UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Indicaţii metodice
privind Compartimentul economic
(proiect de diplomă)

Chişinău
2016

0
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI

TRANSPORTURI
DEPARTAMENTUL INGINERIE ŞI MANAGEMENT
INDUSTRIAL

Indicaţii metodice
privind Compartimentul economic
(proiectul de diplomă)

Chişinău
Editura „Tehnica-UTM”
2016

1
 Indicaţiile metodice sînt destinate studenţilor specialităţilor
Facultăţii Calculatoare, Informatică şi Microelectronică cu frecvenţă
la zi şi frecvenţă redusă. În acest compartiment sînt expuse
recomandări privind selectarea temei de studiu, planificarea tezei de
licenţă, precum şi cerinţele faţă de elaborarea părţii economice.

Elaborare: lector superior Aliona Dodu

lector superior Marcel Gîrbu

Recenzent: conferenţiar, dr. în economie Demian Uşanlî

Redactor: Eugenia BALAN

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 02.06.16 Formatul 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,25 Comanda nr. 57
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2004, UTM, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168
Editura „Tehnica-UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

© UTM, 2016

2
 INTRODUCERE

Dezvoltarea relaţiilor economice de piaţă necesită o

îmbunătăţire a pregătirii cadrelor calificate. O deosebită atenţie se
acordă ridicării nivelului de pregătire teoretică a studenţilor, precum
şi corelaţiei dintre instruire, educaţie şi activitatea practică.
Indicaţiile metodice sînt elaborate reieşind din programele de
învăţămînt universitare şi au drept scop valorificarea cunoştinţelor
teoretice şi practice acumulate la disciplinele economice: economia
şi statistica ramurii, managementul industrial, managementul
resurselor umane şi din experienţa acumulată în procesul de studiu
la Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică a
Universităţii Tehnice din Moldova. Se recomandă a utiliza şi
bibliografia ştiinţifico-metodologică de profil din cadrul altor
instituţii superioare de învăţămînt.
Teza de licenţă trebuie să conţină secţiunea economică ca
parte integrantă a acesteia. Este necesar a calcula bugetul planificat
al proiectului, a prognoza volumul de vînzări posibile şi, în final,
eficienţa economică în urma implementării în practică a cercetării
efectuate. Succesul unui proiect depinde în mare măsură de datele
economice procesate (calculate) la realizarea scopului propus.
Partea economică este prima încercare a studentului de a
elabora un plan mai complex de afaceri.

3
 Conţinutul părţii economice

1. Scopul elaborării proiectului din punct de vedere economic.

Studiul pieţei cu identificarea potenţialilor beneficiari.
2. Planul calendaristic în scopul optimizării volumului de timp şi
resurselor de muncă necesar pentru elaborare.
3. Analiza SWOT.
4. Calculul indicatorilor economici.
5. Concluzii.
6. Bibliografie.

1. Scopul elaborării proiectului din punct de vedere

economic. Studiul pieţei cu identificarea potenţialilor
beneficiari

Înainte de a începe un proiect, iniţial trebuie conceput scopul

acestuia.
Toate proiectele se împart în două categorii: cercetări ştiinţifice
şi comerciale. Această împărţire este convenţională, deoarece
proiectul de cercetare ştiinţifică s-ar putea transforma în proiect
comercial, adică să aibă scopul de a obţine profit din vînzări.
Mai întîi, împreună cu conducătorul, se stabileşte tipul
proiectului.
În toate cazurile de elaborare a acestor două categorii de proiecte
trebuie descris scopul şi obiectivele temei alese şi de menţionat
unde se va aplica acest proiect, de efectuat calculele economice în
corespundere cu elaborarea proiectului.
Dacă proiectul are caracter comercial, atunci trebuie proiectat
(calculat) preţul de realizare a proiectului sau produsului dat
conform metodelor economice de calcul. Este necesar a fi calculat
bugetul proiectului (care se planifică), pronosticat volumul
vînzărilor posibile, determinată rentabilitatea (randamentul)
proiectului, calculată eficienţa economică de implementare a
diferitor metode noi etc.

