Sunteți pe pagina 1din 3

sTexte pentru exerciţii de scriere corectă

ss

1. „Apoi mai scoate dintr-un gherghir nişte straie vechi, un arc, nişte săgeţi, un
paloş şi un buzdugan, toate pline de rugină...
Vine un dregător slab, cu nasul ascuţit, care avea două geamuri cu
margine de tinichea în faţa ochilor.
– Cum dai, femeie, grăunţele? Cu ce preţ?...
Acolo sus oamenii sunt săraci, dar nu se înşală între ei. Ei ce-au ăn gând,
au şi pe limbă. Femeia lui Gheorghe era dintre aceştia.”
( Veste de pe tărâmul celălalt”, de Alexandru Mitru )

2. În recreaţie

A sunat. Copiii ies în recreaţie. Cecilia şi Maricica se plimbă. Chiriţă şi


Costache privesc jocul cu mingea. Gheorghiţă dă lovituri precise. Toţi îl
încurajează.
– Nu te lăsa, Gheorghiţă !
Gigel cade. Gheorghiţă îl ridică.
Jocul continuă.
– Ura, ura! exclamă învingătorii.

Un sfat bun! Organizaţi şi voi jocuri frumoase în recreaţie!


(Sursa: Maria I. Radu, Maria I. Anca, Gramatică şi compunere, Manual pentru clasa a II-a,
E.D.P., Bucureşti, 1974, pag. 33).

3. Recreaţia mare

Sună clopoţelul. Uşile claselor se deschid. Curtea şcolii se umple de copii:


băieţei şi fetiţe.
Ei se joacă. Paraschiva şi Angela sar coarda. Pe terenul de baschet băieţii
bat mingea. Cei mai mici încearcă să prindă o ciocănitoare.
Toţi şcolarii sunt veseli. Doamna învăţătoare întreabă:
– Cine a fugit cel mai bine?
– Gheorghiţă este primul. El i-a întrecut pe toţi.
George, Cecilia, Marcela şi Chiriac au rămas în clasă. Ei sunt elevi de
serviciu: şterg tabla, aerisesc clasa, aduc cretă, udă buretele.
(Sursa:Ioan Şerdean, Florian Dituleasa, Eliza Paveliu, Gramatică şi compunere, Manual pentru
clasa a III-a, E.D.P., Bucureşti, 1995, după un text de la pag. 5).

1
4. Gina, Gelu, Gheorghiţă şi Tache fac gimnastică. Ei execută exerciţiile cu
multă atenţie. Vine Georgică. El le arată un exerciţiu nou.
Geta fuge după minge. Gica o ajunge.
– Aduc eu mingea, Geta! spune Gica.

5. Paraschiva şi Chiriac se joacă de-a baba-oarba.


Chiriac s-a legat la ochi cu o basma cenuşie, cu chenar.
El strigă:
– Unde eşti, Chimiţă?
– Aici, aici ! răspunde Paraschiva.

6. Gheoghe şi Anghelina se joacă. Gheorghe este dirijor. El are în mână o


baghetă. Gherghina împleteşte un ciorap. Ghemul se micşoreaza.
Copiii ies în grădină. Ei îşi scot ghetele.

7. Gheorghe şi Gherghina s-au întâlnit cu Angheluţă. Ei fac planuri pentru o


excursie.
– Şi unde vreţi să mergem? întreabă Gheorghe?
– Eu vreau să mergem în Bucegi, spune Gherghina.
– Eu aş vrea să mergem în Ceahlău, adaugă Angheluţă.
(Sursa:Marcela Peneş,Comunicare,Culegere de exerciţii pentru clasele I-IV, Editura Aramis,
Bucureşti, 2005, pag.18-19)

9. Nărodul şi luna
după Marin Buga

Era o noapte tare senina şi cu lună plină. Un nărod trecea pe marginea


unui lac. Apa lacului era liniştită şi limpede. Nărodul zăreşte chipul lunii în fundul
lacului. Deodată începe să strige cât îl ţineau baierele plămânului:
– Săriţi, măi ! Săriţi că s-a înecat luna!
Pentru că nu venea nimeni, s-a hotărât el să o scoată. Băgă băţul în apă
vrând să-l înfigă în lună. Dând mereu în noroi, apa se tulbură. Acum luna nu se
mai vedea. Nătărăul a crezut că a înfipt băţul în ea. Atunci a tras cât a putut de
băţ şi...hop ! A căzut pe spate. Noroc că era malul apei. Şi stând cu faţa în sus,
zări luna pe cer.
Nătărăul începu să strige către oamenii care veneau din sat să vadă ce s-
a întâmplat:
– Iaca, măăă, unde am aruncat luna ! Tocmai pe cer !
( Snoave populare, Selectate şi repovestite de Marin Buga, Bucureşti, Ed.Tineretului,1967)

2
10. Oul năzdrăvan
după Ion Istrati

(fragment)

Trăiau odată un moşneag şi o babă, amândoi foarte săraci. Ei aveau


numai o găinuşa. Dar nici de ouale găinii nu aveau parte. Numai ce se oua, că
cineva le şi fura din cuibar.
Într-o zi moşul se puse la pândă. Şi, ce să vezi? De îndată ce oua găina,
oul se rostogolea repede pe drum. Moşneagul, fuga după el.
Când să pună mâna pe ou, moşul aude:
– Lasă-mă, moşule! Nu o să-ţi pară rău.
Moşul se înduplecă şi oul porneşte la drum. Şi cum merge el aşa, numai
ce se întâlnelte cu un rac.
– Unde te duci, măi oule?
– Ia ! Mă duc şi eu la bine. Hai şi tu cu mine!
Merg ei aşa până ce se întâlnesc cu un şoricel.
– Buna ziua, oule ! Unde te duci?
– Mă duc la bine. Hai cu mine!

(„Poveştile Ilenii”, Ion Istrati, Bucureşti, Ed. Tineretului,1966)

8. Cum începe toamna


după M. Preda
(fragment)

Era o zi de toamnă. Niculae a ieşit în grădina. El s-a întins la umbră sub


un dud stufos. În gădina nu mai era nimeni. Băiatul a început să citească.
Căldura soarelui era plăcută. Acum nu mai dogorea ca vara. Era linişte.
Grădina părea încremenită. Nu se simţea nici o adiere de vânt.

( „Cum începe toamna”,de Marin Preda )