DUMITRU RUS
Caietul ele'lMiui
GEOGRAFIE clasa a Xll-.a
EDIT�PRESS
"2 ·'
. . • .·. :. .
·
.
. :
.
. .
; ... '·
.
',• •
Acest caiet este realizat în conformitate cu programa şcolară pentru ciclul sup eri o r al liceului, Geografie (România -Europa
Uniunea Europeană. Probleme fundamentale), clasa a XII-a, aprobată prin ordinul ministrului nr. 5959122.12.2006
Editura CD PRESS
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37 Fax: 021.337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro • www.cdpress ro • 11 Editura CD PRESS
.
Comenzi:
M manuale@cdpress.ro
• 021.337.37.37; 0752. 237.876
'1! www.cdpress.ro
913(498+4)(075.35)
9
©Editura CD PRESS, 2016
Această lucrare, în format tipărit şi electronic, este protejată de legile române şi internaţionale privind drep turile de autor, drepturile
conexe şi celelalte drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub
nicio formă (electronic, fotocopiere etc), fără acordul expres al Editurii CD PRESS.
CUPRINS
Notă introductivă . .. . . .
....... ...... ... . . . .. .......... . .. .... . .. .. .....
. ................ . . .. ........ ..... ......... ..... . .... . . ... . . 4 .. . ..... . .. . .... ... ............ .. ... . . ... ............
III. Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană ...... .... .... ... .....
... .. ................ ... ... .
....... ......... . . .. ........ .. .. ...... 64
1. Probleme fundamentale ale lumii contemporane ...... ...... .. . . . . . . . . ...... . .. ........ .
. .. ..... . . .. . ..... ..
. . . ............. . . . . . . . ................ 64
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane ...... ........ ............. ...................................................................... 64
3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane -
privire comparativă .
.............. ......... .. ........... . .... ... . . . ................ .. . . .
. . . .... .. . .... . .......
.. . ............. ..... .. . .................................. 66
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană ........................................................ 68
5. Europa, Uniunea Europeană şi România, în procesul de evoluţie a lumii contemporane
în următoarele decenii ................................................................................................................................................ 68
Teste pentru simularea examenului de bacalaureat ........... ... ... . ...... .. ...... ... . .
.. . ... ... ..... ....... ..... ..... .... . . .....
... .. . . .... ... ..
.. ..... . 74
Varianta 1 .......................................................................................................................................................................... 74
Varianta 2 ... ....
.. .. . ......
............. .. ................. ..... ...... .. .. .. ..... . ... . . . ..... ...
.. .. .. ... . . . . ... ... ........... ......... ............ ......... ..... ..... . . ......
.. . . .. 77
Caietul elevului -GEOGRAFIE clasa a Xli-a
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
..
�===----=====��F===---==�==�=i
-
�------------��etenţe specifice
Corn �� ---------- Conţinuturi
3.2. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, - Organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în U.E. si în
pentru interpretarea şi exprimarea realităţii geografice a U.E. România";
şi a unor ţări din componenţa acesteia; - Problema energiei în U.E. şi în România;
3.3. Transferul informaţiei statistice, grafice şi cartografice în - Alte probleme comune - la alegere, două studii de caz
alte forme de prezentare (texte, modele etc.); dintre: mediu înconjurător, dezvoltare economică, migraţia
3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice populaţiei şi a forţei de muncă, organizare teritorială,
referitoare la U.E. şi la România; disparităţi regionale, evoluţii geodemografice, agricultură,
"3.5. Construirea unor reprezentări grafice şi cartografice dezvoltare urbană*.
minimale, utilizând informatii ofertate.� -------------- --�-
1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ IN LUMEA
referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic CONTEMPORANĂ
mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică Problemele fundamentale ale lumii contemporane
•
la globalizare, din perspectivă europeană, utilizând corect şi U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii
•
"2.6. Elaborarea unor proiecte de dezvoltare teritorială care Tipuri de comunităţi umane şi mentalităţi"
•
"3.5. Utilizarea mijloacelor de reprezentare grafică şi Raportul dintre elemente de geografie socială şi culturală
•
"*2.9. Explicarea raportului dintre componentele economice, Elemente de geografie administrativă: organizarea •
sociale şi de servicii la nivelul U.E. şi al României; administrativă în ţări din Europa şi organizarea
**3.6. Utilizarea mijloacelor de reprezentare grafică administrativă a României""
.
,şi cartografică a elementelor de geogr..;;.
a;..
f.
.i.
e;;.. .
;;
a..:.
dm
-'-' ;;..;.;..;.iru s-tr
. -'-' '-'_ati;.
.v .a· . . ___.
....
= ,___
__ ________ __
____________
__
Competenţele specifice şi conţinuturile tehnoredactate fără evidenţiere prin asterisc şi corp de literă cursiv constituie
nucleul comun al programei şcolare şi sunt obligatorii pentru toate filierele, profilurile, specializările/calificările profesionale.
Bugetul de timp stabilit prin planurile-cadru, pentru achiziţionarea acestora, este de 1 oră/săptămână, alocată în trunchiul
comun (TC).
.,.. Competenţele specifice şi conţinuturile marcate printr-un singur asterisc (") şi corp de literă cursiv se adresează
specializării ştiinţe sociale, din cadrul filierei teoretice, profil umanist. Bugetul de timp stabilit prin planul-cadru, pentru
achiziţionarea acestora, este de 1 oră/săptămână, alocată în curriculumul diferenţiat (CD). Ele se adaugă nucleului comun
al programei şcolare şi sunt obligatorii numai pentru această specializare.
.... Competenţele specifice şi conţinuturile marcate prin două asteriscuri (**) şi corp de literă cursiv se adresează calificărilor
profesionale care aparţin domeniilor servicii şi administraţie. Ele se adaugă nucleului comun al programei şcolare şi sunt
obligatorii numai pentru aceste calificări profesionale.
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamerltale
TEST INIŢIAL
II. Prin utilizarea unor săgeţi, realizaţi corespondenţa dintre fiecare regiune geografică, redată în coloana din stânga,şi
peisajul geografic specific, redat în coloana din dreapta. 1,5 puncte
Africa de Est deşert tropical
Amazonia taiga
Atacama peisaj mediteraneean
Europa Sudică tundră
Siberia pădure ecuatorială
savană
III. Caracterizaţi peisajul de stepă, precizând: două regiuni ale Globului în care se dezvoltă, două denumiri specifice,
două caracteristici ale climatului şi două tipuri de sol. 2 puncte
IV. Elaboraţi un text cu conţinut ştiinţific asupra problematicii lumii contemporane, utilizând termenii: globalizare,
societăţi transnaţionale, mondializare, economie mondială, identitate, uniformizare, occidentalizare. 1,5 puncte
B ________________
________ __ ____
c ______________________________
D __ __ __ __ __ __ __ __ __ ____________
E __________________________________
F ________________________ ______
_
Spaţiul românesc
România este una dintre cele 48 de ţări ale continentului Europa, fiind situată în partea central-sud-estică a
acestuia. După forma de guvernământ este republică semiprezidenţială. Cu o suprafaţă de 238 391 km2, România este
a treisprezecea ţară ca mărime în Europa şi a noua în cadrul U.E.
Pe Glob, România este situată la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine
estică.
Punctele extreme ale României sunt date de localităţile: Horodiştea (48°15' latitudine nordică) în nord, Zimnicea
( 43°37' latitudine nordică) în sud, Beba Veche ( 20°15' longitudine estică) în vest şi Sulina ( 29°41' longitudine estică) în est.
România este situată în cadrul celui de-al treilea fus orar- ora Europei Centrale ( +2h GMT)
Spaţiul geografic românesc este denumit şi carpato-danubiano-pontic deoarece:
- 55% din lungimea totală a Carpaţilor este pe teritoriul României, iar 2/3 din suprafaţa ţării aparţine reliefului
carpatic;
- 38% din lungimea fluviului Dunărea se desfăşoară pe teritoriul României, inclusiv braţele de vărsare Chilia,
Sulina şi Sfântu Gheorghe, din cadrul Deltei Dunării;
- are ieşire la Marea Neagră pe o lungime de 247 km.
Ţara noastră este situată în zona de interferenţă dintre climatele temperat-oceanic şi continental, dintre pădurea
de fag, caracteristică Europei Vestice, stepa, caracteristică Europei Estice, viţa-de-vie, caracteristică Europei Sudice şi
pădurea de conifere caracteristică Europei Nordice.
România este o ţară membră a N.A.T.O. din anul2004 şi a U.E. din anul 2007.
La recensământul din anul2011, România avea o populaţie de 20 121 64llocuitori şi o densitate de 84,4 loc/km2•
���-=====��F==����----��=
Romdnia - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Limita convenţională dintre Europa şi Asia este dată de . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ........ , . .. . ..
..... . ., . . . . ... ....... ..
. . . . . . . . . ............., . . . . . . . . . . . . . . . . . ... şi
. . . . .. .
. . .... .
. . . . .. 2. Punctele extremele ale României sunt date de localităţile:
. . . . . . . .............. în nord, . . ....... . . . . . . . în sud, ..... . . . . . . . . . . . în vest şi ................ în est. 3. Spaţiul geografic românesc
este denumit şi ..................... -...................-. . . . . . . . . . ....... 4. Două mari insule europene aflate în întregime în
emisfera vestică sunt . . . . . . . . . . . . . . . . şi
..... .. .. . . . . .
.... 5. Din punct de vedere tectonic, continentul Europa aparţine
Plăcii . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . , iar din punct de vedere climatic îndeosebi zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
3. ____________ ______ _
5. ___________________ _
6. _ ____ ___________ __ _
?. ______________________ ____
________ ________
8. ________ _ _ __ _ _ _ ____
9. _ _ _ _ __ _ ____ _ __ _ _ ___
12., ____________________
Suprafaţa
şi
Numărul populaţiei şi 1 Forma de
Denumirea a două grupări
mărimea Tipuri de frontiere regionale, de state, de tip
mărimea guvernământ
demografică geografic, din care face parte
teritorială
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
EUROPA
Relieful Europei este dominat de treapta câmpiilor (57%), urmată de treapta dealurilor şi podişurilor (37%) şi
treapta munţilor ( 6%).
Altitudinea medie a reliefului este de 340 m, altitudinea maximă de 5 642 m în Vârful Elbrus din Munţii Caucaz,
iar altitudinea minimă de- 28 ni, în Câmpia Precaspică.
Trepte altimetrice: câmpii (0-200 m) - 57%, dealuri şi podişuri joase (200-500 m)- 27% , dealuri înalte şi munţi
joşi (500-1000 m)- 10%, munţi (peste 1 000 m)- 6%.
Yn cadrul Europei se deosebesc următoarele unităţi morfostructurale:
Europa străveche (precambriană) corespunde părţii estice şi nord-estice a continentului. Este o platformă
de vârstă precambriană (peste 600 de milioane ani), alcătuită din Scutul Baltic (Scandinavic) în nord şi nord-est şi
Placa Est-Europeană (Rusă) în est, care reprezintă primul nucleu continental al Europei. Aceste unităţi de platformă
alcătuiesc fundamentul marilor câmpii şi podişuri din estul şi nord estul Europei (Podişul şi Câmpia Finlandei,
Câmpia Europei de Est, Podişul Valdai, Podişul Podolic, Podişul Moldovei etc.).
Europa caledoniană este aferentă părţii nord-vestice a continentului, formată în orogeneza caledoniană, care a
avut loc în prima jumătate a Erei Paleozoice (acum 500 de milioane de ani). Din unitatea caledoniană fac parte munţii
Alpii Scandinaviei, Grampieni, Penini şi Cambrieni.
Europa hercinică corespunde fâşiei centrale a Europei de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră, la care se
adaugă Munţii Ural. S-a format în P"aleozoicul superior prin orogeneza hercinică (acum 300-400 milioane ani). Din
această unitate fac parte Meseta spaniolă, Masivul Central Francez, Munţii Jura, Munţii Vosgi, Masivul Şistos Renan,
Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi, Podişul Boemiei, Munţii Sudeţi, Masivul Dobrogei de Nord etc.
Europa alpină este aferentă fâşiei sudice a continentului. S-a format în Erele Mezozoică şi Neozoică în orogeneza
alpină (începută acum 150 de milioane de ani) ca urmare a coliziunii dintre fragmente ale paleocontinentelor Laurasia
şi Gondwana. Acestei zone îi corespund Cordiliera Betică, Munţii Pirinei, Munţii Alpi, Munţii Apenini, Munţii
Dinarici, Munţii Carpaţi, Munţii Balcani, Munţii Pindului şi Munţii Caucaz. În orogeneza alpină, în Munţii Carpaţi,
s-a format cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa, Harghita - Oaş - Vihorlat şi vulcanii mediteraneeni
(Vezuviu, Etna, Linosa, Volcano, Stromboli, Santorini) şi islandezi (Hekla, Eyjafjallajokull etc.).
ROMÂNIA
Relieful României se caracterizează printr-o dispunere concentrică a treptelor de relief: în centru Depresiunea
Colinară a Transilvaniei, înconjurată de Munţii Carpaţii, apoi în exterior Subcarpaţii, podişurile şi câmpiile. Treptele
altimetrice se caracterizează prin proporţionalitate: câmpii- 33%, dealuri şi podişuri - 36%, munţi - 31%.
Altitudinea medie a reliefului este de 420 m, altitudinea maximă de 2 544 m, în VârfuJ Moldoveanu din Munţii
Făgăraş, iar altitudinea minimă, de O m, în zona litorală.
În cadrul României se deosebesc următoarele unităţi morfostructurale:
Unităţi de platformă, formate prin depunerea de sedimente peste un fundament vechi peneplenizat (nivelat).
Pe un fundament precambrian s-au format Podişul Moldovei (Platforma Est-Europeană), Podişul Dobrogei de Sud,
Câmpia Română şi cea mai mare parte din Podişul Getic (Platforma Moesică). Pe un fundament alpin s-au format
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest.
Unităţi de orogen, rezultate din ciocnirea microplăcilor Moessică, Transilvană şi Panonică cu Placa
Est-Europeană. Yn orogeneza caledoniană s-a formant Dobrogea Centrală (Podişul Casimcei), în orogeneza hercinică
Dobrogea de Nord (ex.: Munţii Măcin), iar în orogeneza alpină Munţii Carpaţii, Subcarpaţii şi Podişul Mehedinţi.
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cea mai veche parte a continentului Europa corespunde unităţilor morfostructurale de vârstă . . . . . ............................,
iar partea cea mai nouă unităţilor morfostructurale de vârstă . .. . . ...... .. 2. Unităţile morfostruturale
...................
şi . . . . . . . . . ...... .
......... 5 . Orogeneza alpină s-a produs în zona de coliziune dintre paleocontinentul nordic, numit
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............. şi cel sudic, numit
.................................... ...... ..................
III. Prin utilizarea unor săgeţi, realizaţi corespondenţa între unităţile morfostructurale ale Europei (coloana din
stânga) şi era/vârsta specifică.
Europa caledoniană Precambrian
Europa alpină Paleozoic inferior
Europa hercinică Mezozoic + Neowic
Europa străveche Paleozoic superior
Neozoic
IV. Explicaţi faptul că unităţile montane din Europa au o vechime care se reduce de la nord spre sud.
V. Se dau următoarele unităţi/subunităţi de relief: Masivul Dobrogei de Nord, Podişul Finlandei, Munţii Penini, Câmpia
Europei de Est, Podişul Podolic, Alpii Scandinaviei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Pirinei, Munţii fura, Masivul Central
Francez, Munţii Carpaţi, Munţii Grampieni, Munţii Alpi, Podişul Moldovei, Munţii Caucaz şi Munţii Cambrieni.
Utilizând tabelul de mai jos, selectaţi şi scrieţi, în coloana specifică fiecărei unităţi morfostructurale, unităţile/
subunităţile de relief corespunzătoare.
Unităţi cu fundament
Unităţi caledoniene Unităţi hercinice Unităţi alpine
precambrian
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
În cadrul formelor majore de relief (câmpie, podiş, deal, munte), sub influenţa agenţilor externi şi interni, rezultă
diferite tipuri genetice de relief.
Relieful glaciar a apărut ca urmare a acţiunii gheţarilor de calotă cuaternari din Europa Nordică sau prin
acţiunea gheţarilor montani (la peste 2000 m altitudine). Dintre formele specifice reliefului glaciar amintim: văile
glaciare, circurile glaciare, custurile, morenele etc.
În Europa, relief glaciar montan există în munţii: Caucaz, Alpi, Pirinei şi Carpaţi, iar în România, în Carpaţii
Orientali (Munţii Rodnei) şi Carpaţii Meridionali (Munţii: Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Parâng, Şureanu, Retezat,
Godeanu, Ţarcu).
Relieful vulcanic s-a format datorită vulcanismului din orogeneza alpină, în perioada neozoică. Forme specifice:
cratere, conuri, maare (depresiuni circulare, în care se pot forma lacuri), platouri vulcanice etc. În Europa, relief
vulcanic se găseşte în sudul Peninsulei Italice, Masivul Central Francez, Masivul Şistos Renan, Insula Islanda etc., iar
în România, în Carpaţii Orientali (vestul Grupelor Nordică şi Centrală) şi în Carpaţii Occidentali (Munţii Metaliferi).
Relieful petrografic este influenţat de tipul de rocă pe care se dezvoltă. În cadrul acestui tip o mare dezvoltare o
au relieful carstic şi relieful loessoid.
- Relieful carstic este format pe calcare, incluzând forme cum sunt: cheile, canioanele, defileele, lapiezurile, do/inele,
peşterile. În Europa, relieful carstic se dezvoltă în Podişul Karst (Slovenia), Alpii Dolomitici, Munţii Carpaţi, Munţii
Caucaz, Meseta Spaniolă etc., iar în România, în Carpaţii Orientali (Munţii Rarău, Hăşmaşu Mare, Ceahlău, Ciucaş,
Postăvaru, Piatra Mare), în Carpaţii Meridionali (Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Căpăţânii, Cernei, Mehedinţi), în
Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni, Aninei), Podişul Mehedinţi şi Podişul Dobrogei de Sud.
- Relieful loessoid se dezvoltă pe loess· (o rocă sedimentară prăfoasă), în care apar microdepresiuni numite
crovuri şi padine. În Europa, relieful loessoid există în Câmpia Europei de Est, Câmpia Germano-Polonă, Câmpia
Română etc., iar în România, în Câmpia Română, Câmpia de Vest şi Podişul Dobrogei.
Relieful structural este influenţat de modul de dispunere al stratelor de roci. Există structuri cutate, diapire (cu
sare - ex.: în Depresiunea Colinară a Transilvaniei), de regulă domuri - cu strate boltite care conţin gaz metan (ex.: în
Podişul Transilvaniei), monoclinale, tabulare, faliate etc.
Relieful litoral se formează sub influenţa valurilor, mareelor, curenţilor oceanici, gheţarilor, omului, etc.,
rezultând mai multe tipuri de ţărmuri:
- cufiorduri, creat de gheţari, în Peninsula Scandinavă, Islanda, Arhipelagul Britanic;
- cu estuare, la gurile de vărsare ale fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, unde mareele (fluxul şi refluxul)
sunt puternice: Sena, Tamisa, Severn, Elba, Peciora, Dvina de Nord;
- cu delte, la gurile de vărsare ale fluviilor care se varsă în mările sudice şi sud-estice unde mareele sunt slabe:
Delta Volgăi, Delta Dunării, Delta Padului, Delta Ronului;
- cu lagune, la Marea Mediterană (Veneţia), Marea Baltică (Vistula) şi Marea Neagră (Razelm-Sinoe);
- cu limane maritime, la Marea Neagră (Nistrului, Techirghiol);
- cu canale (de tip dalmatic), pe litoralul Croaţiei la Marea Adriatică;
- cu poldere, în Olanda, la Marea Nordului.
Relieful eolian se dezvoltă în zonele c u nisipuri, unde se formează dune de nisip. În Europa apare în sud-vestul
Franţei, Câmpia Mării Caspice, Danemarca etc., iar în România, în Delta Dunării, Câmpia Bărăganului, Câmpia
Olteniei, Câmpia Carei etc.
Relieful fluvial este creat de apele curgătoare, având ca forme specifce: văile, meandrele, luncile, terasele etc.
Acest tip de relief apare în toate unităţile de relief.
Suprafeţele de eroziune s-au format în urma etapelor succesive de înălţare a munţilor, în perioadele când
domina eroziunea. Apar la diferite altitudini, sub forma unor platouri uşor ondulate. În Europa există 3-4 suprafeţe
de eroziune, iar în România, în Carpaţii Meridionali, 3 suprafeţe (Borăscu la 2 000-2 200 m, Râu-Şes la 1200-1600 m
şi Gornoviţa la 1 000 m).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Pentru Podişul Transilvaniei sunt specifice structurile cutate cu depozite de sare, denumite o o o . o . . o o o . . o o . oo şi structurile
bolti te cu acumulări de gaz metan, denumite o 2. Insula europeană cu cea mai mare dezvoltare a reliefului
. . . oo.o . o ooo o o . o•
vulcanic este . .
. .
l
o . . 30 n România, relieful vulcanic este specific pentru o . . . o o o. o
oo.o. o . o . o. şi .. . .. o o ooo o o o o o oo o o... o oooo .o
5. _ __________________
60'
--
---
IV. Explicaţi faptul că fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic formează estuare, iar fiuviile care se varsă în mările din
sudul Europei formează delteo
V. Pentru fiecare dintre unităţile de relief redate în tabelul de mai jos, precizaţi câte două tipuri genetice de relief:
Câmpia
Munţii Alpi Munţii Apenini Podişul Transilvaniei
Germano-Polonă
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a
EUROPA
Unităţi montane care aparţin orogenezei caledoniene:
Alpii Scandinaviei se dezvoltă în vestul Peninsulei Scandinave, pe teritoriul statelor Norvegia şi Suedia.
Se caracterizează prin altitudini de peste 2000 m (2469 m în Vârful Galdh0piggen), prezenţa reliefului glaciar,
existenţa fiordurilor pe ţărmul Mării Norvegiei etc.
Munţii Grampieni se dezvoltă pe teritoriul Marii Britanii (Scoţia). Se caracterizează prin altitudini reduse
(1 343 m în Vârful Ben Nevis) şi existenţa rocilor dure.
Munţii Cambrieni şi Munţii Penini sunt situaţi pe teritoriul Marii Britanii. Se caracterizează prin altitudini
foarte reduse (maxime 893 m în Munţii Penini, 1 100 m în Munţii Cambrieni), o puternică erodare şi faliere, prezenţa
calcarelor şi a reliefului carstic.