4
 Mai sînt necesare cercetări de marketing. În condiţiile cînd deja
există proiecte analogice pe piaţă, să se explice prin ce diferă
produsul elaborat, să se efectueze o analiză comparativă cu cele
existente pe piaţă. În acest scop sînt descrise avantajele proiectului
(produsului, site-ului, serviciului etc.). Descrierea trebuie să fie
efectuată din punct de vedere economic în paralel cu studiul de
marketing care ar cuprinde următoarele subiecte:
actualitatea şi utilitatea proiectului, produsului, softului;
ce reprezintă acest proiect, produs, serviciu în perceperea
consumatorului;
scopul elaborării;
cît de util este acesta, de ce este interesant;
cum va arăta proiectul, produsul, serviciul;
cine vor fi potenţialii beneficiari şi care va fi impactul socio-
economic.

2. Planul calendaristic în scopul optimizării volumului de

timp şi resurselor de muncă necesar pentru elaborare

Planul calendaristic al proiectului reprezintă distribuirea în timp

a procesului de elaborare şi repartizare a sarcinilor şi resurselor. În
funcţie de durata proiectului, planul poate fi divizat în luni,
săptămîni, zile, ore.
Etapele de planificare a timpului recomandate pentru proiect sînt
date în figura 1.

Volum de Timp Plan

Obiective
lucru necesar calendaristic

Figura 1. Etapele de planificare

2.1. Obiectivele
Este deosebit de important a formula clar obiectivele principale
ale proiectului pentru a atinge rezultatele dorite. În acest scop se
5
face o descriere a produsului finit, argumentînd eficienţa şi utilitatea
lui.
Obiectivele trebuie să descrie ceea ce se urmăreşte a fi realizat,
să fie exprimate în termene referitoare la durata de timp,
caracteristicile urmărite şi, ori de cate ori este posibil, să fie
măsurabile. Caracteristicile obiectivelor: concrete, uşor de
identificat, realizabile, adecvate la posibilităţile reale, uşor de
evaluat cu instrumente cantitative şi calitative.
Este foarte important a determina expresia valorică sau numerică
a rezultatelor scontate (de ex.: numărul de copii ale programului,
viteza funcţionării, strategia de preţ).

2.2. Volumul de lucru

În funcţie de condiţiile tehnice ale proiectului, trebuie divizate
toate acţiunile din cadrul proiectului care necesită a fi realizate.
Împreună cu conducătorul de diplomă de la catedră se întocmeşte
lista de acţiuni, începînd cu primirea sarcinii pînă la predarea
lucrului efectuat. Acţiunile vor fi sistematizate în trei etape mari:
etapa de pregătire, de elaborare şi finisare. Fiecare dintre etape va
avea un punct critic de control numit check-point (data-limită de
finisare a acţiunii). Pentru fiecare punct de control se stabileşte
persoana responsabilă care verifică şi aprobă rezultatele.

2.3. Timpul destinat realizării proiectului

Mai întîi se calculează timpul necesar pentru executarea fiecărei
acţiuni planificate. Acest lucru se stabileşte împreună cu
conducătorul de la catedră, adăugînd cîte o zi sau două rezervă de
timp, în funcţie de complexitatea acţiunii:
Durata acţiunii = data începerii – data finisării + rezerva de
timp (zile)

2.4. Planul calendaristic

În funcţie de caracterul proiectului, tabelul cu planul
calendaristic poate include şi alte informaţii (tab. 1).

6
 La sfîrşitul tabelului se calculează volumul de timp necesar
elaborării proiectului (ore, zile, săptămîni, luni).
În tabelul 1 se vor nota corespunzător volumul de timp necesar
elaborării proiectului.

Tabelul 1. Fondul de timp necesar elaborării proiectului

Nr. Denumirea Perioada Durata Resurse
Executant
d/o acţiunii începrea finisarea acţiunii utilizate
1

Convenţional în tabel poate fi notat prescurtat: C – conducătorul

proiectului; D – diplomantul; P – programatorul. Acest tabel include
informaţii generale despre partea organizaţională a proiectului
divizată pe etape cu acţiuni concrete şi implicarea personalului.

