba Iulia a fost:
a. Apulum b. Bălgrad c. Potaissa d. Dierna
3. Un oraş cu funcţii culturale este:
a. Florenţa b. Vichy c. Doneţk d. Zurich
4. Un oraş cu funcţii portuare, pe ţărmul Mării Negre, este:
a. Anvers b. Odessa c. Genova d. Gdansk

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cel mai mare oraş european după numărul populaţiei este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2. Cele mai vechi dintre oraşele actuale
din România sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..., care se numeau în Antichitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

respectiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 3. Oraşele româneşti care aveau, în anul 201 1, o populaţie de peste 300 000 locuitori erau
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi 4. Oraşele europene care au o populaţie între 8 şi 1 0 milioane locuitori
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...

sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... şi 5. Oraşele româneşti care au apărut în secolul al XIX-lea, ca urmare


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...

a dezvoltării siderurgiei, sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... şi . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Scrieţi denumirea oraşelor din România marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 19.

!. ___________
LEGENDA
2. ____________
[!]�·r0f4dinţă de
3. E3 Umili deW�ltatel
___________

oubunltato do roliof
4. ___________

5. ___________

6. ___________

7. _
_ __________

8. ____________

9. ___________

10. ------
11. ------

12. ------

13. ___________

14. --
--

15. ________ ___


__

16 . ------

17. ----
18. __
____
____
_ ______

19. ___________

IV. Precizaţi doi factori naturali şi doi factori antropici care pot contribui la apariţia şi dezvoltarea unui oraş
Factori naturali Factori antropici

V. Realizaţi o comparaţie privind fizionomia oraşelor apărute în perioada feudală şi a celor apărute în perioada
..

socialistă.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

3.4. ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE

Moscova, capitala Rusiei, este situată în Câmpia Europei de Est, pe râul Moscova. Datează din perioada medievală.
Are o populaţie de 12 mii. loc. Este un important nod de comunicaţii beneficiind de 4 aeroporturi şi 3 porturi fluviale.
Oraşul este legat prin canale cu 5 mări. Dintre simbolurile oraşului, amintim Cetatea Kremlin, Piaţa Roşie şi metroul
cu arhitectură comunistă.
Î
Londra, capitala Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, este situată în SE Angliei, în Câmpia
Londrei, pe râul Tamisa. A apărut în perioada romană, sub denumirea de Londinium. Are o populaţie de 8,3 mil. loc.
Este un centru comercial, cultural şi industrial, de talie mondială. Beneficiază de 2 1 de aeroporturi, cel mai mare fiind
Heathrow. Dintre simbolurile oraşului se remarcă Turnul Londrei, Tower Bridge şi Parlamentul cu ceasul Big Ben.
Paris, capitala Franţei, se dezvoltă în Câmpia Parisului, pe râul Sena. A apărut în perioada romană, sub denumirea
de Luteţia. Oraşul propriu-zis are 2,3 mil. loc., însă zona metropolitană include 12 mii. loc. Este un important centru
industrial, reprezentative fiind industria automobilelor, avioanelor, parfumurilor etc. Beneficiază de două aeroporturi
(Orly şi Charles de Gaulle), o reţea densă de metrou şi TGV. Dintre simbolurile oraşului, amintim, Turnul Eiffel,
Catedrala Notre Dame, Arcul de Triumf şi Bulevardul Champs Elysees.
Roma, capitala Italiei (Cetatea eternă), este situată pe şapte coline vulcanice, fiind străbătută de fluviul Tibru.
A apărut în Antichitate, conform legendei fiind fondată de gemenii Romulus şi Remus. Are o populaţie de 2,7 mil.
loc. Este un centru cultural şi turistic mondial. În centrul său se află Vaticanul. Dintre simbolurile oraşului se remarcă
Colosseumul, Columna lui Traian, Monumentul Vittorio Emanuele Il, Fontana di Trevi etc.
Viena, capitala Austriei, se dezvoltă în Câmpia Vienei, pe Dunăre. A fost întemeiată în Antichitate, de celţi,
sub denumirea de Vedunia şi dezvoltată apoi de romani (Vindobona). Are o populaţie de 1,7 mii. loc. Este un centru
muzical (capitala muzicii), cultural şi turistic de rang mondial. Concentrează 1/3 din activitatea industrială a Austriei.
Dintre simbolurile oraşului, amintim, castelele SchOnbrunn şi Hotburg, Catedrala Sf. Ştefan şi Opera de Stat.
Bucureşti, capitala României, s-a dezvoltat în Câmpia Vlăsiei, pe râul Dâmboviţa. A apărut în perioada medievală,
devenind capitala Ţării Româneşti în timpul lui Vlad Ţepeş (sec. XV). Are o populaţie de 1,88 mil. loc. Beneficiază de
2 aeroporturi (Henri Coandă şi Aurel Vlaicu) şi o reţea de metrou. Este un important centru industrial, universitar
şi cultural. Dintre simbolurile oraşului, se remarcă: Arcul de Triumf, Ateneul, Parlamentul (Casa Poporului), Muzeul
Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului, Parcul Herăstrău, Parcul Cişmigiu etc.
Cluj-Napoca, cel mai mare oraş al Transilvaniei, este situat în Podişul Transilvaniei, pe râul Someşul Mic. A apărut
în perioada romană, sub numele de Napoca. Are o populaţie de 325 000 loc. Beneficiază de un aeroport internaţional
(Avram Iancu). Este un important centru industrial, universitar (Universitatea Babeş-Bolyai") şi cultural. Dintre
"
simbolurile oraşului, amintim Piaţa Unirii (Matei Corvin), Piaţa Avram Iancu şi Parcul Central.
Timişoara, cel mai mare oraş din Banat, totodată din vestul ţării, se găseşte în Câmpia Timişului, pe râul Bega.
Datează din perioada feudală. Are o populaţie de 319 000 loc. Deţine un aeroport internaţional (Traian Vuia). Este
un important centru industrial, universitar (Universitatea de Vest) şi cultural. Dintre simbolurile oraşului se remarcă
Piaţa Victoriei, Catedrala Mitropolitană şi Parcul Razelor.
Iaşi, cel mai mare oraş al Moldovei, este situat în Câmpia Moldovei, pe râul Bahlui. A apărut în perioada
medievală, devenind capitală a Moldovei în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (sec. XVI). Are o populaţie de
290 000 loc. Beneficiază de un aeroport internaţional. Este un important centru industrial, universitar (Universitatea
"Al. l. Cuza") şi cultural. Simboluri ale oraşului sunt Palatul Culturii, Piaţa Unirii, Catedrala Mitropolitană, Parcul
l
Copou etc. J
Constanţa, cel mai mare port al României, este situat în Podişul Dobrogei, pe ţărmul Mării Negre. A apărut în
perioada antică, sub denumirea de Tomis. Are o populaţie de 283 000 loc. Deţine un aeroport internaţional şi o bază
militară N.A.T.O., la Mihail Kogălniceanu. Este un important centru turistic, comercial şi industrial (şantier naval).
Dintre simbolurile oraşului se remarcă Piaţa Ovidiu, Parul, Faleza Mării Negre, Cazinoul, Delfinariul şi staţiunea
Mamaia.

�======9�F==�

România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Incercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


l . Denumirea de "Cetatea eternă" se referă la oraşul:
a. Veneţia b. Florenţa c. Roma d. Atena
1 2. Denumirea antică a oraşului Paris a fost:
a. Parisii b. Luteţia c. Paname d. Parigots
J 3. Denumirea romană a oraşului Viena a fost:
a. Vedunia b. Castrum c. Vindobona d. Colonia
4. Un oraş situat pe două continente este:
a. Moscova b. !stambul c. Baku d. La Valleta

II. Scrieţi denumirea oraşelor-capitală marcate, pe harta alăturată, cu numere de la l la 24.


1. ___________

2. ___________

3. __
____
____
____
____
__ _
__

4. __
____
____
____
____
__ _
__

5. __
____
____
____
____
__ _
__

6. __
__ __
____
____
____
__ _
__

7. __
_ ____________

8. ___
____
____
____
____

9. ___________

1 o. -------

11. -------

12. ------

13. ----
14. ------

15.
------
16. -------

17. ------

18. ___________

19. __
____
__ __
__ __
____
__.:....

20. ___________

21. __
____
____
____
____
__ _
__

22. __
____
____
____
____
__ _
__

.. �
-
� -------

24. -------

III. Pentru oraşele menţionate în tabelul de mai jos, scrieţi denumirea fluviului/râului pe care sunt situate şi a unităţii/
subunităţii de reliefîn care se dezvoltă.
Oraşul Fluviul/Râul Unitatealsubunitatea de relief Oraşul Fluviul/Râul Unitatea/subunitatea de relie
f
Belgrad Arad
f- Budapesta Bucureşti 1
1 Bratislava Bacău 1
Kiev Cluj-Napoca
1-
1
,.
Londra
Madrid
Craiova
Galaţi
1
Moscova laşi
Paris Oradea
Praga Pitejti
·-
Roma Sibiu
Viena -
Timişoara
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a

3.5. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE

EUROPA
Industria energiei electrice
- termocentralele au cea mai mare pondere în producţia energiei electrice.
- hidrocentralele folosesc forţa apelor curgătoare. Cele mai mari hidrocentrale sunt Volgograd şi Samara, pe
Volga (Rusia) şi Porţile de Fier J, pe Dunăre (România/Serbia). Hidroenergia are o pondere ridicată în Norvegia
(99%), Elveţia şi Germania.
- centralele nucleare oferă avantajul unei energii electrice mai ieftine. Ponderea energiei atomoelectrice este mai
ridicată în Franţa (82% din total), Belgia, Suedia etc.
- centralele mareomotrice utilizează forţa mareelor, în Franţa, Rusia şi Marea Britanie.
- centralele geotermice utilizează apele termale, existând în Rusia, Italia şi Islanda.
Industria siderurgică s-a dezvoltat în zonele cu materii prime sau în apropierea porturilor. Principalele ţări
producătoare de oţel sunt: Germania, Franţa, Marea Britanie, Ucraina şi Rusia.
Industria construcţiilor de maşini:
- autoturisme: Germania, Franţa, Spania, Italia, Cehia, Polonia, România etc.;
- avioane: Marea Britanie, Franţa, Germania etc.;
- locomotive: Ucraina, Rusia, România, Polonia, Germania, Marea Britanie etc.;
- nave maritime: Marea Britanie, Franţa, Islanda, Norvegia, Olanda, Danemarca, Germania.
Petrochimia foloseşte ca materie primă petrolul. Produce cauciuc sintetic (Franţa, Germania, Italia etc.), mase
plastice, fibre, fire, răşini (Germania, Marea Britanie, Rusia), produse clorosodice (România, Polonia), îngrăşăminte
chimice (Franţa, Rusia).
Industrialemnului este mai dezvoltată în statele nordice, unde se dezvoltă pădurea de conifere: Suedia, Finlanda,
Rusia. Alături de acestea, se mai remarcă Franţa, Italia, România, Germania.
Agricultura este bine dezvoltată. Creşterea animalelor are o pondere mai mare în Europa Vestică şi Nordică, iar
cultura plantelor, în Europa Centrală şi Estică. Viticultura este reprezentativă pentru Europa mediteraneană (Franţa,
Italia, Spania etc.) şi sud-estică (România, R. Moldova etc.).

ROMÂNIA
Industria energiei electrice:
- termocentrale: Turceni, Rovinari Qud. Gorj), Işalniţa (jud. Dolj), Mintia (jud. Hunedoara), Chiscani-Brăila,
Brazi (jud. Prahova), Luduş - Iemut (jud. Mureş), Bucureşti etc.
- hidrocentrale: Porţile de Fier 1 şi Il pe Dunăre, Stejaru-Bicaz pe Bistriţa, Vidraru pe Argeş, Lotru-Ciunget pe
Lotru, Stânca-Costeşti pe Prut, Râul Mare-Retezat pe Râul Mare etc. Cele mai multe hidrocentrale sunt pe râurile Olt,
Argeş, Bistriţa şi Sebeş.
- centrala nucleară Cernavodă funcţionează cu două reactoare.
Industria metalurgică:
- combinate siderurgice există la Galaţi, Hunedoara, Călăraşi, Reşiţa, Oţelu Roşu, iar centre specializate, la
Târgovişte, Câmpia Turzii, Zalău, Roman, Iaşi, Buzău, Bucureşti etc.;
- aluminiul se obţine din alumină, la Slatina. Alumina se obţine la Oradea şi Tulcea.
Industria construcţiilor de maşini: utilaj minier - Satu Mare, Baia Mare, Târgu-Jiu, Ploieşti, utilaj petrolier -
Ploieşti, Bucureşti, Târgovişte, autoturisme- Mioveni/Piteşti (Dacia-Renault) şi Craiova (Ford), locomotive- Craiova,
nave maritime - Constanţa, Galaţi.
Industria chimică: produse clorosodice - Râmnicu Vâlcea, Borzeşti, Govora, produse petrochimice: Borzeşti/
Oneşti, Piteşti, Brazi etc., îngrăşăminte chimice Târgu Mureş, Craiova, Turnu Măgurele, medicamente - Iaşi,
-

Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara etc.


Industria materialelor de construcţie: ciment - Medgidia, Fieni, Comarnic, Bicaz, Turda etc.
Agricultura este în curs de modernizare. Cea mai importantă pondere revine culturii plantelor, România fiind una
din ţările cu producţii ridicate de cereale, floarea-soarelui şi vin. Zone viticole: Subcarpaţii Curburii (Odobeşti- Panciu
- Dealul Mare, Podişul T'arnavelor (Jidvei), Podişul Moldovei (Cotnari, Iaşi, Huşi), Podişul Dobrogei (Murfatlar, Ostrov)
etc. Zone pomicole: Subcarpaţii, nord-vestul şi sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, Podişul Dobrogei etc.


România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1.0 centrală mareomotrică există în statul:
a. Italia b. Franţa c. Germania d. Spania
2. Ponderea energiei electrice obţinute în atomocentrale este mai ridicată în statul:
a. Franţa b. Belgia c. Finlanda d. Belarus
3. Viticultura este o activitate specifică pentru:
a. Danemarca b. Elveţia c. R. Moldova d. Finlanda
4. Pe râul Argeş se găseşte hidrocentrala:
a. Vidra b. Stejaru c. Subcetate d. Vidraru
5. Petrochimia este dezvoltată în localitatea:
a. Brazi b. Baia Mare c. Brad d. Baia Sprie

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
l. Cele mai mari hidrocentrale din Europa au fost construite pe fluviul . . . . . . . . . . . . . . . , în statul . . . . . . . . . . . . . . .
2. Yn România cele mai multe hidrocentrale sunt pe râurile . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţara cu cea mai mare
producţie de autoturisme din Europa este . . . . . . . . . . . . . . . 4. În România, autoturisme se produc în oraşele . . . . . . . . . . . . . . .
şi . . . . . . . . . . . . . . 5. Principalele podgorii din Podişul Moldovei sunt . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. . . . . . . .
. şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... .

III. Utilizând harta alăturată, scrieţi numărul aferent şi LE-

denumirea pentru oraşul/oraşele în care se fabrică/există: El=:..�/..


a. autoturisme
!2;1 ..
,
[!)o...
b. alumină
c. locomotive
d. nave maritime
e. aluminiu
f. utilaj petrolier
g. produse clorosodice
h. ciment
i. medicamente
j. o atomocentrală
k. combinate siderurgice
a._____ b. ____ c. ____ d. ____ e _____ f. ___
_

g _____ h. ----- i. ____ j. ____ k. -----

IV. Explicaţi ponderea mai ridicată a sectorului zootehnic, faţă de cel fitotehnic, în statele din Europa Vestică şi
Nordică.

