Sunteți pe pagina 1din 69

Sunteți de gardă și în serviciul de ugență se prezintă 2 pacienți pentru erupție localizată

la nivelul feței:
Cazul 1
Anamneza clinică: debut de 2 zile cu
febră, frison, iar de 1 zi erupția la nivelul
feței (vezi Fig. CC1); APP-diabet zaharat
tip 2 în tratament cu antidiabetice orale.
Anamneza epidemiologică: traumatism
minor genian stang neglijat.

Fig. CC2

Fig. CC1

Cazul 2
Anamneza clinică: debut în urmă cu cca 7
zile cu hemicranie stângă, de cca 6 zile
erupție la nivelul feței (vezi Fig. CC2);
APP-LLC în evidența clinicii de
Hematologie de cca 5 ani.
Anamneza epidemiologică: varicelă la
vârsta de 25 ani

1
Se cere: IV. a. poarta de intrare
b. imunodepresie
I. Precizați diagnosticul de
etapă pentru fiecare din cele 2
cazuri. Se dau datele:
(eg ”Cazul 1-flegmon al :
feței”)
II. Precizați etiologia bolii
pentru fiecare caz. Mariana, în vârstǎ de 17 ani, operată
(eg ”Cazul 1-Staphylococcus pentru o ocluzie intestinală în urmă cu
aureus”) 3 ani, cu frecvente otite purulente în
III. Stabiliți schema de tratament copilărie, acuză de 5 zile dureri
etiologic pentru fiecare caz intense în regiunile subscapulară şi
(denumire drog, calea de subclaviculară stângă; de 2 zile
administrare, doză, ritm, constată apariţia unor vezicule
durată) grupate în buchet la acest nivel.
(eg ”Cazul 1-Ampicilină, po, Exantemul respectă linia mediană
2g/zi, în 4 prize, 5 zile”) (vezi figura nr. 1).
IV. a. Pentru cazul 1 precizați
legătura între datele culese la
anamneza epidemiologică și
boală.
b. Pentru cazul 2 precizați
legătura între APP și boală.

Răspunsuri
I. Cazul 1-Erizipel al
feței
Cazul 2-Zoster
oftalmic
II. Cazul 1-Streptococul
ß-hemolitic de grup
A/Streptococcus
pyogenes
Cazul 2-Virusul
varicella-zoster
III. Cazul I-Penicilina G,
im, 1MU-3MU/zi, în
3/4 prize, 7/10 zile,
apoi
Benzatinpenicilină/M
oldamin 1,2
MU/săptămână,
repetat de 3-4 ori
Cazul 2-Acyclovir, iv,
10mg/kgcx3/zi, 7/10
zile
2
Figura nr. 1 – Mariana, aspectul
exantemului
II. veziculele grupate, exantemul
localizat, respectarea liniei mediane,
nevralgia

Se cere:
: III. test ELISA HIV

I. Care este diagnosticul IV. 3


dumneavoastră din punct de vedere
clinic?

II. Ce elemente clinice v-ar susţine Se dau datele:


diagnosticul? :

III. Tinând cont de datele prezentate, Doamna Margareta, 66 de ani,


ce explorare suplimentară aţi solicita ? diagnosticată cu neoplasm mamar std.
III B, urmând chimioterapie specifică,
se prezintă pentru apariţia unui
exantem alcătuit din vezicule şi bule
IV. Ce substanţă antimicrobiană veţi (vezi figura nr. 1), localizat la baza
utiliza în cazul Marianei ? toracelui drept şi în flancul drept, ce a
apărut cu 24 de ore înaintea
prezentării la medic, însoţit de durere
1. Amprenavir intensă locală (7 puncte pe o scară de
la 1 la 10).
2. Adefovir
3. Acyclovir
4. Telaprevir
5. Zanamivir

Răspunsuri:
:

I. zona zoster
3
Se cere:
:

I. Care este diagnosticul


dumneavoastră din punct de vedere
clinic?

II. Decideţi ce substanţe


antimicrobiene pot fi folosite pentru
Margaretei.

1. Amantadină
2. Amfotericină B
3. Ampicilină
4. Acyclovir
5. Artemether

Figura nr. 1 – Doamna Margareta,


aspectul exantemului
III. Stabiliţi doza zilnică, calea de
administrare şi durata tratamentului
antimicrobian (funcţie de răspunsul
de la întrebarea nr. 2).

Doza zilnică:
_________________________ (mg., g.,
u.i.)

Calea de administrare: ___________


(p.o., s.c., i.v.)

Durata terapiei: _______ (zile)

4
IV. Pacienta revine peste o Răspunsuri:
săptămână. Constataţi că nu mai :
prezintă exantem, dar pacienta se
plânge de dureri insuportabile locale.
Ce măsuri veţi recomanda pentru
I. zona zoster
calmarea durerilor pacientei?

II. 4
1. Administrarea de Gabapentină
2. Administrarea de Aspirină
III. 800 mg x 5/zi, 7-10 zile
3. Veţi recomanda reluarea tratamentului
antimicrobian
4. Administrarea de Carbamazepină IV. 1, 4
5. Aplicarea locală de ventuze

Ana, în vârstă de 5 ani, se prezintă la


spital pentru apariția unui exantem
generalizat, pruriginos, cu macule și
vezicule, insotit de febra, apărut de 3
zile; la examinarea cavității bucale se
observă ulcerații pe palatul dur. Sora sa,
Maria, în vârstă de 4 ani, prezintă de 1
zi, macule și papule dispuse pe torace și
abdomen. Cele două surori frecventează
aceeași grădiniță, iar în urmă cu 2
săptămâni, educatoarea a prezentat o
eruptie ca in figura A.
.

5
Se dă cazul clinic:

La camera de gardă este adus


un copil de 6 ani, care prezintă de 3
zile febră, inapentență și o erupție
cutanată extinsă pe tot corpul, cu
aspectul din Figura nr.1.
Copilul a fost vaccinat conform
calendarului național de vaccinări,
este în colectivitate, unde s-au mai
semnalat cazuri similare.
Figura A

a. Ce diagnostic suspicionați în cazul


Anei?
Răspuns:

b. Care considerați că este sursa de


infecție în cazul Mariei?
Răspuns:
c. La momentul examinării, Ana este
contagioasă?
Răspuns:
d. Indicati durata minima de izolare
la domiciliu in cazul Anei si
Mariei.
Raspuns:
e. Tratamentul etiologic al
educatoarei consta in:
1. Acyclovir
2. Cefuroxim
3. Amantadina
4. Ribavirina
5. Claritromicina

6
Figura nr. 1 – Aspectul exantemului

7
Se cere: IV. Care este atitudine în fața cazului
: prezentat:

I.● Identificaţi tipul de exantem: a. internare obligatorie în spital


b. administrare de aspirină
a. scarlatiniform c. tegumentele vor fi spălate cu ceai de
muşeţel sau dușuri cu apă călduță și
b. morbiliform săpun
c. variceliform d. unghiile vor fi tăiate cât mai scurt
d. varioliform e. aplicații locale de unguente cu
e. purpuric antibiotice pentru leziunile
suprainfectate

II. Indicați ordinea evoluției


elementelor eruptive din boala
suspectată:
a)
b)
c)
d)

III. Care sunt caracteristicile erupției


din boala suspectată:

a. monomorfă
b. polimorfă
c. disociată
d. universală
e. generalizată

8
Răspunsuri:
:

I. c

II. a) maculă; b) papulă; c) veziculă;


d) crustă

III. b, d

IV. c, d, e

Se dau datele:
:

Tudor are 7 ani, este în clasa întâi, nu


a fost înscris la grădiniţă şi este adus
de către părinţi deoarece prezintă de
48 de ore febră şi un exantem
polimorf (maculo-papulo-veziculor,
vezi figura nr. 1) preponderent
troncular şi la nivelul feţei,
pruriginos; băiatul prezintă
suplimentar câteva ulceraţii la nivelul Figura nr. 1 – Tudor, aspectul
palatului. exantemului

În clasa lui Tudor s-au mai semnalat


cazuri similare.

Se cere:
:

9
I. Identificaţi tipul de exantem (figura acordate copilului la domiciliu. Ce
nr. 1). informaţii le veţi transmite?

1. scarlatiniform 1. Copilul va fi izolat la domiciliu timp


de 14 zile
2. morbiliform
2. Copilul nu trebuie izolat; poate să
3. variceliform primească vizita colegilor de clasă
4. varioliform 3. Tegumentele vor fi spălate cu ceai de
muşeţel (cu vată sau un burete moale); se
5. nespecific
evită baia generală
4. Unghiile vor fi tăiate cât mai scurt
II. Care este diagnosticul
5. Veziculele suprainfectate vor fi
dumneavoastră din punct de vedere
exprimate pentru evacuarea puroiului
clinic?

III. Părinţii vor să afle care va fi


evoluţia ulterioară a bolii. Ce
informaţii le veţi transmite?

1. Erupţia va continua încă câteva zile în


“valuri”
2. Febra va însoţi fiecare val eruptiv; nu Răspunsuri:
este un semn al unei complicaţii; este :
interzisă folosirea Aspirinei ca
antitermic
3. Elementele tegumentare vor forma I. variceliform
cruste
4. Obligatoriu lichidul din vezicule va
II. varicelă
deveni hemoragic înainte de formarea
crustelor
5. Exantemul urmează să dispară cu III. 1, 2, 3
certitudine în următoarele 24 de ore

IV. 1, 3, 4
IV. Părinţii vă chestionează in
legătură cu îngrijirile ce trebuie

10
1. În camera de gardă se prezintă un j. Cum aţi trata cazul?
tânăr de 16 ani ce prezintă de 4 zile
febră, vărsături incoercibile, cefalee şi
este deranjat de lumina puternică; clinic
constataţi febră 39 C, prezenţă redorii 3. Un pacient de 23 de ani, şomer,
de ceafă, tahicardie 100/min., peteşii la locuind în mediul rural în condiţii
nivelul membrelor inferioare. precare se prezintă acuzând febră,
transpiraţii nocturne, stare generală
a. Care este diagnosticul dvs clinic?
alterată, vărsături inconstant, simptome
b. Ce microorganism suspicionaţi? ce au apărut în urmă cu 12 zile şi s-au
c. Ce elemente paraclinice v-ar accentuat progresiv. Reţineţi faptul că
susţine diagnosticul? locuieşte împreună cu alte 5 persoane
Argumentaţi. dintre care un copil ce prezintă IDR la
PPD + şi este în tratament cu Hidrazidă.
d. Cum v-aţi astepta să se prezinte Clinic constataţi prezenţa redorii de
LCR extras prin puncţie ceafă şi notaţi paloarea şi greutatea
rahidiană dacă pacientul ar fi luat scăzută a pacientului.
Ampicilină cu 2 zile înainte de
prezentarea la medic? a. Care este diagnosticul dvs clinic?