3. Analiza SWOT

Pentru identificarea raţionalităţii proiectului trebuie efectuată

analiza mediului intern şi extern al proiectului. Pentru aceasta se
propune metoda generală – analiza SWOT – care constă în
evaluarea (enumerarea) punctelor forte şi slabe ale mediului intern
şi extern al proiectului.
Strengths – puncte forte (mediu intern) – descriu atributele
pozitive, tangible şi intangibile care ţin de organizaţie şi proiect.
Punctele tari cuprind atît elemente intangibile, de exemplu legate de
echipă (organizaţie, proiect), cunoştinţe în domeniu, educaţie,
experienţă, contacte, reputaţie, capacitatea membrilor, precum şi
elemente tangibile legate de sursele financiare disponibile,
echipamente, canale de comunicare, materiale cu dreptul de autor
etc. care aparţin organizaţiei.
Mai jos dăm exemple de criterii care pot fi luate în consideraţie
în etapa identificării punctelor forte:
avantaje faţă de concurenţi;
7
 resurse, echipamente, persoane;
experienţă, cunoştinţe, date, informaţii;
resurse financiare, locaţie;
aspecte inovative;
calitatea proiectelor derulate, experienţă;
acreditări, recunoaşteri, certificări;
sistem de comunicare din interiorul organizaţiei;
conducere, management;
cultura organizaţională.

Weaknesses – puncte slabe (mediu intern) – factorii aflaţi sub

controlul participanţilor implicaţi în mod direct în proiect şi care pot
împiedica obţinerea sau menţinerea unui nivel de calitate
competitiv.
Punctele slabe pot include:
lipsa de experienţă;
resurse limitate;
lipsa de acces la tehnologie sau capacitate;
dezavantajele unei propuneri;
lipsa avantajelor faţă de concurenţi;
reputaţia;
lipsa resurselor financiare;
propriile puncte sensibile ale organizaţiei / echipei;
termene-limită, resurse limitate;
lipsa experienţei anterioare în domeniu sau irelevanţă;
angajamentul scăzut al membrilor;
acreditări, certificări lipsă;
conducere defectuoasă;
lipsa unor canale clare de comunicare;
cultura organizaţională nepotrivită.
Opportunities – oportunităţi (mediu extern) – evaluează
factorii atractivi externi ce reprezintă elementele de care organizaţia
/ echipa de proiect poate profita.
8
 Dăm cîteva exemple de criterii care pot fi luate în consideraţie în
etapa de identificare a oportunităţilor:
dezvoltarea sectorului;
prezenţa slabă sau lipsa unor concurenţi;
tendinţele actuale benefice;
dezvoltarea tehnologică;
influenţe globale;
legislaţie favorabilă (de ex.: Legea sponsorizării);
surse de finanţare a domeniului vizat.
Threats – riscuri (mediu extern) – ameninţările includ factori în
afara controlului care ar putea impune implementarea proiectului
într-o poziţie de risc. Aceştia sînt factori externi care pot fi
controlaţi, dar care ar putea fi anticipaţi dacă ar exista un plan de
urgenţă care să poată preveni şi rezolva aceste probleme.
Dăm în continuare cîteva exemple de criterii care pot fi avute în
vedere la momentul identificării ameninţărilor:
efectele politice;
efectele legislative;
efectele mediului;
lipsa surselor de finanţare;
cererea;
dezvoltarea economică;
competiţie acerbă în domeniul vizat.
Este important să se argumenteze pe baza analizei SWOT cît este
de competentă echipa în rezolvarea problemei.
Analiza SWOT se efectuează în forma de matrice (tabel).
Matricea SWOT se prezintă într-un tabel pe foaie separată.
Pentru factorii negativi de influenţă este necesar a prevedea
măsurile organizaţionale, financiare, manageriale etc. care vor
contribui la diminuarea sau înlăturarea influenţei lor pe parcursul
realizării proiectului.