Munţii Pirinei sunt situaţi la graniţa dintre Spania şi Franţa. Se caracterizează prin dominarea rocilor metamorfice,
altitudini de peste 3000 m (3404 m în Pico de Aneto), prezenţa reliefului glaciar şi a gheţarilor. Pirineii Centrali sunt
foarte masivi, în rest fiind mai fragmentaţi.
Munţii Alpi se desfăşoară între Marea Ligurică in vest şi Câmpia Panonică în est, pe teritoriul statelor Monaco,
Franţa, Italia, Elveţia, Lichtenstein, Germania, Austria şi Slovenia. Se caracterizează prin masivitate, altitudini de
peste 4000 m {4807 m în Vârful Mont Blanc), roci metamorfice şi calcaroase, prezenţa reliefului glaciar şi a reliefului
carstic etc.
Munţii Apenini se dezvoltă în întregime în Italia sub forma unor culmi orientate nord-sud. Se caracterizează
,
prin altitudini de sub 3000 m (2912 m în Corno Grande), dominanţa rocilor metamorfice, alunecări de teren în
nord şi prezenţa reliefului vulcanic şi a vulcanilor activi (Vezuviu, Etna, Stromboli) în sud. Sunt fragmentaţi de văi şi
depresiuni.
Munţii Dinarici (Alpii Dinarici) se dezvoltă de-a lungul ţărmului Mării Adriatice, pe teritoriul statelor Slovenia,
Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Albania. Se caracterizează prin altitudini de peste 2000 m (maxim
..
..
2692 m în Vârful Jezerski), culmi paralele care se extind şi în Marea Adriatică (ţărmul dalmatin), dezvoltarea rocilor
calcaroase şi a reliefului carstic.
Munţii Carpaţi descriu un arc de cerc prin ţările: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România
şi Serbia. Se caracterizează prin altitudini de peste 2000 m (2655 m în Vârful Gerlachovka din Munţii Tatra), prezenţa
rocilor metamorfice, sedimentare şi vulcanice, dezvoltarea reliefului glaciar, carstic, vulcanic etc.
Munţii Balcani (Stara Planina) sunt situaţi la sud de Dunăre, pe teritoriul Bulgariei şi mai puţin al Serbiei.
Se caracterizează prin dominarea rocilor metamorfice, altitudini de peste 2 000 m (2 376 m - Vârful Botev) şi existenţa
a două culmi principale.
Munţii Pindului se dezvoltă în vestul Greciei. Se caracterizează prin dominanţa rocilor metamorfice, având
altitudini sub 3000 m (2 911 m în Vârful Olimp).
Munţii Caucaz sunt situaţi între Marea Neagră şi Marea Caspică, la graniţa dintre statele Rusia, Georgia,
Armenia şi Azerbaidjan. Se caracterizează prin masivitate, altitudini de peste 5000 m (maxim 5642 m în Vârful
Elbrus), prezenţa reliefului vulcanic, carstic şi glaciar.
Unităţi de podiş
Podişul Finlandei este situat în Finlanda, suprapunându-se pe un fundament precambrian care aparţine Scutului
Baltic. Are altitudini de sub 1 000 m, cu excepţia părţii de nord-vest (1 324 m). Se caracterizează prin prezenţa şisturilor
cristaline străpunse de granite, aspect colinar şi relief glaciar cu numeroase morene, între care se găsesc lacuri glaciare.
Podişul Norland (Suediei) se dezvoltă în Suedia, pe un fundament precambrian (Scutul Baltic) acoperit de
sedimente. A fost afectat de glaciaţia cuaternară. Are altitudini de 300-600 m.
Podişul Volâno-Podolic este situat pe teritoriul Ucrainei. Se suprapune Platformei Est-Europene, peste care s-au
depus straturi de sedimente. Are altitudini cuprinse între 350 şi 450 m.
Podişul Boemiei se dezvoltă în Cehia, pe un fundament hercinic. Are altitudini de sub 400 m.
Podişul Bavariei este situat în Germania, având altitudini între 400 şi 1000 m.
Unităţi de câmpie
Câmpia Europei de Est se dezvoltă în Rusia şi Belarus, fiind cea mai întinsă câmpie a Europei. Are un caracter
de eroziune. Se suprapune Platformei Est-Europene, peste care s-au depus sedimente. A fost afectată de glaciaţia
cuaternară, când s-a format un strat de loess. Alături de câmpii, apar şi podişuri joase, erodate, cum sunt Podişul
Volgăi, Podişul Rusiei Centrale, Colinele Timan, Podişul Valdai. Are altitudini cuprinse între 28 m şi 463 m în Colinele
Timan.
Câmpia Finlandei este situată pe teritoriul Finlandei. Se suprapune pe Scutul Baltic, de vârstă precambriană,
peste care s-au depus sedimente. Are un caracter fluvio-glaciar. A fost afectată de glaciaţia cuaternară, existând
numeroase depresiuni cu lacuri de origine glaciară.
Câmpia Nord-Europeană (Germano-Polonă) se dezvoltă pe teritoriul statelor Olanda, Danemarca, Germania,
Polonia, Lituania. Are un caracter fluvio-glaciar. A fost afectată de glaciaţia cuaternară, având forme de relief glaciar.
Pe teritoriul Olandei există altitudini negative, zonele îndiguite şi desecate de aici numindu-se poldere. La suprafaţă
există un strat de loess.
Câmpia Padului este situată pe teritoriul Italiei, fiind străbătută de fluviul Pad. Este o câmpie piemontană cu
caracter fluvial, formată prin depunerea de sedimente, aduse de râurile din Munţii Alpi, într-un vechi golf al Mării
Adriatice. Are altitudini de sub 200 m.
Câmpia Panonică se dezvoltă pe cursul mijlociu al Dunării, în Ungaria, Austria, Slovacia, Serbia şi România
(Câmpia de Vest). Are un caracter fluvial, fiind formată în Cuaternar, prin sedimentarea Lacului Panonic. În cadrul ei
se diferenţiază sectoare mai joase (sub 150 m) şi sectoare mai înalte (între 150 şi 300 m).
Câmpia Română este situată pe cursul inferior al Dunării, în România. Are un caracter fluvial, fiind formată
în Cuaternar, prin sedimentarea Lacului Getic. În cadrul ei există sectoare joase de subsidenţă (sub 50 m), sectoare
tabulare (50-100 m) şi sectoare piemontane (100-300 m).
Câmpia Precaspică se dezvoltă pe teritoriul Rusiei. Este o câmpie litorală formată ca urmare a coborârii nivelului
Mării Caspice sub nivelul Oceanului Planetar. Aici se dezvoltă cea mare deltă din Europa (Delta Volgăi). Are altitudini
extrem de reduse, inclusiv negative (până la-28 m). În partea sudică apare un relief eolian cu dune de nisip.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1 . Altitudinea maximă din Europa, de 5 642 m, se înregistrează în Vârful . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . din
Munţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2. O câmpie cu altitudini negative este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Relief
vulcanic cu maare apare în unitatea de relief . . . . . . . .. ... .... . . . . . . . . . . . 4. Cel mai înalt vârf din Munţii Carpaţi este
.. . . . . .
uscat, rezultate prin îndiguire şi desecare se numesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 6. Cea mai mare deltă din Europa se formează la
vărsarea fluviului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în Marea
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
III. Se dau următoarele unităţi montane: Munţii Carpaţi, Muriţii Pirinei, Masivul Central Francez, Alpii Scandinaviei,
Munţii Apenini, Munţii Jura, Munţii Caucaz, Munţii Vosgi, Munţii Dinarici, Masivul Şistos Renan, Munţii Grampieni,
Munţii Pindului, Munţii Pădurea Neagră, MunţiiAlpi, Munţii Metaliferi, Munţii Penini, Munţii Sudeţi, Munţii Cambrieni
şi Munţii Balcani. Utilizând tabelul de mai jos, scrieţi denumirea fiecărei unităţi montane în coloana corespunzătoare
orogenezei în care s-a format.
Orogeneza caledoniană Orogeneza hercinică Orogeneza alpină
IV. Se dau următoarele câmpii: Panonică, Padului, Europei de Est, Română, Nord-Europeană, Precaspică, Finlandei.
Mării Negre. Utilizând tabelul de mai jos, scrieţi denumirea fiecărei unităţi de câmpie în coloana corespunzătoare
tipului genetic în care se încadrează.
Câmpii de eroziune Câmpiijluviale Câmpiijluvio-glaciare Câmpii Litorale
V. Precizaţi trei asemănări şi o deosebire între relieful Munţilor Pirinei şi relieful Munţilor Alpi. Deosebirile şi
asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini,
fragmentare, tipuri de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
VI. Scrieţi denumirea unităţilor de relief marcate pe harta alăturată cu numere de la 1 la 18.
!. _________ _________
2. ________________ _
3. __________ _______
4. _________________
•
5. o
___________ ____ __
6. _________________
7. _____________ _____
8. _________ ________
9. ________________ _
11 .
_______________ __
13. ____________ _ __ __
16. ________ _ _ __ _ __ __
17. _________________
18. ________________ _
VII. Pentru unităţile de relief redate în tabelul de mai jos, scrieţi denumirea ţărti sau a ţărilor în care se dezvoltă:
r-
Unitatea de relief Ţara/Ţările Unitatea de relie
f Ţara/Ţările
Câmpia Panonică Munţii Pirinei
�ia Nord-Europeană Munţii Alpi
Câmpia Padului Munţii Vosgi
Câmpia Flandrei -
Munţii Penini
CâmJ>ia Precaspică Alpii Scandinaviei 1 ·-
VIII. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între relieful Alpilor Scandinaviei şi relieful Munţilor Apenini. Deosebirile
şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a
format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
IX. Enumerati unităţile de relief din Europa care au fost afectate de gheţarii de calotă cuaternari.
Caietul elevului- GEOGRAFIE clasa a Xli-a
ROMÂNIA
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este formată din Podişul Transilvaniei, în centru, cu altitudini de
300-700 m şi zona submontană (dealuri şi depresiuni), pe margini, cu altitudini de 300-1 000 m. 1n Podişul Transilvaniei
există alunecări de teren şi domuri cu gaz metan, iar în zona submontană, cute diapire care conţin sare. Podişul
Transilvaniei are trei diviziuni:
- Podişul Someşan, în nord-vest, cu altitudini de 500-700 m;
- Câmpia Transilvaniei, în centru, între Someş şi Mureş, cu altitudini de 300-600 m;
- Podişul Târnavelor, în sud, la sud de Mureş, cu altitudini de 400-700 m.
Carpaţii Orientali se dezvoltă între graniţa de nord şi Valea Prahovei. După rocile dominante se diferenţiază trei
şiruri de munţi, dispuse paralel: în vest munţi vulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Harghita), în centru
munţi din roci cristaline, iar în est şi sud munţi din roci sedimentare (fliş). Cel mai înalt vârf este Vârful Pietrosul
Rodnei 2 303 m. Sunt fragmentaţi de văi şi depresiuni. în Carpaţii Orientali se disting trei grupe de munţi:
-
- Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa Nordică), între graniţa cu Ucraina (N) şi Valea Moldovei
(S). Altitudinea maximă este de 2 303 m, în Vârful Pietrosul din Munţii Rodnei. În vest se dezvoltă munţi vulcanici şi
subvulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Bârgău), în partea centrală munţi formaţi din şisturi cristaline (Maramureş, Rodnei,
Suhard), iar în est munţii dezvoltaţi pe fliş (Obcinile Bucovinei). Pe râurile Iza şi Vişeu se găseşte Depresiunea
Maramureşului. In Munţii Rodnei se dezvoltă relieful glaciar, iar în vest relieful vulcanic;
- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală), între văile Moldova (N) şi Oituz (S). Altitudinea maximă este
de 2100 m în Vârful Pietrosul Călimanilor. În vest se dezvoltă munţi vulcanici (Călimani, Gurghiu, Harghita), în
partea centrală munţi formaţi din şisturi cristaline şi roci sedimentare (Hăşmaşu Mare, Bistriţei etc.), iar în est munţii
dezvoltaţi pe fliş (Ceahlău, Tarcău, Stânişoara etc.). Cele mai întinse depresiuni sunt Depresiunea Giurgeu (pe Mureş)
şi Ciuc (pe Olt). În Munţii Hăşmaşu Mare apare relieful carstic;
- Carpaţii de Curbură (Grupa Sudică), între văile Oituz (NE) şi Prahova (SV). Altitudinea maximă este de
1954m în Vârful Ciucaş din Munţii Ciucaş. Sunt formaţi aproape în întregime din roci sedimentare cutate, numite
fliş. Aici se dezvoltă Munţii Vrancei, Buzăului, Ciucaş, Baiului, Postăvaru etc. Pe râurile Olt, Bârsa şi Râul Negru se
găseşte Depresiunea Braşov, netedă ca o câmpie.
Carpaţii Meridionali ("Alpii Transilvaniei") sunt situaţi, între Valea Prahovei (E) şi Culoarul Timiş-Cerna (V).
înălţimea maximă este de 2 544 m, în Vârful Moldoveanu din Munţii Făgăraş. Sunt formaţi predominat din şisturi
cristaline şi granite, care le conferă masivitate. În zonele marginale apar conglomerate şi calcare. O largă dezvoltare
are relieful glaciar. Aici există trei suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa), formate la altitudini diferite
prin eroziune. Relieful carstic apare în Munţii Piatra Craiului, Bucegi, Căpăţânii, Mehedinţi şi Cernei, iar relieful
conglomerate în Munţii Bucegi. Există puţine depresiuni: Loviştei (pe Olt), Petroşani (pe Jiu) şi Haţeg (pe Strei - Râul
Mare). În Carpaţii Meridionali se disting patru grupe de munţi:
- Grupa Bucegi, între văile Prahova (E) şi Dâmboviţa (V). Altitudinea maximă este de 2505 m în Vârful Omu
din Munţii Bucegi. Apar forme de relief glaciar, carstic (Munţii Bucegi şi Piatra Craiului), pe conglomerate (Munţii
Bucegi) şi suprafeţe de eroziune;
- Grupa Făgăraş, între văile Dâmboviţa (E) şi Olt (V). Altitudinile maxime sunt în vârfurile Moldoveanu (2 544
m) şi Negoiu (2 535 m). O largă dezvoltare o are relieful glaciar;
- Grupa Parâng, între văile Olt (E) şi Jiu - Strei (V). Altitudinea maximă - 2 519 m în Vf. Parângul Mare. Include
reliefglaciar, carstic (Munţii Căpăţânii) şi suprafeţe de eroziune;
- Grupa Retezat-Godeanu, între văile Jiu - Strei (E) şi Culoarul Timiş - Cerna (V). Altitudinea maximă este
în Vârful Peleaga (2 509 m), din Munţii Retezat. Apar forme de relief glaciar, carstic (Munţii Cernei - Mehedinţi) şi
suprafeţe de eroziune.
Carpaţii Occidentali se dezvoltă între DefUeul Dunării în sud şi văile Someş - Barcău in nord. Se caracterizează
printr-o mare varietate de roci (metamorfice, vulcanice, sedimentare). Prezenţa calcarelor a favorizat dezvoltarea
reliefului carstic pe suprafeţe extinse. Deoarece altitudinea este sub 2 000 m (maxim 1 849 m în Vârful Bihor - Munţii
Bihor), nu apare relieful glaciar.
Există întinse platforme de nivelare (eroziune). În Munţii Metaliferi apare relieful vulcanic. Sunt puternic
fragmentaţi, având un caracter discontinuu, cu trei grupe de munţi:
- Munţii Banatului, între Defileul Dunării (S) şi Valea Timişului (N). Au altitudini reduse, cel mai înalt vârffiind
România - Europa- Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
Semenic (1 446 m}, din Munţii Semenic. În Munţii Aninei apare relieful carstic. Pe râul Nera se dezvoltă Depresiunea
Almăjului;
- Munţii Poiana Ruscă, între Culoarul Bistra (S) şi Valea Mureşului (N). Sunt masivi, dar puţin înalţi (1 374 m
în Vârful Padeş). Domină rodle dure şi suprafeţele de eroziune;
- Munţii Apuseni, între văile Mureş (S) şi Someş-Barcău (N). Au altitudini de peste 1 800 m în Munţii Bihor,
Vlădeasa, Muntele Mare. O mare dezvoltare o au relieful carstic (peşteri, chei, izbucuri) şi suprafeţele de eroziune. În
Munţii Metaliferi apare relieful vulcanic. În vest apar depresiuni alungite de tip go/f(Zarand, Beiuş, Vad-Borod).
Subcarpaţii reprezintă o unitate de relief rezultat prin încreţirea scoarţei, cu altitudini de 300-1 200 m, care st:
desfăşoară în exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Sunt formaţi din dealuri (afectate de alunecări de teren)
şi depresiuni. Se disting trei subdiviziuni:
- Subcarpaţii Getici, cu două şiruri de depresiuni şi dealuri, altitudine maximă 1 218 m;
- Subcarpaţii Curburii, cu două şiruri de depresiuni şi dealuri, altitudine maximă 996 m;
- Subcarpaţii Moldovei, cu un singur şir de depresiuni şi dealuri, altitudine maximă 911 m.
Dealurile de Vest sunt situate în vestul Carpaţilor Occidentali, având un caracter discontinuu, fiind fragmentate
pe alocuri de pătrunderile câmpiei până în munte. Au altitudini cuprinse între 200 şi 500 m. La nord de Mureş se
desfăşoară Dealurile Silvaniei, Crasnei, Crişene, iar la sud ale Banatului.
Podişul Moldovei ocupă estul şi nord-estul României. Altitudinea scade dinspre nord (688 m) spre sud (sub
200 m). Versanţii sunt afectaţi de alunecări de teren. Are trei subdiviziuni:
- Podişul Sucevei, în NY, cu altitudini de 500-600 m, culmi şi culoare orientate spre SE;
- Câmpia Moldovei (]ijiei), în NE, cu altitudini de 200-300 m, cueste şi alunecări de teren;
- Podişul Bârladului, în sud, cu coline alungite şi interfluvii netede (200-500 m altitudine).
Podişul Dobrogei se dezvoltă între Dunăre şi Marea Neagră având două mari subdiviziuni:
- Masivul Dobrogei de Nord, format din Munţii Măcinului (467 m în Vârful Greci), de vârstă hercinică şi Podişul
Casimcei, de vârstă caledoniană, cu altitudini de 100-300 m etc.;
- Podişul Dobrogei de Sud, cu altitudini de sub 200 m, relief carstic şi un strat de loess.
Podişul Getic (Piemontul Getic) este situat în sudul Subcarpaţilor Getici. Este format din roci sedimentare
aduse de râurile carpatice. Altitudinea scade de la nord (600-700 m) spre sud (200 m). Are culmi alungite spre sud şi
netezite, care formează sectoare denumite platforme.
Podişul Mehedinţi este situat în sud-vestul ţării. Are altitudini de 400-600 m. Este format din şisturi cristaline şi
calcare. Apar forme de reliefcarstic (peşteri, poduri naturale, izbucuri etc).
Câmpia de Vest reprezintă un sector al Câmpiei Panonice, dezvoltându-se sub forma unei fâşii în vestul ţării.
Este formată din câmpii înalte (cu altitudini între 100 şi 170 m) - Carei, Vingăi, Aradului, Lugojului etc. şi câmpii joase
(sub 100 m altitudine) - Someşului, Crişurilor, Timişului etc. La suprafaţă există un strat de loess cu o grosime mai
redusă decât în Câmpia Română.
Câmpia Română (Dunării Inferioare) este situată în sudul ţării. Are altitudini cuprinse între 5 şi 300 m. În
cadrul ei se diferenţiază un sector tabular acoperit de loess (50-100 m altitudine}, care are cea mai mare întindere, un
sector de subsidenţă, în nord-est (sub 50 m altitudine) şi un sectorpiemontan în nord (100-300 m). Partea cea mai joasă
(5-20 m altitudine) se află în Câmpia Siretului Inferior. Altitudinea maximă (300 m) este în Câmpia Piteştilor. Sectorul
situat la vest de Olt se numeşte Câmpia Olteniei, iar sectorul estic - Câmpia Bărăganului. Relieful Câmpiei Române se
caracterizează prin văi largi şi interfluvii netede. Pe loess apar mici depresiuni formate prin tasare, numite crovuri. În
sudul Câmpiei Olteniei, Cârnpiei Bărăganului şi Câmpiei Tecuci apare relieful eolian cu dune de nisip.
Delta Dunării este o câmpie în curs de formare la vărsarea Dunării în Marea Neagră. S-a format prin depunerea
de aluviuni aduse de Dunăre într-un golf al Mării Negre, care a fost barat de cordoane de nisip. Uscaturile din deltă
se numesc grinduri. Acestea pot fi fluvio-maritime (ex.: Letea), continentale (ex.: Chilia) şi fluviale (în lungul braţelor
Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe). Altitudinea maximă este de 12,4 m, în grindul Letea.
F=======����==���=
Caietul elevului GEOGRAFIE clasa a Xli-a
-
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cele mai reduse altitudini din România se înregistrează în unitatea de relief denumită . . . . .... . 2. Munţii
. . . ...
şi .. . ... . . . ... . . . . . . 3. Existenţa unui strat de loess este specifică pentru unităţile de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . ..... . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . .. .. . . . .. .. ... 6. Cei mai vechi munţi din România sunt . . . . . . . . . . . ... care au o altitudine maximă de
. . . . . . . . . . . . . . . m, în Vârful ..... . . . . . . . . . . . . . . ...... 7. Unităţi de reliefcu caracter discontinuu sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi
. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Porţiunile de uscat din Delta Dunării se numesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
B __
_________________________________
D __
__________________________________
E __
____
____
____
___
_ ____
_______________
F __
_______________________________
G __
_______________________
_________
H ___________________________________
! __
__________________________________
] __
______________
_________________
rv. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, cu litera G, pe harta de mai sus şi relieful
unităţii marcate cu litera C.
Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Deosebiri Asemănare
F===��====�==�����=
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
A __
____
____
____ __ __ ____
____
______
B ______
____________________ ____
____
__
C __ ____
______ __ __ __ __ __ __ __ __ _____
D __
____
____ ____
____
____
____
____
____
E __
____
____
__ __ __ __ __ __ __ __ __ _____
F ____________________ __________ __
____
G __ __ __ __ __ __ __ __ ____
______ __ __ __
H __
____
____
____ __ __ __ ____
____
_____
! __ __ __ __ __ __ __ ____
____
____
__ __ _____
] __
____
____
____
____
____
____
____
VI. Se dau următoarele unităţi/subunităţi de reliefde relief: Carpaţii Meridionali, Podişul Transilvaniei, Câmpia Română,
Carpaţii Occidentali, Subcarpaţii, Masivul Dobrogei de Nord, Podişul Moldovei, Carpaţii Orientali, Podişul Getic, Dealurile
de Vest, Podişul Dobrogei de Sud, Câmpia de Vest şi Podişul Mehedinţi. Utilizând tabelul de mai jos, scrieţi denumirea
fiecărei unităţi/subunităţi de reliefîn coloana corespunzătoare treptei altitudinale în care se încadrează.