e. Cum aţi trata cazul? b. Ce microorganism suspicionaţi?


c. Ce elemente paraclinice v-ar
susţine diagnosticul?
Argumentaţi.
2. Sunteţi solicitat(ă) de către un coleg
ginecolog să examinaţi un nou-născut de
4 zile care prezintă febră, agitaţie
psihimotorie, convulsii intermitent, refuz
al alimentaţiei, simptomatologie
d. Cum aţi trata cazul?
prezentă de 48 de ore. Clinic constataţi
febră înaltă, bradicardie, bombarea
fontanelei anterioare. Sunteţi informat că
mama prezintă o infecţie urinară cu E.
coli.
f. Care este diagnosticul dvs clinic?
g. Ce microorganism suspicionaţi? 4. Sunteţi de gardǎ şi în serviciul de
urgenţǎ este adus de cǎtre pǎrinţi un
h. Ce alte microorganisme ar putea copil de 10 ani, în stare de comǎ ; extrem
fi implicate la această vârstă? de speriaţi, aparţinǎtorii dau primele
i. Ce elemente paraclinice v-ar relaţii : suferinţa copilului a debutat în
susţine diagnosticul? urmǎ cu aproximativ 24 ore, dupǎ
Argumentaţi. expunere la frig, cu febrǎ moderatǎ şi
disfagie ; starea generalǎ s-a alterat
progresiv, febra a atins 39,5 gr. C, pe
tegumentele membrelor inferioare a
11
apǎrut o erupţie şi copilul a intrat rapid
în comǎ. Obiectiv: peteşii la nivelul
ambelor gambe, tahicardie 100
bǎtǎi/min, hipotensiune arterialǎ, redoare
de ceafǎ, lipsa rǎspunsurilor la
stimularea dureroasǎ. c. Ce alte investigaţii de
laborator ar mai fi utile?
a. Care este diagnosticul
clinic cel mai probabil ?
Argumentaţi.

b. Examinarea LCR relevǎ :


C1. 10.000
elemente/mmc, d. Ce atitudine terapeutică
100% PMN, Pandy aţi adopta în cazul acesta?
++++, albuminǎ
1g%, cloruri
normale, glicorahie
20 mg%.
C2. 1000
elemente/mmc,
100% limfocite,
Pandy ++, albuminǎ
132 mg%, cloruri şi
glicorahie normale.
5. Examinaţi un adolescent de 16 ani
C3. 200 elemente, care prezintă de 12 ore febră inaltă,
(5 % limfocite mici frisonete, disfagie, iar de 5 ore varsă
şi 5% PMN, Pandy incoercibil, acuză cefalee şi fotofobie.
++++, albuminǎ 1g Examenul obiectiv constată febră
%, clorurorahie (39C), faringe hiperemic, redoare de
scǎzutǎ, glicorahie ceafă şi Kernig 1 prezent; la nivelul
15 mg%. gambelor sesizaţi prezenţa unor peteşii.
Pacientul este uşor obnubilat. Explorările
Care dintre paraclinice relevă : leucocitoza
scenariile de mai 15.000/mmc cu neutrofilie 87%, VSH
sus se potrivesc 50/70 mm, LCR hipertensiv, franc
suspiciunii purulent, cu 8.000 elemente/mmc, 100%
diagnostice iniţiale ? neutrofile, albuminorahie 250 mg%,
Argumentaţi. glicorahie 20 mg%; pe frotiu se
evidenţiază coci Gram negativi în diplo,
intra- şi extracelulari.
12
a. Ce diagnostic aţi a. Ce diagnostic aţi
stabili?Argumentaţi. stabili?Argumentaţi.

b. Ce elemente paraclinice aţi mai


solicita?
b. Ce elemente paraclinice aţi mai
solicita?

c. Ce atitudine terapeutică aţi


adopta?
c. Ce atitudine terapeutică aţi
adopta?

7. Examinaţi un copil de 7 ani, subfebril,


inapetent, prezentând vărsături
incoercibile, irascibilitate, fotofobie; în
urmă cu 6 zile pacientul a fost
diagnosticat cu parotidită urliană. Clinic
6. Sunteţi solicitat(ă) să examinaţi un constataţi uşoară sensibilitate
pacient de 53 de ani, fumător cronic, epigastrică. Numărul de leucocite este
cunoscut cu BPCO, ce tuşeşte productiv normal dar formula denotă
de 10 zile; de 3 zile prezintă febră, preponderenţa limfocitelor (40%);
cefalee difuză iar de 24 de ore varsă “în amilazemia şi amilazuria sunt crescute
jet”. iar examenul LCR denotă un LCR clar,
uşor hipertensiv, cu 1000 elemente/mmc,
Clinic constataţi febră moderată (38C), (limfocite mari 100%), albuminorahie
raluri bronşice pe ambele arii pulmonare 100 mg%, glicorahie şi clorurorahie
şi câteva crepitante la baza stângă, normale şi semne de iritaţie meningee
semne meningeene prezente.
a. Ce diagnostic aţi
Paraclinic : leucocitoză 11.000/mc cu stabili?Argumentaţi.
neutrofilie 75%, opacitate de tip
pneumonic la baza stângă, LCR
hipertensiv, purulent, cu 5.000
elemente/mmc, 100% neutrofile,
albuminorahie 500 mg%, glicorahie 27
mg%. Pe frotiu se evidenţiază germeni
Gram pozitivi, în diplo; examenul sputei
relevă prin cultură existenţa b. Ce atitudine terapeutică aţi
Streptococcus pneumoniae. adopta?

13
ceafă, tahicardie 100/min., peteşii la
nivelul membrelor inferioare.
a. Care este diagnosticul dvs clinic?
b. Ce microorganism suspicionaţi?
c. Ce elemente paraclinice v-ar
susţine diagnosticul?
Argumentaţi.
8. Examinaţi un pacient HIV infectat, cu
o valoare a limfocitelor CD4 sub
200/mmc, fără tratament ARV (urmare a
refuzului bolnavului), ce prezintă febră,
vărsături „în jet”, cefalee, alterarea stării d. Cum v-aţi astepta să se prezinte
de conştienţă. Clinic constataţi prezenţă LCR extras prin puncţie
semnelor de iritaţie meningee. Examenul rahidiană dacă pacientul ar fi luat
LCR relevă lichid clar, normotensiv, cu Ampicilină cu 2 zile înainte de
78 de elemente.mmc, 98% limfocite şi prezentarea la medic?
2% PMN, albuminorahie 200 mg%,
glicorahie 10 mg%; Pe frotiu colorat cu e. Cum aţi trata cazul?
tuş de China se evidenţiază fungul
Cryptococcus neoformans.
a. Ce diagnostic aţi
stabili?Argumentaţi.
10. Un pacient de 28 de ani, cu repetate
otite în antecedente, prezintă de 6 zile
febră moderată, cefalee, stare generală
alterată, iar de 2 zile varsă intermitent
„în jet”. Clinic remarcaţi prezenţa redorii
b. Ce atitudine terapeutică aţi de ceafă şi sensibilitate otică stângă.
adopta? a. Care este diagnosticul dvs clinic?
b. Ce microorganism suspicionaţi?
c. Ce elemente paraclinice v-ar
susţine diagnosticul?
Argumentaţi.

9. În camera de gardă se prezintă un


tânăr de 16 ani ce prezintă de 4 zile d. Cum aţi trata cazul?
febră, vărsături incoercibile, cefalee şi
este deranjat de lumina puternică; clinic
constataţi febră 39 C, prezenţă redoriide

14
normal, uree, glicemie – normale,
ionogramă cu moderată scădere a Na+ şi
Cl- (interpretată ca secundară
11. Sunteţi solicitat(ă) să examinaţi o vărsăturilor). Examenul LCR denotă un
pacientă de 21 de ani ce prezintă de 2 lichid clar, hipertensiv, cu 25
zile febră şi frisonete iar de 24 de ore elemente/mmc (limfocite mari) şi
varsă „în jet”, afirmă că „este mai biochimie normală; pe frotiu nu se
nervoasă” prezintă tulburări de vedere şi evidenţiază germeni microbieni.
o deranjează lumina Pacienţa vorbeşte cu Electroencefalograma sugerează un
dificultate (bradilalie) şi răspunde cu proces iritativ difuz cerebral, CT
oarecare întârziere la întrebările puse de efectuată de urgenţă nu relevă formaţiuni
dvs. Clinic constataţi febră, redoare de expansive intracraniene.
ceafă şi semnul Kernig 1, tahicardie,
leziuni de herpes simplex la nivelul a. Care este diagnosticul dvs?
buzei superioare. În timpul examinării Argumentaţi.
pacienta prezintă brusc convulsii.
a. Care este diagnosticul dvs
clinic? Argumentaţi.

b. Cum aţi trata cazul?


b. Ce microorganism suspicionaţi a
fi cauza afecţiunii de mai sus?
c. Ce explorări paraclinice aţi
solicita?