9
 În figura 2 este dată matricea analizei SWOT.

MEDIU INTERN
Puncte forte Puncte slabe
1. 1.
2. 2.
3. 3.
MEDIU EXTERN
Oportunităţi Riscuri (pericole)
1. 1.
2. 2.
3. 3.

Figura 2. Matricea SWOT

4. Calculul indicatorilor economici

Pentru fiecare proiect de diplomă, indiferent de tipul de

cercetare, ştiinţifică sau comercială, sînt necesare calcule
economice. În acest capitol se calculează suma necesară pentru
lansarea şi menţinerea proiectului pînă la momentul atingerii
pragului de rentabilitate (în cazul proiectului comercial).
Toate calculele trebuie efectuate în valută naţională (MDL).
După caz şi necesitate pot fi făcute în paralel calculele şi în alte
valute USD, EURO, RON etc. recalculate la cursul oficial al BNM.
Preţurile materialelor, precum şi plăţile salariale trebuie să fie
actuale (fără TVA)

4.1. Investiţii în active materiale şi nemateriale pe termen lung

Activele materiale (AMTL) care iau formă fizică naturală au
durată de funcţionare utilă mai mare de un an şi se utilizează în
activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării şi nu sînt
destinate vînzării (computer, componente suplimentare necesare
pentru lucru – HDD, RAM, scaner, imprimantă, modem).
10
 Activele nemateriale (ANTL), active nebăneşti, care nu iau
formă materială, sînt controlate de întreprindere şi utilizate mai mult
de un an în activităţile de producţie, comercială sau în alte genuri de
activitate. Software – programe şi aplicaţii necesare pentru
realizarea proiectului.
În tabelul 2 sunt enumerate activele materiale şi nemateriale pe
termen lung utilizate la realizarea proiectului

Tabelul 2. Active materiale şi nemateriale pe termen lung

Preţ
Un. Valoarea
Nr. Denumirea/ achiziţie
de Cantitatea de intrare,
d/o tipul activului pe unitate,
măs. MDL
MDL
1
2
3
Total x x x

Totalurile acestui tabel reprezintă valoarea totală a investiţiilor

efectuate la achiziţionarea activelor materiale şi nemateriale pe
termen lung.
Recuperarea acestor investiţii se va efectua prin includerea în
costul de elaborare a proiectului cotelor de amortizare calculate.

4.2. Consumuri directe de materiale

Consumuri directe de materiale – pot fi identificate nemijlocit
pentru un anumit produs.
Consumuri materiale directe – valoarea materialelor consumabile
utilizate în procesul de elaborare a proiectului şi incluse în costul
total: elemente cu caracter material utilizarea cărora este necesară în
proiect – hîrtie, CD, cărţi etc.
În aceste calcule se includ toate consumurile legate de materiale
– materie primă, materiale auxiliare şi cele de bază (dacă există).
Consumurile directe de materiale includ prezenţa nemijlocită a
materialului în produsul finit.
11
 În tabelul 3 se dau consumurile directe de materiale.

Tabelul 3. Consumuri directe de materiale

Un. Preţ pe Valoarea
Denumirea de unitate, Cantitatea totală,
măs. MDL MDL
I II III IV V

Total x x x

Totalul coloanei V va constitui valoarea totală a consumurilor

materiale directe.