V. Menţionaţi un avantaj şi un dezavantaj al utilizării centralelor nucleare.

VI. Precizaţi trei factori care favorizează dezvoltarea industriei siderurgice.


Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

3.6. SISTEMELE DE TRANSPORT

EUROPA
Transporturile feroviare au început să se dezvolte la începutul secolului al XIX-lea. Cele mai mari noduri
feroviare sunt: Moscova, Paris, Viena, Miinchen, Milano, Bucureşti, Berlin etc. Căile ferate din Europa au un
ecartament normal ( 1 435 mm), cu excepţia Spaniei, care are ecartament foarte larg (1 676 mm) şi a ţărilor ex-U.R.S.S.
din estul Europei care au ecartament larg (1 524 mm). Dintre tunelurile feroviare se remarcă: St. Gothard (Elveţia) ­
cel mai lung din lume, cu 57 km, şi Eurotunelul (50 km) dintre Franţa şi Marea Britanie, pe sub Marea Mânecii. Cele
mai rapide trenuri circulă în Germania (ICE), Franţa (TGV) şi Spania (AVE).

Transporturile rutiere au o distribuţie neuniformă, densitatea lor scăzând de la vest la est şi de la sud la nord.
Un aspect al modernizării îl reprezintă autostrăzile, care au o densitate mai mare în Europa de Vest. În zonele montane
există numeroase tuneluri rutiere, cele mai lungi fiind Laerdal - 24,5 km (Norvegia) şi St. Gotthard - 16,9 km (Elveţia).
Danemarca şi Suedia sunt legate prin podul rutier şi tunelul submarin 0resund.

Transporturile fluviale au o intensitate mai ridicată pe Rin, Dunăre, Volga, Sena, Vistula, Nistru, Elba, Weser,
Meuse, Don şi Nipru. Lungimea arterelor navigabile este de 40 000 km. Cea mai intensă navigaţie se înregistrează în
ţările din Culoarul Rinului (Germania, Olanda, Elveţia). Cele mai mari porturi fluviale sunt Duisburg pe Rin şi Galaţi
pe Dunăre.

Transporturile maritime se raportează la Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Neagră
şi mai puţin la Marea Caspică. Porturile pot avea un caracter complex: Rotterdam, Antwerpen, Londra, Constanţa
etc. sau specializat pentru: cărbune (Cardi ff - Ţara Galilor), minereu de fier (Narvik - Norvegia), cereale (Odessa ­
Ucraina), peşte (Rejkjavik - Islanda), lemn (Arhanghelsk - Rusia) etc. Cele mai importante flote comerciale aparţin
statelor: Rusia, Franţa, Italia, Marea Britanie, Norvegia şi Olanda.

Transporturile aeriene au cunoscut o dezvoltare intensă. Cele mai mari aeroporturi ale Europei sunt: Heathrow
(Londra), Frankfurt pe Main (Germania), Charles de Gaulle (Paris), Schiphol (Amsterdam), Şeremetievo (Moscova)
şi Leonardo da Vinei (Roma).

ROMÂNIA
Transporturile feroviare beneficiază de căi ferate dispuse radiar-concentric, datorită prezenţei arcului Munţilor
Carpaţi. Lungimea căilor ferate este de 1 1 000 Km. Se diferenţiază 9 magistrale feroviare: M I Bucureşti - Timişoara ­
Jimbolia şi Moraviţa (spre Serbia), M2 Bucureşti - Arad - Curtici (spre Ungaria), M3 Bucureşti - Oradea - Episcopia
Bihor (spre Ungaria), M4 Bucureşti - Satu Mare - Halmeu (spre Ucraina), M5 Bucureşti - Suceava - Vicşani (spre
Ucraina), M6 Bucureşti - Iaşi - Ungheni (spre R. Moldova), M7 Bucureşti - Brăila - Galaţi, M8 Bucureşti- Constanţa ­
Mangalia şi M9 Bucureşti - Giurgiu - Ruse (spre Bulgaria).

Transporturile rutiere dispun de existenţa unei reţele de drumuri cu o lungime de aproape 80 000 km, din care
25% modernizate. Principalele drumuri europene sunt: TEM (Autostrada Transeuropeană) Nădlac - Sebeş - Piteşti -
Bucureşti - Constanţa, E60 Borş - Cluj-Napoca - T'argu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa, E70 Moraviţa -
Timişoara - Craiova - Piteşti - Bucureşti - Giurgiu şi E85 Siret - Suceava - Buzău - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu.

Sectoarele de autostradă funcţionale sunt Al Bucureşti - Piteşti, Sibiu - Deva şi Lugoj - Arad - Nădlac,
A2 Bucureşti - Constanţa, A3 Bucureşti - Ploieşti, Câmpia Turzii - Gilău şi A4 Ovidiu - Agigea. Şoselele de altitudine
sunt Transfăgărăşanul şi Transalpina, la peste 2 000 m.

Transporturile pe apă se realizează pe Marea Neagră şi Dunăre. Porturi fluviale sunt Drobeta-Turnu Severin,
Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi etc. Porturi maritime există la Constanţa, Mangalia şi Midia-Năvodari. Porturi
fluvio-maritime sunt Galaţi, Brăila, Tulcea şi Sulina.

Transporturile aeriene beneficiază de 17 aeroporturi, la Bucureşti (2), Arad, Caransebeş, Bacău, Baia Mare,
Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Timişoara şi Tulcea.
Principalele aeroporturi internaţionale sunt Henri Coandă (Bucureşti), Traian Vuia (Timişoara), Mihail Kogălniceanu
(Constanţa) şi Avram Iancu (Cluj-Napoca).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

I. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Căile ferate cu ecartament larg sunt specifice pentru statul:
a. Ucraina b. Italia c. Germania d. Irlanda
2. Un port specializat în traficul minereului de fier este:
a. Nantes b. Norfolk c. Napoli d. Narvik
3. Drumul european E60 trece prin oraşul:
a. Suceava b. Cluj-Napoca c. Satu Mare d. Craiova
4. Cel mai mare port maritim al Europei este:
a. Rotterdam b. Barcelona c. Hamburg d. Antwerpen
5. Cel mai intens trafic fluvial se înregistrează pe fluviul:
a. Dunăre b. Rin c. Ron d.Don

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cel mai lung tunel feroviar montan din Europa este . . . . .. . . . ....... ..... , construit în statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Trenurile de mare viteză ICE circulă în statul . . ..... . . .... . . ... .. . 3. Cel mai mare aeroport din Europa
este. . . . . . . ............ . . , care deserveşte oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Şoselele de mare altitudine din România sunt . . . . . . . . . . . . . . .
şi . . . ..... . ...... 5. Porturile maritime din România sunt . .......... . . . . . . . , . . . . . . .. . . . . ... şi . . . . ...... . . ... 6. Principalele
puncte feroviare de trecere a frontierei la graniţa dintre România şi Ungaria există la . . . . . . . . . . . . . . . şi .................... .

III. Scrieţi denumirea a câte trei porturi cu caracter complex pentru fiecare unitate maritimă specificată în tabelul de
mai jos.

Marea Nordului Marea Baltică Marea Medit!!rană Marea Neagră

IV. Pentru tunelurile menţionate în tabelul de mai jos, scrieţi denumirea statului/statelor în care/între care se dezvoltă.

Tunelul Statul/Statele Tunelul Statul/Statele


Laerdal MontBlanc
St. Gothard Bâlea
Simplon Karawanken
Lotschberg Brenner
Oresund Eurotunelul

V. Menţionaţi trei factori care determină o circulaţie mai intensă pe fluviul Rin faţă de oricare alt fluviu european.

VI. Explicaţi densitatea mai ridicată a căilor de comunicaţie în Europa Vestică faţă de Europa Estică.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

4. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJELE

EUROPA
Mediul tundrei se dezvoltă în nordul continentului: Islanda, nordul Peninsulei Scandinave, Peninsula Kola şi
nordul Câmpiei Europei de Est. Se caracterizează prin climat subpolar, vegetaţie de tundră şi sol de tundră îngheţat
în adâncime (permafrost). Populaţia este rară. Vara se practică vânătoarea şi pescuitul. Se cresc reni şi se exploatează
minereuri de fier.
Mediul temperat rece (al pădurii boreale/de taiga) apare între 50° şi 60° latitudine nordică (Peninsula
Scandinavă, centrul Câmpiei Europei de Est). Se caracterizează printr-un climat răcoros, cu veri scurte şi ierni geroase,
păduri de conifere (taiga) şi zone mlăştinoase. Se practică exploatarea lemnului, creşterea animalelor şi vânătoarea.
Densitatea populaţiei este redusă.
Mediul temperat-oceanic (al pădurilor de foioase) se dezvoltă între 40° şi 60° latitudine nordică pe faţada
oceanică, din nordul Peninsulei Iberice, Arhipelagul Britanic şi sudul Scandinaviei până în centrul Ucrainei.
Se caracterizează printr-un climat moderat termic, cu precipitaţii bogate tot anul, mai intense iarna, păduri de foioase
(în mare parte defrişate pentru terenuri agricole), argiluvisoluri cu fertilitate medie, concentrări ridicate de populaţie
în zonele litorale şi peisaj puternic antropizat. În Olanda, ţărmurile au fost puternic modificate de om, apărând
peisajul polderelor. Există importante exploatări de huilă (Ţara Galilor, Midlands, Ruhr etc.).
Mediul temperat-continental (de stepă şi silvostepă) apare între 40° şi 55° latitudine nordică, din Câmpia
Panonică până la nord de Marea Caspică. Se caracterizează prin veri calde şi ierni reci, vegetaţie de stepă (ierburi) şi
silvostepă (ierburi şi pâlcuri de pădure), soiuri fertile (molisoluri - ex.: cernoziomuri), terenuri transformate agricol,
cultura plantelor cerealiere şi importante zone de păşunat. Densitatea populaţiei are valori medii.
Mediul mediteraneean (subtropical) apare în sud, în arealul Mării Mediterane. Se caracterizează prin veri
calde secetoase, ierni blânde cu ploi, păduri defrişate în timp, tufărişuri de tip maquis, garriga (Franţa), tomillares
(Spania), frigana (Grecia), culturi de viţă-de-vie, măslin, citrice şi cereale, soiuri fertile (terra rossa), concentrări mari
de populaţie şi civilizaţii milenare.
Mediul montan se dezvoltă în munţi, la peste 800-1 000 m altitudine. Clima, vegetaţia, fauna şi soiurile sunt
etajate. Modificările antropice sunt mai intense în zonele turistice.

ROMÂNIA
Mediul montan şi alpin se dezvoltă între 800 şi 2 544 m altitudine, în Carpaţi. Se caracterizează printr-o etaj are
a climei, vegetaţiei şi a solurilor. Se diferenţiază: etajul pădurilor de foioase (800-1 200 m altitudine), etajul pădurilor
de răşinoase (1 200-1800 m altitudine), etajul subalpin (1 800-2000 m altitudine) şi etajul alpin (la peste 2 000 m
altitudine). Soiurile sunt slab fertile (cambisoluri, spodosoluri, umbrisoluri). Activităţile specifice sunt legate de
creşterea animalelor, exploatarea lemnului, minerit (cărbune, minereuri neferoase), hidroenergie şi turism. Densitatea
populaţiei este redusă. Populaţia şi aşezările sunt concentrate în depresiuni şi în lungul văilor.
Mediul regiunilor deluroase şi de podiş (300-1 000 m altitudine) este specific Subcarpaţilor, Dealurilor de Vest
şi podişurilor. Se caracterizează prin existenţa pădurilor de stejar şi fag, soiuri de fertilitate medie (argiluvisoluri şi
cambisoluri), viticultură şi pomicultură, exploatări miniere (cărbuni), exploatări de petrol, gaze naturale şi sare. Pe
versanţi apar procese de eroziune. Densitatea populaţiei are valori peste media naţională.
Mediul câmpiilor şi al podişurilor joase (sub 300 m altitudine) apare în Câmpia Română, Câmpia de Vest şi
Podişul Dobrogei de Sud şi Centrale. Vegetaţia de stepă şi silvostepă a fost înlocuită de culturi agricole, dintre care
domină cerealele. Pentru a compensa deficitul de apă au fost amenajate sisteme de irigaţii. Soiurile sunt fertile (ex.:
cernoziomuri, din clasa molisolurilor). Există exploatări de petrol şi gaze naturale. Densitatea populaţiei şi a aşezărilor
este ridicată.
Mediul luncilor şi al Deltei Dunării este un mediu azonal, fiind influenţat de prezenţa apei şi a suprafeţelor
umede. O mare pondere revine suprafeţelor inundabile, la debite mari. În urma lucrărilor de desecare şi îndiguire,
unele suprafeţe au fost cultivate agricol. Densitatea populaţiei şi a aşezărilor este redusă. Delta Dunării a fost declarată
rezervaţie a biosferei.

�=======9 46 �======�
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


l. Mediul tundrei este caracteristic pentru peninsula:
a. Iutlanda b. Crimeea c. Kola d. Bretagne
2. Mediul temperat-oceanic este specific pentru insula:
a. Irlanda b. Creta c. Sicilia d. Şerpilor
3. Peisajul polderelor este caracteristic pentru statul:
a. Portugalia b. Olanda c. Germania d. Danemarca
4. Molisolurile sunt specifice mediului:
a. temperat-continental b. subtropical c. temperat-oceanic d. montan

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1 . Cele mai reduse densităţi ale populaţiei sunt specifice mediilor geografice . . . . . . . . . . . . . . .. . . . şi .. . . . 2. Pentru ....... . . . . ..

mediul temperat-continental sunt specifice peisajele de . . . . . . . . . . . . . .. . . . . şi . . ..... . . . . . . . . . . . . . .... 3. Permafrostul este un


proces specific mediului geografic de . ..
. . . . . . . . . . . . . 4. In România, exploatările de petrol şi gaze naturale sunt
.... .

specifice mediilor geografice . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . şi 5. Civilizaţii milenare există in zona


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...

mediului geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 6. Mediul motan se dezvoltă la altitudini de . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Scrieţi denumirea unui tip de mediu


geografic caracteristic pentru fiecare stat
marcat pe harta alăturată cu litere de la A la J.
A __
____
____
____
____
____
____
___

B __
____
____
____
____
____
____
___

c __
____
____
____
____
____
____
__

D __
____
____
____
____
____
____
___

E __
____
____
____
____
____
____
__

F __
____
____
____
____
____
____
___

G __
____
____
____
____
____
____
____

H __
__ __
__ __
____
____
____
____
___

! __
____
____
____
____
____
____
___

J __

__
____
____
____
____

__
___

IV. Scrieţi denumirea unui tip de mediu LEGENDA


...
geografic caracteristic pentru fiecare unitate/ ·=J•�b
subunitate de relief marcată pe harta alăturată s=J:c.�,.
cu litere de la A la H.
A __
____
____
____
____
____
____
___

B __
____
____
____
____
____
____
__

c __
____
____
____
____
____
____
__

D __
____
____
____
____
____
____
__ _
__

E __
____
____
____
____
____
____
____

F __
____
____
____
____
____
____
___

G __
____
____
____
____
____
____
__

H __
____
____
____
____
____
____
___

����----====��F=��
Caietul elevului GEOGRAFIE clasa a Xli-a
-

5. REGIUNI GEOGRAFICE ÎN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIA

5.1. CARPAŢII. STUDIU DE CAZ

Originea numelui
Numele Carpaţilor se presupune că provine de la tribul dacic al carpilor, care trăia în estul Carpaţilor Orientali.
Numele de carpi ar deriva de la un cuvânt indo-european, însemnând piatră.