13. Care dintre germenii enumeraţi mai


d. Cum aţi trata cazul? jos generează mai frecvent encefalite la
un nou-născut?
a. virusul Herpes simplex
12. În gardă se prezintă o fetiţă de 9 ani,
b. Rickettsia rickettsii
diagnosticată în urmă cu 10 zile cu
parotidită urliană; aparţinătorii vă c. enterovirusuri
declară că de 12 ore fata febricitează, d. Borrelia burgdorferi
varsă şi este obnubilată; în urmă cu o oră
a prezentat un episod convulsiv cu e. adenovirusuri
durată de 10 minute. Clinic constataţi 14. Ce germeni transmişi prin înţepătura
prezenţă febrei (39,4C), uşoară redoare de ţânţar pot genera encefalite?
de ceafă şi notati alterarea stării de
a. virusul West-Nile
conştienţă. Semnul Babinski este prezent
bilateral. Hemoleucograma denotă 8.000 b. virusul encefalitei Europei Centrale
leucocite/mmc cu 34% limfocite, VSH c. virusul encefalitei ruse „de taiga”

15
d. Borrelia burgdorferi 19. Etiologia unei meningite la pacient
cu probleme în sfera ORL este frecvent
e. virusul Herpes simplex
reprezentată de:
15. Ce germeni transmişi prin muşcătura
a. Listeria monocytogenes
de căpuşă pot genera encefalite?
b. bacilul cărbunos
a. virusul West-Nile
c. pneumococ
b. virusul encefalitei Europei Centrale
d. bacilul Koch
c. virusul encefalitei ruse „de taiga”
e. Candida spp.
d. Borrelia burgdorferi
20. Etiologia unei meningite la un
e. adenovirusuri
vârstnic este frecvent reprezentată de:
16. Etiologia unei meningite la un nou
a. Haemophilus influenzae
născut este frecvent reprezentată de:
b. streptococi grup B
a. streptococi de grup B
b. bacilul cărbunos
c. pneumococ
c. bacilul Koch
d. bacili Gram negativi
d. E. Coli
e. rickettsii
e. Listeria monocytogenes
21. Examenul LCR în infecţia urliană cu
17. Etiologia unei meningite purulente la
un copil de 18 ani este frecvent determinare meningeană poate releva :
reprezentată de: a. LCR clar, hipertensiv
a. meningococ b. LCR ce se scurge în jet puternic,
tulbure, aspect de ‘’zeamǎ de
b. pneumococ varzǎ’’
c. bacilul Koch c. numǎr important de
polimorfonucleare pe frotiu
d. stafilococ
d. albuminorahie 1g%, glicorahie
e. Cryptococus neoformans intens scazutǎ, clorurorahie
18. Etiologia unei meningite la pacient scazutǎ
ce a suferit recent o operaţie e. normo- sau uşoarǎ hipoglicorahie
neurochirurgicală este frecvent
reprezentată de:
a. stafilococ
b. Listeria monocytogenes
c. bacili Gram negativi
d. bacilul Koch
e. pneumococ

16
Se dau datele: :

În figura de mai jos este reprezentarea grafică a accesului de tuse convulsivă.

Se cere: :

I. În spatele literele a, b,...g se găsesc componentele accesului de tuse; care sunt


aceste componente?

II. Complicațiile tusei convulsive pot fi reprezentate de:


a. hemoragii cerebrale
b. glob vezical
c. bronhopneumonii
d. encefalită
e. eritem nodos

III. Confirmarea etiologică a diagnosticului de tuse convulsivă se poate face astfel:


a. PCR din exudat naso-faringian pentru Bordetela pertussis
b. Diagnostic serologic cu cresterea in dinamica a titrului de anticorpi

17
c. Hemocultura
d. IDR pentru antigen Bordetela pertussis
e. Determinare număr CD4

IV. Care este atitudinea terapeutica pe care o considerati indicată unui pacient
diagnosticat cu tuse convulsivă formă medie, necomplicată?
a. eritromicină
b. oxacilină
c. corticosteroizi cură scurtă
d. clorpromazină
e. antihistaminice

Răspunsuri: :

I. a-aura
b-inspir profund
c-secuse expiratorii
d-apnee prelungită
e-repriza
f-reluarea ciclului
g-expectorația

II. a, c, d

III. a, b

IV. a, c, d, e
Stația nr. … –Eruptive 1

Student __________________ grupa ______ seria ______

Ionuț, în vârstǎ de 11 ani, prezintă, de 1 zi, febrǎ (39 gr. C), disfagie, vărsături și o
erupţie cutanatǎ. Un coleg de clasă a prezentat o simptomatologie similară, în urmă cu 5 zile.
Examenul obiectiv a evidenţiat următoarele aspecte: erupţie generalizată, micropapuloasǎ, pe
fond eritematos, limba saburală cu descuamare la varf, amigdale intens eritematoase,
poliadenopatie laterocervicală.
I. Ce boalǎ suspectaţi ?
1. Rubeolă

18
2. Rujeolă
3. Varicelă
4. Scarlatină
5. Mononucleoza infecțioasă
Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

1 2 3 4 5

II. În imaginea de mai jos este prezentat un semn particular, caracteristic bolii lui
Ionuț. Acesta este:
1. Semnul Pastia
2. Masca Filatov
3. Semnul sărutului
4. Semnul Forschheimer
5. Semnul Hutchinson

Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

1 2 3 4 5

III. Precizați care din urmǎtoarele date biologice ar completa diagnosticul?

1.L = 14.400/mmc 5.V.S.H. = 15 mm la 1 oră


2.L = 6400/mmc 6.V.S.H. = 45 mm la 1 oră
3.Formula leucocitară: N = 72%, E = 7.Proteina C reactivǎ negativa
10%, L = 18%
8.Proteina C reactivǎ pozitivǎ
4.Formula leucocitară: N = 45%, E =
1%, L = 38%
Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

1 2 3 4 5 6 7 8

19
IV. Ce agenţi antimicrobieni indicați pentru tratamentul etiologic al bolii?
1. Azitromicina
2. Doxiciclina
3. Amantadina
4. Penicilina G
5. Peniclina V

Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

1 2 3 4 5

Stația nr….– Eruptive 2

Student __________________ grupa ______ seria ______

20
Imaginea nr.1

Imaginea nr.2
Imaginea nr. 3.

Imaginea nr.4 Imaginea nr. 5

21
I. Care dintre următoarele imagini pledează pentru varicelă?
Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

1 2 3 4 5

II. Care este etiologia bolii corespunzătoare imaginii nr.1?


a. Virusul varicelo-zosterian
b. Streptococ beta-hemolitic grup A
c. Virusul herpes simplex
d. Pneumococul
e. Virusul rujeolic

Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

a b c d e

III. În imaginile de mai sus este prezentat un semn patognomonic pentu o boală
eruptivă.

A.Care este imaginea în care este prezentat ?


Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

1 2 3 4 5

B. În ce boală apare ?..............

C. Cum se numește semnul ?..............


D. În ce perioadă a bolii apare semnul respectiv ?.................

IV. Tratament etiologic indicat pacientului prezentat în imaginea nr.5 este :

a.Eritromicină
b. Acyclovir
c. Penicilina G
d. Prednison
e. Clindamicină

22
Bifaţi cu X răspunsurile corecte în tabelul de mai jos:

a b c d e

Stația nr….– Eruptive 3


Student __________________ grupa ______ seria ______

I. În scarlatină, multiplicarea streptococului beta-hemolitic de grup A la


nivelul tegumentului, este responsabilă de apariţia febrei şi a
exantemului.
Bifaţi cu X varianta corectă în tabelul de mai jos:

Adevărat Fals

II. În scarlatină, toxinele eritrogene sunt responsabile de apariţia dungilor


hemoragice la plicile de flexiune şi pe abdomen (semnul Pastia).
Bifaţi cu X varianta corectă în tabelul de mai jos:

Adevărat Fals

III. Andrei, în vârstă de 2 ani, prezintă de 2 zile febră, catar


nasofaringolaringian şi exantem alcătuit din macule congestive, cu tendinţă la
confluare; în urmă cu 10 zile, fratele său a fost diagnosticat cu rujeolă. Andrei
a primit o doză de vaccin inactivat rujeolic, la vârsta de 9 luni.
Diagnosticul clinico-epidemiologic al lui Andrei este rujeolă.

Bifaţi cu X varianta corectă în tabelul de mai jos:

23
Adevărat Fals

IV. În cazul gravidelor cu rubeolă, prevenirea infecţiei congenitale se poate


face prin:
a. Întreruperea cursului sarcinii
b. Vaccinarea antirubeolică a nou-născutului
c. Vaccinarea antirubeolică a mamei
d. Administrarea de imunoglobuline specifice la gravide

Bifaţi cu X varianta corectă în tabelul de mai jos:

a b c d

Stația nr….– Eruptive 4

Student __________________ grupa ______ seria ______

Ana, în vârstă de 5 ani, se prezintă la spital pentru apariția unui exantem generalizat,
pruriginos, cu macule și vezicule, apărut de 3 zile, în context febril; la examinarea cavității
bucale se observă ulcerații pe palatul dur. Sora sa, Maria, în vârstă de 4 ani, prezintă de 1 zi,
macule și papule dispuse pe torace și abdomen. Cele două surori frecventează aceeași
grădiniță, iar în urmă cu 2 săptămâni, educatoarea a fost diagnosticată cu herpes zoster.

f. Ce diagnostic suspicionați în cazul Anei? Dar în cazul Mariei?


Răspuns:

g. Care considerați că este sursa de infecție în cazul Anei? Dar în cazul Mariei?
Răspuns:
h. La momentul examinării, Ana este contagioasă? Dar Maria?
Răspuns:
i. Ce măsuri sunt indicate în colectivitatea pe care o frecventează Ana şi Maria?

24
Stația nr….– Eruptive 5

Student __________________ grupa ______ seria ______

I. Stabiliți corespondențele între cele 2 coloane:

1.Varicela a. Erupție maculoasă, catifelată, tendință la confluență

2. Rujeola b. Erupție localizată, formată din vezicule dispuse pe o


bază
inflamatorie

3. Rubeola.................. ..c. Erupție polimorfă, universală

4. Rujeola d. Adenopatia precede apariția erupției și dispare la 2-6

săptămâni după erupție

5.Herpes zoster.............e Erupție se generalizează descendent și dispare în ordinea


în
care a apărut
.
II. Diagnostic..........
III.
Staţia nr. NEURO 1
Timp de rezolvare: x min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie x
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

25
Marian, 23 de ani, student la Automatică, se prezintă în urgenţă pentru febră (38,9 C),
cefalee difuză de intensitate mare (8 puncte pe o scară de la 1 la 10) şi vărsături incoercibile.

AHC: nesemnificative

APP: frecvente sinuzite maxilare pentru care a efectuat mai multe puncţii

CVM: fumător (10 ţigări/zi de 5 ani), consumator ocazional de alcool, consumator de cafea
(2/zi), nu consumă droguri; locuieşte în căminul facultăţii împreună cu alţi 2 colegi.

Vaccinări: la zi conform calendarului aprobat pentru România

Este alergic la Biseptol.

În prezent nu urmează tratamente medicale.

Obiectiv la internare: pacient febril, cu stare generală alterată, cu puncte sinusale maxilare
sensibile bilateral, tahicardic (97/min), cu redoare de ceafă prezentă.

26
Figura nr. 1

Figura nr. 2

27
Staţia: NEURO 1
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

Q1: Ce diagnostic(e) suspicionaţi?


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Q2: Ţinând cont de vârsta pacientului, care dintre următoarele microorganisme sunt mai
frecvent cauză a suferinţei lui Marian?
a. Neisseria meningitidis
b. virusul Herpes simplex
c. Escherichia coli
d. Staphylococcus aureus
e. Streptococcus pneumoniae

Q3: Ce atitudine medicală imediată veţi adopta faţă de Marian?