4.3. Consumuri directe privind retribuirea muncii

Aceste consumuri includ consumurile aferente retribuirii muncii
personalului încadrat în implementarea proiectului (care participă
nemijlocit la fabricarea produsului sau prestarea serviciului).
Considerăm că proiectantul este un specialist în domeniu căruia i
se achită un salariu. La calculul salariului pentru persoanele
implicate în proiect se reiese din planul calendaristic calculat
anterior, unde este arătat timpul efectiv de lucru.
Salariul se va calcula după forma de salarizare în regie care
constă în calculul şi plata salariului în raport cu timpul efectiv
lucrat.
Pentru realizarea proiectului pot fi utilizate resurse umane atrase
din exterior, salariaţi din bugetul proiectului - lucrători. Tot volumul
de lucru trebuie repartizat între lucrătorii salariaţi, conform
atribuţiilor din fişa postului care stau la baza calculării salariului.
De exemplu:
Programatorul – trebuie să posede cunoştinţe în Delphi 7,
experienţă în lucrul cu bazele de date – MS Access, Oracle,
MySQL, cunoaşterea HTML, CSS, RTF; limba engleză tehnică.
Perioada de implicare în proiect – 2 săptămîni, regimul de lucru – la
distanţă. Sarcina: elaborarea aplicaţiei de lucru pentru gestionarea
bazei de date cu încărcarea datelor pe/ de pe server prin
12
procesarea textului cu volumul de 20-50 pagini A4 din formatul
RTF în formatul HTML. Volumul de lucru este de a elabora o
aplicaţie şi de a proiecta şi crea o bază de date.
La elaborarea proiectului pot fi antrenate persoane de diferite
specialităţi cum ar fi programatori, operatori, lingvişti-consultanţi,
ingineri, administratori de reţea, administratori BD, coordonatori
sau project-manager ş.a. Chiar dacă în proiect funcţiile enumerate
sînt executate de una şi aceeaşi persoană, aceste poziţii trebuie să fie
descrise.
În tabelul 4 sînt indicate consumurile directe privind retribuirea
muncii.

Tabelul 4. Consumuri directe privind retribuirea muncii

Volumul Salariul
Prime şi
de contractual
Nr. Funcţia FSB, adaosuri, FRM,
lucru, pe unitate
d/o angajatului lei % lei
lună/ de timp,
zile/ore lei
1 2 3 4 5 6 7

Totalul coloanei 7 reprezintă fondul de retribuire a muncii

(FRM) în baza căruia se calculează contribuţia de asigurări sociale
de stat obligatorii şi prima de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală.
Contribuţia la fondul de asigurări sociale se calculează după
formula:
FAS = FRM × Cfs(%),
unde:
FAS – contribuţia la fondul de asigurări sociale;
Cfs – cota contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
care se aprobă în fiecare an prin Legea bugetului asigurărilor sociale
de stat.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2015, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat
13
obligatorii, suportată de angajator, constituie 23% din fondul de
remunerare a muncii.
Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se
calculează după formula:
FAM = FRM × Cam(%) ,
unde:
FAM – fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
Cam – cota primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
care se aprobă în fiecare an prin Legea Republicii Moldova privind
fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Conform Legii privind fondurile asigurării obligatorii de
asistenţă medicală pe anul 2015, cota primei de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală suportată de angajator constituie
4,5% din fondul de remunerare a muncii.
În acest compartiment se va calcula venitul net anual şi suma
impozitului pe venitul anual al unuia din participanţii la elaborarea
proiectului care reprezintă subiect de impozitare.
Astfel, în anul 2015 sînt prevăzute următoarele taxe şi scutiri la
veniturile persoanelor fizice:
Impozitul pe venit:
- venituri anuale pînă la 29640 lei – se aplică cota de impozitare
7%;
- venituri anuale mai mari de 29640 lei – se aplică cota de
impozitare 18%;
- fondul de pensionare – 6% din venit;
- fondul de asigurare medicală – 4,5% din venit;
- fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o
scutire personală în sumă de 10128 lei pe an;
- contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o
scutire în sumă de 2256 lei anual pentru fiecare persoană
întreţinută;
- suma scutirii personale majore – 15060 lei anual.
NB! Cotele procentuale sau mărimea absolută a impozitării şi
deducerilor pot suferi modificări în concordanţă cu prevederile
politicii bugetar-fiscale pentru anul de calcul.
14
 Exemplu: admitem că unul din angajaţi va beneficia de un venit
brut anual în sumă de 85600 lei. Astfel, vom calcula suma netă a
venitului obţinut de această persoană în baza prevederilor legale.
Vom calcula reţinerile în fondul social FS şi contribuţiile la
asigurarea medicală (FAS):
FP = 6% × 85600 = 5136 lei;
FAM = 4,5% × 85600 = 3852 lei.
Calculul venitului impozabil:
VI=VB-FP-FAM-SP-SiP-SM,
unde:
VI – venitul impozabil;
VB – venitul brut;
FP – fondul de pensionare (asigurări sociale);
FAM – fondul de asigurare medicală;
SP – scutirea personală;
SiP – scutirea pentru persoana întreţinută;
SM – scutirea personală majoră.
VI = 85600 – 5136 – 3852 – 10128 = 66484 lei.