Aşezarea geografică
Munţii Carpaţi se întind pe o lungime de 1 300 km, între Valea Dunării (Bazinul Vienei) şi Valea Timocului
(care îi separă de Munţii Balcani). Spre exterior se învecinează cu: Masivul Boemiei, Podişul Lisa Gora, Podişul
Podolic, Podişul Moldovei şi Podişul Getic. Spre n i terior se dezvoltă Depresiunea Panonică şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei. Se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

Caracteristicile generale ale reliefului


Carpaţii s-au format în orogeneza alpină, începând cu mijlocul Erei Mezozoice, prin încreţirea scoarţei terestre
şi vulcanism în Neogen (Era Neozoică). Sunt munţi mijlocii, cel mai înalt vârf fiind Gerlachovka (Gerlachovsky) -
2 65Sm, în Slovacia - Munţii Tatra. După caracteristicile fizico-geografice, se diferenţiază: Carpaţii Nord-Vestici şi
Carpaţii Sud-Estici.

Carpaţii Nord-Vestici se dezvoltă între Bazinul Vienei şi Pasul Orlov din Slovacia. Au o orientare generală vest
- est, cu altitudini care scad spre sud, spre Câmpia Panonică.
La contactul cu Câmpia Panonică există munţi de origine vulcanică, iar la contactul cu Carpaţii Sud-Estici,
munţii dezvoltaţi pe fliş. În cadrul lor se diferenţiază trei subdiviziuni:
- Grupa Beskizi, în zona de i_nterferenţă dintre statele Cehia, Slovacia, Polonia şi Ucraina. Altitudinea maximă
este în Vârful Babia Gora - Slovacia (1 725 m). Sunt alcătuiţi predominant din fliş;
- Grupa Tatra, în Slovacia şi Polonia, care include Tatra Mare (2655 m în Vârful Gerlachovka) şi Tatra Mică
(2 043 m în Vârful Dumbier), cu şisturi cristaline şi relief glaciar;
- Grupa Matra-Buck, în Ungaria, cu altitudinea maximă 1 01 4 m în Vârful Kekes. Sunt alcătuiţi din şisturi
cristaline şi roci vulcanice. Prezintă forme de relief vulcanic.

Carpaţii Sud-Estici se desfăşoară între Pasul Orlov - Slovacia (în nord) şi Valea Timocului - Serbia (în sud). Au
forma unui arc de cerc, care are în mijloc Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Carpaţii Sud-Estici se dezvoltă cel
mai lung lanţ montan de origine vulcanică din Europa: Vihorlat - Oaş - Gutâi - Călimani - Gurghiu - Harghita. Au
o mare complexitate geologică şi tectonică, diferenţiindu-se cinci subdiviziuni:
- Carpaţii Păduroşi, în Slovacia şi Ucraina, cu altitudinea maximă de 2 058 m în Vârful Hovarla. Sunt alcătuiţi
predominant din fliş. În vest apar roci vulcanice şi relief vulcanic;
- Carpaţii Orientali, în România, la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Altitudinea maximă este de
2 303 m în Vârful Pietrosu din Munţii Rodnei. Se diferenţiază trei şiruri de munţi, dispuse paralel: în vest munţi
vulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Harghita), în centru munţi din roci cristaline şi sedimente mezozoice,
iar în est şi sud munţi din roci sedimentare neogene (fliş). În Munţii Rodnei se dezvoltă relief glaciar. Un caracter
inedit îl are Lacul Sfânta Ana, format în craterul vulcanic Ciomatu Mare, din Munţii Harghita.
- Carpaţii Meridionali (.Alpii
. Transilvaniei"), în România, la sud de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cu
altitudinea maximă de 2 544 m în Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş. Sunt alcătuiţi predominant din şisturi
cristaline şi granit. Relieful glaciar şi suprafeţele de eroziune sunt bine evidenţiate;
- Carpaţii Occidentali, în România, la vest de Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Carpaţii Meridionali, cu
atitudinea maximă de 1 849 m în Vârful Bihor, din Munţii Bihor. Se caracterizează printr-un mozaic petrografic,
prezenţa reliefului carstic şi vulcanic (Munţii Metaliferi). In sudul Munţilor Banatului se dezvoltă Defileul Dunării
(134 km);
- Carpaţii Sârbeşti, în sud-estul Serbiei, au altitudini de 800-1 500 m şi o largă dezvoltare a reliefului carstic.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Cel mai înalt vârf din Munţii Carpaţi este:
a. Moldoveanu b. Gerlachovka c. Omu d. Dumbier
2. Ţara care deţine cea mai mare pondere din suprafaţa Munţilor Carpaţi este:
a. Ucraina b. Slovacia c. România d. Polonia
3. Origine vulcanică au munţii:
a. Făgăraş b. Călimani c. Bieszczady d. Tatra
4. Un lac de origine vulcanică din Munţii Carpaţi este:
a. Roşu b. Sfânta Ana c. Bucura d. Vidaru

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
l . Ţările pe teritoriul cărora se desf aşoară lanţul Munţilor Carpaţi sunt . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . .. . . . ..., . .
.. . ... ,
. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . .. . . .......... şi . . . . . . . . . . . . . . ... 2. Numele Carpaţilor ar deriva de la


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3. Cei mai înalţi munţi din cadrul lanţului carpatic sunt . . . . . . . . . . . . . . . . ...., situaţi
pe teritoriul statului . . . . . . . . . . . . . .... 4. Denumirea ramurilor carpatice în România este dată de poziţia acestora faţă de
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . 5. Carpaţii Meridionali mai sunt denumiţi şi . . . . . . . . . . ......... . . . . ............ . . . . . . . . . . . . . . . . ...

III. Scrieţi denumirea subdiviziunilor Munţilor Carpaţi,


marcate pe harta alăturată cu litere de la A la H. Pentru fiecare
subdiviziune, specificaţi denumirea statului/statelor în care se
dezvoltă.
A
B
c
D
E
·---f��·�
F ,
,
.... ... .....
. . ...,
_ -1"• )·�-.
'-..o��
....!..
G (
H

IV. Utilizând tabelul de mai jos realizaţi o comparaţie între ramurile carpatice situate pe teritoriul României.

Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali Carpaţii Occidentali

Mod deformare

Altitudini şi
fragmentare

Tipuri de roci
1

Tipuri de reliefspecific

F======9�F==�i
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a

6. ŢĂRILE VECINE ROMÂNIEI

BULGARIA este situată în Peninsula Balcanică. Principalele unităţi de relief sunt: Munţii Balcani, Munţii Rila
(2 925 m), Munţii Rodopi, Munţii Pirin şi Câmpia Traciei. Clima este temperat-continentală în nord şi mediteraneeană
în sud. Principalele ape curgătoare sunt Dunărea, Iskăr, Struma şi Mariţa. În nord-est se dezvoltă stepa, în zona
centrală păduri de foioase, iar în sud o vegetaţie mediteraneeană. Populaţia este de 7,3 mîl. loc. Bilanţul natural este
negativ. Principalele oraşe: sunt Sofia (capitala), Plovdiv, Varna, Burgas şi Ruse. Deţine resurse de bauxită, minereuri
neferoase (plumb, zinc) şi lignit. Ramurile industriale mai dezvoltate sunt: siderurgia, metalurgia neferoasă, industria
construcţiilor de maşini etc. La Koslodui există o centrală nucleară. În cadrul agriculturii se remarcă cultura
trandafuilor (locul l pe Glob la ulei de trandafir) şi a tutunului. Principalul port maritim este Burgas, la Marea Neagră.

REPUBLICA MOLDOVA ocupă spaţiul dintre Prut şi Nistru. La est de Nistru se dezvoltă o zonă numită
Transnistria, în care R. Moldova nu deţine controlul efectiv. Principalele unităţi de relief sunt Podişul Central
Moldovenesc, Câmpia Colinară a Moldovei de Nord şi Câmpia Moldovei de Sud. Clima este temperat-continentală.
Principalele râuri sunt Nistrul, Prutul şi Râbniţa. La Costeşti, pe Prut, şi Dubăsari, pe Nistru, există lacuri de acumulare.
Vegetaţia este de stepă şi silvostepă în sud şi păduri de foioase în centru şi nord. Numărul populaţiei este de 3,5 mil.
loc. (71,4% români, 1 1 ,2% ucraineni, 9,4% ruşi, 4% găgăuzi etc.). Principalele oraşe sunt: Chişinău (capitala), Tiraspol,
Tighina, Bălţi şi Soroca. Economia este dominată de agricultură. Yn cadrul industriei, reprezentative sunt industria
vinului şi a conservelor din fructe şi legume.

SERBIA este o ţară ex-iugoslavă. Relieful coboară în trepte, de la sud la nord. În sud se găsesc Munţii Dinarici
(Vârful Daravica 2 656 m), în centru Câmpia Moravei, iar în nord Câmpia Voivodinei, care aparţine Câmpiei
-

Panonice. Clima este temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene în sud-vest. Principalele râuri: Tisa, Sava,
Morava se varsă în Dunăre. Vegetaţia este dominată de pădurile de foioase. Bilanţul natural este negativ. Numărul
populaţiei este de 7,3 mil. loc. Principalele oraşe sunt Belgrad (capitala, situată pe Dunăre), Novi Sad, Nis şi Kragujevac.
Dintre ramurile industriale mai reprezentative sunt: siderurgia, metalurgia neferoasă (aluminiu, cupru), construcţiile
de maşini (tractoare) şi industria chimică. În cadrul agriculturii se remarcă pomicultura (locul II-III în lume la prune
şi mere). Nu are ieşire directă la mare.

UCRAINA este al doilea stat ca suprafaţă din Europa. Principalele unităţi de relief sunt: Podişul Podolic,
Colinele Doneţului, Câmpia Mării Negre şi Munţii Carpaţi (Carpaţii Păduroşi). Clima este temperat-continentală.
Este străbătută de fluviile Don, Nipru, Nistru, Dunăre şi Bugul de Sud. Vegetaţia este formată din păduri de foioase în
nord şi stepă şi silvostepă în sud. Numărul populaţiei este de 45,7 mil. loc. Bilanţul natural este negativ. Principalele
oraşe sunt Kiev (capitala), Odessa, Lvov, Harkov şi Doneţk. Deţine importante resurse de cărbuni superiori (locul
III în Europa), minereuri de fier (locul II în Europa), minereuri de mangan (locul 1 în lume) şi sulf (locul 1 în lume).
Reprezentative sunt industriile siderurgică, energetică (deţine centrale atomice) şi construcţiilor de maşini. Agricultura
este specializată în cultura cerealelor şi a plantelor tehnice. Cel mai mare port maritim este Odessa, la Marea Neagră.

UNGARIA se dezvoltă în spaţiul panonic. Câmpia Panonică ocupă 2/3 din suprafaţa ţării, fiind formată din
Câmpia Mare şi Câmpia Mică. In nord se găsesc Munţii Matra şi Munţii Buck, care aparţin lanţului carpatic. Clima
este de tranziţie între cea temperat-oceanică şi cea temperat-continentală. Râurile principale sunt Tisa, Raba şi Drava
care se varsă în Dunăre. Lacul Balaton este cel mai mare lac din Europa Centrală, având o geneză tectonică. Vegetaţia
este formată din stepă şi silvostepă în Câmpia Panonică şi păduri de foioase în munţi. Numărul populaţiei este de
10 mii. loc. Bilanţul natural al populaţiei este negativ. Principalele oraşe sunt: Budapesta (capitala, situată pe Dunăre),
Debrecen, Miskolc, Szeged şi Pecs. Resursele de subsol sunt puţine (bauxită, cărbuni, gaze naturale). Două treimi din
PIB este produs de sectorul serviciilor, industria având un aport mai redus. Agricultura este bine dezvoltată. Domină
cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi se practică viticultura. Principalele zone turistice sunt Lacul Balaton şi capitala
Budapesta. Nu are ieşire directă la mare.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


l . Ţara învecinată României cu cea mai mare suprafaţă este:
a. Ungaria b. Bulgaria c. Ucraina d. Serbia
2. România are o frontieră integral fluvială cu statul:
a. Bulgaria b. Serbia c. Ucraina d. R. Moldova
3. O ţară specializată în cultura trandafirilor este:
a. Ungaria b. Serbia c. Bulgaria d. România
4. Ţara care se remarcă în producţia pomicolă este:
a. R. Moldova b. Serbia c. Ucraina d. Ungaria
5. O ţară cu mari resurse de minereuri feroase este:
a. Bulgaria b. Ungaria c. Serbia d. Ucraina

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Ţările învecinate României, fără ieşire directă la mare, sunt . . ......... . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Zona în care R. Moldova nu deţine controlul efectiv asupra teritoriului este denumită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţările
învecinate României în care nu se dezvoltă Munţii Carpaţi sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... şi . . . . . . . . . . ... . ..... 4. Cea mai
. .

mare altitudine din cadrul ţărilor învecinate României se înregistrează în Munţii . . . . . . . . . ..............., din statul
........ . . . . . . . . . . . . . . . 5. Cel mai întins lac din Ungaria se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi are o origine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Pentru fiecare din ţările învecinate României, completaţi rubricile din tabelul de mai jos cu informaţiile aferente.

3 oraşe, cu excepţia 3 caracteristici


Ţara 3 unităţi de relief 3 Jluvii/râuri
capitalei economice

Bulgaria

R. Moldova

Serbia

1 Ungaria

Ucraina

IV. Menţionaţi trei elemente fizico-geografice comune pentru România şi ţările învecinate.

V. Precizaţi trei oportunităţi privind colaborarea economică, în viitor, între România şi ţările învecinate.

������----�--====� 51 �--====�����--=
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

II. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROP EANĂ

1. FORMAREA UNIUNII EUROPENE ŞI EVOLUŢIA INTEGRĂRII EUROPENE.


CARACTERISTICI GEOGRAFICE, POLITICE ŞI ECONOMICE ALE U.E.