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Q4: Care dintre următoarele explorări vă sunt utile pentru diagnosticul etiologic?
a. test ELISA-HIV
b. hemocultură
c. urocultură
d. examenul LCR
e. exudat nazo-faringian

28
Q5: În figura nr. 1 se observă celulele (12.000/mmc) majoritare (100%) în LCR-ul
pacientului. În acest context ce aspect macroscopic are LCR-ul pacientului?
a. clar
b. luş
c. xantocrom
d. “zeamă de varză”
e. hemoragic

Q6: Analizaţi figura nr. 2 (frotiu GRAM din secreţia sinusală)


Descrieţi microorganismele indicate de săgeţi (formă, tinctorialitate, dispunere) şi ridicaţi
suspiciunea etiologică.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Q7: În cazul în care examinarea LCR nu ar fi demonstrat modificări patologice (aspect,


citologie, biochimie, microbiologie) care ar fi fost diagnosticul dvs.?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Q8: Care dintre următoarele substanţe antimicrobiene pot fi utilizate pentru tratamentul
suferinţei lui Marian?
a. Ceftriaxonă
b. Oxacilină
c. Penicilina G
d. Trimetoprim-Sulfametoxazol
e. Gentamicină

Q9: Pentru unul dintre antibioticele alese la Q8 scrieţi doza zilnică, calea de administrare şi
durata tratamentului (se presupune că nu apar complicaţii)

Antibioticul: _______________________

29
Doza _______ __ / zi, calea de administrare _____ durata tratamentului _____ zile

Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 1 pct

suspiciune de meningita acuta 0,7

suspiciune de sinuzita maxilara reactivata 0,3

Q2 1 pct

Neisseria meningitidis 0,5

Streptococcus pneumoniae 0,5

Q3 1 pct

internare de urgenta 0,3

recoltare de probe biologice 0,2

administrare de urgenta a antibioticelor adecvate 0,5

Q4 1 pct

hemocultura 0,25

30
examenul LCR 0,5

exudatul nazofaringian 0,25

Q5 "zeama de varza" 1 pct

Q6 1 pct

coci 0,2

GRAM pozitivi 0,2

in diplo 0,2

in lanturi 0,2

pneumococ 0,2

Q7 1 pct

sinuzita maxilara reactivata 0,5

meningism 0,5

Q8 1 pct

Ceftriaxona 0,5

Penicilina G 0,5

Q9 1 pct

Ceftriaxona 2-4 g/zi 0,4

sau

Penicilina G 12-24 MU/zi 0,4

i.v. 0,3

10-14 zile 0,3

Din oficiu 1 pct

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

Staţia nr. NEURO 6


Timp de rezolvare: 5 min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

31
Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie 5
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

Sursa: polioeradication.org

Ayasha este o fetiţă de 12 ani ce trăieşte la periferia oraşului Karachi, Pakistan; este
adusă la spitalul local de catre mamă care declară că de 6 zile fata este bolnavă, prezentând
iniţial febră, cefalee, dureri musculare şi scaune diareice apoase; după 2 zile simptomele au
părut să se remită, pentru ca ulterior să înceapă să verse. Examenul obiectiv evidenţiază febra,
redoarea de ceafă şi scăderea forţei musculare la mivelul membrului inferior drept şi cefei şi
deplasarea ombilicului spre stânga. Fata este internată, rămâne febrilă, iar în a 4-a zi se
constată paralizia flască a cvadricepsului drept.

32
Staţia: NEURO 6
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

Q1: Stabiliţi o corespondenţă între suferinţele de mai jos şi tipul de paralizii ce le însoţesc.

Suferinţa Tipul de paralizie

A Poliomielita 1 Flasce, simetrice, descendente, fără alterări ale senzoriului


paralitică

B Botulism 2 Flasce, ascendente, difuze sau simetrice, însoţite de dureri


intense, fulgurante, cu alterare progresivă a statusului
mentală şi instalarea comei

C Rabie – forma 3 Simetrice, distale, cu hipotonie şi hipoestezie în ariile


paralitică interesate, evoluând în afebrilitate

D Sindrom Guillain- 4 Flasce, asimetrice, ascendente, predominând la rădăcina


Barré membrelor, fără tulburări de sensibilitate, însoţite de
mialgii

A B C D

Q2: La internare lui Ayasha i s-a efectuat o puncţie lombară. Care dintre aspectele LCR se
potriveşte cu boala fetei?
a. LCR clar, 200 elemente/mmc (90% limfocite mici, 10% PMN), albuminorahie 1,5
g%, glicorahie 15 mg%
b. LCR purulent, 18.000 elemente/mmc (100% PMN), albuminorahie 512 mg%,
glicorahie 35 mg%
c. LCR clar, 250 elemente/mmc (100% mononucleare), albuminorahie şi glicorahie
normale
d. LCR clar, 1800 elemente/mmc (70% PMN, 30% mononucleare), albuminorahie 250
mg%, glicorahie 40 mg%

Q3: Care dintre următoarele explorări vă sunt utile pentru susţinerea diagnosticului etiologic?

33
a. izolarea microrganismului din spălătura nazofaringiană
b. evidenţierea germenului în LCR prin PCR
c. evidenţierea microorganismului în fragmentele de biopsie musculară
d. evidenţierea anticorpilor specifici de tip IgM în ser
e. evidenţierea anticorpilor specifici în urină

Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 4 pct

A-4 1

B-1 1

C-2 1

D-3 1

Q2 2,5 pct

Bifare c 2,5

* orice alt răspuns sau răspunsuri multiple 0

Q3 2,5 pct

Bifare a 0,5

Bifare b 0,5

Ne-bifare c 0,5

Bifare d 0,5

Nebifare e 0,5

Din oficiu 1 pct 1

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

34
Staţia nr. NEURO 5
Timp de rezolvare: 5 min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie 5
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

Sorin este un pescar din judeţul Tulcea, adus în urgenţă în stare de comă. Fratele
declară că în urmă cu 4 zile au fost împreună la pescuit în Delta Dunării, iar de două zile
Sorin prezenta febră, cefalee intensă şi dureri articulare. În urmă cu 12 ore acesta a început să
se simtă rău, a vărsat ”în jet”, a prezentat un episod convulsivant, pentru ca apoi să intre în
comă. Răspunzând întrebării medicului fratele pacientului declară că în Deltă au fost muşcaţi
de ţânţari.

La examenul obiectiv se reţin: febră (39 C), exantem maculos generalizat, adenopatii
laterocervicale bilaterale (mici, mobile, aprox. 1,5 cm în diametru), congestie conjunctivală,
splenomegalie gr. 1, moderată redoare de ceafă şi pareză facială dreaptă de tip central.

Staţia: NEURO 4
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

35
Q1: Ce suferinţă suspicionaţi?

________________________________________________________________________

Q2: Care dintre microorganismele enumerate mai jos ar fi (cel mai probabil) cauză a
suferinţei lui Sorin?
a. virusul rabic
b. Clostridium tetani
c. virusul Herpes simplex tip II
d. virusul West-Nile
e. Borrelia burgdorferi

Q3: enumeraţi semnele / simptomele sugestive pentru suferinţa sistemului nervos central.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________

Q4: Ce soluţie veţi utiliza pentru tratamentul etiologic al suferinţei lui Sorin?
a. Ceftriaxonă
b. Aciclovir
c. Tenofovir
d. Oseltamivir
e. Nu se indică folosirea substanţelor antimicrobiene

36
Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 4 pct

(Meningo-) encefalită 3

Acută 1

Q2 1,25 pct

Ne-bifare a 0,25

Bifare b 0,25

Ne-bifare c 0,25

Ne-bifare d 0,25

Ne-bifare e 0,25

Q3 2,5 pct

vărsături “în jet” 0,5

convulsii 0,5

redoarea de ceafă 0,5

coma 0,5

pareza facială dreaptă 0,5

Q4 1,25 pct

Ne-bifare a 0,25

Ne-bifare b 0,25

Ne-bifare c 0,25

Ne-bifare d 0,25

Bifare e 0,25

Din oficiu 1 pct 1

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

37
Staţia nr. NEURO 4
Timp de rezolvare: 5 min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie 5
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

Manuel este un băiat de 14 ani ce locuieşte într-un sat situat la marginea pădurii
tropicale în Brazilia. Acesta este adus în comă de către părinţi la spitalul local. Mama afirmă
că băiatul s-a plâns de dureri puternice de spate în urmă cu 3 zile, ulterior a devenit febril, iar
în următoarele 36 de ore nu a mai putut sta în picioare şi a intrat în comă. În urmă cu 30 de
zile Manuel şi alţi copii ar fi explorat o peşteră din apropierea satului în care sălăşuiesc lilieci,
băiatul fiind muşcat în zona gambei stângi de către unul dintre aceştia. Nu s-au efectuat
consulturi medicale post-accident.

Staţia: NEURO 4
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

Q1: Ce suferinţă suspicionaţi?

________________________________________________________________________

Q2: Ce animale din cele enumerate mai jos ar putea transmite microorganismul responsabil de
suferinţa lui Manuel?

38
a. câini
b. cai
c. lilieci
d. şerpi
e. maimuţe

Q3: Apreciaţi procentual ce şanse de vindecare are Manuel?


a. 0
b. 10
c. 50
d. 75
e. 100

Q4: Ce măsuri profilactice ar fi fost indicate după muşcătura liliacului?


a. îngrijirea plăgii
b. doar aplicare locală de gheaţă
c. vaccinare specifică completă
d. vaccinare specifică – o singură doză în jurul plăgii
e. seroterapie specifică

Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 3 pct

Rabie 2,5

Paralitică 0,5

39
* Doar un punct dacă se stabileşte dg de encefalită 1

Q2 2,5 pct

Bifare a 0,5

Bifare b 0,5

Bifare c 0,5

Ne-bifare d 0,5

Bifare e 0,5

Q3 1 pct

A 1

*orice alt răspuns sau răspunsuri multiple 0

Q4 2,5 pct

Bifare a 0,5

Ne-bifare b 0,5

Bifare c 0,5

Ne-bifare d 0,5

Bifare e 0,5

Din oficiu 1 pct 1

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

Se dă cazul clinic: Un tânăr de 21 ani, venit în concediu dintr-o țară asiatică, este adus la
spital pentru febră, obnubilare și emisia de scaune diareice verzui (aspect de ”piure de
mazăre”). Anamnestic, pacientul a devenit subfebril în urmă cu 5-6 zile, dar nu a acordat vreo
importanță deosebită, nu și-a autoadministrat medicamente, nu a consultat medicul. Până la
sfârșitul săptămânii însă, febra a crescut progresiv, ajungând la valori de peste 39,50 C,
concomitent cu apatie, obnubilare, delir și modificarea tranzitului intestinal. În acest context
se solicită ambulanța. La internare, la ex. clinic se decelează modificările notate în imaginea

Se cere I.  Pe baza datelor colectate, formulați o suspiciune diagnostică de etapă II. Definiți
manifestările majore din perioada de stare a bolii (vezi imaginea 1, pct 1-7) III. Pentru
confirmarea bolii suspectate solicitați o serie de investigații. Care dintre următoarele este cea
mai utilă în această etapă a bolii: a. cultivarea LCR b. bilicultura c. urocultura d. cultivare din
leziunile cutanate e. hemocultura IV. Dintre datele e laborator nespecifice v-ați aștepta ca
bolnavul să prezinte mai curând la examenul hematologic periferic: a.leucopenie
b.leucocitoză c. polimorfonucleare crescute d. limfomonocite scăzute e. limfocite crescute f.