Se calculează suma venitului net (VN), aplicînd cotele de

impozitare în vigoare:
VN = VB – IV – FP – FAM,
unde:
VB – venitul brut;
IV – impozitul pe venit;
FP – fondul de pensionare (asigurări sociale);
FAM – prima de asigurare medicală.
VN = 85600 – 8706,72 – 5136 – 3852 = 67905,28 lei

Suma impozitului pe venit se calculează după formula:

IV = VI – I (lei),

15
 unde:
I – cota de impozitare a persoanei fizice:
- pentru venituri anuale de pînă la 29640 lei se aplică cota de
impozitare 7%;
- pentru venituri mai mari de 29640 lei se aplică cota de
impozitare 18%:
IV = 29640 × 7% + (66484 – 29640) × 18% =
= 2074,8 + 6631,92 = 8706,72 lei.

4.4. Consumuri indirecte

Consumurile indirecte reprezintă consumurile volumul cărora nu
depinde sau depinde neesenţial de volumul de producţie cum ar fi:
consumul de energie electrică folosită pentru iluminare, consumul
efectuat pentru încălzirea spaţiului, consumuri privind paza, chiria
etc.
În tabelul 5 se vor indica toate consumurile indirecte antrenate în
dezvoltarea proiectului.

Tabelul 5. Consumuri indirecte

Un.
Tarif/un, Valoarea
Denumirea articolului de Cantitatea
lei totala, lei
măs.
Arenda încăperii
Paza
Energia electrică
Servicii consulting
Servicii Internet
Servicii transport
Pot fi reflectate si alte
cheltuieli în funcţie de
activ
Total x x x

16
 4.5. Uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale
pe termen lung
Partea importantă a cheltuielilor indirecte constituie calcularea
fondului de uzură/amortizare.
Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a
valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe parcursul duratei de
funcţionare utilă.
Norma uzurii se calculează în funcţie de durata utilizării
activului.
Durata utilizării activului se determină după categoria lui: AMTL
– 3-5 ani, ANTL – 2-3 ani.
Formula de calcul a fondului de amortizare este:
MFi
FA T1 ,
DFU
Unde:
FA – fondul amortizării, lei;
MFi – valoarea de intrare;
T1 – durata proiectului;
DFU – durata de funcţionare utilă.
Identic se calculează suma amortizării activelor nemateriale
pentru fiecare categorie în parte.
În conformitate cu prevederile S.N.C. 16 “Contabilitatea
activelor materiale pe termen lung” (p. 47), uzura poate fi calculată
conform următoarelor metode:
- casării lunare;
- în raport cu volumul produselor fabricate (servicii prestate);
- degresivă cu rată descrescătoare;
- soldului degresiv.

4.6. Costul de producţie

Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor
corespunzătoare consumului de factori de producţie, pe care agenţii
economici le efectuează pentru producerea şi vînzarea de bunuri
17
materiale sau prestarea de servicii. Preţul de cost se calculează pe o
unitate.
Dacă se elaborează un site sau o aplicaţie nonprofit, atunci acesta
va fi preţul de cost al elaborării, dar dacă în cadrul proiectului se
planifică multiplicarea produsului, atunci trebuie calculat costul de
elaborare al unei copii.
În tabelul 6 se vor enumera toate cheltuielile pentru elaborarea
unei copii.

