Principii, valori şi idei directoare ale ideologiilor politice

Conservatorism Creştin-democraţie Liberalism (clasic) Progresi(vi)sm Socialism Comunism

Dreapta – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Centru – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Stânga
Viziune Omul este o fiinţă imperfectă şi fragilă care Omul este o fiinţă imperfectă însă suficient de bine Omul este bun de la natură, însă facultăţile lui au
despre om trăieşte într-un mediu dificil sau chiar ostil. înzestrată pentru a-şi găsi propriul drum spre fericire fost slăbite sau pervertite de instituţiile şi practicile
Capacitatea de dezvoltare a facultăţilor proprii şi şi pentru a trăi în armonie cu semenii săi. Potenţialul moştenite prin tradiţie. Dacă este emancipat de tarele
cea de dominare a mediului extern sunt foarte de perfecţionare a facultăţilor proprii şi de asimilare a trecutului şi dacă este încadrat într-o structură de
limitate. Bunăstarea şi fericirea (pe acest pământ) mediului extern sunt nelimitate. Omul trebuie să se ordine politică adecvată, omul se poate bucura de un
sunt efemere sau chiar iluzorii. Pentru a comporte pragmatic, încercând să rezolve – prin grad înalt de bunăstare colectivă. Omul trebuie să
supravieţui, omul trebuie să conserve strategiile încercări şi erori – doar problemele cu care se renunţe atât la paseism, cât şi la individualismul
adaptative (valori, practici, instituţii, organizaţii confruntă, pe care le înţelege şi care prezintă interes pragmatic. Prosperitatea individuală depinde în mod
etc.) care şi-au dovedit eficacitatea în trecut. pentru el. Reverenţa necondiţionată faţă de trecut şi necesar de subordonarea ţelurilor personale unui
sacrificarea interesului personal în vederea atingerii ideal de prosperitate colectivă.
unui ideal colectiv sunt deopotrivă de dăunătoare.
Viziune despre Raţiunea şi voinţa individuală sunt fragile şi puţin Omul este capabil de autocontrol şi poate să-şi Raţiunea şi voinţa individuală dau rezultate
facultăţile perfectibile. Ele trebuie puse sub tutela perfecţioneze continuu raţiunea şi voinţa individuală. satisfăcătoare la nivel personal numai dacă sunt
specific umane instituţiilor şi practicilor tradiţionale. Raţiunea şi voinţa individuală sunt suficiente pentru subordonate raţiunii şi voinţei unei elite. Membrii
rezolvarea problemelor personale. acestei minorităţi sunt exponenţii opiniei publice şi
ai voinţei generale.
Relaţia Comunitarism voluntar Individualism Colectivism involuntar/ forţat
individ-societate Comunităţile tradiţionale sunt mai importante Interesele individului sunt mai importante decât Societatea constituită cu mijloace politice primează
decât indivizii şi decât colectivităţile constituite interesele societăţii. Urmărind să-şi satisfacă propriile în raport cu individul. Individul este obligat moral şi
cu mijloace politice. Individul se naşte şi este interese, indivizii cooperează – pozitiv sau negativ – legal să pună interesele societăţii mai presus de
educat într-un mediu modelat de valorile, cu semenii lor şi, astfel, generează, ca by product, interesele proprii.
practicile şi instituţiile tradiţionale. Se acceptă în ordinea şi bunăstarea socială.
mod tacit că aceste valori, practici şi instituţii sunt
adoptate şi reproduse de bună voie.
Structura de Ordine tradiţională – ordinea determinată de Ordine spontană – ordinea rezultată din acţiunile Ordine planificată – ordinea stabilită în mod
ordine instituită valorile, practicile şi instituţiile tradiţionale indivizilor, care îşi urmăresc interesele proprii coercitiv de instituţiile statului
(familie, şcoală, biserică, relaţiile de vecinătate,
instituţiile de acoperire a riscurilor etc.)
Scopul ultim Conservarea valorilor fundamentale Autodeterminarea individuală Confortul
Tipul de stat Statul paternalist – Statul minimal – Statul bunăstării
promovat – Absenţa statului (anarho-capitalismul) – Statul totalitar
Principiul Principiul prudenţei Principiul autodeterminării rezonabile Principiul utilităţii
fundamental de
acţiune
Valori asumate Onoare, fidelitate, obedienţă, dreptate, patriotism, Sinceritate, libertate, responsabilitate, integritate, Compasiune, caritate, egalitate, dreptate socială,