40
eozinofile crescute g. eozinofile normale h. eozinofile absente V.  In România boala este
sporadică, de import, deoarece vaccinarea specifică face parte din calendarul vaccinărilor
obligatorii pentru întreaga populație a. adevărat b. fals
I. febra tifoida II. 1. Stare tifică 2. Sindr febril persistent 3. Splenomegalie 4.
Hepatomegalie 5. Sindr cardiovascular 6. Sindrom digestiv 7. Sindrom
cutanat/pete lenticulare III. e IV a, e, h V. b

Se dă cazul Tînăr de 19 ani se prezintă la medic pentru o erupție cutanată apărută


în urmă cu 5 -6 zile. În acest interval de timp, erupția s-a extins pe tot corpul, și a
îmbrăcat aspectul din imaginea I. Nu poate preciza vaccinările efectuate în timp.
Nu știe cazuri similare, însă, în familie, bunicul, în tratament cu citostatice, a
prezentat recent o erupție cutanată dureroasă la nivelul hemitoracelui stâng.

Se cere I. Identificați tipul de exantem (imaginea I): a. morbiliform b.


scarlatiniform c. rubeoliform d. variceliform e. varioliform II. Identificați în
imaginea nr 2 tipurile de leziuni corespunzătoare săgeților (a., b., c., d),
caracteristice evoluției naturale ale acestul exantem III. În boala suspectată,
indicați în ordinea evoluției modificările cutanate identificate anterior (folosiți
interpretarea pe care ați dat-o la întrebarea II leziunilor a, b, c, d,) IV.  Care
dintre leziunile elementare definește erupția (tipul de enantem) din boala
suspectată? (folosiți notația de la II) V.  Prezența concomitentă a variatelor tipuri
de leziuni într-un același teritoriu cutanat definește această erupție ca fiind de tip:
a. monomorf b. polimorf c. universal d. disociat e. dismorfic

Răspunsuri I.d II. a.papulă b.crustă c.maculă d.veziculă III. c, a, d, b IV. d V. b

Pacient de 42 de ani, se prezintă la biroul de internări pentru febră, cefalee,


mialgii, lombalgii, vărsături, stare generală alterată. Simptomatologia a început cu
cca 7-10 zile anterior, cu febră, greaţă, dureri musculare, de 2 zile prezentând
alterarea stării generale, cefalee, vărsături, urini reduse cantitativ. Nu are
antecedente patologice semnificative. Epidemiologic: Lucrează în zootehnie
(fermă de porci) Nu a primit tratament la domiciliu. La examenul obiectiv: 390C,
AV=110/min, icter sclero-tegumentar, hepatomegalie moderată, Giordano pozitiv
bilateral, discretă redoare de ceafă, semnul Kernig I prezent, conştient, cooperant.

Se cere: I.  Ce suspiciune de diagnostic clinic emiteți? III. Examinați imaginea.


Ce alt element clinic vine în favoarea diagnosticului suspectat? II.  Care din
datele biologice de mai jos credeţi că ar aparţine pacientului: a. L=3200/mm³,
PMN=40%, VSH=25 mm/1 h, uree=25 mg%, BT=2,5 mg%, ALT= 14 UI/l, LCR
clar, hipertensiv, 156 elemente/mL, 100% mononucleare b. L=8600/mm³,
PMN=80%, VSH=12 mm/1 h, uree=125 mg%, BT=1,5 mg%, ALT= 34 UI/l, LCR
clar, purulent, 1800 elemente/mL, 100% PMN c. L=12.300/mm³, PMN=82%,
VSH=50 mm/1 h, uree=70 mg%, BT=5,5 mg%, ALT= 84 UI/l , LCR clar,
hipertensiv, 86 elemente/mL, 100% mononucleare d. L=1500/mm³, PMN=80%,
VSH=100 mm/1 h, uree=125 mg%, BT=1,1 mg%, ALT= 44 UI/l , LCR clar,
hipertensiv, 6 elemente/mL e.L=4700/mm³, PMN=20%, VSH=10 mm/1 h,

41
uree=20 mg%, BT=0,78 mg%, ALT= 21 UI/l , LCR clar, hipertensiv, 110
elemente/mL, 100% mononucleare IV.  În care fază a bolii este bonavul? V. În
imaginea mai jos sunt schematizate primele săptmâni din evoluția bolii, când sunt
și cele mai mari șanse de a izola agentul etiologic prin cultivare din anumite fluide
organice de la pacient. Indicați lichidele fiziologice de investigat (a?, b?,c?) cu
șanse mari de reușită (pozitivitate) în relație cu săptămânile de evoluție a bolii.
Răspunsuri I. Leptospiraza II. Hiperemia/hemoragia conjunctivală III. c IV.
septicemic V. a. sânge b. LCR c. urina

1. Se dau datele grupate în cele 2 coloane (A-E,


respectiv 01-03): Fig 1. Se cere I. Puneți de acord
simptomatologia din casetele din coloana din stânga
(AE) cu agentul etiologic cel mai probabil din caseta
01. (ex F 7) II. Ținând cont de etiologia suferințelor
descrise, care antibiotic l-ați alege preferențial din
caseta 02 pentru fiecare situație A-E. III. Pentru care
dintre suferințele produse de microbii din caseta 03
se practica preventiv vaccinare: a. anuală voluntară
b. conform Calendarului Național de Vaccinări IV.
Care dintre imaginile radiologice pulmonare din fig
1 (a-c) se întâlnește cu frecvență crescută în
infecțiile produse de agenții etiologici din caseta 03?

Se dă cazul clinic Un adolescent este adus în serviciul de primiri-urgență cu grețuri, vărsături,


astenie marcată, ptoză palpebrală, diplopie, midriază (v. Fig 1). Fenomenele s-au instalat în
cca 28 de ore, în afebrilitate, după consum de alimente incluse în Fig. 2

Se cere I.  Lansați suspiciunea diagnostică cea mai probabilă: a. miastenia gravis b.


botulism c. tetanos localizat d.poliomielita e. sindrom Guillain-Barre II. La adult, boala
tânărului se poate asocia epidemiologic cu unele elemente din figura 2. Desemnați-le (ex. k,
z...) III. Într-una din bolile de mai sus, în perioada de stare, se regăsește un cvadruplet de
semne clinice reunite sub denumirea de ”cei 4 D”. Care este boala (treceți litera
corespunzătoare de la întrebarea I) și consemnați semnele (ordinea semnelor este aleatorie): a.
Boala = b. D1= c. D2= d. D3= e. D4= IV. Care dintre bolile de la întrebarea I, beneficiază de
tratament specific imun?
Răspuns: I.b II. B,C,F III. b; diplopie, disartrie, disfonie, disfagie IV. b, c

Se dă cazul A. Femeie, în vârstă de 25 de ani, prezintă de trei zile febră, cefalee, dureri
abdominale, tranzit intestinal accelerat. B. Epidemiologic b1 - ajutor de bucătar la o cantină;
b2 - contact recent, la domiciliu, cu un preșcolar cu BDA febrilă, tratat din proprie inițiativă
cu antibiotice (cotrimoxazol). b3 - condiții de locuit precare: supraaglomerare familială,
deficite în aprovizionarea cu apă și în îndepărtarea reziduurilor fecaloid-menajere. C.
Anamnestic medical: c1 - 3-4 scaune apoase la început, c2 - de aproximativ 24 de ore

42
scaunele s-au redus cantitativ, au devenit afecaloide, muco-sanguinolente; c3 - a apărut
senzația imperioasă de falsă defecare D. Pacienta și-a autoadministrat ceaiuri (a), antidiareice
(b) și antispastice (c) (carbonat de calciu, NoSpa) E1. La internare: subfebrilă; încercănată,
buze ușor prăjite; sete. AV - 95 b/min; TA 11,5/6,5 cmHg. Urinează normal. E2. Se notează
sensibilitate spontană și la palpare în fosa iliacă stângă și prezența unei “coarde colice”. Dg la
camera de gardă: Boală diareică acută febrile

Se cere I. Emiteți un diagnostic cu o suspiciune etiologică mai precisă a suferinței diareice
acute a bolnavei II.  Pentru consolidarea suspiciunii diagnostice, și orientarea terapeutică și
antiepidemică imediată, la ce examen elementar de laborator ați recurge? III.  Ce date de la
acest examen v-ar consolida diagnosticul? IV.  Care este examenul de laborator care v-ar
certifica diagnosticul etiologic? a. ex. serologic b. ex. coproparazitar c. coprocultura d. testul
de latex aglutinare din fecale e. idr cu Dizenterin V. Ținând cont de boală și profesiune, ce
măsuri dintre următoarele ați recomanda după externarea din spital: a. schimbarea provizorie
a locului de muncă b. schimbarea definitivă a profesiei c. monitorizare clinică timp de 3 luni
de zile d. coproculturi lunare pe perioada supravegherii e. tratament intermitent cu antibiotice
neresorbabile

Răspunsuri I. Dizenterie bacilară II. Coprocitologic III. Abundența polimorfonuclearelor IV. c


V. a, c, d

Se dă cazul clinic Ion, 34 ani, agricultor, este adus în urgenţă pentru febră (40 C) şi
contractură musculară generalizată pe fondul căreia apar intermitent contracturi paroxistice.
Anamneza clinică: la două zile de la eveniment a constatat că nu poate deschide gura complet,
pentru ca 24 de ore mai târziu să apară primele contracturi paroxistice (pe fond febril).
Anamneza epidemiologică: în urmă cu 3 zile s-a înţepat într-un cui ruginit la nivelui plantei
drepte, dar nu s-a prezentat la medic, deoarece plaga era minoră, cu sângerare f. redusă, oprită
spontan.