UNIUNEA EUROPEANĂ (U.E.) este o organizaţie politică şi economică cu rol integrator, care tinde spre
realizarea unui stat federal european, conform Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în anul 2009. Are o suprafaţă
de 4,38 milioane km2 şi o populaţie de 508 milioane de locuitori, respectiv 7,3% din populaţia lumii. Densitatea
populaţiei este de 115,9 loc/km2• Sediul principal al U.E. este la Bruxelles (Belgia). Alte sedii sunt la Strasbourg
(Franţa) şi Luxemburg.
In procesul de evoluţie spre actuala Uniune Europeană se diferenţiază trei etape:
1. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO) sau "Europa celor 6".
La 9 mai 1950, ministrul afacerilor de externe al Franţei, Robert Schuman, a propus crearea Comunităţii
Europene a Cărbunelui şi a Oţelului. La 3 iunie 1950, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Italia şi Olanda au semnat
declaraţia Schuman, care a fost aprobată de Adunarea Consiliului Europei ]a 26-28 iunie 1950. Declaraţia Schuman
este considerată primul pas spre actuala Uniune Europeană. De aceea, data de 9 mai a fost declarată Ziua Europei.
2. Comunitatea Economică Europeană ( C.E.E.) sau ,,De la Europa celor 6 la Europa celor 12"
Prin semnarea Tratatul de la Roma, la 25 martie 1957, s-a format Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.),
cunoscută şi sub denumirea de Piaţa Comună. Acest tratat a fost semnat de cele 6 state care au pus anterior bazele
CECO. La 8 aprilie 1965, s-a instituit Comisia Europeană Unică şi un singur Consiliu de Miniştri pentru C.E.E. In
1973 au aderat la C.E.E. Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie, în 1981, Grecia, iar în 1986, Spania şi Portugalia.
3. Uniunea Europeană sau ,,De la Europa celor 12 la Europa celor 28"
Prin semnarea Tratatului de la Maastricht (Olanda), la 7 februarie 1992 s-a înfiinţat Uniunea Europeană. Acest
tratat, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, a fost semnat de cele 12 state care formaseră anterior C.E.E..
Prin acest tratat s-a stipulat: piaţa europeană comună, uniunea economică şi monetară, uniunea politică, cetăţenia
comună, rolul Parlamentului European, politica comună pentru dezvoltarea industriei, a cercetării ştiinţifice, a
protecţiei mediului şi a transporturilor. în 1995, au devenit membre U.E.: Austria, Finlanda şi Suedia, în 2004: Cehia,
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, în 2007: România şi Bulgaria, iar în
2013, Croaţia. În luna iunie 2016, în cadrul unui referendum majoritatea populaţiei Marii Britanii (UK) a votat pentru
ieşirea din cadrul UE.
Steagul Europei, format din 12 stele galbene aşezate în cerc pe un fond albastru, datează din 8 decembrie 1955.
În 1972, Consiliul Europei a adoptat melodia "Oda bucuriei", ca imn oficial.
In 1985, prin acordul de la Schengen (Luxemburg), au fost înlăturate controalele vamale între statele membre ale
C.E.E. şi câteva state non-membre (Elveţia, Liechtenstein, Islanda, Norvegia). Începând cu 1999, a fost înfiinţată Zona
Euro, formată în prezent din 18 state: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia şi Slovacia. Euro a intrat în circulaţie pe pieţele
internaţionale la 1 ianuarie 1999, ca monedă virtuală, iar la 1 ianuarie 2002, ca monedă reală.
Principalul obiectiv al U.E. este realizarea unităţii economice şi politice a Europei (Confederaţia Europeană), fiind
garantate libera mişcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalului. U.E. alocă fonduri de coeziune pentru a
construi infrastructura necesară în ţările membre mai puţin dezvoltate. Cele mai importante instituţii ale U.E. sunt
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană (cu sedii la Bruxelles), Curtea Europeană de
Justiţie (sediul la Luxemburg) şi Banca Centrală Europeană (sediul la Frankfurt pe Main). Parlamentul European este
ales, la fiecare 5 ani, de cetăţenii europeni. U.E. a generat, în 2011, un PIB care reprezintă 20% din PIB-ul mondial.
După forma de guvernământ, în cadrul U.E. există 7 state monarhii constituţionale (Belgia, Danemarca, Luxemburg,
Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania, Suedia) şi 21 de republici. în cadrul U.E. se află
patru din cele opt state membre G8: Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia.

&
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1 . Numărul statelor membre ale U.E. este de:
a. 27 b. 28 c.l2 d. 29
2. U.E. s-a înfiinţat oficial în urma semnării tratatului de la:
a. Roma b. Amsterdam c. Maastricht d. Lisabona
3. Moneda euro a fost introdusă ca monedă reală în anul:
a. l982 b. 1992 c. 2002 d. 2012
4. O ţară care nu face parte din cadrul U.E. este:
a. Suedia b. Norvegia c. Cipru d. Malta
5. Curtea Europeană de Justiţie are sediul în oraşul:
a. Londra b. Ljubljana c. Luxemburg d. Lisabona

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Principalele sedii ale U.E. sunt în oraşele . . . . . . . . . . . . . . . . ............, . . . . . . . . . . . . . . .......... şi 2. Ziua
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .

Europe este sărbătorită la data de . . . . . . ..... 3. Statele nonmembre ale U.E. care fac parte din Spaţiul Schengen
. . .

sunt . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . , . . . . . . . : . . . . .. . . . . . . . . . .. . ., . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . ... şi. . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . 4. Statele care au aderat


la U.E., la 1 ianuarie 2007, sunt . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . ....... . ... 5. Banca Centrală Europeană are sediul
. . . . .. .

în oraşul . . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . , din statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Menţionaţi câte trei caracteristici specifice fiecărei etape de evoluţie spre actuala Uniune Europeană.
CECO C.E.E. U.E.

IV. Evidenţiaţi două avantaje şi două dezavantaje al introducerii monedei euro pentru statele membre ale U.E.
Avantaje Dezavantaje

V. Precizaţi importanţa Zonei Schengen şi explicaţi faptul că anumite state din cadrul U.E. nu fac parte din această
zonă.

VI. Precizaţi trei aspecte care rezultă din deviza U.E.: "Unitate în diversitate':

�=======-�==��===9�=�=
Caietul elevului -GEOGRAFIE clasa a Xli-a

2. STATELE UNIUNII EUROPENE

Franţa este cel mai întins stat al U.E. Principalele unităţi de reliefsunt: Câmpia Franţei, Bazinul Parizian şi Bazinul
Aquitaniei - în vest şi nord-vest, Masivul Central Francez - în partea central-sudică, Podişul Ardeni - în nord, Munţii
Vosgi şi Munţii Jura - în est, Munţii Alpi - în sud-est şi Munţii Pirinei - în sud. Clima este temperat-oceanică, în vest şi
nord-vest, de tranziţie în centru şi mediteraneeană în sud. Principalele fluvii sunt: Sena, Loara, Garonne (cu vărsare în
Oceanul Atlantic) şi Ron (cu vărsare în Marea Mediteraenă). La graniţa cu Elveţia se dezvoltă Lacul Leman (Geneva).
În cadrul vegetaţiei predomină pădurile de foioase. În munţi apar păduri de răşinoase, iar în sud, vegetaţie de tip
mediteraneean. Principalele oraşe sunt Paris (capitala), Marsilia, Toulouse, Nisa, Nantes şi Strasbourg. Franţa este
una dintre puterile economice mondiale, făcând parte din G8. Se remarcă în domeniile automobilelor, aeronauticii,
electronicii, energiei nucleare, transporturilor (ex.: TGV), turismului şi agriculturii (viticultură, vin, cereale).

Germania este cel mai dezvoltat stat al U.E. din punct de vedere economic. Principalele unităţi de relief sunt:
Câmpia Germano Polonă - în nord, Masivul Hartz, Masivul Şistos Renan, Munţii Pădurea Turingiei, Munţii Jura
Suabă şi Munţii Pădurea Neagră - în zona centrală şi Podişul Bavariei, străjuit de Munţii Alpi - în sud. Clima este
temperat-oceanică în nord şi de tranziţie în rest. Principalele fluvii sunt Rinul, Elba, Weser (cu vărsare în Marea
Nordului), Dunărea (cu vărsare Marea Neagră) şi Oder (cu vărsare în Marea Baltică). Vegetaţia este formată din
păduri de foioase şi păduri de conifere. Principalele oraşe sunt: Berlin (capitala), Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt
pe Main, Essen, Dortmund şi Stuttgart. Are dezvoltate toate ramurile economice. Se remarcă în domeniul industriei
construcţiilor de maşini. Face parte din G8.

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irl andei de Nord este un stat insular. În Insula Marea Britanie principalele
în nord, Munţii Cambrieni - în vest şi Câmpia Londrei -
unităţi de relief sunt: Munţii Grampieni şi Munţii Penini -
în sud. Insula Irlanda are un relief muntos (Munţii Mourne). Clima este temperat-oceanică. Principalele fluvii sunt
Tamisa şi Severn. Vegetaţia este formată predominant din păşuni, pădurile ocupând suprafeţe reduse. Principalele oraşe
sunt: Londra (capitala), Manchester, Liverpool, Edinburgh, Belfast şi Glasgow. Este unul dintre cele mai dezvoltate
state ale lumii, făcând parte din G8. Principalele ramuri economice sunt industria şi serviciile. Agricultura este axată
pe creşterea animalelor. În urma referendumului din iunie 2016, UK va începe negocieri pentru ieşirea din UE.

Italia se dezvoltă in Peninsula Italică şi câteva insule din Marea Mediterană. Principalele unităţi de relief sunt:
Munţii Alpi - în nord, Munţii Apenini - în lungul zonei peninsulare şi Câmpia Padului - în nord-est. În sud se
găsesc vulcanii activi: Vezuviu, Etna, Stromboli şi Vulcano. Clima este temperat-continentală în nord şi centru, şi
mediteraneeană în rest. Principalele fluvii sunt Pad, Tibru şi Adige. În Munţii Alpi există numeroase lacuri glaciare
(Como, Garda, Maggiore). În zona montană apar păduri de foioase şi răşinoase, iar în sud, vegetaţie mediteraneeană.
Principalele oraşe sunt: Roma (capitala), Milano, Genova, Torino, Napoli, Palermo, Veneţia şi Florenţa. Economia
este bine dezvoltată (este membră G8), remarcându-se industriile de autoturisme, siderurgică şi chimică, turismul şi
agricultura.

Ţările iberice (Spania şi Portugalia), pe lângă spaţiul continental, includ câteva insule din Marea Mediterană
şi Oceanul Atlantic. Principalele unităţi de relief din Spania sunt Podişul Meseta - în centru, Munţii Pirinei - în est,
Munţii Cantabrici - în nord, Munţii Cordiliera Betică - în sud, Câmpia Aragonului - în est şi Câmpia Andaluziei -
în sud-vest. In Portugalia, relieful coboară în trepte spre-vest. In nord se dezvoltă Sierra de Estrella, iar spre sud
Câmpia Portugaliei. Clima este temperat-oceanică în vest şi nord, temperat-continentală în centru şi mediteraneeană
în sud. Principalele fluvii care străbat cele două state sunt Guadalquivir, Guadiana, Tejo şi Duero (cu vărsare în
Oceanul Atlantic). În Podişul Meseta apare stepa, în zona montană păduri de foioase şi răşinoase, iar în sud, vegetaţie
mediteraneeană. In Spania, cele mai mari oraşe sunt: Madrid (capitala), Barcelona,Valencia, Sevilla, Zaragoza, Mâlaga,
Bilbao şi Palma de Mallorca, iar în Portugalia: Lisabona (capitala), Porto şi Setubal. În cadrul economiei Spaniei se
remarcă industriile constructoare de maşini, chimică şi energetică, turismul şi agricultura, cu exploatări agricole de
tip huertas (ferme cu suprafeţe agricole mari).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

Ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituanîa) sunt republici ex-sovietice. Au un relief predominant de câmpie
(Cârnpia Europei de Nord), o climă temperat-continentală cu influenţe oceanice şi o vegetaţie dominată de pădurile
de conifere. În Estonia, principalele oraşe sunt: Tallin şi Tartu, în Letonia: Riga şi Daugavpils, iar în Lituania: Vilnius
şi Kaunas. în domeniul economiei, reprezentative sunt industria lemnului şi creşterea animalelor.

Ţările scandinave (Suedia şi Finlanda) au ieşire la Marea Baltică. Tn Suedia, principalele unităţi de relief sunt:
Podişul Norrland şi Alpii Scandinaviei, iar în Finlanda: Podişul şi Câmpia Finlandei (Salpausselka). Clima este
temperat-continentală cu influenţe oceanice în sud şi subpolară în nord. O mare dezvoltare o au lacurile glaciare
(Vanern, Vâttern - în Suedia, Saimaa, Păijănne etc. - în Finlanda). Vegetaţia specifică este de păduri de conifere, iar
în nord, de tundră. în Suedia, cele mai mari oraşe sunt: Stockholm, Goteborg, Malmo şi Uppsala, iar în Finlanda:
Helsinki, Tampere, Turku şi Oulu. În domeniul economiei, reprezentative sunt industria lemnului, hidroenergia
şi atomoenergia, electronica (Finlanda - compania Nokia), exploatarea minereurilor de fier (Suedia), creşterea
animalelor şi vânătoarea.

Ţările Benelux ( Belgia, Olanda, Luxemburg) şi Danemarca sunt monarhii constituţionale. Belgia, Olanda şi
Danemarca au un relief dominant de câmpie (Câmpia Europei de Nord), iar Luxemburgul de podiş (Podişul Ardeni).
Clima este temperat-oceanică. În Belgia principalele oraşe sunt: Bruxelles, Anvers, Liege, Gent şi Charleroi, în Olanda:
Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht şi Eindhoven, in Luxemburg: Luxemburg şi Esch, iar în Danemarca: Copenhaga,
Aarhus, Odense şi Aalborg. în domeniul economiei se remarcă atomoenergia (Belgia), siderurgia (Luxemburg şi
Belgia), exploatarea hidrocarburilor din Marea Nordului (Olanda şi Danemarca), construcţiile de maşini (Olanda),
creşterea animalelor (Olanda şi Danemarca) etc. Porturile Rotterdam (Olanda) şi Anvers (Belgia) sunt printre cele
mai mari din lume.

Ţările central-europene (Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România) aparţin direct sau indirect
spaţiului carpato-danubian. Au o climă temperat-continentală. In Austria, principalele unităţi de relief sunt: Munţii
Alpi şi Câmpia Vienei, în Cehia: Podişul Boemiei, înconjurat de Munţii Sumava, Munţii Metaliferi, Munţii Sudeţi, în
Polonia: Câmpia Poloniei (Germano-Polonă), Podişul Lublin, Podişul Malopolska, Munţii Sudeţi şi Munţii Beskizi
(din lanţul carpatic), iar în Slovacia: Munţii Tatra (din lanţul carpatic), Munţii Metaliferi şi Câmpia Dunării (sector al
Câmpiei Panonice). Cele mai mari ape curgătoare sunt Dunărea, [nn, Traun şi Drava - în Austria, Elba cu afluentul
Vltava, Odra şi Morava (afluenţi ai Dunării) - în Cehia, Vistula şi Odra - în Polonia şi Dunărea cu afluentul Morava -
în Slovacia. In Polonia se găsesc lacurile glaciare Mazuriene şi Pomeraniene. În Austria, principalele oraşe sunt: Viena,
Graz, Linz, Salzburg şi Innsbruck, în Cehia: Praga (pe râul Vltava), Brno, Ostrava şi Plzen, în Polonia: Varşovia,
Cracovia, Lodz, Katowice şi Poznan, iar în Slovacia: Bratislava, Kosice şi Zilina. În domeniul economiei se remarcă
industria extractivă (Polonia, Cehia, Slovacia), siderurgia (Polonia, Cehia), industria construcţiilor de maşini (Cehia ­
autoturisme "Skoda': Austria şi Polonia), industria berii şi a porţelanului (Cehia), hidroenergia, industria chimică şi a
lemnului (Slovacia), turismul (Austria) şi agricultura (Polonia).

Ţările balcanice (Bulgaria, Croaţia, Grecia, Slovenia) au un relief predominant montan. Cei mai importanţi
munţi sunt Alpii Dinarici, in Slovenia şi Croaţia, Balcani, Rila şi Pirin, in Bulgaria, şi Pindului, în Grecia. Dintre câmpii
amintim Câmpia Tesaliei, în Grecia, şi Cârnpia Traciei, în Bulgaria. în zona litorală, climatul este mediteraneean, iar
în interior, temperat-continental. în Bulgaria cele mai importante oraşe sunt: Sofia, Plovdiv, Vama, Burgas şi Ruse, în
Croaţia: Zagreb, Split şi Rijeka, în Grecia: Atena, Pireu, Salonic, Patras şi Larissa, iar în Slovenia: Ljubljana, Maribor
şi Koper. ln economia Croaţiei şi a Sloveniei, un rol important revine industriilor chimică şi uşoară, iar în ultimul
timp, turismului. Economia Greciei se remarcă în domeniile comerţului, navigaţiei maritime, turismului şi culturilor
agricole de tip mediteraneean. Grecia deţine cea mai mare flotă comercială din Europa.