1
 responsabilitate, integritate, solidaritate
Poziţie Iusnaturalism (jus naturalism)
referitoare la Legiuitorul are datoria să legifereze în acord cu
sursa şi existenţa natura umană. El trebuie să consfinţească legile
legilor naturale, pe care le poate descoperi prin
observarea evoluţiei spontane a persoanelor şi a
instituţiilor. Individul nu este moralmente obligat
să respecte legile care sunt contrare naturii
umane.
Tipul – Particularismul moral (= acţiunile unui individ
de moralitate sunt morale dacă şi numai dacă produc avantaje/
practicat beneficii pentru membrii comunităţii din care
face parte)
– Universalism moral (= acţiunile unui individ
sunt morale dacă şi numai dacă respectă anumite
standarde de acţiune universale). Dispoziţia
naturală a raţiunii practice de a intui principiile
acţiunii umane (synderesis) îi permite oricărui
individ să descopere standardele morale
universale. Aceste maxime ale acţiunii umane
sunt întărite şi transmise de instituţiile
tradiţionale.
Varietate vs. Societatea trebuie să prezerve varietatea
uniformitate instituţiilor şi a modurilor de viaţă tradiţionale.
Respectarea Viaţa privată a individului trebuie să fie ghidată
sferei private (nu însă şi controlată) de instituţiile tradiţionale.
În cazuri deosebite (alcoolism, consum de
droguri, prostituţie etc.), statul trebuie să
restrângă domeniul sferei private.
Respectarea Proprietatea privată este inviolabilă. Resursele
proprietăţii statului pot fi folosite pentru a ajuta anumite
private categorii vulnerabile să-şi conserve proprietatea
privată asupra unor bunuri.
Ordine Economia socială de piaţă
economică
Politică Intervenţionism
onestitate (fair play)
Iusnaturalism (jus naturalism)
– Universalismul moral (= acţiunile unui individ sunt
morale dacă şi numai dacă respectă standardele de
acţiune universale, care pot fi descoperite cu ajutorul
raţiunii individuale)
Varietatea instituţiilor şi a modurilor de viaţă trebuie
respectată, însă nimeni nu poate fi constrâns să facă
sacrificii pentru menţinerea ei. Pe de altă parte, statul
nu are dreptul de a restrânge sfera autodeterminării
personale în scopul uniformizării societăţii.
Sfera privată a indivizilor este inviolabilă. Dacă nu se
creează prejudicii altor persoane, nici instituţiile
tradiţionale, nici statul nu trebuie să intervină în viaţa
privată a indivizilor.
Proprietatea privată este inviolabilă. Statul nu trebuie
să intervină deloc în transferul liber de bunuri private.
Economia liberă de piaţă
Laissez-faire
2
solidaritate
Pozitivism juridic (legal positivism)
Legile au o natură pur convenţională. Ele sunt
valabile în virtutea faptului că sunt emise de
instanţele legiuitoare care sunt acceptate ca atare de
întreaga societate. Individul trebuie să respecte legile
adoptate de instanţa legiuitoare indiferent de
conţinutul lor.
– Amoralismul (= neexistând fundamente obiective
ale moralei, indivizii pot acţiona în răspărul oricărui
sistem de norme etice)
Statul trebuie să impună un grad de conformism
social, inclusiv prin impunerea unui anumit grad de
diversitate (sexuală, de gen, rasială etc.).
Nu există limite absolute ale sferei private. Orice
aspect al vieţii personale poate constitui o problemă
publică.
Proprietatea privată trebuie să aibă o funcţie socială.
Limitele ei sunt determinate de principiul utilităţii
publice. În numele interesului public, statul are
dreptul să-i exproprieze (parţial sau total) pe
proprietari de bunurile lor.
Economia planificată
Planificare şi control
 economică
Factorul de Capitalul Capitalul Munca
producţie
fundamental
Atitudine faţă de – Patriotism, naţionalism – Patriotism moderat – Internaţionalism, naţionalism
concetăţeni vs. – Respect, jingoism, xenofobie – Cosmopolitism – Xenofilie, xenofobie
străini
Atitudine faţă de – Pietate – Indiferentism religios – Ateism
religie şi org. – Clericalism – Anticlericalism – Anticlericalism
religioase
Nivel de Stabilitate – ordine statică Stabilitate – ordine dinamică Instabilitate – schimbare continuă
stabilitate
Evoluţie vs. Evoluţie Evoluţie Revoluţie
revoluţie
Politică externă – Izolaţionism – Convieţuire paşnică – Autarhism
– Intervenţionism, imperialism, colonialism – Intervenţionism, imperialism