Se cere: I. Orientați-vă spre un diagnostic clinic dintre următoarele: a. Borelioză b.


Meningită acută meningococică c. Encefalită acută virală d. Tetanos generalizat e. Rabie
furioasă II. Completaţi fraza de mai jos privitoare la patogenia suferinței
_______________________ acţionează la nivelul joncţiunii neuro-musculare (presinaptic),
împiedicând eliberarea neurotransmiţătorilor inhibitori, ceea ce duce la creşterea tonusului
muscular, apariţia contracturii musculare permanente şi a contracturilor paroxistice. III. Bifaţi
elementele necesare pentru susţinerea diagnosticului: a. plaga înţepată în cui ruginit şi lipsa
vaccinărilor b. trismusul c. contracturile musculare generalizate / paroxistice d. febra e.
hipotensiunea arterială IV. Calculaţi durata incubaţiei şi cea de generalizare a contracturilor
musculare. Ce sugerează aceste date? a. formă severă de boală b. formă uşoară de boală c.
prognostic bun d. prognostic rezervat e. letalitate mica

Răspunsuri I.d II. toxina tetanică/tetanospasmina/TeNT III. a,b,c,d IV. a, d

43
Un muncitor din industria tăbăcăriei, la câteva zile după ce a manipulat piei de vițel, a
prezentat pe antebrațul drept o maculo-papulă pruriginoasă, care în câteva ore se transformă
într-o veziculă cu conținut hemoragic. Se notează și adenopatie loco-regională și
subfebrilități. După 4 zile leziunea a luat aspectul din

Se cere: I . Suspiciunea de boală și etiologia: 1. Furuncul antracoid a. Streptococcus


pyogenes 2. Antrax cutanat b. B anthracis 3. Herpes zooster c. S. aureus 4. Ectima d. V.
varicella zoster II. Care dintre aspectele epidemiologice de mai jos sunt adevărate pentru
suspiciunea pe care ați lansat-o la punctul I: a. infecția la om este de origine animală b.
transmiterea interumană este frecventă c. boala are caracter profesional d. agentul etiologic
poate fi folosit în atacuri bioteroriste e. profilaxia vaccinală face parte din imunoprofilaxia
obligatorie a populației generale III. Definiți componentele leziunii cf numerotării din
imagine (1.,2., 3.) IV. Simptomatologia bolii comune necomplicate include: a. durere
lezională intensă b. lipsa durerii locale c. puroi local d. edem local e. frisoane V. Tratamentul
etiologic se poate face cu: a. cotrimoxazol b. penicilina G c. ciprofloxacina d. ampicilina e.
cefalosporine gen. III

Răspunsuri I. 2b II. a, c, d III.1. escara neagră 2-coroana de vezicule (±Chaussier) 3. edem


local IV. b, d V. b,c,d

Se dă reprezentarea grafică sintetică a evoluției clinice în cotext viroimunologic a unui caz


generic de infecție cu HIV la un adult tânăr heterosexual, neconsumator de droguri (Fig 1).

I. Definiți clinic stadiile și substadiile din infecția cu HIV (S1, S2, S3 - S3.1, S3.2,
S3.3) prin care trece, în mod natural, majoritatea pacienților din această categorie
II. Definiți caracteristicile clinice majore ale substadiului S3.3 Pentru Fig nr 2 III
Analizați cele 3 cazuri de infecție cu HIV cu parametrii clinico-viroimunologici
(aproximativi) cf. figurii nr. 2. Se cere să încadrați cazurile (c1-c3) în categoriile
clinico-imunologice corespunzătoare din Clasificarea CDC pentru adulți 1993
II. Răspunsuri I. S1 stadiul de infecție acută S2 stadiul asimptomatic S3 stadiul
simptomatic (ss) S3.1. SS timpuriu S3.2. SS intermediar S3.3. SS tardiv/SIDA II.
Infecții oportuniste Cancere oportuniste III C1 = A2 C2 = A3 C3 = C1

MNI, 21 ani, solicită consult medical îngrijorat de coloraţia gălbuie a tegumentelor și


mucoaselor şi de emisia de urini hipercrome. Istoric: boala a debutat de cca 1 săptămână, cu
greţuri, vărsături, inapetenţă, discomfort abdominal. În urmă cu 3 zile bolnavul sesizează
emisia de urini hipercrome, iar de 2 zile prezenţa icterului sclerotegumentar. Starea de astenie
devine tot mai marcată. Anamneza epidemiologică: tatuaje efectuate de un tatuator ambulat
(cu cca 5 luni anterior). Examenul fizic: icter sclerotegumentar, hepatomegalie şi
splenomegalie gr. I.

Se cere I.  Pe baza datelor din enunț, selectați un diagnostic de etapă: a.Sindrom icteric,
suspect hepatită ac. virală b.Sindrom icteric, suspect leptospiroza c.Sindrom icteric, suspect

44
infecție cu CMV d.Sindrom icteric, suspect mononucleoză infecțioasă e.Sindrom icteric,
suspect sindrom retroviral acut II. În cazul acestei opțiuni, pe care dintre următoarele
explorări biologice le-ați solicita într-o primă etapă ? a. dovedirea sindromul de hepatocitoliză
b. R. Paul-Bunell c. Reacție aglutinare liză pentru leptospire d. culturi celulare pentru virusuri
hepatotope e. ex. serologice pentru markeri viro-imunologici pentru virusurile hepatitice
III.  Dacă explorările de laborator, recomandate de medical currant care a preluat
cazul, ar fi relevant datele de mai jos, la ce diagnostic etio-clinic v-ați opri ? - 4
000 leucocite/mm3 cu limfocitoză 37%, ALT 2140 ui/L, AST 1200 ui/L,
bilirubinemie totală 10 mg %, din care fracţiunea directă este 8 mg %, CP - 75%,
examenul sumar de urină-urobilinogen, pigmenţi biliari prezenți, iar serologic:
IgM anti-VHA negativ, IgM anti-HBc pozitiv, Ag HBs pozitiv, Ag HBe pozitiv,
anti-VHC negativ, atc anti VHD prezenți, Atc HIV (ELISA) -negativi a. Hepatită
acuta cu VHB b.Hepatită acută cu VHC c. Hepatită acută virală prin coinfecție
VHB-VHD d. Hepatita cronică tip B cu suprainfecție cu VHD e. Hepatită cronică
cu VHD cu suprainfecție cu VHB
IV. IV. În a 5-a zi de la internare, medicul curant decelează la pacient semne de
agravare a infecției. Dintre următoarele elemente clinice care l-ar fi putut alerta pe
medic? a.persistența și accentuarea sindromului dispeptic din perioada de debut b.
creșterea dimensiunilor ficatului c.manifestări neuropsihice (eg astenie marcată,
somnolență, tulburări de comportament) d.manifestări hemoragipare e. diminuarea
intensității icterului
V. V. Ce parametru de laborator se modifică semnificativ primul într-o formă
severă de hepatită virală: a. GOT b. Gammaglutamil transaminaza c. Concentrația
de protrombină d. Bilirubina e. Procalcitonina

Răspunsuri I.a II. a, e III. c IV a, c, d V. c

Tusea convulsivă este o boală cu manifestări clinice dramatice, mai ales la copii. Boala trece
prin mai multe etape, având în ansamblu o durată lungă. Caracteristice suferinței sunt accesele
de tusă paroxistică.

Se cere I. Definiți stadiile bolii (imag. 1) și durata aproximativă a fiecăruia (în săptămâni) II.
Identificați componentele accesului de tusă paroxistică (1-6, din imaginea 2) III. Definiți
aspectul radiologic cardiopulmonar clasic din tusa convulsivă (v imaginea 3) IV Tusea
paroxistică o rezolvați cu: a. mucolitice b.antitusive periferice c macrolide d. clorpromazina e.
antihistaminice sedative (H1)
Răspunsuri I. 1. Cataral (1-2 s), 2. Convulsiv (2-4 s.) 3.convalescenta(săptămâni/luni) II. 1.
Aură 2. Inspir profund 3. Secuse expiratorii 4. Apnee prelungită 5. Repriză 6. Expectorație
filantă/albuș de ou III. Cord în flacără / infilitrat intestițial triunghiular cu vârful în hilul
îngroșat IV. d,e

45
Se dă cazul clinic O fetiță de 13 ani, de etnie rromă, dintr-o localitate din
nordul țării, în apropiere de granița cu Ucraina, se prezintă în serviciul de
boli infecțioase, în luna septembrie. Anamneza clinică: de cca 7 zile fetița
prezintă febră moderată, acuză dureri în gât, stare de slăbiciune marcată.
Zace la pat cu aspect de mare suferință, paloarea s-a accentuat, și a
dezvoltat disfonie și dificultăți de respirație Epidemiologic: nu a fost
contact cu cazuri similare, programul de vaccinări obligatorii în Romania
nu a fost respectat decât parțial, a călătorit în țara vecină cu familia în
ultimele 3 săptămâni. Examen fizic: 380C, tahicardie, TA normală,
urinează spontan. Fără semne de iritație meningeană. Ex. ORL: v.
imaginile 1 și 2.

Se cere I. Suspiciunea de boală și etiologia: 1. Scarlatină a. V. rubeolic 2.