Ţările insulare mediteraneene (Malta şi Cipru) au o mare densitate a populaţiei. In Malta, principalele oraşe
sunt: Valleta (capitala) şi Birkirkara, iar în Cipru, Nicosia (capitala) şi Limassol. Se remarcă în domeniile turismului şi
flotei maritime (locurile Il, respectiv III, în Europa).
Caietul elevului- GEOGRAfiE dasa a Xli-a

EVALUARE

I. Incercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Ţara membră a U.E. cu cea mai mare suprafaţă este:
a. Italia b. Germania c. Polonia d. Franţa
2. Ţara membră a U.E. cu cel mai mare număr de locuitori este:
a. Franţa b. Spania c. Suedia d. Germania
3. Insulele Azore fac parte din teritoriul statului:
a. Spania b. Portugalia c. Franţa d. Italia
4. Exploatări agricole de tip huertas există în statul:
a. Portugalia b. Italia c. Malta d. Spania
5. Cea mai mare flotă comercială din Europa este deţinută de statul:
a. Grecia b. Norvegia c. Olanda d. Belgia

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Statele U.E. care fac parte din G8 sunt .................... , .......................... , ............ .............. şi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Statul membru al U.E. cu cea mai redusă suprafaţă este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţările
membre ale U.E. care sunt străbătute de Dunăre sunt ........... ............, . . . . .. . . . ... ., . . . ... . . .. .. . .. ,
. . . . .... ..... . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . , . . . ..... . . . . . . . . . . . . . ... şi


..... ....... . . . . ..... . . 4. Statele membre ale U.E. care
extrag hidrocarburi din Marea Nordului sunt ............ . . . . . . . ..... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . şi ..... . . . . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . .

5. Insulele Baleare şi Canare sunt incluse în teritoriul statului denumit . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .

III. Scrieţi denumirea statelor membre ale U E . . care nu au ieşire directă la ocean sau la o mare.

IV. Precizaţi câte trei caracteristici fizico-geografice comune pentru Ţările baltice, Ţările Benelux şi ţările insulare
mediteraneene.
Ţările baltice Ţările Benelux Ţările insulare mediteraneene

V. Utilizând informaţii mass-media, scrieţi denumirea a cinci Societăţi Transnaţionale (STN) care provin din cadrul
statelor membre ale U.E. Pentru fiecare societate transnaţională, precizaţi ţara de origine şi domeniul principal de
activitate.
Denumirea STN Ţara de origine Domeniul de activitate

VI. Folosind Harta politică a lumii, menţionaţi denumirea statelor din cadrul U.E. care deţin "Ţări şi teritorii peste
mări" (TTPM).


..

România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

VII. Pentru fiecare din ţările membre ale Uniunii Europene, redate în tabelul de mai jos, completaţi rubricile existente
cu informatiile aferente.
.

3 oraşe, cu excepţia 2 caracteristici


Tara 2 unităţi de relief 2fluvii/rauri
capitalei economice

Austria

Cehia

Finlanda

Franţa

Germania

Grecia

Italia

Polonia

Portugalia

Spania

Suedia

Marea Britanie
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

3. DIVIZIUNI REGIONALE ŞI ORGANIZAREA


SPAŢIULUI GEOGRAFIC ÎN UNIUNEA EUROPEANA

Din punctul de vedere al formei de guvernământ, în Europa există 36 de republici şi 12 monarhii constituţionale.
Din cele 12 monarhii, 7 sunt membre ale U.E.
După structura administrativ-teritorială, în Europa există 42 de state unitare şi 6 state federale (Austria, Belgia,
Bosnia-Herţegovina, Elveţia, Germania şi Rusia).
Austria este împărţită în 9 landuri, Belgia în 3 regiuni (Flandra - comunitatea flamandă, Valonia - comunitatea
francofonă şi Bruxelles - capitala bilingvă), Bosnia-Herţegovina în 2 entităţi federale (Bosnia-Herţegovina şi Republica
Srpska) şi 10 cantoane, Elveţia în 26 de cantoane, Germania în 16 landuri, iar Rusia în 22 de republici federale, 48 de
oblasturi (regiuni), 7 kraine (ţinuturi), 9 okruguri (raioane autonome) şi 1 oblast (regiune autonomă).

Euroregiunile. Pe fondul procesului de cooperare transfrontalieră europeană au fost înfiinţate o serie de


euroregiuni, numărul lor fiind în prezent de 100.
Prima euroregiune Reggio Basiliensis (actuala TriRhena) a apărut, în anul 1963, la frontiera dintre Elveţia,
Franţa şi Germania. O altă euroregiune reprezentativă este Maas-Rin, la graniţa dintre Belgia, Olanda şi Germania,
dezvoltată ca urmare a aspectelor lingvistice (populaţie de limbă germană) şi a fluxurilor de populaţie şi mărfuri din
lungul Culoarului Rinului.
Yn cadrul programelor transfrontaliere, România este parteneră în cadrul a 1 1 euroregiuni:
- Euroregiunea Carpatica, care cuprinde 7 judeţe din România, 5 judeţe din Ungaria, 9 judeţe din Slovacia,
4 voievodate din Polonia şi 4 regiuni din Ucraina (între care şi Cernăuţi);
- Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DKMT), care include Regiunea Vest din România, 4 judeţe din
Ungaria şi regiunea Voivodina din Serbia;
- Euroregiunea Dunărea 21, care cuprinde aşezări din zonele riverane Dunării, din România (oraşul Calafat şi 4
comune), Bulgaria (oraşul Vidin etc.), Serbia (oraşul Zaicear etc.);
- Euroregiunea Giurgiu - Ruse, care include cele două municipii din România şi Bulgaria;
- Euroregiunea Dunărea de Sud, care cuprinde municipiile Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede şi
Zimnicea Qudeţul Teleorman) şi Asociaţia Evroregion Dunav Jug (Bulgaria};
- Euroregiunea Danubius, care include judeţul Ruse (Bulgaria) şi judeţul Giurgiu (România};
- Euroregiunea Dunărea de Jos, care cuprinde judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România, judeţul Cahul
(R. Moldova) şi regiunea Odessa (Ucraina);
- Euroregiunea Prutul de Sus, care include judeţele Botoşani şi Suceava (România), Bălţi şi Edineţ (R. Moldova)
şi regiunea Cernăuţi (Ucraina);
- Euroregiunea Siret - Prut - Nistru, care cuprinde judeţele Iaşi, Vaslui şi Neamţ (România) şi Chişinău, Ungheni
şi Lăpuşna (R. Moldova);
- Euroregiunea Dunărea de Mijloc - Porţile de Fier, care include judeţele Mehedinţi (România), Vidin (Bulgaria)
şi oraşul Kladovo - Districtul Bor (Serbia};
- Euroregiunea Dunărea Inferioară, care cuprinde judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Constanţa (România) şi Silistra
şi Dobric (Bulgaria).

Regiuni industriale. Începând cu secolul al XIX-lea, în Europa, au apărut o serie de regiuni industriale:
- Regiuni cu tradiţii meşteşugăreşti: Flandra (Belgia), Boemia (Cehia), Lyon (Franţa) etc.;
- Regiuni formate pe baza resurselor energetice şi de minereuri, cu subtipurile: carbonifere (Midlands de Vest -
Anglia, Ruhr, Saar - Germania, Donbas - Ucraina, Silezia Superioară - Polonia), petroliere (Marea Nordului,
Prahova), metalurgice (Lorena - Franţa, Ural - Rusia);
- Regiuni urban-portuare: Rotterdam, Anvers, Le Hâvre, Hamburg, Constanţa etc.;
- Regiuni complexe: Rin-Ruhr, Rin-Main (Germania), Randstad (Olanda), Bazinul Parizian, Valea Ronului
(Franţa), Torino-Milano (Italia), Londra-Birmingham-Manchester (Anglia), Moscova (Rusia), Bucureşti (România),
etc.
Cea mai complexă regiune industrială este Rin-Ruhr (Germania), a cărei dezvoltare a fost favorizată de resursele
de cărbune şi minereu de fier şi diversitatea căilor de comunicaţie.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. lncercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. Ţara cantoanelor este o denumire utilizată pentru:
a. Franţa b. Elveţia c. Suedia d. Germania
2. Unităţile teritorial-administrative din Germania se numesc:
a. lande b. landşafturi c. landuri d. landwirt
3. Cea mai întinsă euroregiune care include şi judeţe din România este:
a. Dunărea de Jos b. Carpatica c. DKMT d. Prutul de Sus
4. O regiune bazată pe tradiţii meşteşugăreşti este:
a. Boemia b. Donbas c. Ural d. Midlands

Il. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Statele federale din cadrul Uniunii Europene sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..., . . . . . . . . .............. şi . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . 2. Cea mai
veche euroregiune este . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . , care s-a dezvoltat la graniţa dintre statele . . . . . . . . . . . ...... . . ., . . . . . . . . . . . ..
.. . . . . . .

şi . . 3. Din Euroregiunea Danubius fac parte judeţele . . . . . . . . . . . . . . ........ şi


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Cea mai
. . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

complexă regiune industrială din Europa este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dezvoltată în statul . . . 5. O regiune


. . . . . . . . . . . . .......

urban-portuară dezvoltată la vărsarea fluviului Rin este ................. . . . . . , în statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Pentru entitatea redată în imaginea alăturată, precizaţi:


a. denumirea ţării şi a capitalei;
b. forma de organizare administrativ-teritorială specifică;
c. denumirea regiunilor marcate cu cifre de la l la 3.
a.
b.
c.

IV. Olanda este cunoscută şi sub denumirea de "Ţările de Jos". Explicaţi acest fapt, având în vedere caracteristicile
spaţiului geografic şi organizarea administrativ-teritorială.

10 60 1001(ml
V. Pentru euroregiunea redată pe harta alăturată, precizaţi:
a. denumirea entităţii;
b. denumirea statelor în care se dezvoltă, marcate cu cifre de la
l la 5;
c. denumirea judeţelor din România incluse în această
euroregiune;
d. două modalităţi de colaborare transfrontalieră între statele
marcate cu cifrele 1 şi 2.
a. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__

b. ____ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__

c. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__

d. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
___
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

4. ROMÂNIA CA PARTE A UNIUNII EUROPENE

4.1. OPORTUNITĂŢI GEOGRAFICE ALE ROMÂNIEI PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

România este cea mai mare ţară membră a U.E., ca suprafaţă şi populaţie din Europa Central - Sud-Estică, având
un potenţial natural şi uman ridicat şi o piaţă de desfacere atractivă.
Munţii Carpaţi se impun cu o fizionomie aparte în peisajul european. Prin varietatea peisajelor şi a resurselor
naturale, aceştia au o importanţă economică şi turistică deosebită.
Dunărea este fluviul cu cea mai mare importanţă internaţională din Europa, care asigură legătura dintre statele
Europei Centrale şi Sud-Estice. Prin canalul Dunăre - Main - Rin se asigură legătura între bazinele Mării Negre şi
Mării Nordului, iar prin canalul Dunăre - Marea Neagră (construit între Cernavodă şi Agigea) se scurtează cu 400 km
distanţa de navigaţie înspre şi dinspre portul Constanţa. Portul Galaţi este cel mai mare port situat pe Dunăre.
Marea Neagră asigură legături între statele riverane şi, apoi, prin strâmtori, cu ţările din bazinul Mării Mediterane
şi ale Oceanului Planetar. Constanţa este cel mai mare port al Mării Negre.
România are o importantă poziţie geopolitică şi geostrategică, într-un spaţiu în care interesele U.E. interferează
cu cele ale Rusiei, ca moştenitoare a U.R.S.S. Fiind o ţară membră N.A.T.O., din anul 2004, România poate reprezenta
un factor de stabilitate la frontiera estică a U.E. În România, baze militare N.A.T.O. există la Mihail Kogălniceanu
(Constanţa) şi Deveselu (judeţul Olt).
Deşi înregistrează, la fel ca majoritatea statelor U.E., o scădere şi o îmbătrânire a populaţiei, România este o ţară
cu resurse demografice importante (locul 7 în U.E.).
România dispune de condiţii naturale favorabile practicării unei agriculturi complexe, care să asigure atât
necesarul pieţei interne, cât şi exportul in cadrul U.E., îndeosebi la cereale şi vin.
tn domeniul industriei, România este un important producător european de autoturisme, utilaj petrolier, aluminiu
şi energie electrică. În perspectivă, România poate avea rol important în industria IT şi în tranzitul hidrocarburilor,
prin conducte, dinspre Marea Caspică şi Orientul Apropiat şi Mijlociu spre Europa Centrală şi Vestică.
Decalajele existente din punct de vedere economic şi al nivelului de trai, între România şi ţările din vestul şi
sudul U.E. au generat fluxuri migratorii spre aceste ţari. Pentru statele dezvoltate ale U.E., România reprezintă o
importantă piaţă de desfacere a produselor fmite şi de plasare a capitalului de tip lohn. Până în anul 2020, România se
va concentra pe dezvoltarea a zece sectoare economice, printre care turismul, industria auto, tehnologia informaţiei,
energia, agricultura, textilele şi industria farmaceutică.

4.2. ROMÂNIA ŞI ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE -


INTERDEPENDENŢE GEOGRAFICE, ECONOMICE ŞI CULTURALE

Interdependenţele geografice au ca premisă apartenenţa României la spaţiul carpato-danubiano-pontic, care


asigură coeziunea ţărilor din Europa Centrală şi tranziţia între particularităţile morfostructurale, hidrografice şi
biopedoclimatice specifice Europei Vestice, Estice, Nordice şi Sudice.
Interdependenţele economice sunt legate de reducerea decalajelor privind dezvoltarea între ţările şi regiunile
U.E. Pentru recuperarea decalajului economic, ţara noastră beneficiază de fmanţare din partea U.E. România este
inclusă în trei coridoare principale de transport paneuropean (IV şi IX - rutier şi VII - fluvial).
lnterdependenţele culturale între România şi U.E. devin tot mai intense pe fondul globalizării şi al regionalizării.
România face parte din grupa popoarelor latine ale Europei, interferenţele culturale cu statele romanice (îndeosebi
Spania, Italia şi Franţa) fiind puternice. De exemplu, ţara noastră face parte din spaţiul cultural francofon. Odată cu
aderarea României la U.E. se observa o tendinţă de occidentalizare a vieţii sociale şi culturale, cu utilizarea pe scară
largă a limbii engleze. Aderarea la U.E., nu implică însă pierderea identităţii naţionale. De altfel, în cadrul U.E. există
programe de protecţie şi conservare a identităţii naţionale.


România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F), încercuind varianta corectă:
1. România face parte din spaţiul carpato-danubiano-pontic. A. F.
2. În cadrul U.E., România deţine resurse demografice importante. A. F.
3. România este o ţară francofonă. A. F.
4. Giurgiu este cel mai mare port dunărean. A. F.
..
5. România este un important producător european de utilaj petrolier. A. F.

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. România a aderat la N.A.T.O. în anul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......., iar la Uniunea Europeană la data de
. . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . ..... 2. Cel mai mare port la Marea Neagră este . . . . .. . . . ... . . . .. .. . . . 3. In România există două baze
militare N.A.T.O., la . . . . . . . . . . . . . . . . ...., în judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi la . . . . . . . . . . . . . . .. . . ., în judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. După
.

limba vorbită, România face parte din grupa popoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 5. Principalele coridoare de transport
paneuropean care traversează România sunt . . . . . . . . ............ . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...

III. Menţionaţi câte trei aspecte prin care să evidenţiaţi importanţa Munţilor Carpaţi, a Dunării şi a Mării Negre
pentru România.
Munţii Carpaţi Dunărea Mărea Neagră

IV. Evidenţiaţi importanţa canalelor Rin - Main - Dunăre şi Dunăre - Marea Neagră pentru România şi U.E.

V. Precizaţi două avantaje şi două dezavantaje care rezultă din calitatea României de membru N.A.T.O.

Avantaje Dezavantaje

VI. Comentaţi afirmaţia: Din punct de vedere geopolitic, România reprezintă un factor de stabilitate în centrul şi
sud-estul Europei, prin aderarea fermă la valorile europene şi euroatlantice şi participarea activă la unele iniţiative ale
U.E. şi N.A.TO.