Tabelul 6. Costul de producţie

Valoarea, Ponderea,
Articole de calculaţie
lei %
Consumuri directe de materiale
Consumuri directe privind retribuirea
muncii
Contribuţii de asigurări sociale de stat
obligatorii (FAS)
Prima de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală (FAM)
Consumuri indirecte
Uzura mijloacelor fixe (AMTL)
Amortizarea activelor nemateriale pe
termen lung
Cheltuieli generale şi administrative
Pierderi excepţionale
TOTAL 100%

4.7. Calculul indicatorilor economico-financiari

Preţ de realizare (Prz)
Avînd la dispoziţie preţul de cost al unei copii de produs, se
poate determina preţul de realizare pe piaţă a produsului elaborat
prin una din următoarele metode:

18
 Metoda „bottom-up”
Preţ brut = Preţ de cost + Profit;
Rentabilitate = (PN / CT) × 100%;
Prz = Preţ brut + TVA.

Metoda „up-down”
Se identifică preţul mediu de realizare a produselor similare pe
piaţă sau nivelul de preţ la care piaţa este gata să cumpere cu
siguranţă produsul oferit:
Prz = Plv+ TVA,
unde:
Prz – preţul de realizare;
Plv – preţul de livrare;
TVA – taxa pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect suportat de
consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un
impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă
la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui
serviciu ce intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului
de deducere, agenţii economici impozabili care au participat la
ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.
În RM estet în vigoare cota standard: 20%.
Calculăm venitul brut din vînzări:
VVB = q × Prz , lei (incl. TVA),
unde:
q – numărul de copii planificate spre comercializare.

Profitul brut la realizarea proiectului:

Pb=VVN – CT,
unde:
VVN – suma netă a venitului din vînzări fără TVA;
CT – costul total de realizare a proiectului

19
 Profitul net se calculează prin deducerea taxelor şi impozitelor în
vigoare din suma impozabilă:
PN = Pb - Iv,
unde:
Iv – impozitul pe venit conform legislaţie în vigoare.

5. Concluzii
Concluziile sînt un punct mai mult opţional, la discreţia
autorului, dacă se consideră necesar. În acest capitol, în formă
generală, sînt expuse concluziile autorului proiectului privind
raţionalitatea şi eficienţa proiectului.
Fiecare capitol al părţii economice urmează a fi elaborat în
limbile română şi engleză/franceză şi prezentat consultantului
pentru partea economică spre aprobare.
Partea economică în întregime, redactată în limba franceză
/engleză, aprobată de consultantul pentru partea economică se
prezintă conducătorului direct al tezei.

6. Bibliografie
1. Legea nr. 355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de
salarizare în sectorul bugetar // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.35-38/148 din 03.03.2006.
2. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi nr. 845-XII din 3.01.1992.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la înregistrarea de stat
a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.
220 din 19.10.2007.
4. Legea Republicii Moldova privind societăţile cu răspundere
limitată nr. 135 din 14.06.2007.
5. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr.
1134 -XIII din 2.04.1997.

20
6. Hotărîrea Guvernului nr. 473 din 11.06.2002 „Cu privire la
salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară”
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 79 din 2002.
7. Hotărîrea Guvernului nr.15 din 19 februarie 2009 „Privind
stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară”.
8. Bugaian L., Solcan A., Roşcovan M., Todiraşcu Şt. Cum să-
ţi înfiinţezi o afacere. Chişinău, 2010.
9. Ciornâi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane.
Chişinău: Prut Internaţional, 2003.
10. Gorobievschi S. Antreprenoriatul – aspecte fundamentale
manageriale. Chişinău: UTM, 2009.
11. Gorobievschi S., Ciloci R. Organizarea şi gestionarea
businessului propriu. Chişinău: Tehnica-INFO, 2004.
12. Dodu A., Gumeniuc I. Managementul întreprinderii. UTM,
2015.
13. Dodu A., Gumeniuc I. Managementul general. Editura
„Tehnica-UTM”, 2016.

21