Sub 300 m 300-500/700 m 500-1 000 m 1 1 000-2000 m peste 2000 m
1
1
IX. Precizaţi trei asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate pe harta de mai sus cu litera D şi relieful
unităţii marcate cu litera F.
Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Asemănări Deosebire
- --- 1
Caietul elevului -GEOGRAFIE clasa a Xli-a
2.4. CLIMA
EUROPA
Factorii genetici ai climei
Clima Europei este influenţată de aşezarea geografică, radiaţia solară, altitudinea şi dispunerea reliefului,
oceanele şi mările adiacente, Curentul Atlanticului de Nord, masele de aer (anticicolni şi cicloni), dezvoltarea masei
continentale estice etc. Radiaţia solară scade de la 140 kcal/cm2/an, în sud, la 70 kcal/cm2/an, în nord. Oceanul
Atlantic determină existenţa climatului temperat-oceanic, iar Marea Mediterană - existenţa climatului mediteraneean.
Curentul Atlanticului de Nord (un curent oceanic cald) contribuie la încălzirea ţărmurilor din nord-vestul Europei.
Elementele dimatice
Temperatura medie anuală a aerului scade de la 18° C în sud, la oo C în nordul Peninsulei Scandinave şi -4° C
în extremitatea nord-estică.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la 1 000-2000 mrn/an în vest şi zonele montane (centrul
Scandinaviei, Insulele Britanice, nordul Peninsulei Iberice ), la 500-1 000 mm în partea centrală şi la sub 500 mm în est
şi în centrul Peninsulei Iberice. În altitudine, cantitatea medie a precipitaţiilor creşte, ajungând la 2 000-4 000 mm/an
în Munţii Alpi şi Alpii Scandinaviei.
Vânturile Circulaţia generală a maselor de aer la nivelul continentului este de la vest spre est.
Cele mai importante vânturi sunt Vânturile de Vest, în jumătatea vestică a continentului, dinspre Oceanul
Atlantic, Crivăţul (rece iarna, cald vara) în E şi NE, Austrul (uscat şi cald) dinspre Peninsula Balcanică spre Europa
Centrală, Bora (rece) dinspre Munţii Dinarici spre Marea Adriatică, Mistralul (rece) dinspre Masivul Central Francez
spre Marea Mediterană, Foehnul (cald) pe pantele montane unde aerul are traseu descendent, brizele montane şi
·
brizele marine.
Regionarea dimatică:
- Climatul mediteranean este specific pentru Europa Sudică (bazinul Mării Mediterane). Se dezvoltă din cauza
existenţei lanţului montan de vârstă alpină, cu orientare vest-est, care nu permite pătrunderea maselor de aer oceanice
spre sud. Verile sunt călduroase şi secetoase. iar iernile blânde şi ploioase. Temperatura medie anuală este de 14-18° C,
iar cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-900 mm. Aici se resimt vânturi precum Austrul (în Peninsula
Balcanică), Bora (pe ţărmul Marii Adriatice), Mistralul (în sudul Franţei) şi brizele marine.
- Climatul temperat-oceanic se manifestă în vestul Europei, din Peninsula Iberică (de la nord de râul Duero
până în nordul Peninsulei Scandinave). Se caracterizează prin ierni blânde şi veri răcoroase, amplitudine termică
redusă între vară şi iarnă, temperatura medie anuală între 5° C (N) şi 15° C (S), precipitaţii bogate (peste 1 000 mml
an) şi umezeală ridicată.
- Climatul temperat de tranziţie este specific pentru Europa Centrală (din estul Franţei până în centrul României).
Face trecerea între climatul temperat oceanic şi cel temperat continental. Se caracterizează prin temperaturi medii
anuale cuprinse între 5 şi 10° C, precipitaţii medii între 500 şi 1 000 mm/an şi amplitudine moderată între vară şi iarnă.
- Climatul temperat-continentalcaracterizează cea mai mare parte a Europei (din centrul Peninsulei Iberice până
la Munţii Ural şi din estul Peninsulei Scandinave până la Marea Caspică. Se caracterizează prin amplitudini termice
mari între vară şi iarnă, veri secetoase, ierni geroase, temperaturi medii anuale între 5 şi 12° C, precipitaţii reduse
(200-600 mm/an), care descresc spre est. Precipitaţiile sunt mai bogate vara. Aici bate Crivăţul, dinspre nord-est, rece
iarna şi cald vara.
- Climatul subpolar este specific pentru Europa Nordică, în zona Cercului Polar de Nord (Nordul Peninsulei
Scandinave, nordul Rusiei, Islanda). Se caracterizează prin veri scurte răcoroase, ierni lungi geroase, temperaturi
medii anuale cuprinse între O şi -4° C, precipitaţii reduse (sub 200 mm/an), vânturi reci şi uscate, îndeosebi dinspre
nord.
- Climatul montan este caracteristic munţilor înalţi şi mijlocii: Caucaz, Alpi, Pirinei, Apenini, Dinarici, Alpii
Scandinaviei, Carpaţi, Balcani etc. Se caracterizează prin etajarea elementelor climatice. Temperatura scade cu
înălţimea (reducându-se cu 6,5° C la fiecare 1 000 m), iar cantitatea de precipitaţii creşte cu înălţimea. Specifice sunt
brizele montane.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
3. __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ _____
4. __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ _____
5. __ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ __ ___
6. __ __ __ __ __ ____
____ __ __ __ ______ __ __ ___
Il. Scrieţi valorile medii ale elementelor climatice pentru fiecare tip de climă redat în tabelul de mai jos:
Climatul Climatul
temperat-continental
1 Climatul
mediteraneean
Climatul
subpolar
temperat-oceanic
Temperatura medie anuală 1
Precipitaţii medii anuale 1
III. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între climatul marcat, pe harta de mai sus, cu cifra 2 şi climatul marcat cu
cifra 4. Notă: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vară/iarnă, vânturi.
ROMÂNIA
România are un climat temperat moderat, de tranziţie între climatul oceanic şi cel continental.
cm2/an, în nord. Marea Neagră influenţează prin brizele marine şi moderarea termică. In altitudine, temperatura
scade, iar precipitaţiile cresc.
Elementele dimatice
Temperatura medie anuală a aerului scade de la 1 1o C în sud la 8,SO C în nord. Temperatura minimă absolută a
fost de -38,5° C la Bod, judeţul Braşov, la 25.01.1945, iar temperatura maximă absolută de 44,5° C la Ion Sion, judeţul
Brăila, la 10.08.1951.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la vest spre est de la 650 mm/an, în Câmpia de Vest, la sub
400 mm/an, în Podişul Dobrogei şi Delta Dunării.
Vânturile. Circulaţia generală a maselor de aer la nivelul ţării este vest-est. Vânturi importante sunt Vânturile
de Vest în V-NV, Crivăţul în E şi SE, Austrul în SV, Foehnul (în Depresiunea Făgăraş, Culoarul Alba Iulia-Turda,
Subcarpaţii Curburii), brizele marine şi brizele montane.
Etajele dimatice
- litoral, cu temperaturi medii anuale de 11-12° C, precipitaţii sub 400 mm/an şi brize marine;
- de luncă şi deltă, în Lunea şi Delta Dunării, cu temperaturi medii anuale de 1 1 -12° C, precipitaţii sub
400 mm/an. In Delta Dunării se resimte Crivăţul;
- de câmpie şi podişuri joase (sub 300 m altitudine) în Cârnpia Română, Cârnpia de Vest, Podişul Dobrogei şi
Cârnpia Moldovei, cu temperaturi medii anuale de 9-11 o C, precipitaţii sub 600 mm/an în vest şi sub 450 mm/an în est.
În Cârnpia de Vest bat Vânturile de Vest, în Cârnpia Română şi Câmpia Moldovei, Crivăţul, iar în Podişul Dobrogei,
Crivăţul şi brizele montane;
- de dealuri joase şi podiş (300-600 m altitudine) în Dealurile de Vest, Podişul Transilvaniei, Podişul Sucevei,
Podişul Bârladului, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi, cu temperaturi medii anuale de 8-10°C şi precipitaţii între 500
şi 700 mm/an;
- de dealuri înalte, în Subcarpaţi, cu temperaturi anuale de 6-8° C şi precipitaţii 600-800 mm/an;
- de depresiuni intramontane şi submontane, în Munţii Carpaţi şi depresiunile din zona submontană a
Depresiunii Colinare a Transilvaniei şi din Subcarpaţi, cu temperaturi medii anuale de 6-8° C, precipitaţii între 600
şi 800 mm şi vânturi de tipfoehn;
- montan, în Munţii Carpaţi, între 1 000 şi 1 800 m altitudine, cu temperaturi medii anuale între O şi 6° C,
precipitaţii între 800 şi 1200 mm şi brize montane;
- alpin, în Munţii Carpaţi, la peste 1 800 m altitudine, cu temperaturi medii anuale cuprinse între O şi - 2° C,
precipitaţii de peste 1 200 mm/an şi vânturi puternice.
Influenţele dimatice
Pe fondul climatului temperat moderat se resimt următoarele influenţe climatice:
- oceanice, în nord-vest şi centru (jumătatea nordică a Câmpiei şi Dealurilor de Vest, Munţii Apuseni, Depresiunea
Colinară a Transilvaniei, estul Carpaţilor Orientali şi nordul Carpaţilor Meridionali), cu precipitaţii mai bogate,
Vânturile de Vest şi amplitudini termice anuale mai reduse;
- submediteraneene, în sud-vest (jumătatea sudică a Cârnpiei şi Dealurilor de Vest, Munţii Banatului, Podişul
Mehedinţi, vestul Podişului Getic, Câmpia Olteniei), cu veri mai calde, ierni blânde cu ploi şi prezenţa Austrului;
- de tranziţie, în partea centrală a Câmpiei Române, Podişului Getic şi Subcarpaţilor Getici;
- de ariditate (est-europene), în est şi sud-est (Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului, Câmpia Bărăganului,
Podişul Dobrogei, Delta Dunării), cu amplitudine termică anuală ridicată, veri calde şi secetoase, ierni geroase şi
prezenţa Crivăţului;
- scandinavo-baltice, în nord (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali şi Podişul Sucevei), cu ierni geroase, veri
răcoroase şi precipitaţii mai abundente;
- pontice, pe litoral, cu amplitudine termică anuală mai redusă, ierni blânde, precipitaţii scăzute şi prezenţa
brizelor marine.
•
EVALUARE
2· ----
3. ____ __ __ ______ __ __ __ __ __ __ __ __ ______ __ __ __ __ __ ______ ______ __ __ __ __ __ __ ____
--
4· --
III. Scrieţi valorile medii ale elementelor climatice pentru fiecare etaj climatic redat în tabelul de mai jos:
Climatul de câmpie Climatul de deal şi podiş Climatul montan Climatul alpin 1
şi podişuri joase
Temperatura medie anuală '
--
Precipitaţii medii anuale
IV. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între climatul unităţilor de relief marcate pe harta de mai sus cu literele G
şi O. Notă: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vara/iarna, vânturi.
V. Explicaţi faptul că temperaturile minime absolute din România se înregistrează în depresiunile intramontane din
Carpaţii Orientali.
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a
2.5. HIDROGRAFIA
EUROPA
Reţeaua hidrografică a Europei este influenţată de climă şi relief, fiind repartizată neuniform (cu o densitate mai
mare în vest, nord şi centru).
Fluvtile Europei
Volga este cel mai mare fluviu al Europei (3 690 km lungime). Străbate teritoriul Rusiei. Izvorăşte din Podişul
Valdai şi se vărsă în Marea Caspică printr-o deltă.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime {2 860 km), însă este cel mai important pentru navigaţia europeană.
Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră, din Germania, formându-se prin unirea, în oraşul Donaueschingen, a două
râuri (Brigach şi Breg). Se varsă în Marea Neagră prin 3 braţe (Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe), care formează o deltă
de 4 340 km2• Străbate zece ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica
Moldova şi Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad). Este legată de fluviul Rin prin intermediul
canalului Main. Dunărea este împărţită în 3 sectoare cu caracteristici distincte:
- Cursul superior (sectorul alpin), cu o lungime de 1 060 km, de la izvoare până la Bratislava. Cel mai important
afluent din sectorul alpin este Inn;
- Cursul mijlociu (sectorul panonic), cu o lungime de 725 km, între Bratislava şi Baziaş. Dunărea colectează aici
cei mai importanţi afluenţi: Sava, Drava, Morava, Tisa;
- Cursul inferior (sectorul pontic) are o lungime de 1 075 km, între Baziaş şi Marea Neagră. Aici primeşte afluenţi
cum sunt Jiul, Oltul, Buzău}, Siretul, Prutul.
Ural este al treilea fluviu ca lungime (2428 km), situat la graniţa dintre Asia şi Europa. Izvorăşte din sudul
Munţilor Ural şi se vărsă în Marea Caspică prin două braţe.
Nipru este al patrulea fluviu din Europa după lungime (2 290 km). Izvorăşte din Rusia şi curge prin Belarus şi
Ucraina. Izvorăşte din Podişul Rusiei Centrale şi se varsă în Marea Neagră.
Rinul este cel mai important fluviu din vestul Europei ( 1 320 km lungime). Se formează prin unirea, în Elveţia,
a două râuri alpine. Se varsă în Marea Nordului printr-un estuar.
Alte fluvii cu o lungime de peste 1 000 km sunt Don, Peciora, Nistru, Dvina de Nord, Elba, Vistula, Loara şi
Dvina de Vest.
După regimul de scurgere al fiuviilor se disting tipurile:
- nordic, fluviile care se varsă în Oceanul Arctic, cu o scurgere redusă în timpul iernii din cauza îngheţului:
Peciora, Dvina de Nord, Neva;
- vestic, fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, cu un regim de scurgere relativ uniform: Loara, Sena, Tamisa,
Meuse, Rin;
- sudic, fluviile care se varsă în Marea Mediterană, cu debite mici vara: Ron, Pad, Tibru;
- central, fluviile care se varsă în Marea Neagră şi Marea Baltică, având un regim complex, cu ape mari primăvara
şi toamna: Dunărea, Vistula, Elba, Odra;
- estic, fluviile care se varsă în Marea Caspică, cu debite foarte mici vara: Volga, Don, Nipru.
Lacurile Europei
După modul de formare se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
-glaciare, în Europa nordică, afectată de glaciaţia cuaternară: Ladoga, Onega, (Rusia), Vanern, Văttern (Suedia),
Mazuriene (Polonia) etc., în Munţii Alpi: Geneva (Elveţia), Como, Garda, Maggiore (Italia) etc., în Munţii Caucaz,
Munţii Pirinei, Munţii Carpaţi etc.;
- tectonice: Lacul Caspic (Marea Caspică), cel mai întins lac european, care este sub nivelul Oceanului Planetar
(-28 m), Balaton (Ungaria), Ohrid şi Prespa (Macedonia/Albania);
- vulcanice: Albano şi Bolsena în Munţii Apenini, Nemi în Masivul Central Francez, Sfânta Ana în Carpaţii
Orientali etc.;
- carstice, în Alpi
i Dolomitici, Munţii Dinarici (Dalmaţia - Croaţia), Munţii Carpaţi;
- litorale: lagune - Veneţia, Vistula, Razelm etc. limanuri maritime - Nistrului, Techirghiol etc.
- antropice, construite de om, care pot fi hidroenergetice (Samara şi Volgograd pe Volga, Porţile de Fier I şi II pe
Dunăre, Dnepropetrovsk pe Nipru), iazuri, heleşteie etc.
Apele subterane sunt bine reprezentate, având o mare diversitate genetică şi chimică.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Dunărea formează la vărsarea în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , care are trei braţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,
.. . . . . .. . . . . . .. . . . şi . . 2. Limita dintre Europa şi Asia este dată de fluviul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Cele
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
mai întinse lacuri glaciare din Europa sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 4. Dunărea străbate un număr
de patru capitale, respectiv . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ., . . . . . .. . . . . . . . . . . .......... şi . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
5. Fluviul Rin străbate statele . . ........ . . ....., . . . . . . . . ........ ..., . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . ş i 6 . Cele mai întinse lacuri
. . . . . . .. . . . . . . . . . . .
2. __
____
____
____
____
____
____
3. __
____
____
____
____
____
____
4. __
____
____
____
____
____
____
5. __
____
____
____
____
____
____
6. __
____
____
____
____
____
____
?. __
____
____
____
____
____
____
8. __
____
____
____
____
____ __
__
9. __
____
____
____
____
____
____
10. _
__ __________
11. __
____
____
____
____
____
____
12. __
____
____
____
____
____
____
13. __
____
____
____
____
____
____
14. __
____
____
____
____
____
____
15. __
____
____
__ __
__ __
____
____
16. ____________
1 7. __
____
____
____
____
____
____
1 8. __
_ _________
_
19. __
_ _________
_
20. __
_ _________
_
IV. Menţionaţi doi factori care influenţează regimul de scurgere al fluviilor din Europa.
V. Explicaţi existenţa unui număr mare de lacuri glaciare în nordul Europei şi în zonele alpine.
�=======�=927F-����----�==��
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
ROMÂNIA
în România există toate tipurile de unităţi acvatice: subterane, fluviale, lacustre şi maritime.
Dunărea
In România, fluviul are o lungime de 1075 km (38% din lungimea totală), având patru sectoare:
- de defileu, între Baziaş şi Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin), unde fluviul străbate o zonă montană având
o vale îngustă. Cele mai înguste sectoare se numesc cazane;
- de luncă, între Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin) şi Călăraşi, sector în care Dunărea are o albie largă cu
:;
mai multe ostroave (insule) şi o luncă bine dezvoltată;
- bălţilor, între Călăraşi şi Brăila, unde fluviul se desparte de două ori în câte două braţe. La Călăraşi se separă
în braţele Dunărea şi Borcea, care se unesc la Vadu Oii, iar apoi braţele Dunărea Veche şi Cremenea, care se unesc la
Brăila. Între aceste braţe se formează Insula (Balta) Ialomiţei, în sud, şi Insula (Balta) Mare a Brăilei, în nord;
- Dunărea maritimă, între Brăila şi Marea Neagră, sector în care se poate naviga cu nave de mare tonaj
(maritime). Între Brăila şi Pătlăgeanca, Dunărea are un singur braţ, foarte larg. Între Pătlăgeanca şi Marea Neagră se
dezvoltă sectorul de deltă. Iniţial, fluviul se desparte în două braţe: Chilia şi Tulcea, după care braţul Tulcea se desparte
în braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Debitul mediu anual variază între 5 600 m3/s, la Baziaş, şi 6470 m3/s, la Pătlăgeanca.
Râurile interioare
După direcţia de curgere şi colectorul principal se diferenţiază patru grupe de râuri:
- de vest, care are colector râul Tisa. Principalele râuri sunt: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crişul Repede, Crişul Negru,
Crişul Alb, Mureş (cu afluenţii Târnava Mică, Târnava Mare, Arieş, Ampoi, Sebeş, Strei), Bega etc.;
- de sud, care are colector Dunărea. Principalele râuri sunt Timiş, Cerna, Jiu (cu afluenţii Motru şi Gilort), Olt
(cu afluenţii Râul Negru, Cibin, Lotru, Olteţ), Argeş (cu afluentul Dâmboviţa), Ialomiţa (cu afluentul Prahova) etc.;
- de est, care are colectori râurile Siret şi Prut. Principalele râuri care se varsă în Siret sunt: Suceava, Moldova,
Bistriţa, Trotuş, Buzău (pe dreapta) şi Bârlad (pe stânga), iar în Prut: Başeu şi Jijia (cu afluentul Bahului);
- de sud-est (dobrogeană), care include râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în lacurile de pe ţărmul Mării
Negre: Taiţa, Teliţa, Slava şi Casimcea.
Lacurile
După modul de formare, se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
- glaciare: Lala, Buhăescu, în Munţii Rodnei, Bâlea, Podragu, Capra, în Munţii Făgăraş, Gâlcescu, în Munţii
Parâng, Bucura, Zănoaga, în Munţii Retezat etc.;
- vulcanice (de crater): Lacul Sfânta Ana, în craterul vulcanic Ciomatu, din Munţii Harghita;
- de baraj natural: Lacul Roşu, în Munţii Hăşmaşu Mare, Lacul Balătău, în Munţii Nemira;
- de crov: Sărat, Amara (cu apă sărată), !anca, Plopu, Movila Miresii, în Câmpia Română etc.;
- limanurifluviatile: Căldăruşani, Snagov, în Câmpia Română, Mostiştea, în Lunea Dunării etc.;
- limanuri maritime: Taşaul, Techirghiol, Mangalia, Babadag, pe ţărmul Mării Negre;
- lagune: Razelm (Razim), Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol, pe ţărmul Mării Negre;
- antropice: pentru hidroenergie (Porţile de Fier, Ostrovul Mare pe Dunăre, Vidraru pe Argeş, Vidra pe
Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistriţa etc.), pentru agrement (Herăstrău, Cişmigiu, Tei, în Bucureşti etc.). În Câmpia
Transilvaniei şi Câmpia Moldovei s-au construit iazuri.
Marea Neagră
Este o mare de tip continental, având o suprafaţă de 462 535 km2 şi o adâncime maximă de 2 2 1 1 m (2 235 m după
alte surse). Include şi Marea Azov, în nord. Ţările riverane sunt: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina.
Lungimea litoralului românesc este de 244 km. Caracterul semiînchis, lipsa curenţilor verticali şi aportul mare de apă
dulce, adus de fluvii, determină existenţa a două straturi de apă cu proprietăţi diferite. Stratul de suprafaţă (până la
180-200 m adâncime) are o salinitate mai mică, 10-18o/oo, fiind aerisit şi populat de vieţuitoare. Stratul de adâncime
este mai sărat (22o/oo), neaerisit, cu hidrogen sulfurat şi fără vieţuitoare.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
l.Ţările riverane Mării Negre sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . .. . . . . . . .
. . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
4. Râuriie din grupa de est au colectori principali râurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi 5. Cel mai renumit lac de
. . . .. . . . . . . . . . . . . .
I I I . Scrieţi denumirea râurilor marcate pe harta alăturată cu numere de l a 1 la 16. Pentru fiecare râu marcat p e hartă,
precizaţi denumirea arterei hidrografice în care se varsă.