�======�--�==��F==�=
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

4.3. PROBLEMA ENERGIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA

U.E. realizează aproximativ o treime din energia electrică produsă pe Glob şi jumătate din energia produsă în
centrale nucleare. Totodată, U.E. deţine 44% din capacitatea mondială de producere a electricităţii din surse regenerabile
(cu excepţia energiei hidroelectrice).
Resursele primare de energie ale ţărilor membre U.E. sunt limitate, fapt care determină importul unor mari cantităţi
de hidrocarburi din wnele Orientului Apropiat şi Mijlociu, Asia Centrală, Marea Caspică şi nordul Africii.
Resursele energetice ale U.E. sunt limitate la rezervele de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, Olanda,
Polonia şi România şi de cărbune din Marea Britanie, Germania, Polonia şi Cehia. Producţia de cărbune la nivelul U.E.
este redusă (sub 3% din producţia mondială), mai mult de jumătate din cantitatea de cărbune folosită în termocentralele
din U.E. provenind din import.
U.E. importă o mare cantitate de gaze naturale din Rusia, Norvegia, ţările caspice şi Africa de Nord şi petrol din
Rusia, Norvegia, Arabia Saudită, Nigeria, Libia, Kazahstan, Irak, Algeria etc.
Pentru aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia, au fost construite mai multe gazoducte, cum sunt TAG (spre
Austria), Soyuz (spre Europa Centrală), MEGAL (spre Franţa), Nord Stream (spre Germania, prin Marea Baltică) etc.
Prin proiectul South Stream se urmăreşte construirea unei conducte de gaze naturale pe sub Marea Neagră, între Rusia
şi Bulgaria, care se va continua către Italia şi Austria, apoi spre Grecia şi Italia.
În prezent, se urmăreşte reducerea importurilor din Rusia şi creşterea cantităţii de gaze naturale importate dinspre
Norvegia şi zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu şi Apropiat.
Proiectul Nabucco vizează realizarea unui gazoduct prin sudul Mării Negre (Turcia) pentru transportul gazului
metan din zona caspică şi Orientul Mijlociu şi Apropiat spre U.E.
Proiectul Nabucco West este o versiune revizuită a proiectului iniţial Nabucco şi vizează realizarea unui gazoduct
dinspre Turcia spre Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Atât proiectul Nabucco, cât şi South Stream au fost
suspendate în 2013, respectiv 2014.
Proiectul AGRI urmăreşte transportul gazelor naturale din Marea Caspică sau din Kazahstan şi Turkmenistan prin
conducte până la terminalul Kulevi (Georgia) de la Marea Neagră, iar de aici, sub formă ichefiată,
l cu vapoare, spre portul
Constanţa.
Proiectul Eastring ar urma să lege actualele reţele de gazoducte din Slovacia şi Ucraina de cele din România, astfel
încât gazele naturale din Europa Occidentală să ajungă în ţările balcanice.
În producerea energiei electrice europene predomină: cărbunele (Cehia, Germania, Polonia, Slovenia), petrolul
(Austria, Belgia, Marea Britanie, Ungaria), metalele radioactive (Bulgaria, Franţa, Lituania) şi hidroenergia (Norvegia,
Suedia). Resursele neconvenţionale (energia eoliană, a mareelor, geotermală) au încă ponderi reduse atât în Europa, cât
şi în România.
Ponderea energiei eoliene în producţia totală de energie este mai ridicată în Danemarca (24%), Spania, Portugalia
şi Germania.
Producţia de energie electrică a României a fost, în anul 2014, de 64 752 GWh, mai mare cu 10,5% faţă de anul 20 13.
Ţara noastră se caracterizează printr-un echilibru al ponderii tipurilor de energie electrică, circa o treime din producţie
ftind produsă în hidrocentrale, o treime în termocentrale, restul fiind energie nucleară şi energie verde (eoliană şi solară).
In prezent, România este dependentă de resurse energetice din exterior, îndeosebi de gaze naturale, în proporţie de
20-25% anual.
Pentru viitor, politica energetică a ţărilor U.E. prevede:
- diminuarea sau chiar eliminarea cărbunelui ca resursă utilizată în producţia energiei electrice, pentru reducerea
poluării;
- diversificarea surselor necesare producerii energiei electrice;
- creşterea ponderii energiei nucleare, dar sub o strictă supraveghere;
- realizarea unor sisteme complexe de transport a petrolului şi a gazelor naturale;
-ni terconectarea oleoductelor, gazoductelor şi a liniilor de transport a energiei electrice;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, cu 30% până în anul 2030 şi cu 60-80%
până în anul 2050;
- promovarea surselor de energie regenerabilă şi a biocarburanţilor.

F=======���-=�����=9�F��===---��

România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F), încercuind varianta corectă:
1. Yn prezent U.E. este dependentă de importul gazelor naturale. A. F.
2. U.E. realizează jumătate din energia electrică produsă în centrale nucleare. A. F.
3. În România nu există centrale nucleare. A. F.
4. U.E. şi România promovează sursele de energie regenerabilă. A. F.
5. România se caracterizează printr-o pondere echilibrată a tipurilor de energie electrică. A. F.

II. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. U.E. urmăreşte reducerea importului de gaze naturale dinspre statul:
a. Algeria b. Norvegia c. Rusia d. Libia
2. Ponderea energiei electrice produsă în centrale eoliene este mai ridicată în:
a. Danemarca b. Franţa c. Olanda d. Spania
3. Ponderea energiei electrice produsă în hidrocentrale are o valoare mai mare în:
a. Suedia b. Austria c. Norvegia d. Finlanda
4. Proiectul AGRI vizează transportul gazelor lichefiate spre portul:
a. Odessa b. Burgas c. Mangalia d. Constanţa

III. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Cea mai mare parte din gazele naturale importate de U.E. provine din ţările . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Proiectele energetice care vizează transportul gazelor naturale prin sudul Mării Negre spre Europa Centrală sunt
. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . şi . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . 3. Proiectul energetic care vizează transportul de gaze naturale
.

pe sub Marea Neagră se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 4. Ţările din cadrul U.E. care exploatează petrol şi
gaze naturale din Marea Nordului sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

IV. Utilizând harta alăturată, precizaţi:


a. denumirea proiectului energetic la care se face referire;
b. denumirea statelor, marcate cu cifre de la l la 5, implicate în proiect;
c. două elemente care să evidenţieze importanţa proiectului pentru statele
respective.
a __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__ ___
__

b __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__

c __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__ ___
__

V. Precizaţi câte trei caracteristici actuale specifice domeniului energetic în Uniunea Europeană şi România.

Uniunea Europeană România

�������====9�=�
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

III. EUROPA SI
, UNIUNEA EUROP EANĂ Î N LUMEA CONTEMPORANĂ

1. PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE

Omenirea se confruntă la începutul mileniului trei cu o serie de probleme globale.


Instabilitatea politică, economică şi socială este generată de schimbarea regimurilor politice, dezmembrarea
unor state, amplificarea mişcărilor separatiste, naţionaliste şi teroriste. Dacă în a doua jumătate a secolului XX lumea
a avut un caracter bipolar (cu două superputeri: S.U.A. şi U.R.S.S.), în prezent are aspectul unei lumi unipolare cu o
singură superputere (S.U.A.).
Conflictele, interne sau externe, au cauze de natură etnică, religioasă, lingvistică, economică şi politică. În anul
2014, pe Glob existau peste 150 de zone de conflict, care concentrau I l ,7% din populaţia totală a lumii.
Creşterea violenţei şi a terorismului sunt rezultatul instabilităţilor politice şi economice, educaţiei precare,
îndoctrinării, decalajelor sociale, traficului de arme etc. Dintre atentatele care au produs cele mai multe victime, le
amintim pe cele din S.U.A. ( 1 1 septembrie 2001), Madrid (Il martie 2004) şi Londra (7 iulie 2005), revendicate de
gruparea islamistă Al Qaida.
Epuizarea resurselor naturale (îndeosebi energetice) se profilează tot mai pregnant pe fondul exploatării acestora
într-un ritm mai mare decât se pot regenera.
Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane, îndeosebi industriale. În Europa,
temperatura medie a crescut cu 0,95° C în ultimul secol, iar pentru secolul următor se estimează o creştere între 2 şi 6° C.
îmbătrânirea demografică se manifestă îndeosebi în statele europene, datorită ratei natalităţii foarte reduse, care
apare pe fondul emancipării populaţiei. Pentru U.E. se apreciază că, până în anul 2 060, ponderea populaţiei de peste
65 de ani va fi de 34%.
Alte probleme cu care se confruntă omenirea sunt: poluarea, deşertificarea, reducerea suprafeţelor forestiere,
subdezvoltarea, foametea, reducerea biodiversităţii, conflictele, înarmarea şi proliferarea armelor de distrugere
în masă, traficul de droguri şi persoane, explozia urbană, comunicaţiile, pierderea identităţii proprii a statelor în
condiţiile globalizării etc.

2. ROLUL EUROPEI ÎN CONSTRUIREA LUMII CONTEMPORANE

Partea sudică a Europei, alături de Orientul Apropiat şi Mijlociu, reprezintă leagănul civilizaţiei, făcând parte din
Lumea Veche. În Antichitate, o importanţă deosebită în evoluţia civilizaţiei 1-au avut lumea greacă şi Imperiul Roman.
Expansiunea Imperiului Roman a avut un rol esenţial în răspândirea religiei creştine, iar divizarea acestuia, în apariţia
bisericilor catolică şi ortodoxă. Totodată, alfabetul latin are, şi în lumea contemporană, frecvenţa cea mai mare de
comunicare. Începând cu secolul al XV-lea, popoarele cu tradiţii în domeniul navigaţiei din vestul Europei au contribuit
la Marile Descoperiri Geografice, punând bazele Lumii Noi. Astfel, unele limbi europene (engleza, spaniola, franceza,
portugheza) au devenit oficiale pe continentele descoperite şi colonizate de europeni. Această situaţie a determinat,
ca, în cadrul O.N.U., din cele şase limbi oficiale de lucru, patru să fie europene (engleza, franceza, rusa şi spaniola).
Europa a lansat principalele curente în domeniul artelor (umanismul, iluminismul, expresionismul etc.), a promovat
ideea de egalitate şi libertate umană, a inaugurat modelul democratic de conducere, a inventat parlamentarismul etc.
Începând cu secolul al XVIII-lea, în Europa s-a construit civilizaţia industrială (originară din Anglia), care a dus la
progresul tehnologic al lumii. Ca urmare, în prezent, cinci ţări europene (Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi
Rusia) fac parte din organizaţia G8, a celor mai dezvoltate state ale lumii. Reconcilierea între statele Europei Vestice
şi Centrale după cel de-al Doilea Război Mondial a favorizat constituirea C.E.E., şi apoi a U.E., care reprezintă un
model pozitiv de integrare regională interstatală, cu scopul realizării unităţii economice şi politice într-o confederaţie
europeană, care să contribuie la afirmarea principiilor democratice, menţinerea păcii şi prosperitatea economică.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. O grupare teroristă din Ţara Bascilor - Spania este:
a. IRA b. Hofstad c. ETA d. Hamas
2. O ţară care se confruntă cu probleme separatiste este:
a. R. Moldova b. Austria c. Suedia d. Cehia
3. Un teritoriu dependent revendicat de Spania este:
a. Guam b. Gibraltar c. Groenlanda d. Gough
4. Renaşterea este o mişcare culturală care îşi are originea în statul:
a. Italia b. Franţa c. Germania d. Spania
5. Impresionismul este un curent literar care îşi are originea în statul:
a. Olanda b. Germania c. Franţa d. Rusia

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţiile corecte:
1. O regiune separatistă din cadrul R. Moldova este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. În America Latină, limba portugheză este vorbită
în statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3. Limbile europene oficiale în cadrul O.N.U. sunt . . . . . . . . . . . . . . . . ....... , . . . . .. . . . . . ... . . . ..... . . ,
. .

. . . . . . . . . . ................ şi . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 4. Continentul America a fost descoperit la data de . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . , de


către navigatorul . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Revoluţia industrială a început în secolul . . . . . . . ..., în statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Pentru strâmtorile marine redate în tabelul de mai jos, precizaţi ţările riverane şi importanţa geostrategică.
Strâmtoarea Tări riverane Importanţa geostrategică

Bosfor
Dardanele
.

Kerci
Gibraltar

IV. Menţionaţi trei probleme de geografie politică şi geopolitică specifice


regiunii peninsulei reprezentate pe harta alăturată.

V. Pentru fiecare dintre domeniile redate în tabelul de mai jos, precizaţi câte trei direcţii principale impuse de
civilizaţia europeană.

Cunoaşterea planetei Spiritualitate Ştiinţă şi tehnologie


Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

3. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ANSAMBLURILE ECONOMICE ŞI GEOPOLITICE


ALE LUMII CONTEMPORANE- PRIVIRE COMPARATIVĂ

În prezent, U.E. menţine relaţii diplomatice cu aproape toate ţările şi organ izaţiile politice, economice şi militare
din lume.

U.E. - O.N.U. (Organizaţia Naţiunilor Unite)


O.N.U. este o organizaţie politică, înfiinţată la 26 iunie 1945, având sediul principal la New York (S.U.A.). Include
193 de state independente (fără Vatican). Toate ţările U.E. sunt şi membre O.N.U. Dintre obiectivele comune urmărite
de cele două organizaţii, amintim: cooperarea statelor membre în domeniile economic, social, cultural şi umanitar,
promovarea păcii şi a siguranţei, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

U.E. - O.C.D.E. (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică)


O.C.D.E. este o organizaţie economică înfiinţată în anul l948. Grupează 33 de state din toate continentele, mai
puţin Africa. România nu este membră. Are ca obiective principale promovarea dezvoltării economice (cu accent pe
problema energiei) şi a schimburilor comerciale mondiale. Relaţiile U.E. - O.C.D.E. sunt de natură economică.

U.E. - O.S.C.E. (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)


O.S.C.E. este o organizaţie internaţională pentru securitate, înfiinţată în anul 1973. Include 55 de state (toate
statele europene, la care se adaugă Canada, S.U.A. şi 8 ţări asiatice, foste membre U.R.S.S.). Obiectivul major îl
reprezintă prevenirea conflictelor, administrării crizelor şi reconstrucţia post-conflictuală. U.E. şi O.S.C.E. colaborează
în domeniul securităţii.
U.E. - N.A.T.O. (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord)
N.A.T.O. este un bloc militar înfiinţat în anul l949, având sediul la Bruxelles. Include 28 de state, dintre care 22
sunt membre ale U.E. Dintre statele U.E. nu sunt membre N.A.T.O. Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Cele două organizaţii au o poziţie comună în privinţa terorismului şi a armelor de distrugere în masă, colaborând în
domeniul strategic şi militar.

U.E. - NAFTAJALENA (Acordul Nord-American de Comerţ Liber)


NAFTA (ALENA) este o organizaţie economică interguvernamentală înfiinţată în anul 1992, de către S.U.A.,
Canada şi Mexic. Principalul obiectiv îl constituie investiţiile reciproce şi eliminarea restricţiilor comerciale. Spre
deosebire de U.E., NAFTA nu are organisme supranaţionale, obiective de natură politică şi mecanisme compensatorii
de tipul fondurilor de coeziune. Colaborarea dintre U.E. şi NAFTA este practic o relaţie între U.E. - S.U.A. - Canada,
fără Mexic, în domeniul comercial.

U.E. - MERCOSUR {Piaţa Comună a Sudului)


MERCOSUR este o organizaţie economică ale cărei baze au fost puse în anul 1991. Cuprinde zece state din
America de Sud, din care 5 membre permanente: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela. Are ca obiectiv
principal deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice între statele membre. Relaţiile U.E. - MERCOSUR
sunt de natură comercială.