3

Conservatorii şi Reformiştii
Europeni
Partidul Popular European
Alianţa Liberalilor şi
Democraţilor pentru Europa
Familii de partide politice europene
Belgia: New Flemish Alliance
Bulgaria: Bulgaria Without Censorship; Bulgarian National Movement
Danemarca: Danish People's Party
Germania: Liberal Conservative Reformers; Family Party
Italia: Conservatives and Reformists
Olanda: Christian Union; Reformed Political Party
Polonia: Law and Justice; Right Wing of the Republic
România: M10
Marea Britanie: Conservative Party; Ulster Unionist Party
Austria: Österreichische Volkspartei
Belgia: Christen-Democratisch en Vlaams; Centre Démocrate Humaniste
Bulgaria: Democrats for a Strong Bulgaria; Bulgaria of the Citizens Movement; Union of Democratic Forces; Demokraticeska Partija
Danemarca: Det Konservative Folkeparti; KristenDemokraterne
Franţa: Les Républicains
Germania: Christlich Demokratische Union; Christlich-Soziale Union in Bayern
Grecia: Nea Demokratia - ND
Ungaria: FIDESZ (Alianţa Civică Maghiară); Kereszténydemokrata Néppárt (Partidul Popular Creştin-Democrat)
Italia: Forza Italia; Südtiroler Volkspartei; Popolari per l'Italia; Nuovo Centrodestra; Unione di Centro; Trentino Tyrolean Autonomist Party
Olanda: Christen Democratisch Appel
Polonia: Platforma Obywatelska (Platforma Civică); Polskie Stronnictwo Ludowe (Partidul Popular Polonez)
Portugalia: Partido Social Democrata; Centro Democrático e Social - Partido Popular
România: Partidul Naţional Liberal; UDMR; PMP; PNŢCD
Spania: Partido Popular; Unió Democràtica de Catalunya
Elveţia: Christlichdemokratische Volkspartei der Schweiz; Parti Démocrate-Chrétien
Austria: The New Austria and Liberal Forum
Belgia: Open Flemish Liberals and Democrats; Reformist Movement
Bulgaria: National Movement for Stability and Progress; Movement for Rights and Freedoms
Danemarca: Denmark's Liberal Party; Danish Social Liberal Party
Franţa: Democratic Movement; Citoyenneté Action – Participation Pour le XXIe Siècle; Civic Alliance for Democracy in Europe; Union of
Democrats and Independents
Germania: Free Democratic Party; Free Voters
Ungaria: Alliance of Free Democrats; Hungarian Liberal Party
Italia: Democracy is Freedom – The Daisy; Italy of Values; Alliance for Italy; Italian Radicals
Olanda: People's Party for Freedom and Democracy; Democrats 66
Polonia: Democratic Party;
Portugalia: Democratic Republican Party
România: ALDE
Spania: Catalan European Democratic Party; Basque Nationalist Party; Union, Progress and Democracy; Citizens – Party of the Citizenry
Suedia: The Liberals; Centre Party
Marea Britanie: Liberal Democrats
4
Alianţa Progresistă a
Socialiştilor şi Democraţilor
Europa Naţiunilor şi
Libertăţii
Europa Libertăţii şi
Democraţiei Directe
Austria: Social Democratic Party of Austria
Belgia: Socialist Party; Socialist Party Different
Bulgaria: Bulgarian Socialist Party
Danemarca: Social Democrats
Franţa: Socialist Party; Radical Party of the Left
Germania: Social Democratic Party of Germany
Ungaria: Hungarian Socialist Party; Democratic Coalition
Italia: Democrats of the Lef; Democratic Party; Italian Democratic Socialists; Possible; Italian Left; United in the Olive Tree
Olanda: Labour Party
Polonia: Democratic Left Alliance-Labor Union; Social Democratic Party of Poland
Portugalia: Socialist Party
România: PSD
Spania: Spanish Socialist Workers' Party
Suedia: Swedish Social Democratic Party; Feminist Initiative
Marea Britanie: Labour Party
Austria: Freedom Party of Austria
Belgia: Flemish Interest
Franţa: National Front
Germania: Alternative for Germany
Italia: Northern League
Olanda: Party for Freedom
Polonia: Congress of the New Right
Italia: Five Star Movement
Marea Britanie: UK Independence Party