1. ____ 1 __ __ __ __ __ __ _
__
2. l ____ __ __ __ __ ___
3. / __
____
____
____
_
4. l __ __ __ ____
____
5. ! __
______ __ __ ___
6. ! __
____
____ __
__
7. l __
____
____
____
8. l __ __ __ ____
____
9. ! __
____
____
____
_
10. 1 -------
11. l __ __ __ ____
____
12. l __ __ __ __ __ ___
13. 1 -------
14. 1 -------
15. l __ __ __ __ __ ___
16. 1 -------
IV. Evidenţiaţi influenţa Munţilor Carpaţi asupra reţelei hidrografice din România.
VI. Prezentaţi două argumente care să demonstreze originalitatea Mării Negre pe Glob.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
EVALUARE
Il. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Soiurile mediteraneene dezvoltate în zonele calcaroase se numesc . . 2. Pentru teritoriile situate
......... . . . . .. . . . . . . . . . .
în nordul Mării Negre este specifică vegetaţia de . . . . . . . . .. . . . 3. În cadrul zonei biogeografice de pădure, în
. . . . . . . . . . .
2.
3.
4.
5.
1• !!!'Kinj l
IV. Pentru unităţile de relief marcate pe harta alăturată, cu LEGiHOA
EUROPA
Energia solară poate fi transformată în energie electrică prin intermediul centralelor heliotermice (ex.: Odeillo,
în Franţa) şi centralelor fotovoltaice (ex.: Gottelborn, în Germania).
Energia eoliană este utilizată tot mai intens în cadrul U.E. Ţările cu cea mai mare capacitate eoliană instalată
sunt Germania şi Spania. În anul 2011, ponderea energiei eoliene în totalul consumului intern în U.E. era de 5,3%,
fiind mai mare în Danemarca (24%) şi Spania (14%).
Energia mareelor este valorificată prin centrale mareomotrice în Franţa (La Rance, prima din lume - 1966),
Rusia (Estuarul Kislaya - Marea Barents) şi Marea Britanie (Estuarul Severn).
Energia geotermică este valorificată în Islanda, Italia, România etc.
Cărbunii se diferenţiază în superiori (antracit şi huilă) şi inferiori (cărbune brun, lignit şi turbă). Rezerve
importante există în bazinele Peciora (Rusia), Silezia Superioara (Polonia), Ruhr (Germania), Donbass (Ucraina) etc.
Principalele producătoare sunt Germania, Polonia şi Rusia.
Petrolul se găseşte în cantităţi mai mari în zona Volga-Ural (Rusia), platformele continentale ale Mării Nordului
(Norvegia, Olanda, Marea Britanie), Mării Caspice (Rusia şi ţările caucaziene) şi Mării Negre (România), Câmpia
Română etc. Cele mai mari producţii sunt obţinute de către Rusia, Norvegia, Marea Britanie, Danemarca, Germania
şi România.
Gazele naturale (gazul de sondă, gazul metan). Rezerve mai mari există în zona Volga - Ural, zona Mării
Caspice, Marea Nordului şi Podişul Transilvaniei. Principalele producătoare sunt Rusia, Norvegia, Marea Britanie,
Olanda şi România.
Minereurile de fier sunt importante pentru siderurgie. Resurse importante de fier există în bazinele Krivoi Rog
(Ucraina), Kursk, Uralul de Sud (Rusia), Lorena (Franţa), Hartz' - Ruhr (Germania). Zăcămintele cu cel mai ridicat
conţinut de fier sunt în Suedia (Kiruna, Gălivare). Principalele producătoare sunt Rusia, Ucraina, Suedia şi Germania.
Bauxita este utilizată pentru producerea aluminiului. Principalele producătoare de bauxită sunt Franţa, Grecia,
Ungaria şi Serbia.
Sarea este utilizată în industria alimentară şi chimică. Principalele producătoare sunt Germania, Marea Britanie,
Ucraina şi Franţa.
Rodle de construcţie: marmură (Carrara - Italia, Pentelikos, Paros - Grecia), calcar, argilă etc.
ROMÂNIA
Energia solară se utilizează, mai mult experimental, în Câmpia Română, zona litorală etc.
Energia eoliană este utilizată în Dobrogea, Câmpia Română şi zona montană.
Energia geotermică (a apelor termale) se utilizează în Câmpia de Vest.
Petrolul se exploatează din Câmpia Română, Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest şi
Platforma continentală a Mării Negre. Rafinării de petrol există la: Ploieşti, Brazi, Câmpina, Midia-Năvodari, Borzeşti,
Suplacu de Barcău etc.
Gazele naturale se împart în gaz metan, exploatat din Podişul Transilvaniei ( Câmpia Transilvaniei şi Podişul
Târnavelor) şi gaze asociate exploatate împreună cu petrolul.
Cărbunii sunt utilizaţi îndeosebi în termocentrale. Cele mai importante resurse aparţin cărbunilor inferiori.
Lignitul se exploatează în Podişul Getic (bazinul Motru - Rovinari). Zăcăminte de cărbune brun există în Carpaţii
Orientali (Depresiunea Comăneşti), Dealurile de Vest etc. Cărbunii superiori (huilă) există în Depresiunea Petroşani
şi Munţii Banatului.
Minereurile de fier se găsesc în cantităţi reduse în Munţii Poiana Ruscă, Munţii Anina etc.
Minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) se găsesc în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali, Munţii Poiana
Ruscă, Munţii Apuseni etc. Aur şi argint există în Munţii Metaliferi (ex.: Roşia Montană) şi Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali, iar bauxită în Munţii Apuseni.
Sarea se găseşte în cantităţi m
i portante în Depresiunea Colinară a Transilvaniei (Praid, Turda, Ocna Mureş,
Ocna Sibiu) şi în Subcarpaţi (Târgu Ocna, Ocnele Mari etc.).
Rodle de construcţii: granit în Munţii Apuseni şi Munţii Măcin, bazalt în Carpaţii Curburii, marmură în Munţii
Poiana Ruscă (Ruşchiţa), Munţii Apuseni (Vaşcău) etc.
F=====���-=====9(§)F=-==�
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Prima centrală mareomotrică construită în lume se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . ....... , fiind situată în statul . . . .. . . . . . . . . . . . . ...,
la Marea . . . . . . . . . . . . . . ... 2. Cea mai cunoscută carieră de marmură din Italia este .. . . . . . . . . . . . . . .., iar din România
. . . . . . . . . . . . . . ... 3. Gaz metan se extrage din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din subunităţile . . . . . . . . . . .. . . ... şi
. . . . . . . . . . . . . . ... 4. În România, resurse de huilă există în . .. . . . . . . . . . . . . .. şi ... . . . . .. . . . . . . .. 5. Cele mai mari zăcăminte de
fier există în statul . . . . . . . . . . . . . . . .., iar zăcămintele cu cel mai ridicat conţinut de fier, în statul .... . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . ..
III. Utilizând harta alăturată, scrieţi litera aferentă şi denumirea pentru unităţile/subunităţile de relief în care se găsesc
resursele de subsol respective:
petrol 1
gaz metan
lignit
huilă
cărbune brun
granit .
marmură
sare
rv. Explicaţi faptul că economia majorităţii statelor europene este dependentă de importul de hidrocarburi (petrol şi
gaze naturale).
V. Precizaţi doi factori care au contribuit la dezvoltarea puternică a siderurgiei în Franţa, Germania, Marea Britanie
şi Ucraina.
VI. Menţionaţi patru energii alternative şi precizaţi importanţa acestora pentru viitor.
L· E
�
nergii alternative Import
-t----- -!
anţă �-
L
- -
Caietul elevului- GEOGRAFIE dasa a Xli-a
�
�
România 238 391 km2 19,1 mîl. loc. Bucureşti Republică semiprczidenţială
Slovacia 49 036 km2 5,4 mii. loc. Bratislava Republicăparlamentară
Ungaria 93 032 km2 10 mil. loc. Buda
pesta publicăparlamentară
Re
Albania 28 748 km2 3,1 mîl. loc. Tirana Republicăparlamentară
Andorra 453 km2 0,084 mii. loc. Andorra la Vella Monarhie constituţională
Bosnia-Herţegovina 51 129 km2 3,8 mii. loc. jevo
Sara Republicăparlamentară
Bulgaria 1 1 0 9 1 2 km2 7,3 mii. loc. Sofia Republică parlamentară
><( Croaţia 56 258 km2 4,4 mîl. loc. Zagreb Republicăparlamentară
z
Cipru 9 253 km2 0,8 milloc. Nicosia Republicăprezidenţială
:3
z Grecia 131 990 km2 11,3 mîl. loc. Atena Republicăparlamentară
ffi
1-.
Italia
Serbia
301 268 km2
88 361 k km2
60,6 mîL loc.
7,3 mii. loc.
Roma
Belgrad
Republicăparlamentară
Republicăparlamentară
....
el Muntenegru 1 3 8 1 2 km1 0,62 mii. loc. Podgorica Repu blicăparlamentară
� Malta 316 km2 0,41 mii. loc. Valletta Republicăparlamentară
� Monaco 1,95 km2 0,035 mii. loc. Monaco Monarhie constituţională
o
�
�
Portugalia 92 389 km2 10,6 mii. loc. Lisabona Republică scmiprezidenţială
Macedonia 25 713 km2 2 mîl. loc. Skopje Republicăparlamentară
San Marino 6 1 km2 0,031 mii. loc. San Marino Republicăp
arlamentară
Slovenia 20 251 km2 2 mîL loc. L
jubljana Republicăparlamentară
Spania 504 782 km2 46,1 mii. loc. Madrid Monarhie constituţională
Vat ican 0,44 km2 0,001 mii. loc. Vatican Monarhie electivă
Belarus 207 600 km2 9,4 mii. loc. Minsk Republică prezidenţială
><(
Federaţia R usă 17 075 400 km2 145,4 mîl. Joc. Moscova Republicăprezidenţială
O u
� 'til-�
Q.; ><( Ucraina 603 700 km2 45,7 mii. loc.
3,2 mîl. loc
Kiev Republică semiprezidentială
�§g
Armenia 29 743 km2 Erevan Republică semiprezidenţială
� < Azerbaidjan 86 600 km2 8,9 mii. loc. Baku Republică semi
prezidenţială
u
Georgia 69 700 km1 4,4 mîl. Joc Tbilisi Republică semiprezidenţială
Danemarca 43 077 km2 5,5 mii. loc. Copenhaga Monarhie constitu ţională
><(
u Estonia 45 100 km2 1,3 mîl. loc. Tallinn Republicăpa
r
. lamentară
.....
5,4 mii. loc.
§ Finlanda
Islanda
338 127 km2
103 100 km2
Helsinki publică parlamentară
Re
Republicăparlamentară
o 0,31 mil. loc. Reykjavik
z
Letonia 64 500 km2 2,2 mi!. loc. Riga Republicăparlamentară
�
o Lituania 64 200 km2 3,2 mîl. loc. Vilnius Re
publicăparlamentară
�
�
gia
Norve 449964km2 5,2 mii. loc. Oslo Monarhie constituţională
Suedia 323 895 km2 9,4 mii. loc. Stockholm Monarhie constituţională
l 134\ 1
.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
din Marea Mediterană sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . .. .. . ..... 6. Statele europene de tip enclavă sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . ... şi
. . . . . . . . . . . . . . . . ....... 7. Ţările europene insulare din Oceanul Atlantic sunt . . . . . . . . . . . . . ... şi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
. . . . . . . . . . . . . . . . . ... 8. În Peninsula Yutlanda se dezvoltă statul . . . . . . . . . . . . . . . ... 9. Ţările care sunt situate în Peninsula Italică
sunt . . . . . . . . . . . . . . . ....., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 10. Cea mai veche republică europeană este . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
II. Scrieţi denumirea statelor marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 20.
!. __
____
____
____
____
____
____
2. __
____
____
____
____
____
____
3. __
____
____
____
____
____
____
__
4. __
____
__ __
__ __
____
____
____
__
5. __
____
____
____
____
____
____
6. __
____
____
____
____
____
____
7. __
____
____
____
____
____
_____
8. __
____
____
____
____
____
____
__
9. __
____
__ __
__ __
____
____
____
10. -------
11. ------
1 2. __
____
____
____
____
____
____
13. __
_ __________
14. __
____
____
____
____
____
____
15. ____________
16 . __
____
____
____
____
____
____
17. --
---,....--
18 . __
_ _________
_
19 . __
_ _________
_
20. __
____
____
____
____
____
____
III. Scrieţi, în tabelul de mai jos, denumirea statelor care fac parte din grupările teritoriale geografice menţionate
Ţările scandinave Ţările baltice Ţările iberice Ţările balcanice Ţările caucaziene
�======�--==��--��F===��
Caietul elevului- GEOGRAFIE dasa a Xli-a
3.2. POPULAŢIA
EUROPA
Numărul populaţiei a crescut de la 140 de milioane de locuitori, în 1 759, la 549 de milioane de locuitori, în
1950. După 1950, ritmul de creştere s-a redus, apropiindu-se de valoarea zero, în prezent.
ln anul 2013, populaţia Europei era de 742,5 milioane de locuitori şi se estimează că va scădea la 709 milioane
de locuitori în anul 2050.
Densitatea medie a populaţiei este de 7 1 loc/km1, plasând Europa pe locul doi, după Asia. Densităţi mai mari
(peste 300 loc/km2) există în Olanda şi Belgia, Valea Rinului şi regiunea Ruhr, centrul şi sudul Angliei, nordul Italiei
etc., iar densităţi mai mici (sub 1 loc/km2, în nordul Peninsulei Scandinave şi nordul Rusiei.
Mişcarea naturală a populaţiei este influenţată de natalitate şi mortalitate. Natalitatea s-a redus treptat până
la 1 1 -12o/oo, iar mortalitatea a crescut, ajungând la 1 1 o/oo în prezent. Bilanţul natural al populaţiei este negativ în
ţările Europei de Est şi Centrale, apropiat de zero în Europa de Vest şi pozitiv în Islanda, Irlanda, Albania, Andora,
Liechtenstein.
Speranţa de viaţă este de 80 de ani pentru femei şi de 72,5 ani pentru bărbaţi.
Structura pe grupe de vârstă. Europa se caracterizează printr-o pondere mare (15%) a populaţiei de peste 60 de
ani, fiind continentul cel mai îmbătrânit. Populaţia sub 15 ani deţine doar 17%.
Mobilitatea populaţiei. Direcţia de emigrare la nivelul statelor europene este de la est spre vest.
Structura etnică a Europei este dominată de familia indo-europeană, care include trei grupe de popoare:
romanice, germanice şi slave. Acestora li se adaugă popoarele grec şi albanez. Din familia uralică fac parte popoarele
finlandez şi maghiar.
Structura religioasă. Catolicismul este specific Europei Sudice şi Centrale, ortodoxismul Europei Estice şi
Sud-Estice, protestantismul Europei Centrale, Nord-Vestice şi Nordice etc.
Structura pe activităţi: agricultură (17%), industrie (23%), servicii (60%).
Structura pe medii. Populaţia urbană are o pondere de 73%, iar cea rurală de 27%.
ROMÂNIA
Numărul populaţiei a crescut de la 15,8 milioane de locuitori, în 1 948, la 23,2 milioane de locuitori, în 1990,
după care a început să scadă ajungând la 19,5 milioane de locuitori, în 2 O 14. Se estimează că, în anul 2050, populaţia
României va fi de 17,8 milioane de locuitori.
Densitatea medie este de 81,6 1oc/km2• Pe regiuni, cele mai mari densităţi apar în partea centrală a Câmpiei
Române (peste 200 loc/km2), Podişul Sucevei, Culoarul Siretului şi Câmpia de Vest (peste 100 loc/km2). Cele mai
reduse densităţi sunt în Delta Dunării şi Munţii Carpaţi (sub 25 loc/km2). În anul 2011, judeţele cu cea mai mare
densitate a populaţiei erau Ilfov şi Prahova, iar cu cea mai mică densitate, judeţele Tulcea şi Caraş-Severin.
Mobilitatea populaţiei s-a realizat înainte de 1990 îndeosebi pe plan intern, dinspre mediul rural spre mediul
urban (exodul rural), datorită procesului de industrializare comunistă. După 1 990, din cauza restructurării industriei,
care a favorizat şomajul, s-a înregistrat un fenomen invers de migraţie, urban - rural (exod urban), şi o accentuare a
migraţiei externe. Românii emigrează îndeosebi spre ţări ale Europei Sudice (Spania şi Italia) şi Europei Vestice.
Speranţa medie de viaţă este de 70,5 ani la bărbaţi şi 77,6 ani la femei.
Structura pe grupe de vârstă (în anul 2011) reflectă o îmbătrânire a populaţiei faţă de anul 2002. Populaţia
tânără, sub 15 ani, reprezenta 15,9%, iar populaţia vârstnică (;;:; 65 ani) 16,1 %.
Structura etnică (în anul 2011) reflectă o pondere majoritară a românilor (88,9%), urmaţi de maghiari (6,5%),
rromi (3,29%), ucraineni (0,27%), germani (0,19%) etc. Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele
Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%).
Structura religioasăeste predominant creştină. Din totalul populaţiei, 86,5% sunt ortodocşi, 4,6% romano-catolici,
3,2% reformaţi, 1,9% penticostali etc.
Structura pe activităţi: agricultură (28,6%), industrie şi construcţii (28,8%), servicii (42,6%).
Structura pe medii. Populaţia urbană are o pondere de 54%, iar cea rurală de 46%.
Romdnia - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
Il. Scrieţi denumirea limbilor europene care fac parte din grupele lingvistice menţionate în tabelul de mai jos.
2_____________________
3____________________________
__
IV. Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos, care sunt în legătură cu harta de mai sus:
1. Cea mai ridicată densitate a populaţiei se înregistrează în statul marcat pe hartă cu cifra ....... . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Cea mai redusă densitate a populaţiei se înregistrează în statul marcat pe hartă cu cifra ....... . . . . . . . . . . . . . . . ....... . . . . . .
3. Din familia uralică face parte populaţia statului marcat pe hartă cu cifra. . . . .. . . . ., numit. . ...... . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . . . . . .
4. Religia ortodoxă este specifică ţărilor marcate pe hartă cu cifrele . . ........ . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . ..... . . . ....... . . . . . . . . . . . . . .
5. Religia catolică este specifică ţărilor marcate pe hartă cu cifrele . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi ....... . . . . . ..... . . . . . ........... .
VI. Calculaţi:
l . Bilanţul natural al populaţiei României (%o) pentru anul 2013, ştiind că numărul populaţiei = 19 985 814 locuitori,
natalitatea = 198 216, iar mortalitatea = 249 321;
2. Ponderea populaţiei urbane (%) pentru Italia, ştiind că populaţia totală = 60 483 384 locuitori, iar populaţia rurală=
19 112 749 1ocuitori.
1__
_ ______________________________________
2_____________________ __
__ ________________________________
_________________
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
EUROPA
Europa este al doilea continent ca pondere a populaţiei urbane (74%), după America de Nord.
Densitatea oraşelor este mai ridicată în Culoarul Rinului, Anglia Centrală, Bazinul Parizian, sud-estul Ucrainei,
Valea Volgăi, litoralul mediteraneean al Spaniei etc.
După vechime se deosebesc oraşe:
- antice: Atena, Marsilia (Massalia), Istanbul (Byzantion), Varna (Odessos) etc., din perioada greacă, Roma,
Londra (Londinium), Paris (Luteţia), Lisabona (Olissipona), Viena (Vindobona), Koln (Colonia), Zi.irich (Turicum),
din perioada romană etc.;
- medievale: Madrid, Sevilla, Bruges, Anvers, Amsterdam, Lyon, Hamburg, Leipzig, Moscova, Kiev, Praga,
Budapesta, Cracovia, Varşovia, Bucureşti etc.;
- din epoca modernă: Manchester, Liverpool, Odessa, Rotterdam, Essen, St. Petersburg etc.,
- din perioada comunistă, dezvoltate drept centre industriale: Nowa Huta (Polonia), Dunaujvâros (Ungaria),
Eisenhi.ittenstadt (Germania), Victoria (România) etc.
După mărime, în anul 2013, în Europa existau 33 de oraşe cu populaţie de peste 1 milion de locuitori, cele mai
mari fiind: Moscova (12 mil.), Istanbul - partea europeană (8,8 mii.), Londra (8,3 mîl.), Sankt Petersburg (5 mii.),
Berlin (3,4 mii.), Madrid (3,3 mil.) etc.
După funcţiile economice, se diferenţiază oraşe:
- comerciale: Genova, Leipzig, Veneţia, Lyon, Cracovia etc.;
- portuare: Rotterdam (Olanda), Anvers (Belgia), Hamburg (Germania), Gdansk (Polonia), Arhanghelsk (Rusia)
Liverpool, Cardiff (Marea Britanie), Odessa (Ucraina), Constanţa etc.;
- industriale: Birrningham, Manchester, Essen, Katowice, Doneţk, Krivoi Rog, Torino etc.;
- culturale: Roma, Atena, Viena, Florenţa, Sankt Petersburg, Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford,
Cambridge, Heidelberg etc.;
- de servicii: Vichy, Chamonix, Nisa (Franţa), Karlovy-Vary (Cehia), Innsbruck (Austria) etc;
-financiare: Londra, Paris, Zi.irich, Frankfurt pe Main etc.
ROMÂNIA
În România există 320 de oraşe, dintre care 104 sunt municipii.
După vechime, se deosebesc oraşe:
- antice: Constanţa (Tomis) şi Mangalia (Callatis),întemeiate de coloniştii greci din Milet (sec. VI-V î.H.), Alba
Iulia (Apulum), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta), Tulcea · (Aegyssus) etc., din perioada
romană;
-feudale: dezvoltate din cetăţi (Alba Iulia, Braşov, Sibiu, Sighişoara, Timişoara, Oradea, Suceava, Iaşi, Curtea de
Argeş, Câmpulung Muscel, Târgovişte, Bucureşti etc.) sau târguri (Botoşani, Brăila, Galaţi, Târgu-Mureş, Târgu-Jiu
etc.);
- capitaliste: apărute datorită unor activităţi economice, în secolul al XIX-lea (Petroşani, Reşiţa, Hunedoara,
Anina, Alexandria, Slobozia);
- socialiste/comuniste: apărute prin amenajarea unor obiective industriale (Victoria - jud. Braşov, Oneşti/
Gheorghe Gheorghiu Dej - jud. Bacău, Oţelu Roşu - jud. Caraş Severin) etc.
După mărime, în anul 201 1, exista 1 oraş-metropolă (Bucureşti - capitala ţării) cu 1,9 mii. loc., 2 oraşe cu peste
300 000 loc. (Cluj Napoca şi Timişoara), 6 oraşe între 200 000 şi 300 000 loc. (Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi,
şi Ploieşti), 11 oraşe între 100 000 şi 200 000 loc. (Oradea, Brăila, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău, Târgu-Mureş, Baia Mare,
Buzău, Botoşani şi Satu Mare), 21 oraşe între 50 000 şi 100 000 loc. etc.