U.E. - ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est)


ASEAN este o organizaţie economică constituită în anul l967, care grupează l O state, din Asia de SE. Principalele
obiective ASEAN, creşterea economică, progresul social şi dezvoltarea culturală în regiune, pentru consolidarea unei
comunităţi prospere şi paşnice, sunt comune cu cele ale U.E. Relaţiile U.E. - ASEAN sunt de natură comercială.

U.E. - APEC (Forumul de Cooperare Economică Asia - Pacific)


APEC a luat naştere în anul l989la iniţiativa S.U.A. Cuprinde 2 1 ţări din zona Pacificului. Relaţiile U.E. - APEC
sunt de natură comercială.

U.E. - OCEMN (Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre)


OCEMN reprezintă un ansamblu regional, înfiinţat în 1992, din care fac parte 12 ţări din bazinul Mării Negre
(inclusiv România). Are ca scop stimularea colaborării economice între statele membre, asigurarea păcii, stabilităţii şi
prosperităţii în regiunea Mării Negre. Relaţiile U.E. - OCEMN sunt de natură comercială .

..
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. România nu este membră în cadrul organizaţiei:
a. O.S.C.E. b. O.C.D.E. c. O.N.U. d. OCEMN
2. O ţară cu statut de membru permanent în cadrul MERCOSUR este:
a. Columbia b. Chile c. Ecuador d. Argentina
3. Bazele APEC au fost puse din iniţiativa statului:
a. Singapore b. China c. S.U.A. d. Canada
4. Turcia nu este membră în cadrul organizaţiei:
a. O.N.U. b. N.A.T.O. c. U.E. d. O.S.C.E.
5. Ţara europeană care nu face parte din O.N.U. este:
a. Elveţia b. Vatican c. San Marino d. Liechtenstein

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţiile corecte:
1. Principalul sediu al O.N.U. este în oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..., în statu] . . . . . . . . ......... . 2. APEC este un ansamblul
de tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , care include ţări din zona Oceanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Sediul N.A.T.O. este în oraşul
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....., în statul . . . ....... ..... .
..... . 4. Dintre ţările U.E. nu sunt membre N.A.T.O. . . . . . . . . . . . . . . .. . . ,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... şi . . . . . . . . . . . . . . . . ... 5. Statele membre


.

NAFTA sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . ......................... ..................................... ..

III. Utilizând harta alăturată, precizaţi:


a. denumirea ansamblului geopolitic redat;
b. denumirea a patru state, extraeuropene, membre.
c. tipul de relaţie pe care o are cu U.E.

a. --
--

b. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
_____

c. --
--

IV. Utilizând harta de mai jos scrieţi denumirea statelor marcate cu numere de la l la 12 şi a ansamblului economic
din care acestea fac parte.

1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8.
9. 10. 11. 12.

0
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

4. MONDIALIZARE, INTERNAŢIONALIZARE ŞI GLOBALIZARE


DIN PERSPECTIVĂ EUROPEANĂ

Globalizarea este un proces de integrare economică şi uniformizare a societăţii umane, care are la bază progresul
tehnologic, societatea informaţională, producţia bunurilor materiale, liberalizarea comerţului internaţional şi a
fluxurilor de capital. Globalizarea este apreciată drept proces de administrare a lumii de către forţe transnaţionale,
care îşi impun interesele în întreaga lume. Activitatea acestor forţe (societăţi/companii) transnaţionale nu se bazează
pe legi internaţionale acceptate de statele lumii. Deşi globalizarea aduce beneficii, U.E. este conştientă de faptul că
trebuie să facă faţă unei puternice concurenţe din partea unor economii cu costuri scăzute (China, India) sau din
partea unor economii inovatoare (S.U.A., Japonia).
Mondializarea este fenomenul de evoluţie normală a societăţii umane în direcţia colaborării social-economice
la nivel mondial, pe baza unor acorduri şi reguli mondiale acceptate de aproape toate statele. Pe fondul mondializării,
spaţiul global devine liber pentru tranzacţii şi circulaţia oamenilor, capitalurilor şi a mărfurilor. ln viziunea U.E.,
mondializarea are în vedere sporirea exporturilor de capital şi dinamizarea diviziunii internaţionale a muncii.
Internaţionalizarea este un proces de creştere a implicării firmelor de afaceri în operaţiuni internaţionale.
Internaţionalizarea permite crearea unor acorduri între statele lumii, prin care societăţile transnaţionale sunt obligate
să ţină cont şi de interesele colectivităţilor umane locale, de valorile tradiţionale, de religii şi respectarea politicilor de
mediu globale şi a valorilor culturale.
Regionalizarea este un proces de delimitare a unor unităţi teritoriale extinse pe suprafeţe mici şi mijlocii, care
au anumite elemente de coerenţă şi identitate. Regionalizarea presupune asocierea între două sau mai multe state care
îşi propun unul sau mai multe obiective comune (economice, politice, militare, culturale etc.).

5. EUROPA, UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA,


ÎN PROCESUL DE EVOLUŢIE A LUMII CONTEMPORANE lN URMĂTOARELE DECENII

Pentru viitor, statele membre ale U.E. au convenit ca perspectiva aderării la U.E. să existe şi pentru Albania, Bosnia
şi Herţegovina, Islanda, Macedonia, Muntenegru, R. Moldova, Serbia, Kosovo şi Turcia. În prezent, state candidate
pentru aderarea la U.E. sunt Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia. Pe lângă definirea frontierelor,
asigurarea coeziunii interne şi a prosperităţii statelor membre, U.E. trebuie să acorde o importanţă deosebită relaţiilor
cu S.U.A. (ca superputere), China (ca economie în expansiune), lumea islamică (pe fondul escaladării terorismului),
societăţile transnaţionale (care au interese particulare) etc.
In studiul Global Europe 2050, al Comisiei Europene, există trei scenarii de evoluţie a U.E.:
- "Nobody Cares': în care nu există o viziune clară asupra viitorului U.E.;
- "EU under threat': în care se prefigurează un declin economic al U.E.;
- "EU Renaissance': în care se presupune o integrare economică, politică şi militară mai accentuată, fapt care ar
permite U.E. să devină o forţă globală.
Dezideratul U.E. este realizarea Confederaţiei Europene, care să devină un stat federal, cu rol de putere/
superputere mondială, care să contrabalanseze puterea S.U.A. Pentru a deveni o putere mondială, U.E. trebuie să
continue procesele de integrare economico-politică a statelor membre, să reducă decalajele economice interioare,
să transfere o parte din suveranitatea statelor membre unor instituţii suprastatale şi să asigure o coeziune politică,
economică şi monetară.
România trebuie să îşi valorifice calitatea de stat membru U.E. şi N.A.T.O., la frontiera externă a acestora, unde
interesele geopolitice interferează cu ale Rusiei, să militeze pentru integrarea în cadrul U.E. a Republicii Moldova, să
îşi consolideze parteneriatului strategic cu S.U.A., să devină membru al O.C.D.E. şi al Zonei Schengen şi să îşi dezvolte
relaţiile cu statele membre OCEMN şi alte state şi organizaţii din lume, în vederea asigurării prosperităţii şi securităţii
sale.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

I. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F), încercuind varianta corectă:
1. Noţiunile de globalizare şi mondializare sunt sinonime. A. F.
2. Societăţile transnaţionale au interese care pot diferi de cele ale U.E. A. F.
3. România este o ţară care face parte din Zona Schengen. A. F.
4. U.E. vizează coeziunea politică, economică şi monetară a statelor membre. A. F.
5. România sprijină integrarea în cadrul U.E. a R. Moldova. A. F.

II. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


1. O ţară care a deţinut în secolul XX statutul de superputere este:
a. Rusia b. Japonia c. Brazilia d. India
2. O expansiune comercială explozivă înregistrează statul:
a. S.U.A. b. China c. Singapore d. Canada
3. Un stat cu o economie inovatoare este:
a. Brazilia b. China c. Rusia d. Japonia
4. Un stat nerecunoscut oficial de România este:
a. Sudanul de Sud b. Armenia c. Kosovo d. Eritreea
5. In zona Mării Negre, interesele geopolitice ale U.E. intră în conflict cu cele ale statului:
a. Turcia b. Rusia c. Kazahstan d. S.U.A.

III. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţiile corecte:
1 . În prezent, statele candidate pentru aderarea la U.E. sunt . . . . . . . . . . . . . . ..., . . . . . . . . . . . . . .. .., . . . . . . . . . . . . . . . . .. , . . . . . . . . . . . . . . . ..
şi . . . . . . . . . . .. . . ... 2. Statele vecine României care vizează aderarea la U.E. sunt . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi
. . . . . .... . . . . . ..... 3. Ţara care deţine în prezent statutul de superputere este . . . . . . . . ..... 4. În prezent, principalele ţări
cu o economie în expansiune, cu costuri scăzute, sunt . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . .... 5. Scenariile de evoluţie a U.E.,
elaborate de Comisia Europeană, sunt. . . . . . ......... . . . . . . . . . . . . . . , . . . . ........... . . . . ..... . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

IV. Prezentaţi propria voastră viziune privind viitorul Uniunii Europene. Argumentaţi scenariul prezentat.

V. Menţionaţi patru direcţii de acţiune pe care România trebuie să le implementeze în calitate de stat membru al U.E.
şi N.A.T.O.

VI. Explicaţi importanţa aderării României la Zona Schengen.


Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

IV. ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ SI, CULTURALĂ


A EUROPEI ŞI A ROMÂNIEI *

Populaţia Europei se caracterizează printr-o diversitate de etnii (de origine indo-europeană şi uralică), obiceiuri
şi tradiţii, o unitate religioasă creştină (catolici, protestanţi, ortodocşi), curente progresiste (renaştere, iluminism,
umanism, reformă), dar şi o tendinţă de americanizare.
Deşi din punct de vedere rasial continentul Europa are o diversitate rasială redusă (cu predominarea rasei albe),
aici au apărut de-a lungul istoriei o serie de curente rasiste, cum sunt: antiarabismul (islamofobia), antisemitismul,
eurocentrismul (incapacitatea de a respecta alte culturi, cu tendinţa de a vedea lumea doar din perspectivă europeană),
nazismul etc.
Continentului Europa îi este specifică o cultură de tip occidental, expansivă, cu tendinţă de globalizare şi
comercializare a valorilor tradiţionale, orientată spre materialism şi cultură de masă, egocentrică, individul fiind în
prim plan, iar familia în rol secundar.
Europei îi este specifică familia de tip occidental, de tip nuclear, alcătuită din cel mult două generaţii (părinţi
şi copii). Rolul esenţial il are individul, copiii beneficiind de independenţă. Relaţiile economice şi sociale sunt mai
puternice decât cele tradiţionale, familia fiind privită ca un parteneriat juridic. Rata divorţialităţii este ridicată, femeia
având o carieră proprie.
Cea mai numeroasă familie lingvistică este cea indo-europeană, care cuprinde grupele de limbi: germanice
(engleza, germana, olandeza, daneza, suedeza), romanice/latine (spaniola, franceza, portugheza, italiana, româna,
catalana), slave (rusa, ucraineana, bielorusa, sârba, bulgara, ceha, polona, slovaca), greaca, albaneza şi armeana.
Din familia lingvistică uralică fac parte limbile finlandeză şi maghiară.
Datorită imigraţiei există şi comunităţi vorbitoare de limbi africane din familia limbilor harnitice, sudaneze,
bantu (Franţa şi Marea Britanie), malaezo-polineziene (Olanda, Franţa, Marea Britanie), sino-tibetană (îndeosebi în
marile metropole) etc.
Din punct de vedere etnic, în anumite ţări europene unele grupuri etnice figurează ca minorităţi naţionale sau ca
grupări etnice distincte: scoţienii, galezii şi nord-irlandezii în Marea Britanie, andaluzii, catalanii şi bascii în Spania,
bretonii şi corsicanii în Franţa, tătarii în Rusia (Crimeea), maghiarii în România, samii în Finlanda, turciiîn Germania,
ruşii şi găgăuzii în R. Moldova etc.
În alte state coabitează două etnii comparabile ca mărime (ex.: valonii şi flamanzii în Belgia). Etnia rromilor
numără între 10 şi 12 milioane persoane, cele mai importante comunităţi de rromi fiind în România, Bulgaria, Franţa
şi Italia.
Din punct de vedere religios, creştinismul este religia dominantă în Europa, 76% dintre europeni fiind creştini.
În cadrul creştinismului, catolicii reprezintă 46%, ortodocşii - 35%, protestanţii - 18%, iar neoprotestanţii -1%.
Catolicii sunt majoritari în Europa Centrală, Vestică şi Sudică în Andorra, Austria, Belgia, Croaţia, Franţa,
Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Monaco, Polonia, Portugalia, San Marino, Slovacia, Slovenia şi Spania.
Ortodoxismul este specific Europei Estice şi Sud-Estice, în statele Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia,
Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina.
Protestanţii apar în număr mai mare în Germania, Cehia, Ţările de Jos, Scandinavia, Elveţia şi Irlanda de Nord.
Anglicanismul este o religie creştină protestantă specifică Angliei şi Scoţiei.
În Albania, Bosnia şi Herţegovina, Germania şi Rusia, alături de creştini, trăiesc şi musulmani.
La nivelul Europei, fluxurile migratorii sunt orientate est-vest, înspre ţările dezvoltate ale U.E. După nivelul de
pregătire profesională a imigranţilor, se diferenţiază forţa de muncă necalificată ( ex.: moldovenii, polonezii, românii
în statele Europei Occidentale, algerienii, marocanii, tunisienii în Franţa - unde sunt numiţi "beur " sau "beurette",
indienii, pakistanezii în Marea Britanie etc.) şi brain-drain (exodul creierelor), care reprezintă fluxuri de specialişti
atrase de ţările dezvoltate. O altă categorie de imigranţi o reprezintă azilanţii, ţările europene cele mai solicitate pentru
azil politic fiind Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi Suedia.

�======��F=��

România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos.


l. "Ideologia" care judecă lumea doar din perspectivă europeană se numeşte:
a. antisemitism b. rasism c. eurocentrism d. nazism
2. O grupare etnică din Spania este reprezentată de:
a. catalani b. laponi c. flamanzi d. corsicani
3. Cele mai importante comunităţi de rromi trăiesc în statul:
a. Serbia b. România c. Spania. d. franţa
4. Pentru Europa de Est este specifică religia:
a. catolică b. ortodoxă c. protestantă d. islamică
5. lmigranţii magrebieni din Franţa sunt denumiţi:
a. beur b. basci c. bretoni d. bantu

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1 . Familia lingvistică predominantă în Europa este cea . . . .. . . . . . . . . . . ..... . 2. Din familia lingvistică
. . . . . . . . . . . . . . ...

uralică, fac parte limbile . . . . . . . . ...... . . . . . .. . . . . . .. . . . şi. . . . . .. . . . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . 3. Cea mai numeroasă comunitate
musulmană din Peninsula Balcanică trăieşte în statul 4. Anglicanismul este o
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .

religie specifică pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 5. Fluxul imigraţionist de specialişti


spre ţările dezvoltate este cunoscut sub denumirea . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Prin utilizarea unor săgeţi, realizaţi corespondenţa între fiecare grupare etnică (coloana din stânga) şi ţara în care
aceasta trăieşte (coloana din dreapta).
aromâni Belgia
basci Grecia
bretoni Finlanda
flamanzi R. Moldova
găgăuzi Spania
sami Ucraina
Franţa

IV. Realizaţi o comparaţie între cultura de tip occidental şi cultura de tip oriental, precizând trei deosebiri.

V. Precizaţi trei factori care au determinat o diversitate rasială redusă a continentului Europa faţă de cea a continentelor
America şi Asia.