Mononucleoza infecțioasă b. V. Epstein Barr 3. Difterie respiratorie c.
Streptococcus pyogenes Grup A 4. Rubeola d. Rochalimaea/ Barthonella
henselae 5. Boala ghearelor de pisică e. Corynebacterium diphtheriae (ex
răspuns de tip ”7z”)
II. Confirmarea diagnosticului etiologic al bolii suspectate prin: 1. Hemocultură 2.
Cultură din exudatul faringian (mediu de îmbogățire OCST + mediu selectiv) 3.
Ex. frotiu exudat faringian colorat Ziehl-Neelson 4. Ex serologic în dinamică
pentru anticorpi specifici 5. Ex. frotiu exudat faringian colorat cu albastru de metil
III. III.  Mecanismul patogenic al bolii este: a. invaziv sistemic b. toxinic c.
imunologic d. imuno-alergic e. autoimun
IV. IV. Dacă se confirmă suspiciunea diagnostică, pentru care măsuri terapeutice
optezi: 1. Izolare la domiciliu cu regim igieno-dietetic hiposodat 2. Vaccinare
specifică 3. Administrare de gentamicină iv, 5 zile 4. Seroterapie specifică
imediată 5. Spălături orale cu sol de clorhexidină

Răspunsuri Resp Df I.3e II. 2,5 III. b IV. 2,4

Se dă cazul: Doamna Marieta, 67 de ani, diabetică (fără control asupra


glicemiei), hiperponderală, cu tulburări de circulație periferică, prezintă de
cca 36 de ore febră înaltă (390 C) şi este îngrijorată de apariţia unui placard
eritematos la nivelul membrului inferior drept (vezi figurile 1 şi 2). Figura
nr. 1 – Leziunea cutanata a pacientei Figura nr. 2 – Leziunea cutanată a
pacientei Se cere I. Orientați-vă spre un diagnostic clinic dintre
următoarele a.Herpes zoster b.Erizipel c.Eritem migrator d.Muşcătură de
paianjen e.Epiteliom cutanat II. Care dintre următoarele elemente v-ar ajuta
în susţinerea diagnosticului. a. Varicele hidrostatice b. Prezența unor
eroziuni interdigitale la membrele inferioare (intertrigo micotic) c. Prezența
unei adenopatii în spaţiul popliteu d. Burelet marginal la nivelul
placardului e. Durere locală intensă, lancinantă III: Care dintre următoarele
medicamente le-ați indica pentru tratamentul pacientei a. Penicilina G b.
Paracetamol c. Heparină cu GM mică d. Aciclovir e. Imunoglobuline
standard IV. Prin prisma particularităților cazului (comorbidități și
localizarea leziunii cutanate) spre ce complicații pe termen scurt mai
frecvente vă concentrați atenția a. Abcese, flegmoane b. Hepatită toxică c.
Necroza locală d. Elefantiazis e. Reumatism articular acut

46
Răspunsuri I. b II. b, c, d III a, b, c, IV a, c

Staţia nr. NEURO 6


Timp de rezolvare: 5 min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie 5
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

Sursa: polioeradication.org

Ayasha este o fetiţă de 12 ani ce trăieşte la periferia oraşului Karachi, Pakistan; este
adusă la spitalul local de catre mamă care declară că de 6 zile fata este bolnavă, prezentând
iniţial febră, cefalee, dureri musculare şi scaune diareice apoase; după 2 zile simptomele au
părut să se remită, pentru ca ulterior să înceapă să verse. Examenul obiectiv evidenţiază febra,
redoarea de ceafă şi scăderea forţei musculare la mivelul membrului inferior drept şi cefei şi

47
deplasarea ombilicului spre stânga. Fata este internată, rămâne febrilă, iar în a 4-a zi se
constată paralizia flască a cvadricepsului drept.

Staţia: NEURO 6
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

Q1: Stabiliţi o corespondenţă între suferinţele de mai jos şi tipul de paralizii ce le însoţesc.

Suferinţa Tipul de paralizie

A Poliomielita 1 Flasce, simetrice, descendente, fără alterări ale senzoriului


paralitică

B Botulism 2 Flasce, ascendente, difuze sau simetrice, însoţite de dureri


intense, fulgurante, cu alterare progresivă a statusului
mentală şi instalarea comei

C Rabie – forma 3 Simetrice, distale, cu hipotonie şi hipoestezie în ariile


paralitică interesate, evoluând în afebrilitate

D Sindrom Guillain- 4 Flasce, asimetrice, ascendente, predominând la rădăcina


Barré membrelor, fără tulburări de sensibilitate, însoţite de
mialgii

A B C D

Q2: La internare lui Ayasha i s-a efectuat o puncţie lombară. Care dintre aspectele LCR se
potriveşte cu boala fetei?

48
e. LCR clar, 200 elemente/mmc (90% limfocite mici, 10% PMN), albuminorahie 1,5
g%, glicorahie 15 mg%
f. LCR purulent, 18.000 elemente/mmc (100% PMN), albuminorahie 512 mg%,
glicorahie 35 mg%
g. LCR clar, 250 elemente/mmc (100% mononucleare), albuminorahie şi glicorahie
normale
h. LCR clar, 1800 elemente/mmc (70% PMN, 30% mononucleare), albuminorahie 250
mg%, glicorahie 40 mg%

Q3: Care dintre următoarele explorări vă sunt utile pentru susţinerea diagnosticului etiologic?
f. izolarea microrganismului din spălătura nazofaringiană
g. evidenţierea germenului în LCR prin PCR
h. evidenţierea microorganismului în fragmentele de biopsie musculară
i. evidenţierea anticorpilor specifici de tip IgM în ser
j. evidenţierea anticorpilor specifici în urină

Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 4 pct

A-4 1

B-1 1

C-2 1

D-3 1

Q2 2,5 pct

Bifare c 2,5

* orice alt răspuns sau răspunsuri multiple 0

Q3 2,5 pct

Bifare a 0,5

Bifare b 0,5

Ne-bifare c 0,5

49
Bifare d 0,5

Nebifare e 0,5

Din oficiu 1 pct 1

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

Staţia nr. NEURO 5


Timp de rezolvare: 5 min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie 5
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

Sorin este un pescar din judeţul Tulcea, adus în urgenţă în stare de comă. Fratele
declară că în urmă cu 4 zile au fost împreună la pescuit în Delta Dunării, iar de două zile
Sorin prezenta febră, cefalee intensă şi dureri articulare. În urmă cu 12 ore acesta a început să
se simtă rău, a vărsat ”în jet”, a prezentat un episod convulsivant, pentru ca apoi să intre în
comă. Răspunzând întrebării medicului fratele pacientului declară că în Deltă au fost muşcaţi
de ţânţari.

La examenul obiectiv se reţin: febră (39 C), exantem maculos generalizat, adenopatii
laterocervicale bilaterale (mici, mobile, aprox. 1,5 cm în diametru), congestie conjunctivală,
splenomegalie gr. 1, moderată redoare de ceafă şi pareză facială dreaptă de tip central.

50
Staţia: NEURO 4
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

Q1: Ce suferinţă suspicionaţi?

________________________________________________________________________

Q2: Care dintre microorganismele enumerate mai jos ar fi (cel mai probabil) cauză a
suferinţei lui Sorin?
f. virusul rabic
g. Clostridium tetani
h. virusul Herpes simplex tip II
i. virusul West-Nile
j. Borrelia burgdorferi

Q3: enumeraţi semnele / simptomele sugestive pentru suferinţa sistemului nervos central.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________

51
Q4: Ce soluţie veţi utiliza pentru tratamentul etiologic al suferinţei lui Sorin?
f. Ceftriaxonă
g. Aciclovir
h. Tenofovir
i. Oseltamivir
j. Nu se indică folosirea substanţelor antimicrobiene

Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 4 pct

(Meningo-) encefalită 3

Acută 1

Q2 1,25 pct

Ne-bifare a 0,25

Bifare b 0,25

Ne-bifare c 0,25

Ne-bifare d 0,25

Ne-bifare e 0,25

Q3 2,5 pct

vărsături “în jet” 0,5

convulsii 0,5

redoarea de ceafă 0,5

coma 0,5

pareza facială dreaptă 0,5

Q4 1,25 pct

52
Ne-bifare a 0,25

Ne-bifare b 0,25

Ne-bifare c 0,25

Ne-bifare d 0,25

Bifare e 0,25

Din oficiu 1 pct 1

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

Staţia nr. NEURO 4


Timp de rezolvare: 5 min.
Responsabil staţie: Giubelan Lucian

Instrucţiuni pentru studentul examinat: citiţi cu atenţie cazul prezentat; aveţi la dispoziţie 5
minute să răspundeţi la întrebările din grila de evaluare (completaţi sau, după caz, bifaţi cu X
răspunsul / răspunsurile pe care îl / le consideraţi corect(e); întrebările multi-choice conţin cel
puţin un răspuns greşit.

Manuel este un băiat de 14 ani ce locuieşte într-un sat situat la marginea pădurii
tropicale în Brazilia. Acesta este adus în comă de către părinţi la spitalul local. Mama afirmă
că băiatul s-a plâns de dureri puternice de spate în urmă cu 3 zile, ulterior a devenit febril, iar
în următoarele 36 de ore nu a mai putut sta în picioare şi a intrat în comă. În urmă cu 30 de
zile Manuel şi alţi copii ar fi explorat o peşteră din apropierea satului în care sălăşuiesc lilieci,
băiatul fiind muşcat în zona gambei stângi de către unul dintre aceştia. Nu s-au efectuat
consulturi medicale post-accident.

Staţia: NEURO 4
Data: ____ / ____ / 2014
Student (nume / prenume cu litere de tipar) _____________________________________
Grupa ________ seria _______________

53
Q1: Ce suferinţă suspicionaţi?

________________________________________________________________________

Q2: Ce animale din cele enumerate mai jos ar putea transmite microorganismul responsabil de
suferinţa lui Manuel?
f. câini
g. cai
h. lilieci
i. şerpi
j. maimuţe

Q3: Apreciaţi procentual ce şanse de vindecare are Manuel?


f. 0
g. 10
h. 50
i. 75
j. 100

Q4: Ce măsuri profilactice ar fi fost indicate după muşcătura liliacului?


f. îngrijirea plăgii
g. doar aplicare locală de gheaţă
h. vaccinare specifică completă
i. vaccinare specifică – o singură doză în jurul plăgii
j. seroterapie specifică

54
Notare

Elemente urmarite Standard Rezultat

Q1 3 pct

Rabie 2,5

Paralitică 0,5

* Doar un punct dacă se stabileşte dg de encefalită 1

Q2 2,5 pct

Bifare a 0,5

Bifare b 0,5

Bifare c 0,5

Ne-bifare d 0,5

Bifare e 0,5

Q3 1 pct

A 1

*orice alt răspuns sau răspunsuri multiple 0

Q4 2,5 pct

Bifare a 0,5

Ne-bifare b 0,5

Bifare c 0,5

Ne-bifare d 0,5

Bifare e 0,5

Din oficiu 1 pct 1

TOTAL 10 pct

Semnatura evaluator

Se dau datele: :

Ileana, în vârstǎ de 11 ani, 30 kg, prezintă, de o zi, febrǎ (39 gr. C), disfagie, vărsături şi
o erupţie cutanatǎ. Un coleg de clasă a prezentat o simptomatologie similară, în urmă cu

55
5 zile. Examenul obiectiv a evidenţiat următoarele aspecte: erupţie generalizată,
micropapuloasǎ, pe fond eritematos, limba saburală cu descuamare la varf, amigdale
intens eritematoase, adenopatie submandibulară. Exudatul faringian a fost pozitiv
pentru Streptococcus pyogenes de grup A.

Se cere: :

I. Decideţi ce schemă de tratament antimicrobian de primă intenţie veţi folosi în cazul


Ilenei pe durata internării în spital?