După funcţii, se pot diferenţia oraşe: •
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cel mai mare oraş european după numărul populaţiei este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2. Cele mai vechi dintre oraşele actuale
din România sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..., care se numeau în Antichitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
respectiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 3. Oraşele româneşti care aveau, în anul 201 1, o populaţie de peste 300 000 locuitori erau
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi 4. Oraşele europene care au o populaţie între 8 şi 1 0 milioane locuitori
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...
III. Scrieţi denumirea oraşelor din România marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 19.
!. ___________
LEGENDA
2. ____________
[!]�·r0f4dinţă de
3. E3 Umili deW�ltatel
___________
oubunltato do roliof
4. ___________
5. ___________
6. ___________
7. _
_ __________
8. ____________
9. ___________
10. ------
11. ------
12. ------
13. ___________
14. --
--
16 . ------
17. ----
18. __
____
____
_ ______
19. ___________
IV. Precizaţi doi factori naturali şi doi factori antropici care pot contribui la apariţia şi dezvoltarea unui oraş
Factori naturali Factori antropici
V. Realizaţi o comparaţie privind fizionomia oraşelor apărute în perioada feudală şi a celor apărute în perioada
..
socialistă.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
Moscova, capitala Rusiei, este situată în Câmpia Europei de Est, pe râul Moscova. Datează din perioada medievală.
Are o populaţie de 12 mii. loc. Este un important nod de comunicaţii beneficiind de 4 aeroporturi şi 3 porturi fluviale.
Oraşul este legat prin canale cu 5 mări. Dintre simbolurile oraşului, amintim Cetatea Kremlin, Piaţa Roşie şi metroul
cu arhitectură comunistă.
Î
Londra, capitala Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, este situată în SE Angliei, în Câmpia
Londrei, pe râul Tamisa. A apărut în perioada romană, sub denumirea de Londinium. Are o populaţie de 8,3 mil. loc.
Este un centru comercial, cultural şi industrial, de talie mondială. Beneficiază de 2 1 de aeroporturi, cel mai mare fiind
Heathrow. Dintre simbolurile oraşului se remarcă Turnul Londrei, Tower Bridge şi Parlamentul cu ceasul Big Ben.
Paris, capitala Franţei, se dezvoltă în Câmpia Parisului, pe râul Sena. A apărut în perioada romană, sub denumirea
de Luteţia. Oraşul propriu-zis are 2,3 mil. loc., însă zona metropolitană include 12 mii. loc. Este un important centru
industrial, reprezentative fiind industria automobilelor, avioanelor, parfumurilor etc. Beneficiază de două aeroporturi
(Orly şi Charles de Gaulle), o reţea densă de metrou şi TGV. Dintre simbolurile oraşului, amintim, Turnul Eiffel,
Catedrala Notre Dame, Arcul de Triumf şi Bulevardul Champs Elysees.
Roma, capitala Italiei (Cetatea eternă), este situată pe şapte coline vulcanice, fiind străbătută de fluviul Tibru.
A apărut în Antichitate, conform legendei fiind fondată de gemenii Romulus şi Remus. Are o populaţie de 2,7 mil.
loc. Este un centru cultural şi turistic mondial. În centrul său se află Vaticanul. Dintre simbolurile oraşului se remarcă
Colosseumul, Columna lui Traian, Monumentul Vittorio Emanuele Il, Fontana di Trevi etc.
Viena, capitala Austriei, se dezvoltă în Câmpia Vienei, pe Dunăre. A fost întemeiată în Antichitate, de celţi,
sub denumirea de Vedunia şi dezvoltată apoi de romani (Vindobona). Are o populaţie de 1,7 mii. loc. Este un centru
muzical (capitala muzicii), cultural şi turistic de rang mondial. Concentrează 1/3 din activitatea industrială a Austriei.
Dintre simbolurile oraşului, amintim, castelele SchOnbrunn şi Hotburg, Catedrala Sf. Ştefan şi Opera de Stat.
Bucureşti, capitala României, s-a dezvoltat în Câmpia Vlăsiei, pe râul Dâmboviţa. A apărut în perioada medievală,
devenind capitala Ţării Româneşti în timpul lui Vlad Ţepeş (sec. XV). Are o populaţie de 1,88 mil. loc. Beneficiază de
2 aeroporturi (Henri Coandă şi Aurel Vlaicu) şi o reţea de metrou. Este un important centru industrial, universitar
şi cultural. Dintre simbolurile oraşului, se remarcă: Arcul de Triumf, Ateneul, Parlamentul (Casa Poporului), Muzeul
Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului, Parcul Herăstrău, Parcul Cişmigiu etc.
Cluj-Napoca, cel mai mare oraş al Transilvaniei, este situat în Podişul Transilvaniei, pe râul Someşul Mic. A apărut
în perioada romană, sub numele de Napoca. Are o populaţie de 325 000 loc. Beneficiază de un aeroport internaţional
(Avram Iancu). Este un important centru industrial, universitar (Universitatea Babeş-Bolyai") şi cultural. Dintre
"
simbolurile oraşului, amintim Piaţa Unirii (Matei Corvin), Piaţa Avram Iancu şi Parcul Central.
Timişoara, cel mai mare oraş din Banat, totodată din vestul ţării, se găseşte în Câmpia Timişului, pe râul Bega.
Datează din perioada feudală. Are o populaţie de 319 000 loc. Deţine un aeroport internaţional (Traian Vuia). Este
un important centru industrial, universitar (Universitatea de Vest) şi cultural. Dintre simbolurile oraşului se remarcă
Piaţa Victoriei, Catedrala Mitropolitană şi Parcul Razelor.
Iaşi, cel mai mare oraş al Moldovei, este situat în Câmpia Moldovei, pe râul Bahlui. A apărut în perioada
medievală, devenind capitală a Moldovei în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (sec. XVI). Are o populaţie de
290 000 loc. Beneficiază de un aeroport internaţional. Este un important centru industrial, universitar (Universitatea
"Al. l. Cuza") şi cultural. Simboluri ale oraşului sunt Palatul Culturii, Piaţa Unirii, Catedrala Mitropolitană, Parcul
l
Copou etc. J
Constanţa, cel mai mare port al României, este situat în Podişul Dobrogei, pe ţărmul Mării Negre. A apărut în
perioada antică, sub denumirea de Tomis. Are o populaţie de 283 000 loc. Deţine un aeroport internaţional şi o bază
militară N.A.T.O., la Mihail Kogălniceanu. Este un important centru turistic, comercial şi industrial (şantier naval).
Dintre simbolurile oraşului se remarcă Piaţa Ovidiu, Parul, Faleza Mării Negre, Cazinoul, Delfinariul şi staţiunea
Mamaia.
�======9�F==�
•
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
2. ___________
3. __
____
____
____
____
__ _
__
4. __
____
____
____
____
__ _
__
5. __
____
____
____
____
__ _
__
6. __
__ __
____
____
____
__ _
__
7. __
_ ____________
8. ___
____
____
____
____
9. ___________
1 o. -------
11. -------
12. ------
13. ----
14. ------
15.
------
16. -------
17. ------
18. ___________
19. __
____
__ __
__ __
____
__.:....
20. ___________
21. __
____
____
____
____
__ _
__
22. __
____
____
____
____
__ _
__
.. �
-
� -------
24. -------
III. Pentru oraşele menţionate în tabelul de mai jos, scrieţi denumirea fluviului/râului pe care sunt situate şi a unităţii/
subunităţii de reliefîn care se dezvoltă.
Oraşul Fluviul/Râul Unitatealsubunitatea de relief Oraşul Fluviul/Râul Unitatea/subunitatea de relie
f
Belgrad Arad
f- Budapesta Bucureşti 1
1 Bratislava Bacău 1
Kiev Cluj-Napoca
1-
1
,.
Londra
Madrid
Craiova
Galaţi
1
Moscova laşi
Paris Oradea
Praga Pitejti
·-
Roma Sibiu
Viena -
Timişoara
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a
EUROPA
Industria energiei electrice
- termocentralele au cea mai mare pondere în producţia energiei electrice.
- hidrocentralele folosesc forţa apelor curgătoare. Cele mai mari hidrocentrale sunt Volgograd şi Samara, pe
Volga (Rusia) şi Porţile de Fier J, pe Dunăre (România/Serbia). Hidroenergia are o pondere ridicată în Norvegia
(99%), Elveţia şi Germania.
- centralele nucleare oferă avantajul unei energii electrice mai ieftine. Ponderea energiei atomoelectrice este mai
ridicată în Franţa (82% din total), Belgia, Suedia etc.
- centralele mareomotrice utilizează forţa mareelor, în Franţa, Rusia şi Marea Britanie.
- centralele geotermice utilizează apele termale, existând în Rusia, Italia şi Islanda.
Industria siderurgică s-a dezvoltat în zonele cu materii prime sau în apropierea porturilor. Principalele ţări
producătoare de oţel sunt: Germania, Franţa, Marea Britanie, Ucraina şi Rusia.
Industria construcţiilor de maşini:
- autoturisme: Germania, Franţa, Spania, Italia, Cehia, Polonia, România etc.;
- avioane: Marea Britanie, Franţa, Germania etc.;
- locomotive: Ucraina, Rusia, România, Polonia, Germania, Marea Britanie etc.;
- nave maritime: Marea Britanie, Franţa, Islanda, Norvegia, Olanda, Danemarca, Germania.
Petrochimia foloseşte ca materie primă petrolul. Produce cauciuc sintetic (Franţa, Germania, Italia etc.), mase
plastice, fibre, fire, răşini (Germania, Marea Britanie, Rusia), produse clorosodice (România, Polonia), îngrăşăminte
chimice (Franţa, Rusia).
Industrialemnului este mai dezvoltată în statele nordice, unde se dezvoltă pădurea de conifere: Suedia, Finlanda,
Rusia. Alături de acestea, se mai remarcă Franţa, Italia, România, Germania.
Agricultura este bine dezvoltată. Creşterea animalelor are o pondere mai mare în Europa Vestică şi Nordică, iar
cultura plantelor, în Europa Centrală şi Estică. Viticultura este reprezentativă pentru Europa mediteraneană (Franţa,
Italia, Spania etc.) şi sud-estică (România, R. Moldova etc.).
ROMÂNIA
Industria energiei electrice:
- termocentrale: Turceni, Rovinari Qud. Gorj), Işalniţa (jud. Dolj), Mintia (jud. Hunedoara), Chiscani-Brăila,
Brazi (jud. Prahova), Luduş - Iemut (jud. Mureş), Bucureşti etc.
- hidrocentrale: Porţile de Fier 1 şi Il pe Dunăre, Stejaru-Bicaz pe Bistriţa, Vidraru pe Argeş, Lotru-Ciunget pe
Lotru, Stânca-Costeşti pe Prut, Râul Mare-Retezat pe Râul Mare etc. Cele mai multe hidrocentrale sunt pe râurile Olt,
Argeş, Bistriţa şi Sebeş.
- centrala nucleară Cernavodă funcţionează cu două reactoare.
Industria metalurgică:
- combinate siderurgice există la Galaţi, Hunedoara, Călăraşi, Reşiţa, Oţelu Roşu, iar centre specializate, la
Târgovişte, Câmpia Turzii, Zalău, Roman, Iaşi, Buzău, Bucureşti etc.;
- aluminiul se obţine din alumină, la Slatina. Alumina se obţine la Oradea şi Tulcea.
Industria construcţiilor de maşini: utilaj minier - Satu Mare, Baia Mare, Târgu-Jiu, Ploieşti, utilaj petrolier -
Ploieşti, Bucureşti, Târgovişte, autoturisme- Mioveni/Piteşti (Dacia-Renault) şi Craiova (Ford), locomotive- Craiova,
nave maritime - Constanţa, Galaţi.
Industria chimică: produse clorosodice - Râmnicu Vâlcea, Borzeşti, Govora, produse petrochimice: Borzeşti/
Oneşti, Piteşti, Brazi etc., îngrăşăminte chimice Târgu Mureş, Craiova, Turnu Măgurele, medicamente - Iaşi,
-
•
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
l. Cele mai mari hidrocentrale din Europa au fost construite pe fluviul . . . . . . . . . . . . . . . , în statul . . . . . . . . . . . . . . .
2. Yn România cele mai multe hidrocentrale sunt pe râurile . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţara cu cea mai mare
producţie de autoturisme din Europa este . . . . . . . . . . . . . . . 4. În România, autoturisme se produc în oraşele . . . . . . . . . . . . . . .
şi . . . . . . . . . . . . . . 5. Principalele podgorii din Podişul Moldovei sunt . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. . . . . . . .
. şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... .
IV. Explicaţi ponderea mai ridicată a sectorului zootehnic, faţă de cel fitotehnic, în statele din Europa Vestică şi
Nordică.
EUROPA
Transporturile feroviare au început să se dezvolte la începutul secolului al XIX-lea. Cele mai mari noduri
feroviare sunt: Moscova, Paris, Viena, Miinchen, Milano, Bucureşti, Berlin etc. Căile ferate din Europa au un
ecartament normal ( 1 435 mm), cu excepţia Spaniei, care are ecartament foarte larg (1 676 mm) şi a ţărilor ex-U.R.S.S.
din estul Europei care au ecartament larg (1 524 mm). Dintre tunelurile feroviare se remarcă: St. Gothard (Elveţia)
cel mai lung din lume, cu 57 km, şi Eurotunelul (50 km) dintre Franţa şi Marea Britanie, pe sub Marea Mânecii. Cele
mai rapide trenuri circulă în Germania (ICE), Franţa (TGV) şi Spania (AVE).
Transporturile rutiere au o distribuţie neuniformă, densitatea lor scăzând de la vest la est şi de la sud la nord.
Un aspect al modernizării îl reprezintă autostrăzile, care au o densitate mai mare în Europa de Vest. În zonele montane
există numeroase tuneluri rutiere, cele mai lungi fiind Laerdal - 24,5 km (Norvegia) şi St. Gotthard - 16,9 km (Elveţia).
Danemarca şi Suedia sunt legate prin podul rutier şi tunelul submarin 0resund.
Transporturile fluviale au o intensitate mai ridicată pe Rin, Dunăre, Volga, Sena, Vistula, Nistru, Elba, Weser,
Meuse, Don şi Nipru. Lungimea arterelor navigabile este de 40 000 km. Cea mai intensă navigaţie se înregistrează în
ţările din Culoarul Rinului (Germania, Olanda, Elveţia). Cele mai mari porturi fluviale sunt Duisburg pe Rin şi Galaţi
pe Dunăre.
Transporturile maritime se raportează la Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Neagră
şi mai puţin la Marea Caspică. Porturile pot avea un caracter complex: Rotterdam, Antwerpen, Londra, Constanţa
etc. sau specializat pentru: cărbune (Cardi ff - Ţara Galilor), minereu de fier (Narvik - Norvegia), cereale (Odessa
Ucraina), peşte (Rejkjavik - Islanda), lemn (Arhanghelsk - Rusia) etc. Cele mai importante flote comerciale aparţin
statelor: Rusia, Franţa, Italia, Marea Britanie, Norvegia şi Olanda.
Transporturile aeriene au cunoscut o dezvoltare intensă. Cele mai mari aeroporturi ale Europei sunt: Heathrow
(Londra), Frankfurt pe Main (Germania), Charles de Gaulle (Paris), Schiphol (Amsterdam), Şeremetievo (Moscova)
şi Leonardo da Vinei (Roma).
ROMÂNIA
Transporturile feroviare beneficiază de căi ferate dispuse radiar-concentric, datorită prezenţei arcului Munţilor
Carpaţi. Lungimea căilor ferate este de 1 1 000 Km. Se diferenţiază 9 magistrale feroviare: M I Bucureşti - Timişoara
Jimbolia şi Moraviţa (spre Serbia), M2 Bucureşti - Arad - Curtici (spre Ungaria), M3 Bucureşti - Oradea - Episcopia
Bihor (spre Ungaria), M4 Bucureşti - Satu Mare - Halmeu (spre Ucraina), M5 Bucureşti - Suceava - Vicşani (spre
Ucraina), M6 Bucureşti - Iaşi - Ungheni (spre R. Moldova), M7 Bucureşti - Brăila - Galaţi, M8 Bucureşti- Constanţa
Mangalia şi M9 Bucureşti - Giurgiu - Ruse (spre Bulgaria).
Transporturile rutiere dispun de existenţa unei reţele de drumuri cu o lungime de aproape 80 000 km, din care
25% modernizate. Principalele drumuri europene sunt: TEM (Autostrada Transeuropeană) Nădlac - Sebeş - Piteşti -
Bucureşti - Constanţa, E60 Borş - Cluj-Napoca - T'argu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa, E70 Moraviţa -
Timişoara - Craiova - Piteşti - Bucureşti - Giurgiu şi E85 Siret - Suceava - Buzău - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu.
Sectoarele de autostradă funcţionale sunt Al Bucureşti - Piteşti, Sibiu - Deva şi Lugoj - Arad - Nădlac,
A2 Bucureşti - Constanţa, A3 Bucureşti - Ploieşti, Câmpia Turzii - Gilău şi A4 Ovidiu - Agigea. Şoselele de altitudine
sunt Transfăgărăşanul şi Transalpina, la peste 2 000 m.
Transporturile pe apă se realizează pe Marea Neagră şi Dunăre. Porturi fluviale sunt Drobeta-Turnu Severin,
Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi etc. Porturi maritime există la Constanţa, Mangalia şi Midia-Năvodari. Porturi
fluvio-maritime sunt Galaţi, Brăila, Tulcea şi Sulina.
Transporturile aeriene beneficiază de 17 aeroporturi, la Bucureşti (2), Arad, Caransebeş, Bacău, Baia Mare,
Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Timişoara şi Tulcea.
Principalele aeroporturi internaţionale sunt Henri Coandă (Bucureşti), Traian Vuia (Timişoara), Mihail Kogălniceanu
(Constanţa) şi Avram Iancu (Cluj-Napoca).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Cel mai lung tunel feroviar montan din Europa este . . . . .. . . . ....... ..... , construit în statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Trenurile de mare viteză ICE circulă în statul . . ..... . . .... . . ... .. . 3. Cel mai mare aeroport din Europa
este. . . . . . . ............ . . , care deserveşte oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Şoselele de mare altitudine din România sunt . . . . . . . . . . . . . . .
şi . . . ..... . ...... 5. Porturile maritime din România sunt . .......... . . . . . . . , . . . . . . .. . . . . ... şi . . . . ...... . . ... 6. Principalele
puncte feroviare de trecere a frontierei la graniţa dintre România şi Ungaria există la . . . . . . . . . . . . . . . şi .................... .
III. Scrieţi denumirea a câte trei porturi cu caracter complex pentru fiecare unitate maritimă specificată în tabelul de
mai jos.
IV. Pentru tunelurile menţionate în tabelul de mai jos, scrieţi denumirea statului/statelor în care/între care se dezvoltă.
V. Menţionaţi trei factori care determină o circulaţie mai intensă pe fluviul Rin faţă de oricare alt fluviu european.
VI. Explicaţi densitatea mai ridicată a căilor de comunicaţie în Europa Vestică faţă de Europa Estică.
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
EUROPA
Mediul tundrei se dezvoltă în nordul continentului: Islanda, nordul Peninsulei Scandinave, Peninsula Kola şi
nordul Câmpiei Europei de Est. Se caracterizează prin climat subpolar, vegetaţie de tundră şi sol de tundră îngheţat
în adâncime (permafrost). Populaţia este rară. Vara se practică vânătoarea şi pescuitul. Se cresc reni şi se exploatează
minereuri de fier.
Mediul temperat rece (al pădurii boreale/de taiga) apare între 50° şi 60° latitudine nordică (Peninsula
Scandinavă, centrul Câmpiei Europei de Est). Se caracterizează printr-un climat răcoros, cu veri scurte şi ierni geroase,
păduri de conifere (taiga) şi zone mlăştinoase. Se practică exploatarea lemnului, creşterea animalelor şi vânătoarea.
Densitatea populaţiei este redusă.
Mediul temperat-oceanic (al pădurilor de foioase) se dezvoltă între 40° şi 60° latitudine nordică pe faţada
oceanică, din nordul Peninsulei Iberice, Arhipelagul Britanic şi sudul Scandinaviei până în centrul Ucrainei.
Se caracterizează printr-un climat moderat termic, cu precipitaţii bogate tot anul, mai intense iarna, păduri de foioase
(în mare parte defrişate pentru terenuri agricole), argiluvisoluri cu fertilitate medie, concentrări ridicate de populaţie
în zonele litorale şi peisaj puternic antropizat. În Olanda, ţărmurile au fost puternic modificate de om, apărând
peisajul polderelor. Există importante exploatări de huilă (Ţara Galilor, Midlands, Ruhr etc.).
Mediul temperat-continental (de stepă şi silvostepă) apare între 40° şi 55° latitudine nordică, din Câmpia
Panonică până la nord de Marea Caspică. Se caracterizează prin veri calde şi ierni reci, vegetaţie de stepă (ierburi) şi
silvostepă (ierburi şi pâlcuri de pădure), soiuri fertile (molisoluri - ex.: cernoziomuri), terenuri transformate agricol,
cultura plantelor cerealiere şi importante zone de păşunat. Densitatea populaţiei are valori medii.
Mediul mediteraneean (subtropical) apare în sud, în arealul Mării Mediterane. Se caracterizează prin veri
calde secetoase, ierni blânde cu ploi, păduri defrişate în timp, tufărişuri de tip maquis, garriga (Franţa), tomillares
(Spania), frigana (Grecia), culturi de viţă-de-vie, măslin, citrice şi cereale, soiuri fertile (terra rossa), concentrări mari
de populaţie şi civilizaţii milenare.
Mediul montan se dezvoltă în munţi, la peste 800-1 000 m altitudine. Clima, vegetaţia, fauna şi soiurile sunt
etajate. Modificările antropice sunt mai intense în zonele turistice.
ROMÂNIA
Mediul montan şi alpin se dezvoltă între 800 şi 2 544 m altitudine, în Carpaţi. Se caracterizează printr-o etaj are
a climei, vegetaţiei şi a solurilor. Se diferenţiază: etajul pădurilor de foioase (800-1 200 m altitudine), etajul pădurilor
de răşinoase (1 200-1800 m altitudine), etajul subalpin (1 800-2000 m altitudine) şi etajul alpin (la peste 2 000 m
altitudine). Soiurile sunt slab fertile (cambisoluri, spodosoluri, umbrisoluri). Activităţile specifice sunt legate de
creşterea animalelor, exploatarea lemnului, minerit (cărbune, minereuri neferoase), hidroenergie şi turism. Densitatea
populaţiei este redusă. Populaţia şi aşezările sunt concentrate în depresiuni şi în lungul văilor.