VI. Explicaţi orientarea fluxurilor migratorii la nivelul continentului european dinspre Europa Orientală spre Europa
Occidentală şi dinspre Ţările Maghrebului spre Europa Mediteraneană.
Europa Orientală - Europa Occidentală Ţările Maghrebului - Europa Mediteraneană
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR


SI ADMINISTRATIE
' , ÎN EUROPA SI
, ÎN ROMÂNIA **

Coridoarele de transport european


Comisia Europeană a elaborat, în anul 2 O 13, nouă coridoare de transport pan-europene pe baza reţelei principale
TEN-T (Trans European Networks - Transport), care vor trebui defmitivate până în 2 030, iar reţeaua auxiliară
terminată până în 2050. Cele nouă coridoare sunt: Marea Baltică - Marea Adriatică, Marea Nordului - Marea Baltică,
Mediteranean (între Peninsula Iberică şi frontiera ungaro-ucraineană), Orient - Estul Mediteranei (între mările
Nordului, Baltică, Neagră şi Mediteraneană), Scandinavo - Mediteranean, Rin - Alpi, Atlantic, Marea Nordului -
Marea Mediterană şi Rin-Dunăre. România va fi străbătută de coridorul Orient - Estul Mediteranei (între porturile
din nordul Germaniei şi Balcani) şi de Coridorul Rin-Dunăre (care va lega oraşul Frankfurt de Marea Neagră prin
căi rutiere, feroviare şi fluviale).

Principalele zone turistice ale Europei


Litoralul Mării Mediterane şi al Atlanticului de Est concentrează 1/3 din circulaţia turistică internaţională. Aici se
găsesc renumitele staţiuni de pe Costa del Sol, Costa Calida, Costa Blanca şi Costa Brava (Spania), Saint Tropez, Nisa
şi Cannes de pe Cote dl\zur (Franţa), San Remo, Sorrento, Capri şi Rimini (Italia) şi cele din Insulele Corfu, Creta
şi Rhodos (Grecia). ln această zonă se mai remarcă castelele din Franţa (îndeosebi pe Valea Loarei şi împrejurimile
Parisului) şi Spania, oraşele-muzeu din Italia şi Grecia, muzeele Luvru - Paris, Prado - Madrid, Uffizi - Florenţa,
centrele religioase Vatican, Lourdes, Patima etc.
Europa Centrală şi Nordică concentrează 1/4 din circulaţia turistică. Dominante sunt turismul montan, cultural
şi de sejur. Turismul de iarnă este specific pentru Franţa (Chamonix, Megeve, Albertville), Italia (Cervinia, Megano),
Elveţia (St. Moritz), Austria (Klagenfurt), Germania (Oberstdorf) şi Slovenia (Jesenice). Ţările scandinave se remarcă
prin frumuseţea cadrului natural {fiorduri, lacuri glaciare), precum şi varietatea monumentelor istorice şi de artă.

Comerţul U.E.
U.E. este cel mai important partener comercial pentru 59 de ţări.
Comerţul exterior al U.E. cu bunuri şi servicii reprezintă 35% din PIB-ul său, fiind cu 5% mai mare decât al
S.U.A. U.E. este principalul exportator mondial de bunuri, cu o pondere de 15,3% din total (în mare parte datorită
contribuţiilor Germaniei, Olandei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Belgiei). La import U.E. se plasează pe locul al
doilea, după S.U.A., cu 14,8% din total. Dintre ţările U.E., la importuri, se remarcă Germania, Franţa, Olanda, Marea
Britanie, Italia şi Belgia. Principalii parteneri comerciali ai U.E. sunt S.U.A., China, Canada şi Japonia.

Elemente de geografie administrativă


La nivelul U.E. există un Nomenclator al Unităţilor Statistice Teritoriale (NUTS), prin care fiecare ţară membră
U.E. este divizată într-un anumit număr de regiuni de nivel NUTS 1 (cu populaţie între 3 şi 7 mii. loc.), care sunt
subdivizate în unităţi de nivel NUTS 2 (cu o populaţie între 0,8 şi 3 mii. loc.), iar acestea în subunităţi NUTS 3 (cu
populaţie sub 0,8 mil. loc.)
De exemplu, în Germania există 16 landuri/Bundesland (nivel NUTS 1 ), alcătuite din 39 regiuni guvernamentale/
Regierungsbezir (NUTS 2), iar acestea, din 429 districte/Kreis (NUTS 3).

România este împărţită 4 macroregiuni (nivel NUTS 1), 8 regiuni de dezvoltare (nivel NUTS 2) şi 42 judeţe
(nivel NUST III). Macroregiunea 1 cuprinde regiunile de dezvoltare Nord-Vest (cu judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj) şi Centru (cu judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu),
Macroregiunea 2 include regiunile Nord-Est (cu judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) şi Sud-Est -
Dobrogea (cu judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea), Macroregiunea 3 cuprinde regiunile
Sud-Muntenia (cu judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) şi Bucureşti-Ilfov
(cu municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov), iar Macroregiunea 4 regiunile Sud-Vest - Oltenia (cu judeţele Dolj, Gorj,
Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) şi Vest (cu judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

EVALUARE

1. Încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:


l . Pentru Europa Centrală este specific turismul:
a. balnear b. montan c. cultural d. religios
2. O zonă turistică balneară din Spania este:
a. Cote d'Azur b. Copacabana c. Costa del Sol d. Coasta de Argint
3. O staţiune turistică a sporturilor de iarnă din Munţii Alpi este:
a. St. Moritz b. Val Louron c. Zakopane d. Velka Fatra
4. Un număr mare de castele renascentiste există în lungul fluviului:
a. Sena b. Ron c. Loara d. Garonne
5. Principalul partener comercial asiatic al U.E. este statul:
a. Japonia b. Coreea de Sud c. Singapore d. China

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
l. Conform proiectului reţelei TEN-T, prin România vor trece coridoarele de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

şi . .. ... . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Litoralul sudic al Franţei este cunoscut sub denumirea de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


. . . . . . . . . .

3. Principalul partener comercial al U.E. este statul . . . . . . . . . . . . 4. Regiunile de nivel NUTS 1 din Germania se numesc
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Ţara europeană cu cele mai importante exporturi este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

III. Utilizând harta alăturată, scrieţi denumirea regiunilor de dezvoltare din România, marcate cu cifre de la l la 8.
Pentru fiecare regiune, precizaţi indicativele auto ale judeţelor componente.
! ________________

2 $0
100 Km 1
3

IV. Explicaţi necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României, după aderarea la U.E. şi orientarea spre
constituirea unor noi unităţi macroregionale similare primelor nivele teritorial-statistice ale Uniunii Europene.

F======-�-�==��F�==�-�=
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a

( TESTE PENTRU SIMULAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT )


VARIANTA !

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL 1 {30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A


cu numere de la l la 10.
- D. Pe hartă sunt marcate state cu litere, de la A la J, şi oraşe-capitală,

A. Precizaţi:
1. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu cifra 4.
2. numele statului marcat, pe hartă, cu litera 1; 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .

2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..


. 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1 . Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte:
a. Lituania b. Letonia c. Estonia d. Slovenia 2 puncte
2. Insula Corsica aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. J d. G 2 puncte


România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

3. O parte din Munţii Alpi sunt localizaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. B c. D d. H 2 puncte
4. Este o monarhie constituţională statul marcat, pe hartă, cu litera:
LA �D �G d. C 2 puncte
5. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ! se numeşte:
a. Lisabona b. Berna c. Ljubljana d. Bratislava 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între dima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: tip de climă, etaj climatic, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vară/iarnă,
vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet vafi acordat numai dacă deosebirile vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi:
1. o cauză care a determinat formarea reliefului glaciar în Peninsula Scandinavă. 2 puncte
2. o cauză a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei Europei. 2 puncte

SUBIECTUL II (30 de puncte)

LEGENDA
• Unila}e 1subunitate
de reief
t::::::l Limită de unitate 1
L.::J subunitate de relief
� Oraş cu peste
L!..J soooo locuitori
f2j Rau
C:l lndic:ă răul de
c:::::J Indicat

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere de la A la J, oraşe
cu numere de la l la 12 şi râuri cu numere de la 13 la 20.

A. Precizaţi:
1 . numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 19.
2. numele oraşului, dintre cele marcate pe hartă, în care se produc locomotive. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul l4 se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... .

2. Oraşul marcat, pe hartă, cu cifra 8 se numeşte . . . . . .. . . . ........... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . . . . .

F======-----�==�����F�==9
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

3. Un combinat siderurgic, care utilizează minereuri feroase din import,


se găseşte în oraşul marcat pe hartă cu cifra . . .. . . . . . . . . . . . .................. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ..... . . . . . .. 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 13 se numeşte:
a. Mureş b. Timiş c. Bega d. Cerna 2 puncte
2. Vegetaţia de stepă este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. J c. A d. H 2 puncte
3. Pe râul marcat pe hartă cu cifra 11 este situat oraşul:
a. Botoşani b. Vaslui c. Iaşi d. Bacău 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul lO se numeşte:
a. Buzău b. Bârlad c. Focşani d. Ploieşti 2 puncte
5. Petrol se exploatează din unitatea de reliefmarcată, pe hartă, cu litera:
a. F b. B c. C d. G 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu
litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet vafi acordat numai dacă cele trei deosebiri vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi doi factori care au contribuit la formarea unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera H. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 de puncte)

P(mm) T(OC)
Reprezentarea grafică alăturată se referă la subiectul
50 25
III A-B şi prezintă evoluţia temperaturii aerului şi a
precipitaţiilor la o staţie meteorologică din Spania. 40 20

30 1S
A. Menţionaţi:
20 10
1 . valoarea minimă a temperaturii medii lunare,
precum şi luna în care se înregistrează; 10 5

2. valoarea maximă a cantităţii de precipitaţii lunare,


precum şi luna în care se înregistrează. 4 puncte
1 --+- temperatură - precipitaţii

B. Precizaţi: 4. Un factor care influenţează cantitatea medie anuală de


1. Valoarea amplitudinii termice anuale; precipitaţii;
2. Un factor care influenţează valorile de temperatură; 5. Modul de calcul al cantităţii medii anuale de precipitaţii;
3. Valoarea amplitudinii pluviometrice anuale; 6. Tipul de climat caracteristic staţiei meteorologice
respective. 6 puncte
C. Pentru Bulgaria, precizaţi:
1 . denumirea a două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. numele a două râuri!fluvii;
4. numele a trei oraşe;
5. două aspecte ale economiei. 10 puncte
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

D. Se dă următorul tabel:

1 Statul
1 Suprafaţa (km2) Populaţia (locuitori)
-

j Olanda 40 844 16 991 200

Finlanda 338 127


1 5 472 500

Sursa: https:!lro. wikipedia.org

l. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru cele două ţări.


2. Precizaţi doi factori care determină valoarea ridicată a densităţii populaţiei în Olanda. 6 puncte

E. Precizaţi doi factori care determină regimul diferit de scurgere al fluviilor din continentul Europa. 4 puncte

VARIANTA 2

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 O puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL 1 (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul 1 A - D. Pe hartă sunt marcate state cu litere, de la A la J, şi oraşe-capitală
·

,cu numere de la l la 1O.

A. Precizaţi:
l . numele statului marcat, pe hartă, cu litera H;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu cifra 3. 4 puncte
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1 . Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte .............................. ....................................

2. Fluviul Dunărea străbate oraşul capitală marcat, pe hartă, cu cifra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


- .

3. Oraşul capitală marcat pe hartă cu cifra 9 se numeşte . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . 6 puncte

C. Scrieţi, pe foctia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mcti jos:
l. Munţii Pirinei se dezvoltă parţial pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. 1 2 puncte
2. O câmpie în care există forme de reliefglaciar cuaternar se găseşte în statul marcat pe hartă cu litera:
a. F b. I c. A d. C 2 puncte
3. Importante resurse de minereuri feroase există în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. C c. F d. ] 2 puncte
4. Este o monarhie constituţională statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. G c. C d. H 2 puncte
5. O limbă de origine slavă se vorbeşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. I c. B d. F 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Alpilor Scandinaviei şi relieful Munţilor Apenini.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet vafi acordat numai dacă cele trei deosebiri vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Menţionaţi:
1. o cauză care determină existenţa vulcanilor activi în zona Mării Mediterane; 2 puncte
2. o cauză care favorizează formarea estuarelor în cazul fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic. 2 puncte

SUBIECTUL II (30 de puncte)

LEG!NDA
• �relltf
Untt.tll / subunltate

� Umitide unitate /
L:J
•ubunltate de relief
� Onot eu pette
� 50
000 loeultor1

f2;J IUu

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere de la A la J, oraşe
cu numere de la l la 12 şi râuri cu numere de la 13 la 20.

���====�����==�===--=�=

România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale

A. Precizaţi:
1. numele subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B;
2. numele oraşului, dintre cele marcate pe hartă, în care se produce utilaj petrolier. 4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 17 se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu cifra 5 se numeşte . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3. Un port fluvio-maritim se găseşte în oraşul marcat pe hartă cu litera . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 19 se numeşte:
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Prahova 2 puncte
2. Lacul Roşu este situat în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. G d. C 2 puncte
3. Vegetaţia alpină este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. E b. D c. G d. H 2 puncte
4. Pe râul marcat pe hartă cu cifra 15 este situat oraşul:
a. Deva b. Timişoara c. Zalău d. Sfântu Gheorghe 2 puncte
5. Zăcăminte de sare există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. J b. E c. H d. 1 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F şi clima subunităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: tip de climă, etaj climatic, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vară/iarnă,
vânturi cufrecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Menţionaţi:
1 . o cauză care determină numărul ridicat al izvoarelor minerale în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera D.
2. un factor care a determinat formarea reliefului glaciar în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera G. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 de puncte) o/o


40T------

Reprezentarea grafică alăturată se referă la subiectul III A -B 30+----


şi prezintă ponderea populaţiei ocupate în agricultură (%), în
cadrul a patru state din cadrul U.E.

A. Precizaţi:
10+------
1. denumirea statelor în care ponderea populaţiei ocupate în
agricultură este sub 5%;
2. valoarea ponderii populaţiei ocupate în agricultură în
Franţa Olanda România
Grecia
România. 4 puncte

B. 1. Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în agricultură în România.


2. Precizaţi denumirea suprafeţelor de teren agricol din Olanda, situate sub nivelul mării.
3. Precizaţi o cultură mediteraneeană la care Grecia deţine unul din primele locuri în lume.
4. Explicaţi procentul redus al populaţiei ocupate în agricultură în Franţa. 6 puncte
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a

C. Pentru Italia, precizaţi:


l. denumirea a două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. numele a două râuri/fluvii;
4. numele a trei oraşe;
5. două aspecte ale economiei. 10 puncte

D. Tabelul de mai jos se referă la ponderea tipurilor de energie electrică în balanţa energetică a unor ţări din cadrul
U.E., la nivelul anului 2012.

Ţara Termoenergie Atomoenergie Energie alternativă


Franţa 0,9% 82,4% 15,6%
-

Germania 52,6% 20,8% 26,6%

Malta - -
100%

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained

Precizaţi:
1 . o cauză care determină ponderea ridicată a termoenergiei în Germania;
2. o cauză care explică ponderea ridicată a atomoenergiei în Franţa;
3. un factor care favorizează obţinerea energiei electrice integral din surse alternative în Malta. 6 puncte

E. Precizaţi două elemente prin care să evidenţiaţi originalitatea Mării Negre faţă de alte mări. 4 puncte
Aleserea ta este mult mai usoară acum!

CD PRESS te Învată bine!9