Enumerati metodele de tratament curativ al leziunilor necarioase

-metoda traditionala de preparare a unei cavitati de clasa a V a sau a VI a

-metoda care utilizeaza cimenturile cu ionomeri de sticla
-metoda de demineralizare cu acid fara a mai prepara retentie mecanica si obturatie cu materiale
compozite microfile si fotopolimerizabile in asociere cu agenti bonding dentinari
-metoda fatetarii vestibulare directe si indirecte

Eroziunea dentara

Localizarea eroziunii dentare

Eroziunea dentară se poate întâlni pe următoarele suprafeţe dentare:
feţele palatinale ale dinţilor frontali;
feţele vestibulare ale tuturor dinţilor;
feţele ocluzale ale dinţilor laterali.

La examenul clinic al dinţilor cu eroziune dentară se poate constata:

pierderea anatomiei suprafeţei dentare;
modificarea culorii dintelui (care devine închisă);
pierderea translucidităţii incizale;
subţierea margini incizale;
zone unde smalţul lipseşte;
uneori, în cazul leziunilor active, sensibilitate dentară

Diagnosticul diferenţial al eroziunii dentare

Diagnosticul diferenţial al eroziunii dentare se poate face cu:
a. abraziunea fiziologică sau patologică;
b. distrofiile dentare;
c. caria dentară.

Abraziunea dentara – definitie, tipuri de abraziune

Abraziunea dentară patologică se defineşte ca fiind uzura suprafeţelor dentare
determinată de substanţe sau corpi străini interpuse interdentar.
Abraziunea este o pierdere de substanţă dentară produsă prin uzură mecanică, alta
decât cea cauzată de masticaţie.

Clasificare abraziune

 Abraziune fiziologica (atritie):

- ocluzală;

- aproximală;

1
 - incizală.

 Abraziune patologică:
- abraziunea vestibulară, palatinală – periajului

dentar intempestiv;

- abraziune atipică – la nivelul dinţilor rotaţi sau

Înclinaţi

Atritia dentara – definitie, localizare

Atriţia reprezintă pierderea ţesuturilor dure dentare sau a suprafeţelor restauraţiilor

produsă în timpul masticaţiei sau deglutiţiei.
Aspectul clinic
- ştergerea vârfului cuspizilor si marginilor incizale şi apariţia faţetelor.
Localizare
Atriţia se produce la nivelul:
- marginilor incizale,
- suprafeţelor ocluzale
- suprafetelor aproximale
Atriţia îndeplineşte următoarele roluri funcţionale:
a) Atriţia suprafeţelor ocluzale
- reduce relieful ocluzal accidentat, condiţie a retenţiei plăcii bacteriene şi resturilor
fermentabile şi, implicit, riscul de producere a cariilor ocluzale
- reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana clinică a dintelui care, în
cursul erupţiei continue, are tendinţa de alungire şi de suprasolicitare a parodonţiului profund;
- reduce gradul de înclinare al pantelor cuspidiene şi se reduc, astfel, rezultantele oblice nocive
ale forţelor axiale;
b) Atriţia suprafeţelor aproximale transformă punctul de contact în suprafaţă de contact, ceea
ce asigură atât o protecţie mai bună a papilei interdentare, cât şi o bună stimulare a dinamicii
vasculare din corionul gingival.
Prin atriţia suprafeţelor aproximale, urmată de mezializarea fiziologică a dinţilor, se
reduce spaţiul ocupat de papila interdentară; aceasta, prin involuţie, are tendinţa de a elibera
parţial sau total spaţiul ambrazurii gingivale, ceea ce favorizează retenţia de placă bacteriană,
resturi alimentare, care iniţiază inflamaţia microbiană a gingiei. Prin atriţia suprafeţelor
aproximale şi mezializarea fiziologică este compensat spaţiul liber prin retracţia papilei şi se
previne instalarea inflamaţiei.

Factori care favorizeaza aparitia abraziunii patologice

2
 Abraziunea dentară patologică se defineşte ca fiind uzura suprafeţelor dentare determinată
de substanţe sau corpi străini interpuse interdentar.

Abraziune patologică:
- abraziunea vestibulară, palatinală – periajului

dentar intempestiv;

- abraziune atipică – la nivelul dinţilor rotaţi sau

Înclinaţi

Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de:

- componenta organo-minerală a dintelui care poate fi normală

sau anormală (amelogeneză, dentinogeneză imperfectă);

- calitatea implantaţiei dintelui;

- forţa musculaturii mobilizatoare a mandibulei;
- morfologia ATM;
- tipul de ocluzie;
- consistenţa alimentelor, mai ales proprietăţile lor abrazive;
- calitatea şi cantitatea salivei (potenţialul abraziv creşte dacă fluxul salivar scade).

Factori care determina aparitia abraziunii patologice

Factorii determinanţi:
bruxismul (cea mai frecventă cauză după unii autori);
mutilări dentare cu caracter etnic
existenţa unor malocluzii (prognatism mandibular, laterodeviaţii, anomalii dentare de
poziţie);
Factorii determinanţi:
• suprasolicitarea unor dinţi în timpul masticaţiei prin pierderea aleatorie a dinţilor
Obiceiuri precum: spartul seminţelor între dinţi, tăiatul aţei cu dinţii, introducerea
cuielor, acelor între dinţi, cântatul la instrumente muzicale, menţinerea interdentară a pipei);
• prezenţa pe hemiarcada opusă a unor lucrări protetice metalice foate dure şi sau
incorect finisate;
Periajul dentar incorect, calitatea periuţelor de dinţi şi proprităţile abrazive ale pastelor
sau pudrelor de dinţi;

3
4