Mediul regiunilor deluroase şi de podiş (300-1 000 m altitudine) este specific Subcarpaţilor, Dealurilor de Vest
şi podişurilor. Se caracterizează prin existenţa pădurilor de stejar şi fag, soiuri de fertilitate medie (argiluvisoluri şi
cambisoluri), viticultură şi pomicultură, exploatări miniere (cărbuni), exploatări de petrol, gaze naturale şi sare. Pe
versanţi apar procese de eroziune. Densitatea populaţiei are valori peste media naţională.
Mediul câmpiilor şi al podişurilor joase (sub 300 m altitudine) apare în Câmpia Română, Câmpia de Vest şi
Podişul Dobrogei de Sud şi Centrale. Vegetaţia de stepă şi silvostepă a fost înlocuită de culturi agricole, dintre care
domină cerealele. Pentru a compensa deficitul de apă au fost amenajate sisteme de irigaţii. Soiurile sunt fertile (ex.:
cernoziomuri, din clasa molisolurilor). Există exploatări de petrol şi gaze naturale. Densitatea populaţiei şi a aşezărilor
este ridicată.
Mediul luncilor şi al Deltei Dunării este un mediu azonal, fiind influenţat de prezenţa apei şi a suprafeţelor
umede. O mare pondere revine suprafeţelor inundabile, la debite mari. În urma lucrărilor de desecare şi îndiguire,
unele suprafeţe au fost cultivate agricol. Densitatea populaţiei şi a aşezărilor este redusă. Delta Dunării a fost declarată
rezervaţie a biosferei.
�=======9 46 �======�
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1 . Cele mai reduse densităţi ale populaţiei sunt specifice mediilor geografice . . . . . . . . . . . . . . .. . . . şi .. . . . 2. Pentru ....... . . . . ..
B __
____
____
____
____
____
____
___
c __
____
____
____
____
____
____
__
D __
____
____
____
____
____
____
___
E __
____
____
____
____
____
____
__
F __
____
____
____
____
____
____
___
G __
____
____
____
____
____
____
____
H __
__ __
__ __
____
____
____
____
___
! __
____
____
____
____
____
____
___
J __
__
____
____
____
____
__
___
B __
____
____
____
____
____
____
__
c __
____
____
____
____
____
____
__
D __
____
____
____
____
____
____
__ _
__
E __
____
____
____
____
____
____
____
F __
____
____
____
____
____
____
___
G __
____
____
____
____
____
____
__
H __
____
____
____
____
____
____
___
����----====��F=��
Caietul elevului GEOGRAFIE clasa a Xli-a
-
Originea numelui
Numele Carpaţilor se presupune că provine de la tribul dacic al carpilor, care trăia în estul Carpaţilor Orientali.
Numele de carpi ar deriva de la un cuvânt indo-european, însemnând piatră.
Aşezarea geografică
Munţii Carpaţi se întind pe o lungime de 1 300 km, între Valea Dunării (Bazinul Vienei) şi Valea Timocului
(care îi separă de Munţii Balcani). Spre exterior se învecinează cu: Masivul Boemiei, Podişul Lisa Gora, Podişul
Podolic, Podişul Moldovei şi Podişul Getic. Spre n i terior se dezvoltă Depresiunea Panonică şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei. Se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.
Carpaţii Nord-Vestici se dezvoltă între Bazinul Vienei şi Pasul Orlov din Slovacia. Au o orientare generală vest
- est, cu altitudini care scad spre sud, spre Câmpia Panonică.
La contactul cu Câmpia Panonică există munţi de origine vulcanică, iar la contactul cu Carpaţii Sud-Estici,
munţii dezvoltaţi pe fliş. În cadrul lor se diferenţiază trei subdiviziuni:
- Grupa Beskizi, în zona de i_nterferenţă dintre statele Cehia, Slovacia, Polonia şi Ucraina. Altitudinea maximă
este în Vârful Babia Gora - Slovacia (1 725 m). Sunt alcătuiţi predominant din fliş;
- Grupa Tatra, în Slovacia şi Polonia, care include Tatra Mare (2655 m în Vârful Gerlachovka) şi Tatra Mică
(2 043 m în Vârful Dumbier), cu şisturi cristaline şi relief glaciar;
- Grupa Matra-Buck, în Ungaria, cu altitudinea maximă 1 01 4 m în Vârful Kekes. Sunt alcătuiţi din şisturi
cristaline şi roci vulcanice. Prezintă forme de relief vulcanic.
Carpaţii Sud-Estici se desfăşoară între Pasul Orlov - Slovacia (în nord) şi Valea Timocului - Serbia (în sud). Au
forma unui arc de cerc, care are în mijloc Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Carpaţii Sud-Estici se dezvoltă cel
mai lung lanţ montan de origine vulcanică din Europa: Vihorlat - Oaş - Gutâi - Călimani - Gurghiu - Harghita. Au
o mare complexitate geologică şi tectonică, diferenţiindu-se cinci subdiviziuni:
- Carpaţii Păduroşi, în Slovacia şi Ucraina, cu altitudinea maximă de 2 058 m în Vârful Hovarla. Sunt alcătuiţi
predominant din fliş. În vest apar roci vulcanice şi relief vulcanic;
- Carpaţii Orientali, în România, la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Altitudinea maximă este de
2 303 m în Vârful Pietrosu din Munţii Rodnei. Se diferenţiază trei şiruri de munţi, dispuse paralel: în vest munţi
vulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Harghita), în centru munţi din roci cristaline şi sedimente mezozoice,
iar în est şi sud munţi din roci sedimentare neogene (fliş). În Munţii Rodnei se dezvoltă relief glaciar. Un caracter
inedit îl are Lacul Sfânta Ana, format în craterul vulcanic Ciomatu Mare, din Munţii Harghita.
- Carpaţii Meridionali (.Alpii
. Transilvaniei"), în România, la sud de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cu
altitudinea maximă de 2 544 m în Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş. Sunt alcătuiţi predominant din şisturi
cristaline şi granit. Relieful glaciar şi suprafeţele de eroziune sunt bine evidenţiate;
- Carpaţii Occidentali, în România, la vest de Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Carpaţii Meridionali, cu
atitudinea maximă de 1 849 m în Vârful Bihor, din Munţii Bihor. Se caracterizează printr-un mozaic petrografic,
prezenţa reliefului carstic şi vulcanic (Munţii Metaliferi). In sudul Munţilor Banatului se dezvoltă Defileul Dunării
(134 km);
- Carpaţii Sârbeşti, în sud-estul Serbiei, au altitudini de 800-1 500 m şi o largă dezvoltare a reliefului carstic.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
l . Ţările pe teritoriul cărora se desf aşoară lanţul Munţilor Carpaţi sunt . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . .. . . . ..., . .
.. . ... ,
. . . . . . . . . . .
IV. Utilizând tabelul de mai jos realizaţi o comparaţie între ramurile carpatice situate pe teritoriul României.
Mod deformare
Altitudini şi
fragmentare
Tipuri de roci
1
Tipuri de reliefspecific
F======9�F==�i
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a
BULGARIA este situată în Peninsula Balcanică. Principalele unităţi de relief sunt: Munţii Balcani, Munţii Rila
(2 925 m), Munţii Rodopi, Munţii Pirin şi Câmpia Traciei. Clima este temperat-continentală în nord şi mediteraneeană
în sud. Principalele ape curgătoare sunt Dunărea, Iskăr, Struma şi Mariţa. În nord-est se dezvoltă stepa, în zona
centrală păduri de foioase, iar în sud o vegetaţie mediteraneeană. Populaţia este de 7,3 mîl. loc. Bilanţul natural este
negativ. Principalele oraşe: sunt Sofia (capitala), Plovdiv, Varna, Burgas şi Ruse. Deţine resurse de bauxită, minereuri
neferoase (plumb, zinc) şi lignit. Ramurile industriale mai dezvoltate sunt: siderurgia, metalurgia neferoasă, industria
construcţiilor de maşini etc. La Koslodui există o centrală nucleară. În cadrul agriculturii se remarcă cultura
trandafuilor (locul l pe Glob la ulei de trandafir) şi a tutunului. Principalul port maritim este Burgas, la Marea Neagră.
REPUBLICA MOLDOVA ocupă spaţiul dintre Prut şi Nistru. La est de Nistru se dezvoltă o zonă numită
Transnistria, în care R. Moldova nu deţine controlul efectiv. Principalele unităţi de relief sunt Podişul Central
Moldovenesc, Câmpia Colinară a Moldovei de Nord şi Câmpia Moldovei de Sud. Clima este temperat-continentală.
Principalele râuri sunt Nistrul, Prutul şi Râbniţa. La Costeşti, pe Prut, şi Dubăsari, pe Nistru, există lacuri de acumulare.
Vegetaţia este de stepă şi silvostepă în sud şi păduri de foioase în centru şi nord. Numărul populaţiei este de 3,5 mil.
loc. (71,4% români, 1 1 ,2% ucraineni, 9,4% ruşi, 4% găgăuzi etc.). Principalele oraşe sunt: Chişinău (capitala), Tiraspol,
Tighina, Bălţi şi Soroca. Economia este dominată de agricultură. Yn cadrul industriei, reprezentative sunt industria
vinului şi a conservelor din fructe şi legume.
SERBIA este o ţară ex-iugoslavă. Relieful coboară în trepte, de la sud la nord. În sud se găsesc Munţii Dinarici
(Vârful Daravica 2 656 m), în centru Câmpia Moravei, iar în nord Câmpia Voivodinei, care aparţine Câmpiei
-
Panonice. Clima este temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene în sud-vest. Principalele râuri: Tisa, Sava,
Morava se varsă în Dunăre. Vegetaţia este dominată de pădurile de foioase. Bilanţul natural este negativ. Numărul
populaţiei este de 7,3 mil. loc. Principalele oraşe sunt Belgrad (capitala, situată pe Dunăre), Novi Sad, Nis şi Kragujevac.
Dintre ramurile industriale mai reprezentative sunt: siderurgia, metalurgia neferoasă (aluminiu, cupru), construcţiile
de maşini (tractoare) şi industria chimică. În cadrul agriculturii se remarcă pomicultura (locul II-III în lume la prune
şi mere). Nu are ieşire directă la mare.
UCRAINA este al doilea stat ca suprafaţă din Europa. Principalele unităţi de relief sunt: Podişul Podolic,
Colinele Doneţului, Câmpia Mării Negre şi Munţii Carpaţi (Carpaţii Păduroşi). Clima este temperat-continentală.
Este străbătută de fluviile Don, Nipru, Nistru, Dunăre şi Bugul de Sud. Vegetaţia este formată din păduri de foioase în
nord şi stepă şi silvostepă în sud. Numărul populaţiei este de 45,7 mil. loc. Bilanţul natural este negativ. Principalele
oraşe sunt Kiev (capitala), Odessa, Lvov, Harkov şi Doneţk. Deţine importante resurse de cărbuni superiori (locul
III în Europa), minereuri de fier (locul II în Europa), minereuri de mangan (locul 1 în lume) şi sulf (locul 1 în lume).
Reprezentative sunt industriile siderurgică, energetică (deţine centrale atomice) şi construcţiilor de maşini. Agricultura
este specializată în cultura cerealelor şi a plantelor tehnice. Cel mai mare port maritim este Odessa, la Marea Neagră.
UNGARIA se dezvoltă în spaţiul panonic. Câmpia Panonică ocupă 2/3 din suprafaţa ţării, fiind formată din
Câmpia Mare şi Câmpia Mică. In nord se găsesc Munţii Matra şi Munţii Buck, care aparţin lanţului carpatic. Clima
este de tranziţie între cea temperat-oceanică şi cea temperat-continentală. Râurile principale sunt Tisa, Raba şi Drava
care se varsă în Dunăre. Lacul Balaton este cel mai mare lac din Europa Centrală, având o geneză tectonică. Vegetaţia
este formată din stepă şi silvostepă în Câmpia Panonică şi păduri de foioase în munţi. Numărul populaţiei este de
10 mii. loc. Bilanţul natural al populaţiei este negativ. Principalele oraşe sunt: Budapesta (capitala, situată pe Dunăre),
Debrecen, Miskolc, Szeged şi Pecs. Resursele de subsol sunt puţine (bauxită, cărbuni, gaze naturale). Două treimi din
PIB este produs de sectorul serviciilor, industria având un aport mai redus. Agricultura este bine dezvoltată. Domină
cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi se practică viticultura. Principalele zone turistice sunt Lacul Balaton şi capitala
Budapesta. Nu are ieşire directă la mare.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Ţările învecinate României, fără ieşire directă la mare, sunt . . ......... . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Zona în care R. Moldova nu deţine controlul efectiv asupra teritoriului este denumită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţările
învecinate României în care nu se dezvoltă Munţii Carpaţi sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... şi . . . . . . . . . . ... . ..... 4. Cea mai
. .
mare altitudine din cadrul ţărilor învecinate României se înregistrează în Munţii . . . . . . . . . ..............., din statul
........ . . . . . . . . . . . . . . . 5. Cel mai întins lac din Ungaria se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi are o origine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
III. Pentru fiecare din ţările învecinate României, completaţi rubricile din tabelul de mai jos cu informaţiile aferente.
Bulgaria
R. Moldova
Serbia
1 Ungaria
Ucraina
IV. Menţionaţi trei elemente fizico-geografice comune pentru România şi ţările învecinate.
V. Precizaţi trei oportunităţi privind colaborarea economică, în viitor, între România şi ţările învecinate.
������----�--====� 51 �--====�����--=
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
UNIUNEA EUROPEANĂ (U.E.) este o organizaţie politică şi economică cu rol integrator, care tinde spre
realizarea unui stat federal european, conform Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în anul 2009. Are o suprafaţă
de 4,38 milioane km2 şi o populaţie de 508 milioane de locuitori, respectiv 7,3% din populaţia lumii. Densitatea
populaţiei este de 115,9 loc/km2• Sediul principal al U.E. este la Bruxelles (Belgia). Alte sedii sunt la Strasbourg
(Franţa) şi Luxemburg.
In procesul de evoluţie spre actuala Uniune Europeană se diferenţiază trei etape:
1. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO) sau "Europa celor 6".
La 9 mai 1950, ministrul afacerilor de externe al Franţei, Robert Schuman, a propus crearea Comunităţii
Europene a Cărbunelui şi a Oţelului. La 3 iunie 1950, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Italia şi Olanda au semnat
declaraţia Schuman, care a fost aprobată de Adunarea Consiliului Europei ]a 26-28 iunie 1950. Declaraţia Schuman
este considerată primul pas spre actuala Uniune Europeană. De aceea, data de 9 mai a fost declarată Ziua Europei.
2. Comunitatea Economică Europeană ( C.E.E.) sau ,,De la Europa celor 6 la Europa celor 12"
Prin semnarea Tratatul de la Roma, la 25 martie 1957, s-a format Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.),
cunoscută şi sub denumirea de Piaţa Comună. Acest tratat a fost semnat de cele 6 state care au pus anterior bazele
CECO. La 8 aprilie 1965, s-a instituit Comisia Europeană Unică şi un singur Consiliu de Miniştri pentru C.E.E. In
1973 au aderat la C.E.E. Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie, în 1981, Grecia, iar în 1986, Spania şi Portugalia.
3. Uniunea Europeană sau ,,De la Europa celor 12 la Europa celor 28"
Prin semnarea Tratatului de la Maastricht (Olanda), la 7 februarie 1992 s-a înfiinţat Uniunea Europeană. Acest
tratat, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, a fost semnat de cele 12 state care formaseră anterior C.E.E..
Prin acest tratat s-a stipulat: piaţa europeană comună, uniunea economică şi monetară, uniunea politică, cetăţenia
comună, rolul Parlamentului European, politica comună pentru dezvoltarea industriei, a cercetării ştiinţifice, a
protecţiei mediului şi a transporturilor. în 1995, au devenit membre U.E.: Austria, Finlanda şi Suedia, în 2004: Cehia,
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, în 2007: România şi Bulgaria, iar în
2013, Croaţia. În luna iunie 2016, în cadrul unui referendum majoritatea populaţiei Marii Britanii (UK) a votat pentru
ieşirea din cadrul UE.
Steagul Europei, format din 12 stele galbene aşezate în cerc pe un fond albastru, datează din 8 decembrie 1955.
În 1972, Consiliul Europei a adoptat melodia "Oda bucuriei", ca imn oficial.
In 1985, prin acordul de la Schengen (Luxemburg), au fost înlăturate controalele vamale între statele membre ale
C.E.E. şi câteva state non-membre (Elveţia, Liechtenstein, Islanda, Norvegia). Începând cu 1999, a fost înfiinţată Zona
Euro, formată în prezent din 18 state: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia şi Slovacia. Euro a intrat în circulaţie pe pieţele
internaţionale la 1 ianuarie 1999, ca monedă virtuală, iar la 1 ianuarie 2002, ca monedă reală.
Principalul obiectiv al U.E. este realizarea unităţii economice şi politice a Europei (Confederaţia Europeană), fiind
garantate libera mişcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalului. U.E. alocă fonduri de coeziune pentru a
construi infrastructura necesară în ţările membre mai puţin dezvoltate. Cele mai importante instituţii ale U.E. sunt
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană (cu sedii la Bruxelles), Curtea Europeană de
Justiţie (sediul la Luxemburg) şi Banca Centrală Europeană (sediul la Frankfurt pe Main). Parlamentul European este
ales, la fiecare 5 ani, de cetăţenii europeni. U.E. a generat, în 2011, un PIB care reprezintă 20% din PIB-ul mondial.
După forma de guvernământ, în cadrul U.E. există 7 state monarhii constituţionale (Belgia, Danemarca, Luxemburg,
Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania, Suedia) şi 21 de republici. în cadrul U.E. se află
patru din cele opt state membre G8: Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia.
&
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Principalele sedii ale U.E. sunt în oraşele . . . . . . . . . . . . . . . . ............, . . . . . . . . . . . . . . .......... şi 2. Ziua
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .
Europe este sărbătorită la data de . . . . . . ..... 3. Statele nonmembre ale U.E. care fac parte din Spaţiul Schengen
. . .
III. Menţionaţi câte trei caracteristici specifice fiecărei etape de evoluţie spre actuala Uniune Europeană.
CECO C.E.E. U.E.
IV. Evidenţiaţi două avantaje şi două dezavantaje al introducerii monedei euro pentru statele membre ale U.E.
Avantaje Dezavantaje
V. Precizaţi importanţa Zonei Schengen şi explicaţi faptul că anumite state din cadrul U.E. nu fac parte din această
zonă.
VI. Precizaţi trei aspecte care rezultă din deviza U.E.: "Unitate în diversitate':
�=======-�==��===9�=�=
Caietul elevului -GEOGRAFIE clasa a Xli-a
Franţa este cel mai întins stat al U.E. Principalele unităţi de reliefsunt: Câmpia Franţei, Bazinul Parizian şi Bazinul
Aquitaniei - în vest şi nord-vest, Masivul Central Francez - în partea central-sudică, Podişul Ardeni - în nord, Munţii
Vosgi şi Munţii Jura - în est, Munţii Alpi - în sud-est şi Munţii Pirinei - în sud. Clima este temperat-oceanică, în vest şi
nord-vest, de tranziţie în centru şi mediteraneeană în sud. Principalele fluvii sunt: Sena, Loara, Garonne (cu vărsare în
Oceanul Atlantic) şi Ron (cu vărsare în Marea Mediteraenă). La graniţa cu Elveţia se dezvoltă Lacul Leman (Geneva).
În cadrul vegetaţiei predomină pădurile de foioase. În munţi apar păduri de răşinoase, iar în sud, vegetaţie de tip
mediteraneean. Principalele oraşe sunt Paris (capitala), Marsilia, Toulouse, Nisa, Nantes şi Strasbourg. Franţa este
una dintre puterile economice mondiale, făcând parte din G8. Se remarcă în domeniile automobilelor, aeronauticii,
electronicii, energiei nucleare, transporturilor (ex.: TGV), turismului şi agriculturii (viticultură, vin, cereale).
Germania este cel mai dezvoltat stat al U.E. din punct de vedere economic. Principalele unităţi de relief sunt:
Câmpia Germano Polonă - în nord, Masivul Hartz, Masivul Şistos Renan, Munţii Pădurea Turingiei, Munţii Jura
Suabă şi Munţii Pădurea Neagră - în zona centrală şi Podişul Bavariei, străjuit de Munţii Alpi - în sud. Clima este
temperat-oceanică în nord şi de tranziţie în rest. Principalele fluvii sunt Rinul, Elba, Weser (cu vărsare în Marea
Nordului), Dunărea (cu vărsare Marea Neagră) şi Oder (cu vărsare în Marea Baltică). Vegetaţia este formată din
păduri de foioase şi păduri de conifere. Principalele oraşe sunt: Berlin (capitala), Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt
pe Main, Essen, Dortmund şi Stuttgart. Are dezvoltate toate ramurile economice. Se remarcă în domeniul industriei
construcţiilor de maşini. Face parte din G8.
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irl andei de Nord este un stat insular. În Insula Marea Britanie principalele
în nord, Munţii Cambrieni - în vest şi Câmpia Londrei -
unităţi de relief sunt: Munţii Grampieni şi Munţii Penini -
în sud. Insula Irlanda are un relief muntos (Munţii Mourne). Clima este temperat-oceanică. Principalele fluvii sunt
Tamisa şi Severn. Vegetaţia este formată predominant din păşuni, pădurile ocupând suprafeţe reduse. Principalele oraşe
sunt: Londra (capitala), Manchester, Liverpool, Edinburgh, Belfast şi Glasgow. Este unul dintre cele mai dezvoltate
state ale lumii, făcând parte din G8. Principalele ramuri economice sunt industria şi serviciile. Agricultura este axată
pe creşterea animalelor. În urma referendumului din iunie 2016, UK va începe negocieri pentru ieşirea din UE.
Italia se dezvoltă in Peninsula Italică şi câteva insule din Marea Mediterană. Principalele unităţi de relief sunt:
Munţii Alpi - în nord, Munţii Apenini - în lungul zonei peninsulare şi Câmpia Padului - în nord-est. În sud se
găsesc vulcanii activi: Vezuviu, Etna, Stromboli şi Vulcano. Clima este temperat-continentală în nord şi centru, şi
mediteraneeană în rest. Principalele fluvii sunt Pad, Tibru şi Adige. În Munţii Alpi există numeroase lacuri glaciare
(Como, Garda, Maggiore). În zona montană apar păduri de foioase şi răşinoase, iar în sud, vegetaţie mediteraneeană.
Principalele oraşe sunt: Roma (capitala), Milano, Genova, Torino, Napoli, Palermo, Veneţia şi Florenţa. Economia
este bine dezvoltată (este membră G8), remarcându-se industriile de autoturisme, siderurgică şi chimică, turismul şi
agricultura.