Antibiotic: _______________________ (denumirea comună internaţională)

Doza zilnică: _________________________ (mg., g., u.i.)

Calea de administrare: ___________ (p.o., s.c., i.m.)

Durata terapiei: _______ (zile)

II. În cazul în care Ileana este alergică la antibioticul de primă intenţie la ce clasă de
antimicrobiene veţi apela?

III. Ce măsuri de luptă în focar şi profilaxie veţi întreprinde ?

1. internare de urgenţă (boală de grup A cu internare obligatorie)


2. izolarea cazului într-o rezervă cu atenţionare la intrare (izolare de tip respirator)
3. izolarea cazului în saloane comune, cu copii internaţi pentru suferinţe digestive şi
pulmonare
4. chimioprofilaxia contacţilor
5. recoltarea de exudate faringiene şi supravegherea contacţilor

IV. Cât timp o veţi dispensariza pe Ileana?

56
V. Pe lângă controlul clinic ce examene de laborator veţi pe durata dispensarizării ?

1. hemoleucograma
2. markeri de inflamaţie (VSH, fibrinogen)
3. D-dimeri
4. sumar de urină
5. ASLO
f. GPT
7. calcemie

Răspunsuri: :

I. Penicilina G, 3 M.U.I., i.m., 10 zile

II. macrolide

III. 1, 2, 4, 5

IV. 3 luni

V. 1, 2, 4, 5

Se dau datele: :

Ileana, în vârstǎ de 11 ani, prezintă, de o zi, febrǎ (39 gr. C), disfagie, vărsături şi o
erupţie cutanatǎ. Un coleg de clasă a prezentat o simptomatologie similară, în urmă cu 5
zile.
Examenul obiectiv evidenţiază următoarele aspecte: erupţie generalizată,
micropapuloasǎ, pe fond eritematos, limba saburală cu descuamare la vârf, amigdale
intens eritematoase, adenopatie submandibulară. Aspectul faciesului este relevat în
figura nr. 1.

57
Figura nr. 1 – Ileana, aspectul feţei

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dumneavoastră din punct de vedere clinic?

II. În figura nr. 1 este prezentat aspectul feţei Ilenei. Identificaţi masca care v-ar susţine
diagnosticul şi descrieţi elementele constitutive.

III. Decideţi care dintre următoarele explorări v-ar folosi pentru susţinerea
diagnosticului.

1. Leucocitoză 15.600/mm3
2. Leucopenie 3000/mm3
3. Neutrofilie (85% PMN în formula leucocitară)
4. Limfo-monocitoză (34% limfocite şi 9% monocite în formula leucocitară)
5. VSH 60 mm/1h

IV. Ce explorări cu viză microbiologică (recoltate la internarea bolnavei) v-ar susţine


diagnosticul ?

Răspunsuri: :

I. scarlatină

II. masca Filatov: congestia obrajilor, paloarea perioronazală, buzele carminate

III. 1, 3, 5

58
IV. izolare SHGA sau decelarea antigenelor acestuia în exudatul faringian
Se dau datele: :

 Figura nr. 1 - cu perioadele evolutive A, B, C (redate pe zile de boală) din tabloul


clinic al unei afecţiuni infecto-contagioase cu evoluţie stadială
 Figura nr. 2 - reprezentând elemente clinice ale acestei afecţiuni

Figura nr. 1

Figura nr. 2

Se cere: :

59
I. Denumiţi afecţiunea infecto-contagioasă pe care o suspectaţi

II. Denumiţi perioadele evolutive ale bolii corespunzătoare literelor A,B,C din figura nr.
1

III. Identificaţi şi denumiţi trei elemente clinice caracteristice pentru tabloul clinic al
bolii care apar în figura nr. 2

IV. Identificaţi dintre afirmaţiile următoare pe cele corecte referitoare la exantemul din
această afecţiune:
a. veziculos
b. maculos
c. catifelat
d. aspru la palpare
e. confluent
f. evoluţie descendentă
g. localizat numai la nivelul feţei

V. ● Care dintre vitamine reduce complicaţiile şi evoluţia bolii?

VI. ● Profilaxia bolii se realizează prin :


a. imunoprofilaxie
b. chimioprofilaxie

Răspunsuri: :

I. Rujeola

II. A – perioada catarală (preeruptivă), B – perioada eruptivă, C - convalescenţa

III. semn Koplik, catar , exantem maculos

III. b,c,e,f

IV. vitamina A

V. a

Se dau datele: :

Dana este o fetiţa în vârstă de 3 ani ce este adusă la dumneavoastră de către părinţi
pentru examinare. Fetiţa prezintă de 5 zile febră, congestie conjunctivală, rinoree şi
tuse. Medicul de familie a formulat în urmă cu 3 zile diagnosticul de viroză respiratorie
şi a recomandat antitermice şi dezinfectante nazale; la 24 de ore de la consult febra a

60
părut să cedeze, dar ulterior s-a reluat ascensiunea termică, concomitent cu apariţia
unui exantem maculopapulos cu elemente ce tind să conflueze, iniţial la nivel cefalic
(ziua a 4-a de boală), cu tendinţă descendentă la nivelul toracelui şi membrelor
superioare (ziua a 5-a, vezi figura nr. 1).

Figura nr. 1 – Dana, aspectul exantemului (ziua a 2-a de la debutul acestuia / ziua a 5-a
de boală)

Se cere: :

61
I. Identificaţi tipul de exantem (figura 1)

1. scarlatiniform
2. morbiliform
3. de tip tifos exantematic
4. variceliform
5. necaracteristic

II. Care este diagnosticul dumneavoastră din punct de vedere clinic?

III. Ce semn clinic ar putea fi descoperit la examinarea cavităţii orale?

IV. Părinţii vă întreabă ce complicaţii imediate pot să apară. Ce le-aţi răspunde?

1. Pneumonie interstiţială
2. Pneumonie / bronhopneumonie prin suprainfecţie bacteriană
3. Otite medii purulente
4. Osteomielită
5. Panencefalita sclerozantă subacută

V. Decideţi dacă este necesar un tratament antimicrobian şi ce substanţe ar trebui


folosite.

1. Nu necesită tratament antimicrobian


2. Ribavirină (comprimate), 400 mg/zi, 10 zile, cu controlul nivelului de hemoglobină
3. Oseltamivir (capsule), 75 mg/zi, 7 zile
4. Interferon pegylat (fiolă), 180 mg s.c, doză unică
5. Lamivudină, 150 mg/zi, p.o. (sirop pentru administrare pediatrică), 5 zile

62
Răspunsuri: :

I. 2

II. rujeolă

III. semnul Koplik

IV. 1, 2, 3

V. 1

Se dau datele: :

Elena, 22 de ani, gravidă în 13 săptămâni se prezintă pentru febră (38 C), exantem
alcătuit din mici macule roz, rotund-
ovalare, ce nu confluează (vezi figura nr. 1)
şi adenopatii occipitale, retroauriculare
(vezi figura nr. 2) şi laterocervicale.
Exantemul a debutat la nivel cervical cu 24
de ore înaintea prezentării la medic, iar în
decurs de o zi s-a generalizat.
În oraş sunt semnalate cazuri similare la
tineri.

63
Figura nr. 2 – Elena, adenopatie retroauriculară

Figura nr. 1 – Elena, exantem generalizat

Se cere: :

I. Care este diagnosticul dumneavoastră din punct de vedere clinic?

II. Consideraţi că diagnosticul dvs. impune o atitudine medicală în privinţa sarcinii?


(da / nu)

III. Ce sfat veţi da pacientei în legătură cu sarcina?

1. să păstreze sarcina cu monitorizare acesteia săptămânal (inclusiv prin echomorfometrie


fetală)
2. să nască prin cezariană pentru a preveni transmiterea verticală a microorganismului)

64
3. să întrerupă sarcina datorită riscului de apariţie a malformaţiilor fetale
4. să transplanteze fetusul la o mamă surogat
5. nu sunt necesare măsuri speciale în legătură cu sarcina (nu există niciun risc)

IV. Pacienta doreşte să aveţi certitudinea diagnosticului etiologic. Ce explorări aţi


solicita în acest sens?

1. izolarea virusului din secreţiile faringiene


2. decelarea antigenului capsular
3. decelarea IgM specifici
4. hemoleucograma completă
5. detecţia structurilor genomice microbiene

Răspunsuri: :

I. rubeolă

II. da

III. 3

IV. 1, 3, 5
Se dau datele: :

65
În clinica de boli infecţioase este internat un pacient la care se descriu hiperactivitate
neuromusculară, dezorientare spaţio-temporală, redoare de ceafă şi salivaţie abundentă.
Pacientul este silvicultor, iar aparţinătorii declară că în urmă cu două săptămâni a fost
muşcat de mână de către un jder (figura nr. 1). Nu s-a prezentat la medic, şi-a pansat
singur plaga şi a început să-şi autoadministreze Ampicilină, dar după 7 zile a început să
febriciteze, să acuze dureri la nivelul plăgii şi parestezii locale.

Figura nr. 1

66
Se cere: :

I. Care este diagnosticul dvs. clinic?

II. Ce semne clinice caracteristice aţi putea decela la examinarea bolnavului?

III. Aparţinătorii vă înreabă care este şansa de vindecare a bolnavului. Ce aţi răspunde?

1. 0%
2. 10%
3. 50%
4. 75%
5. 100%

IV. Ce atitudine profilactică specifică ar fi fost indicată post-accident?

Răspunsuri: :

I. rabie

II. aero- şi hidrofobia

III. 1
IV. seroterapie şi vaccinare

Se dau datele: :

67
Figura nr. 1 reprezintă o stelă de piatră egipteană (datând din anul 1300 ÎC) în
care bărbatul prezintă semne clinice consecutive unei afecţiuni la nivelul membrului
inferior drept.

Figura nr. 1

68
Se cere: :

I. ● Denumiţi boala infecto-contagioasă care a afectat bărbatul din figura nr. 1?

II. ● Ce formă clinică a bolii a avut bărbatul din figura nr. 1?

III. În ce stadiu evolutiv al bolii este prezentat bărbatul din figura nr. 1?

IV. ● Care credeţi că a fost calea de transmitere a acestei afecţiuni?

V. ● Care este manifestarea epidemiologică actuală a acestei afecţiuni în majoritatea


ţărilor lumii? (a, b, sau c):
a) endemică
b) sporadică sau cazuri de import
c) epidemică

Răspunsuri: :

I. Poliomielita

II. Forma paralitică

III. Perioada de sechele

IV. Fecal-orală

V. b

69

S-ar putea să vă placă și