Ţările iberice (Spania şi Portugalia), pe lângă spaţiul continental, includ câteva insule din Marea Mediterană
şi Oceanul Atlantic. Principalele unităţi de relief din Spania sunt Podişul Meseta - în centru, Munţii Pirinei - în est,
Munţii Cantabrici - în nord, Munţii Cordiliera Betică - în sud, Câmpia Aragonului - în est şi Câmpia Andaluziei -
în sud-vest. In Portugalia, relieful coboară în trepte spre-vest. In nord se dezvoltă Sierra de Estrella, iar spre sud
Câmpia Portugaliei. Clima este temperat-oceanică în vest şi nord, temperat-continentală în centru şi mediteraneeană
în sud. Principalele fluvii care străbat cele două state sunt Guadalquivir, Guadiana, Tejo şi Duero (cu vărsare în
Oceanul Atlantic). În Podişul Meseta apare stepa, în zona montană păduri de foioase şi răşinoase, iar în sud, vegetaţie
mediteraneeană. In Spania, cele mai mari oraşe sunt: Madrid (capitala), Barcelona,Valencia, Sevilla, Zaragoza, Mâlaga,
Bilbao şi Palma de Mallorca, iar în Portugalia: Lisabona (capitala), Porto şi Setubal. În cadrul economiei Spaniei se
remarcă industriile constructoare de maşini, chimică şi energetică, turismul şi agricultura, cu exploatări agricole de
tip huertas (ferme cu suprafeţe agricole mari).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
Ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituanîa) sunt republici ex-sovietice. Au un relief predominant de câmpie
(Cârnpia Europei de Nord), o climă temperat-continentală cu influenţe oceanice şi o vegetaţie dominată de pădurile
de conifere. În Estonia, principalele oraşe sunt: Tallin şi Tartu, în Letonia: Riga şi Daugavpils, iar în Lituania: Vilnius
şi Kaunas. în domeniul economiei, reprezentative sunt industria lemnului şi creşterea animalelor.
Ţările scandinave (Suedia şi Finlanda) au ieşire la Marea Baltică. Tn Suedia, principalele unităţi de relief sunt:
Podişul Norrland şi Alpii Scandinaviei, iar în Finlanda: Podişul şi Câmpia Finlandei (Salpausselka). Clima este
temperat-continentală cu influenţe oceanice în sud şi subpolară în nord. O mare dezvoltare o au lacurile glaciare
(Vanern, Vâttern - în Suedia, Saimaa, Păijănne etc. - în Finlanda). Vegetaţia specifică este de păduri de conifere, iar
în nord, de tundră. în Suedia, cele mai mari oraşe sunt: Stockholm, Goteborg, Malmo şi Uppsala, iar în Finlanda:
Helsinki, Tampere, Turku şi Oulu. În domeniul economiei, reprezentative sunt industria lemnului, hidroenergia
şi atomoenergia, electronica (Finlanda - compania Nokia), exploatarea minereurilor de fier (Suedia), creşterea
animalelor şi vânătoarea.
Ţările Benelux ( Belgia, Olanda, Luxemburg) şi Danemarca sunt monarhii constituţionale. Belgia, Olanda şi
Danemarca au un relief dominant de câmpie (Câmpia Europei de Nord), iar Luxemburgul de podiş (Podişul Ardeni).
Clima este temperat-oceanică. În Belgia principalele oraşe sunt: Bruxelles, Anvers, Liege, Gent şi Charleroi, în Olanda:
Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht şi Eindhoven, in Luxemburg: Luxemburg şi Esch, iar în Danemarca: Copenhaga,
Aarhus, Odense şi Aalborg. în domeniul economiei se remarcă atomoenergia (Belgia), siderurgia (Luxemburg şi
Belgia), exploatarea hidrocarburilor din Marea Nordului (Olanda şi Danemarca), construcţiile de maşini (Olanda),
creşterea animalelor (Olanda şi Danemarca) etc. Porturile Rotterdam (Olanda) şi Anvers (Belgia) sunt printre cele
mai mari din lume.
Ţările central-europene (Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România) aparţin direct sau indirect
spaţiului carpato-danubian. Au o climă temperat-continentală. In Austria, principalele unităţi de relief sunt: Munţii
Alpi şi Câmpia Vienei, în Cehia: Podişul Boemiei, înconjurat de Munţii Sumava, Munţii Metaliferi, Munţii Sudeţi, în
Polonia: Câmpia Poloniei (Germano-Polonă), Podişul Lublin, Podişul Malopolska, Munţii Sudeţi şi Munţii Beskizi
(din lanţul carpatic), iar în Slovacia: Munţii Tatra (din lanţul carpatic), Munţii Metaliferi şi Câmpia Dunării (sector al
Câmpiei Panonice). Cele mai mari ape curgătoare sunt Dunărea, [nn, Traun şi Drava - în Austria, Elba cu afluentul
Vltava, Odra şi Morava (afluenţi ai Dunării) - în Cehia, Vistula şi Odra - în Polonia şi Dunărea cu afluentul Morava -
în Slovacia. In Polonia se găsesc lacurile glaciare Mazuriene şi Pomeraniene. În Austria, principalele oraşe sunt: Viena,
Graz, Linz, Salzburg şi Innsbruck, în Cehia: Praga (pe râul Vltava), Brno, Ostrava şi Plzen, în Polonia: Varşovia,
Cracovia, Lodz, Katowice şi Poznan, iar în Slovacia: Bratislava, Kosice şi Zilina. În domeniul economiei se remarcă
industria extractivă (Polonia, Cehia, Slovacia), siderurgia (Polonia, Cehia), industria construcţiilor de maşini (Cehia
autoturisme "Skoda': Austria şi Polonia), industria berii şi a porţelanului (Cehia), hidroenergia, industria chimică şi a
lemnului (Slovacia), turismul (Austria) şi agricultura (Polonia).
Ţările balcanice (Bulgaria, Croaţia, Grecia, Slovenia) au un relief predominant montan. Cei mai importanţi
munţi sunt Alpii Dinarici, in Slovenia şi Croaţia, Balcani, Rila şi Pirin, in Bulgaria, şi Pindului, în Grecia. Dintre câmpii
amintim Câmpia Tesaliei, în Grecia, şi Cârnpia Traciei, în Bulgaria. în zona litorală, climatul este mediteraneean, iar
în interior, temperat-continental. în Bulgaria cele mai importante oraşe sunt: Sofia, Plovdiv, Vama, Burgas şi Ruse, în
Croaţia: Zagreb, Split şi Rijeka, în Grecia: Atena, Pireu, Salonic, Patras şi Larissa, iar în Slovenia: Ljubljana, Maribor
şi Koper. ln economia Croaţiei şi a Sloveniei, un rol important revine industriilor chimică şi uşoară, iar în ultimul
timp, turismului. Economia Greciei se remarcă în domeniile comerţului, navigaţiei maritime, turismului şi culturilor
agricole de tip mediteraneean. Grecia deţine cea mai mare flotă comercială din Europa.
Ţările insulare mediteraneene (Malta şi Cipru) au o mare densitate a populaţiei. In Malta, principalele oraşe
sunt: Valleta (capitala) şi Birkirkara, iar în Cipru, Nicosia (capitala) şi Limassol. Se remarcă în domeniile turismului şi
flotei maritime (locurile Il, respectiv III, în Europa).
Caietul elevului- GEOGRAfiE dasa a Xli-a
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Statele U.E. care fac parte din G8 sunt .................... , .......................... , ............ .............. şi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Statul membru al U.E. cu cea mai redusă suprafaţă este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Ţările
membre ale U.E. care sunt străbătute de Dunăre sunt ........... ............, . . . . .. . . . ... ., . . . ... . . .. .. . .. ,
. . . . .... ..... . . .
III. Scrieţi denumirea statelor membre ale U E . . care nu au ieşire directă la ocean sau la o mare.
IV. Precizaţi câte trei caracteristici fizico-geografice comune pentru Ţările baltice, Ţările Benelux şi ţările insulare
mediteraneene.
Ţările baltice Ţările Benelux Ţările insulare mediteraneene
V. Utilizând informaţii mass-media, scrieţi denumirea a cinci Societăţi Transnaţionale (STN) care provin din cadrul
statelor membre ale U.E. Pentru fiecare societate transnaţională, precizaţi ţara de origine şi domeniul principal de
activitate.
Denumirea STN Ţara de origine Domeniul de activitate
VI. Folosind Harta politică a lumii, menţionaţi denumirea statelor din cadrul U.E. care deţin "Ţări şi teritorii peste
mări" (TTPM).
•
..
VII. Pentru fiecare din ţările membre ale Uniunii Europene, redate în tabelul de mai jos, completaţi rubricile existente
cu informatiile aferente.
.
Austria
Cehia
Finlanda
Franţa
Germania
Grecia
Italia
Polonia
Portugalia
Spania
Suedia
Marea Britanie
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
Din punctul de vedere al formei de guvernământ, în Europa există 36 de republici şi 12 monarhii constituţionale.
Din cele 12 monarhii, 7 sunt membre ale U.E.
După structura administrativ-teritorială, în Europa există 42 de state unitare şi 6 state federale (Austria, Belgia,
Bosnia-Herţegovina, Elveţia, Germania şi Rusia).
Austria este împărţită în 9 landuri, Belgia în 3 regiuni (Flandra - comunitatea flamandă, Valonia - comunitatea
francofonă şi Bruxelles - capitala bilingvă), Bosnia-Herţegovina în 2 entităţi federale (Bosnia-Herţegovina şi Republica
Srpska) şi 10 cantoane, Elveţia în 26 de cantoane, Germania în 16 landuri, iar Rusia în 22 de republici federale, 48 de
oblasturi (regiuni), 7 kraine (ţinuturi), 9 okruguri (raioane autonome) şi 1 oblast (regiune autonomă).
Regiuni industriale. Începând cu secolul al XIX-lea, în Europa, au apărut o serie de regiuni industriale:
- Regiuni cu tradiţii meşteşugăreşti: Flandra (Belgia), Boemia (Cehia), Lyon (Franţa) etc.;
- Regiuni formate pe baza resurselor energetice şi de minereuri, cu subtipurile: carbonifere (Midlands de Vest -
Anglia, Ruhr, Saar - Germania, Donbas - Ucraina, Silezia Superioară - Polonia), petroliere (Marea Nordului,
Prahova), metalurgice (Lorena - Franţa, Ural - Rusia);
- Regiuni urban-portuare: Rotterdam, Anvers, Le Hâvre, Hamburg, Constanţa etc.;
- Regiuni complexe: Rin-Ruhr, Rin-Main (Germania), Randstad (Olanda), Bazinul Parizian, Valea Ronului
(Franţa), Torino-Milano (Italia), Londra-Birmingham-Manchester (Anglia), Moscova (Rusia), Bucureşti (România),
etc.
Cea mai complexă regiune industrială este Rin-Ruhr (Germania), a cărei dezvoltare a fost favorizată de resursele
de cărbune şi minereu de fier şi diversitatea căilor de comunicaţie.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
Il. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Statele federale din cadrul Uniunii Europene sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..., . . . . . . . . .............. şi . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . 2. Cea mai
veche euroregiune este . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . , care s-a dezvoltat la graniţa dintre statele . . . . . . . . . . . ...... . . ., . . . . . . . . . . . ..
.. . . . . . .
IV. Olanda este cunoscută şi sub denumirea de "Ţările de Jos". Explicaţi acest fapt, având în vedere caracteristicile
spaţiului geografic şi organizarea administrativ-teritorială.
10 60 1001(ml
V. Pentru euroregiunea redată pe harta alăturată, precizaţi:
a. denumirea entităţii;
b. denumirea statelor în care se dezvoltă, marcate cu cifre de la
l la 5;
c. denumirea judeţelor din România incluse în această
euroregiune;
d. două modalităţi de colaborare transfrontalieră între statele
marcate cu cifrele 1 şi 2.
a. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__
b. ____ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__
c. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__
d. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
___
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
România este cea mai mare ţară membră a U.E., ca suprafaţă şi populaţie din Europa Central - Sud-Estică, având
un potenţial natural şi uman ridicat şi o piaţă de desfacere atractivă.
Munţii Carpaţi se impun cu o fizionomie aparte în peisajul european. Prin varietatea peisajelor şi a resurselor
naturale, aceştia au o importanţă economică şi turistică deosebită.
Dunărea este fluviul cu cea mai mare importanţă internaţională din Europa, care asigură legătura dintre statele
Europei Centrale şi Sud-Estice. Prin canalul Dunăre - Main - Rin se asigură legătura între bazinele Mării Negre şi
Mării Nordului, iar prin canalul Dunăre - Marea Neagră (construit între Cernavodă şi Agigea) se scurtează cu 400 km
distanţa de navigaţie înspre şi dinspre portul Constanţa. Portul Galaţi este cel mai mare port situat pe Dunăre.
Marea Neagră asigură legături între statele riverane şi, apoi, prin strâmtori, cu ţările din bazinul Mării Mediterane
şi ale Oceanului Planetar. Constanţa este cel mai mare port al Mării Negre.
România are o importantă poziţie geopolitică şi geostrategică, într-un spaţiu în care interesele U.E. interferează
cu cele ale Rusiei, ca moştenitoare a U.R.S.S. Fiind o ţară membră N.A.T.O., din anul 2004, România poate reprezenta
un factor de stabilitate la frontiera estică a U.E. În România, baze militare N.A.T.O. există la Mihail Kogălniceanu
(Constanţa) şi Deveselu (judeţul Olt).
Deşi înregistrează, la fel ca majoritatea statelor U.E., o scădere şi o îmbătrânire a populaţiei, România este o ţară
cu resurse demografice importante (locul 7 în U.E.).
România dispune de condiţii naturale favorabile practicării unei agriculturi complexe, care să asigure atât
necesarul pieţei interne, cât şi exportul in cadrul U.E., îndeosebi la cereale şi vin.
tn domeniul industriei, România este un important producător european de autoturisme, utilaj petrolier, aluminiu
şi energie electrică. În perspectivă, România poate avea rol important în industria IT şi în tranzitul hidrocarburilor,
prin conducte, dinspre Marea Caspică şi Orientul Apropiat şi Mijlociu spre Europa Centrală şi Vestică.
Decalajele existente din punct de vedere economic şi al nivelului de trai, între România şi ţările din vestul şi
sudul U.E. au generat fluxuri migratorii spre aceste ţari. Pentru statele dezvoltate ale U.E., România reprezintă o
importantă piaţă de desfacere a produselor fmite şi de plasare a capitalului de tip lohn. Până în anul 2020, România se
va concentra pe dezvoltarea a zece sectoare economice, printre care turismul, industria auto, tehnologia informaţiei,
energia, agricultura, textilele şi industria farmaceutică.
•
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
1. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F), încercuind varianta corectă:
1. România face parte din spaţiul carpato-danubiano-pontic. A. F.
2. În cadrul U.E., România deţine resurse demografice importante. A. F.
3. România este o ţară francofonă. A. F.
4. Giurgiu este cel mai mare port dunărean. A. F.
..
5. România este un important producător european de utilaj petrolier. A. F.
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. România a aderat la N.A.T.O. în anul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......., iar la Uniunea Europeană la data de
. . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . ..... 2. Cel mai mare port la Marea Neagră este . . . . .. . . . ... . . . .. .. . . . 3. In România există două baze
militare N.A.T.O., la . . . . . . . . . . . . . . . . ...., în judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi la . . . . . . . . . . . . . . .. . . ., în judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. După
.
limba vorbită, România face parte din grupa popoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 5. Principalele coridoare de transport
paneuropean care traversează România sunt . . . . . . . . ............ . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...
III. Menţionaţi câte trei aspecte prin care să evidenţiaţi importanţa Munţilor Carpaţi, a Dunării şi a Mării Negre
pentru România.
Munţii Carpaţi Dunărea Mărea Neagră
IV. Evidenţiaţi importanţa canalelor Rin - Main - Dunăre şi Dunăre - Marea Neagră pentru România şi U.E.
V. Precizaţi două avantaje şi două dezavantaje care rezultă din calitatea României de membru N.A.T.O.
Avantaje Dezavantaje
VI. Comentaţi afirmaţia: Din punct de vedere geopolitic, România reprezintă un factor de stabilitate în centrul şi
sud-estul Europei, prin aderarea fermă la valorile europene şi euroatlantice şi participarea activă la unele iniţiative ale
U.E. şi N.A.TO.
�======�--�==��F==�=
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
U.E. realizează aproximativ o treime din energia electrică produsă pe Glob şi jumătate din energia produsă în
centrale nucleare. Totodată, U.E. deţine 44% din capacitatea mondială de producere a electricităţii din surse regenerabile
(cu excepţia energiei hidroelectrice).
Resursele primare de energie ale ţărilor membre U.E. sunt limitate, fapt care determină importul unor mari cantităţi
de hidrocarburi din wnele Orientului Apropiat şi Mijlociu, Asia Centrală, Marea Caspică şi nordul Africii.
Resursele energetice ale U.E. sunt limitate la rezervele de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, Olanda,
Polonia şi România şi de cărbune din Marea Britanie, Germania, Polonia şi Cehia. Producţia de cărbune la nivelul U.E.
este redusă (sub 3% din producţia mondială), mai mult de jumătate din cantitatea de cărbune folosită în termocentralele
din U.E. provenind din import.
U.E. importă o mare cantitate de gaze naturale din Rusia, Norvegia, ţările caspice şi Africa de Nord şi petrol din
Rusia, Norvegia, Arabia Saudită, Nigeria, Libia, Kazahstan, Irak, Algeria etc.
Pentru aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia, au fost construite mai multe gazoducte, cum sunt TAG (spre
Austria), Soyuz (spre Europa Centrală), MEGAL (spre Franţa), Nord Stream (spre Germania, prin Marea Baltică) etc.
Prin proiectul South Stream se urmăreşte construirea unei conducte de gaze naturale pe sub Marea Neagră, între Rusia
şi Bulgaria, care se va continua către Italia şi Austria, apoi spre Grecia şi Italia.
În prezent, se urmăreşte reducerea importurilor din Rusia şi creşterea cantităţii de gaze naturale importate dinspre
Norvegia şi zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu şi Apropiat.
Proiectul Nabucco vizează realizarea unui gazoduct prin sudul Mării Negre (Turcia) pentru transportul gazului
metan din zona caspică şi Orientul Mijlociu şi Apropiat spre U.E.
Proiectul Nabucco West este o versiune revizuită a proiectului iniţial Nabucco şi vizează realizarea unui gazoduct
dinspre Turcia spre Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Atât proiectul Nabucco, cât şi South Stream au fost
suspendate în 2013, respectiv 2014.
Proiectul AGRI urmăreşte transportul gazelor naturale din Marea Caspică sau din Kazahstan şi Turkmenistan prin
conducte până la terminalul Kulevi (Georgia) de la Marea Neagră, iar de aici, sub formă ichefiată,
l cu vapoare, spre portul
Constanţa.
Proiectul Eastring ar urma să lege actualele reţele de gazoducte din Slovacia şi Ucraina de cele din România, astfel
încât gazele naturale din Europa Occidentală să ajungă în ţările balcanice.
În producerea energiei electrice europene predomină: cărbunele (Cehia, Germania, Polonia, Slovenia), petrolul
(Austria, Belgia, Marea Britanie, Ungaria), metalele radioactive (Bulgaria, Franţa, Lituania) şi hidroenergia (Norvegia,
Suedia). Resursele neconvenţionale (energia eoliană, a mareelor, geotermală) au încă ponderi reduse atât în Europa, cât
şi în România.
Ponderea energiei eoliene în producţia totală de energie este mai ridicată în Danemarca (24%), Spania, Portugalia
şi Germania.
Producţia de energie electrică a României a fost, în anul 2014, de 64 752 GWh, mai mare cu 10,5% faţă de anul 20 13.
Ţara noastră se caracterizează printr-un echilibru al ponderii tipurilor de energie electrică, circa o treime din producţie
ftind produsă în hidrocentrale, o treime în termocentrale, restul fiind energie nucleară şi energie verde (eoliană şi solară).
In prezent, România este dependentă de resurse energetice din exterior, îndeosebi de gaze naturale, în proporţie de
20-25% anual.
Pentru viitor, politica energetică a ţărilor U.E. prevede:
- diminuarea sau chiar eliminarea cărbunelui ca resursă utilizată în producţia energiei electrice, pentru reducerea
poluării;
- diversificarea surselor necesare producerii energiei electrice;
- creşterea ponderii energiei nucleare, dar sub o strictă supraveghere;
- realizarea unor sisteme complexe de transport a petrolului şi a gazelor naturale;
-ni terconectarea oleoductelor, gazoductelor şi a liniilor de transport a energiei electrice;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, cu 30% până în anul 2030 şi cu 60-80%
până în anul 2050;
- promovarea surselor de energie regenerabilă şi a biocarburanţilor.
F=======���-=�����=9�F��===---��
•
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
1. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F), încercuind varianta corectă:
1. Yn prezent U.E. este dependentă de importul gazelor naturale. A. F.
2. U.E. realizează jumătate din energia electrică produsă în centrale nucleare. A. F.
3. În România nu există centrale nucleare. A. F.
4. U.E. şi România promovează sursele de energie regenerabilă. A. F.
5. România se caracterizează printr-o pondere echilibrată a tipurilor de energie electrică. A. F.
III. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1. Cea mai mare parte din gazele naturale importate de U.E. provine din ţările . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Proiectele energetice care vizează transportul gazelor naturale prin sudul Mării Negre spre Europa Centrală sunt
. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . şi . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . 3. Proiectul energetic care vizează transportul de gaze naturale
.
pe sub Marea Neagră se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 4. Ţările din cadrul U.E. care exploatează petrol şi
gaze naturale din Marea Nordului sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__
c __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
__ ___
__
V. Precizaţi câte trei caracteristici actuale specifice domeniului energetic în Uniunea Europeană şi România.
�������====9�=�
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
III. EUROPA SI
, UNIUNEA EUROP EANĂ Î N LUMEA CONTEMPORANĂ
Partea sudică a Europei, alături de Orientul Apropiat şi Mijlociu, reprezintă leagănul civilizaţiei, făcând parte din
Lumea Veche. În Antichitate, o importanţă deosebită în evoluţia civilizaţiei 1-au avut lumea greacă şi Imperiul Roman.
Expansiunea Imperiului Roman a avut un rol esenţial în răspândirea religiei creştine, iar divizarea acestuia, în apariţia
bisericilor catolică şi ortodoxă. Totodată, alfabetul latin are, şi în lumea contemporană, frecvenţa cea mai mare de
comunicare. Începând cu secolul al XV-lea, popoarele cu tradiţii în domeniul navigaţiei din vestul Europei au contribuit
la Marile Descoperiri Geografice, punând bazele Lumii Noi. Astfel, unele limbi europene (engleza, spaniola, franceza,
portugheza) au devenit oficiale pe continentele descoperite şi colonizate de europeni. Această situaţie a determinat,
ca, în cadrul O.N.U., din cele şase limbi oficiale de lucru, patru să fie europene (engleza, franceza, rusa şi spaniola).
Europa a lansat principalele curente în domeniul artelor (umanismul, iluminismul, expresionismul etc.), a promovat
ideea de egalitate şi libertate umană, a inaugurat modelul democratic de conducere, a inventat parlamentarismul etc.
Începând cu secolul al XVIII-lea, în Europa s-a construit civilizaţia industrială (originară din Anglia), care a dus la
progresul tehnologic al lumii. Ca urmare, în prezent, cinci ţări europene (Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi
Rusia) fac parte din organizaţia G8, a celor mai dezvoltate state ale lumii. Reconcilierea între statele Europei Vestice
şi Centrale după cel de-al Doilea Război Mondial a favorizat constituirea C.E.E., şi apoi a U.E., care reprezintă un
model pozitiv de integrare regională interstatală, cu scopul realizării unităţii economice şi politice într-o confederaţie
europeană, care să contribuie la afirmarea principiilor democratice, menţinerea păcii şi prosperitatea economică.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţiile corecte:
1. O regiune separatistă din cadrul R. Moldova este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. În America Latină, limba portugheză este vorbită
în statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3. Limbile europene oficiale în cadrul O.N.U. sunt . . . . . . . . . . . . . . . . ....... , . . . . .. . . . . . ... . . . ..... . . ,
. .
III. Pentru strâmtorile marine redate în tabelul de mai jos, precizaţi ţările riverane şi importanţa geostrategică.
Strâmtoarea Tări riverane Importanţa geostrategică
Bosfor
Dardanele
.
Kerci
Gibraltar
V. Pentru fiecare dintre domeniile redate în tabelul de mai jos, precizaţi câte trei direcţii principale impuse de
civilizaţia europeană.
În prezent, U.E. menţine relaţii diplomatice cu aproape toate ţările şi organ izaţiile politice, economice şi militare
din lume.
..
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţiile corecte:
1. Principalul sediu al O.N.U. este în oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..., în statu] . . . . . . . . ......... . 2. APEC este un ansamblul
de tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , care include ţări din zona Oceanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Sediul N.A.T.O. este în oraşul
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....., în statul . . . ....... ..... .
..... . 4. Dintre ţările U.E. nu sunt membre N.A.T.O. . . . . . . . . . . . . . . .. . . ,
a. --
--
b. __
____
____
____
____
____
____
____
____
____
_____
c. --
--
IV. Utilizând harta de mai jos scrieţi denumirea statelor marcate cu numere de la l la 12 şi a ansamblului economic
din care acestea fac parte.
1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8.
9. 10. 11. 12.
0
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
Globalizarea este un proces de integrare economică şi uniformizare a societăţii umane, care are la bază progresul
tehnologic, societatea informaţională, producţia bunurilor materiale, liberalizarea comerţului internaţional şi a
fluxurilor de capital. Globalizarea este apreciată drept proces de administrare a lumii de către forţe transnaţionale,
care îşi impun interesele în întreaga lume. Activitatea acestor forţe (societăţi/companii) transnaţionale nu se bazează
pe legi internaţionale acceptate de statele lumii. Deşi globalizarea aduce beneficii, U.E. este conştientă de faptul că
trebuie să facă faţă unei puternice concurenţe din partea unor economii cu costuri scăzute (China, India) sau din
partea unor economii inovatoare (S.U.A., Japonia).
Mondializarea este fenomenul de evoluţie normală a societăţii umane în direcţia colaborării social-economice
la nivel mondial, pe baza unor acorduri şi reguli mondiale acceptate de aproape toate statele. Pe fondul mondializării,
spaţiul global devine liber pentru tranzacţii şi circulaţia oamenilor, capitalurilor şi a mărfurilor. ln viziunea U.E.,
mondializarea are în vedere sporirea exporturilor de capital şi dinamizarea diviziunii internaţionale a muncii.
Internaţionalizarea este un proces de creştere a implicării firmelor de afaceri în operaţiuni internaţionale.
Internaţionalizarea permite crearea unor acorduri între statele lumii, prin care societăţile transnaţionale sunt obligate
să ţină cont şi de interesele colectivităţilor umane locale, de valorile tradiţionale, de religii şi respectarea politicilor de
mediu globale şi a valorilor culturale.
Regionalizarea este un proces de delimitare a unor unităţi teritoriale extinse pe suprafeţe mici şi mijlocii, care
au anumite elemente de coerenţă şi identitate. Regionalizarea presupune asocierea între două sau mai multe state care
îşi propun unul sau mai multe obiective comune (economice, politice, militare, culturale etc.).
Pentru viitor, statele membre ale U.E. au convenit ca perspectiva aderării la U.E. să existe şi pentru Albania, Bosnia
şi Herţegovina, Islanda, Macedonia, Muntenegru, R. Moldova, Serbia, Kosovo şi Turcia. În prezent, state candidate
pentru aderarea la U.E. sunt Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia. Pe lângă definirea frontierelor,
asigurarea coeziunii interne şi a prosperităţii statelor membre, U.E. trebuie să acorde o importanţă deosebită relaţiilor
cu S.U.A. (ca superputere), China (ca economie în expansiune), lumea islamică (pe fondul escaladării terorismului),
societăţile transnaţionale (care au interese particulare) etc.
In studiul Global Europe 2050, al Comisiei Europene, există trei scenarii de evoluţie a U.E.:
- "Nobody Cares': în care nu există o viziune clară asupra viitorului U.E.;
- "EU under threat': în care se prefigurează un declin economic al U.E.;
- "EU Renaissance': în care se presupune o integrare economică, politică şi militară mai accentuată, fapt care ar
permite U.E. să devină o forţă globală.
Dezideratul U.E. este realizarea Confederaţiei Europene, care să devină un stat federal, cu rol de putere/
superputere mondială, care să contrabalanseze puterea S.U.A. Pentru a deveni o putere mondială, U.E. trebuie să
continue procesele de integrare economico-politică a statelor membre, să reducă decalajele economice interioare,
să transfere o parte din suveranitatea statelor membre unor instituţii suprastatale şi să asigure o coeziune politică,
economică şi monetară.
România trebuie să îşi valorifice calitatea de stat membru U.E. şi N.A.T.O., la frontiera externă a acestora, unde
interesele geopolitice interferează cu ale Rusiei, să militeze pentru integrarea în cadrul U.E. a Republicii Moldova, să
îşi consolideze parteneriatului strategic cu S.U.A., să devină membru al O.C.D.E. şi al Zonei Schengen şi să îşi dezvolte
relaţiile cu statele membre OCEMN şi alte state şi organizaţii din lume, în vederea asigurării prosperităţii şi securităţii
sale.
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
I. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi răspundeţi cu Adevărat (A) sau Fals (F), încercuind varianta corectă:
1. Noţiunile de globalizare şi mondializare sunt sinonime. A. F.
2. Societăţile transnaţionale au interese care pot diferi de cele ale U.E. A. F.
3. România este o ţară care face parte din Zona Schengen. A. F.
4. U.E. vizează coeziunea politică, economică şi monetară a statelor membre. A. F.
5. România sprijină integrarea în cadrul U.E. a R. Moldova. A. F.
III. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţiile corecte:
1 . În prezent, statele candidate pentru aderarea la U.E. sunt . . . . . . . . . . . . . . ..., . . . . . . . . . . . . . .. .., . . . . . . . . . . . . . . . . .. , . . . . . . . . . . . . . . . ..
şi . . . . . . . . . . .. . . ... 2. Statele vecine României care vizează aderarea la U.E. sunt . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi
. . . . . .... . . . . . ..... 3. Ţara care deţine în prezent statutul de superputere este . . . . . . . . ..... 4. În prezent, principalele ţări
cu o economie în expansiune, cu costuri scăzute, sunt . . . . . . . . . . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . .... 5. Scenariile de evoluţie a U.E.,
elaborate de Comisia Europeană, sunt. . . . . . ......... . . . . . . . . . . . . . . , . . . . ........... . . . . ..... . . . . . . şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
IV. Prezentaţi propria voastră viziune privind viitorul Uniunii Europene. Argumentaţi scenariul prezentat.
V. Menţionaţi patru direcţii de acţiune pe care România trebuie să le implementeze în calitate de stat membru al U.E.
şi N.A.T.O.
Populaţia Europei se caracterizează printr-o diversitate de etnii (de origine indo-europeană şi uralică), obiceiuri
şi tradiţii, o unitate religioasă creştină (catolici, protestanţi, ortodocşi), curente progresiste (renaştere, iluminism,
umanism, reformă), dar şi o tendinţă de americanizare.
Deşi din punct de vedere rasial continentul Europa are o diversitate rasială redusă (cu predominarea rasei albe),
aici au apărut de-a lungul istoriei o serie de curente rasiste, cum sunt: antiarabismul (islamofobia), antisemitismul,
eurocentrismul (incapacitatea de a respecta alte culturi, cu tendinţa de a vedea lumea doar din perspectivă europeană),
nazismul etc.
Continentului Europa îi este specifică o cultură de tip occidental, expansivă, cu tendinţă de globalizare şi
comercializare a valorilor tradiţionale, orientată spre materialism şi cultură de masă, egocentrică, individul fiind în
prim plan, iar familia în rol secundar.
Europei îi este specifică familia de tip occidental, de tip nuclear, alcătuită din cel mult două generaţii (părinţi
şi copii). Rolul esenţial il are individul, copiii beneficiind de independenţă. Relaţiile economice şi sociale sunt mai
puternice decât cele tradiţionale, familia fiind privită ca un parteneriat juridic. Rata divorţialităţii este ridicată, femeia
având o carieră proprie.
Cea mai numeroasă familie lingvistică este cea indo-europeană, care cuprinde grupele de limbi: germanice
(engleza, germana, olandeza, daneza, suedeza), romanice/latine (spaniola, franceza, portugheza, italiana, româna,
catalana), slave (rusa, ucraineana, bielorusa, sârba, bulgara, ceha, polona, slovaca), greaca, albaneza şi armeana.
Din familia lingvistică uralică fac parte limbile finlandeză şi maghiară.
Datorită imigraţiei există şi comunităţi vorbitoare de limbi africane din familia limbilor harnitice, sudaneze,
bantu (Franţa şi Marea Britanie), malaezo-polineziene (Olanda, Franţa, Marea Britanie), sino-tibetană (îndeosebi în
marile metropole) etc.
Din punct de vedere etnic, în anumite ţări europene unele grupuri etnice figurează ca minorităţi naţionale sau ca
grupări etnice distincte: scoţienii, galezii şi nord-irlandezii în Marea Britanie, andaluzii, catalanii şi bascii în Spania,
bretonii şi corsicanii în Franţa, tătarii în Rusia (Crimeea), maghiarii în România, samii în Finlanda, turciiîn Germania,
ruşii şi găgăuzii în R. Moldova etc.
În alte state coabitează două etnii comparabile ca mărime (ex.: valonii şi flamanzii în Belgia). Etnia rromilor
numără între 10 şi 12 milioane persoane, cele mai importante comunităţi de rromi fiind în România, Bulgaria, Franţa
şi Italia.
Din punct de vedere religios, creştinismul este religia dominantă în Europa, 76% dintre europeni fiind creştini.
În cadrul creştinismului, catolicii reprezintă 46%, ortodocşii - 35%, protestanţii - 18%, iar neoprotestanţii -1%.
Catolicii sunt majoritari în Europa Centrală, Vestică şi Sudică în Andorra, Austria, Belgia, Croaţia, Franţa,
Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Monaco, Polonia, Portugalia, San Marino, Slovacia, Slovenia şi Spania.
Ortodoxismul este specific Europei Estice şi Sud-Estice, în statele Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia,
Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina.
Protestanţii apar în număr mai mare în Germania, Cehia, Ţările de Jos, Scandinavia, Elveţia şi Irlanda de Nord.
Anglicanismul este o religie creştină protestantă specifică Angliei şi Scoţiei.
În Albania, Bosnia şi Herţegovina, Germania şi Rusia, alături de creştini, trăiesc şi musulmani.
La nivelul Europei, fluxurile migratorii sunt orientate est-vest, înspre ţările dezvoltate ale U.E. După nivelul de
pregătire profesională a imigranţilor, se diferenţiază forţa de muncă necalificată ( ex.: moldovenii, polonezii, românii
în statele Europei Occidentale, algerienii, marocanii, tunisienii în Franţa - unde sunt numiţi "beur " sau "beurette",
indienii, pakistanezii în Marea Britanie etc.) şi brain-drain (exodul creierelor), care reprezintă fluxuri de specialişti
atrase de ţările dezvoltate. O altă categorie de imigranţi o reprezintă azilanţii, ţările europene cele mai solicitate pentru
azil politic fiind Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi Suedia.
�======��F=��
•
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
1 . Familia lingvistică predominantă în Europa este cea . . . .. . . . . . . . . . . ..... . 2. Din familia lingvistică
. . . . . . . . . . . . . . ...
uralică, fac parte limbile . . . . . . . . ...... . . . . . .. . . . . . .. . . . şi. . . . . .. . . . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . 3. Cea mai numeroasă comunitate
musulmană din Peninsula Balcanică trăieşte în statul 4. Anglicanismul este o
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .
III. Prin utilizarea unor săgeţi, realizaţi corespondenţa între fiecare grupare etnică (coloana din stânga) şi ţara în care
aceasta trăieşte (coloana din dreapta).
aromâni Belgia
basci Grecia
bretoni Finlanda
flamanzi R. Moldova
găgăuzi Spania
sami Ucraina
Franţa
IV. Realizaţi o comparaţie între cultura de tip occidental şi cultura de tip oriental, precizând trei deosebiri.
V. Precizaţi trei factori care au determinat o diversitate rasială redusă a continentului Europa faţă de cea a continentelor
America şi Asia.
VI. Explicaţi orientarea fluxurilor migratorii la nivelul continentului european dinspre Europa Orientală spre Europa
Occidentală şi dinspre Ţările Maghrebului spre Europa Mediteraneană.
Europa Orientală - Europa Occidentală Ţările Maghrebului - Europa Mediteraneană
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
Comerţul U.E.
U.E. este cel mai important partener comercial pentru 59 de ţări.
Comerţul exterior al U.E. cu bunuri şi servicii reprezintă 35% din PIB-ul său, fiind cu 5% mai mare decât al
S.U.A. U.E. este principalul exportator mondial de bunuri, cu o pondere de 15,3% din total (în mare parte datorită
contribuţiilor Germaniei, Olandei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Belgiei). La import U.E. se plasează pe locul al
doilea, după S.U.A., cu 14,8% din total. Dintre ţările U.E., la importuri, se remarcă Germania, Franţa, Olanda, Marea
Britanie, Italia şi Belgia. Principalii parteneri comerciali ai U.E. sunt S.U.A., China, Canada şi Japonia.
România este împărţită 4 macroregiuni (nivel NUTS 1), 8 regiuni de dezvoltare (nivel NUTS 2) şi 42 judeţe
(nivel NUST III). Macroregiunea 1 cuprinde regiunile de dezvoltare Nord-Vest (cu judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj) şi Centru (cu judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu),
Macroregiunea 2 include regiunile Nord-Est (cu judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) şi Sud-Est -
Dobrogea (cu judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea), Macroregiunea 3 cuprinde regiunile
Sud-Muntenia (cu judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) şi Bucureşti-Ilfov
(cu municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov), iar Macroregiunea 4 regiunile Sud-Vest - Oltenia (cu judeţele Dolj, Gorj,
Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) şi Vest (cu judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş).
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
EVALUARE
II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu informaţia corectă:
l. Conform proiectului reţelei TEN-T, prin România vor trece coridoarele de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Principalul partener comercial al U.E. este statul . . . . . . . . . . . . 4. Regiunile de nivel NUTS 1 din Germania se numesc
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Ţara europeană cu cele mai importante exporturi este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
III. Utilizând harta alăturată, scrieţi denumirea regiunilor de dezvoltare din România, marcate cu cifre de la l la 8.
Pentru fiecare regiune, precizaţi indicativele auto ale judeţelor componente.
! ________________
2 $0
100 Km 1
3
IV. Explicaţi necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României, după aderarea la U.E. şi orientarea spre
constituirea unor noi unităţi macroregionale similare primelor nivele teritorial-statistice ale Uniunii Europene.
F======-�-�==��F�==�-�=
Caietul elevului - GEOGRAFIE dasa a Xli-a
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
A. Precizaţi:
1. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu cifra 4.
2. numele statului marcat, pe hartă, cu litera 1; 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1 . Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte:
a. Lituania b. Letonia c. Estonia d. Slovenia 2 puncte
2. Insula Corsica aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. J d. G 2 puncte
•
România - Europa - Uniunea Europeană - Probleme fundamentale
3. O parte din Munţii Alpi sunt localizaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. B c. D d. H 2 puncte
4. Este o monarhie constituţională statul marcat, pe hartă, cu litera:
LA �D �G d. C 2 puncte
5. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ! se numeşte:
a. Lisabona b. Berna c. Ljubljana d. Bratislava 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între dima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: tip de climă, etaj climatic, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vară/iarnă,
vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet vafi acordat numai dacă deosebirile vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Precizaţi:
1. o cauză care a determinat formarea reliefului glaciar în Peninsula Scandinavă. 2 puncte
2. o cauză a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei Europei. 2 puncte
LEGENDA
• Unila}e 1subunitate
de reief
t::::::l Limită de unitate 1
L.::J subunitate de relief
� Oraş cu peste
L!..J soooo locuitori
f2j Rau
C:l lndic:ă răul de
c:::::J Indicat
Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere de la A la J, oraşe
cu numere de la l la 12 şi râuri cu numere de la 13 la 20.
A. Precizaţi:
1 . numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 19.
2. numele oraşului, dintre cele marcate pe hartă, în care se produc locomotive. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul l4 se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... .
F======-----�==�����F�==9
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 13 se numeşte:
a. Mureş b. Timiş c. Bega d. Cerna 2 puncte
2. Vegetaţia de stepă este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. J c. A d. H 2 puncte
3. Pe râul marcat pe hartă cu cifra 11 este situat oraşul:
a. Botoşani b. Vaslui c. Iaşi d. Bacău 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul lO se numeşte:
a. Buzău b. Bârlad c. Focşani d. Ploieşti 2 puncte
5. Petrol se exploatează din unitatea de reliefmarcată, pe hartă, cu litera:
a. F b. B c. C d. G 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu
litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet vafi acordat numai dacă cele trei deosebiri vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care au contribuit la formarea unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera H. 4 puncte
P(mm) T(OC)
Reprezentarea grafică alăturată se referă la subiectul
50 25
III A-B şi prezintă evoluţia temperaturii aerului şi a
precipitaţiilor la o staţie meteorologică din Spania. 40 20
30 1S
A. Menţionaţi:
20 10
1 . valoarea minimă a temperaturii medii lunare,
precum şi luna în care se înregistrează; 10 5
D. Se dă următorul tabel:
1 Statul
1 Suprafaţa (km2) Populaţia (locuitori)
-
E. Precizaţi doi factori care determină regimul diferit de scurgere al fluviilor din continentul Europa. 4 puncte
VARIANTA 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 O puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Harta de mai sus se referă la subiectul 1 A - D. Pe hartă sunt marcate state cu litere, de la A la J, şi oraşe-capitală
·
A. Precizaţi:
l . numele statului marcat, pe hartă, cu litera H;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu cifra 3. 4 puncte
Caietul elevului - GEOGRAFIE clasa a Xli-a
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1 . Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte .............................. ....................................
C. Scrieţi, pe foctia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mcti jos:
l. Munţii Pirinei se dezvoltă parţial pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. 1 2 puncte
2. O câmpie în care există forme de reliefglaciar cuaternar se găseşte în statul marcat pe hartă cu litera:
a. F b. I c. A d. C 2 puncte
3. Importante resurse de minereuri feroase există în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. C c. F d. ] 2 puncte
4. Este o monarhie constituţională statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. G c. C d. H 2 puncte
5. O limbă de origine slavă se vorbeşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. I c. B d. F 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Alpilor Scandinaviei şi relieful Munţilor Apenini.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci,
altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet vafi acordat numai dacă cele trei deosebiri vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Menţionaţi:
1. o cauză care determină existenţa vulcanilor activi în zona Mării Mediterane; 2 puncte
2. o cauză care favorizează formarea estuarelor în cazul fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic. 2 puncte
LEG!NDA
• �relltf
Untt.tll / subunltate
� Umitide unitate /
L:J
•ubunltate de relief
� Onot eu pette
� 50
000 loeultor1
f2;J IUu
Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere de la A la J, oraşe
cu numere de la l la 12 şi râuri cu numere de la 13 la 20.
���====�����==�===--=�=
•
A. Precizaţi:
1. numele subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B;
2. numele oraşului, dintre cele marcate pe hartă, în care se produce utilaj petrolier. 4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 17 se numeşte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu cifra 5 se numeşte . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 19 se numeşte:
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Prahova 2 puncte
2. Lacul Roşu este situat în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. G d. C 2 puncte
3. Vegetaţia alpină este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. E b. D c. G d. H 2 puncte
4. Pe râul marcat pe hartă cu cifra 15 este situat oraşul:
a. Deva b. Timişoara c. Zalău d. Sfântu Gheorghe 2 puncte
5. Zăcăminte de sare există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. J b. E c. H d. 1 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F şi clima subunităţii de relief
marcate, pe hartă, cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: tip de climă, etaj climatic, factori
genetici, temperaturi medii anuale: vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale: vară/iarnă,
vânturi cufrecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vorfi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Menţionaţi:
1 . o cauză care determină numărul ridicat al izvoarelor minerale în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera D.
2. un factor care a determinat formarea reliefului glaciar în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera G. 4 puncte
A. Precizaţi:
10+------
1. denumirea statelor în care ponderea populaţiei ocupate în
agricultură este sub 5%;
2. valoarea ponderii populaţiei ocupate în agricultură în
Franţa Olanda România
Grecia
România. 4 puncte
D. Tabelul de mai jos se referă la ponderea tipurilor de energie electrică în balanţa energetică a unor ţări din cadrul
U.E., la nivelul anului 2012.
Malta - -
100%
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained
Precizaţi:
1 . o cauză care determină ponderea ridicată a termoenergiei în Germania;
2. o cauză care explică ponderea ridicată a atomoenergiei în Franţa;
3. un factor care favorizează obţinerea energiei electrice integral din surse alternative în Malta. 6 puncte
E. Precizaţi două elemente prin care să evidenţiaţi originalitatea Mării Negre faţă de alte mări. 4 puncte
Aleserea ta este mult mai usoară acum!
•