Sunteți pe pagina 1din 8

1.Glanda mamară conţine: A.

1 cm
A.10 lobi B.0,9 cm
B.18 lobi C.2 cm
C.21 lobi D.3 cm
D.25 lobi E0,8 cm
E.22 lobi
8.Ginecomastia este:
2.Următoarele grupe ganglionare fac parte din cele 5 A.Hipertrofia galandei mamare la femei în menopauză
grupe axilare: B.Hipertrofia galandei mamare la fetiţe
A.Ganglionii mamari externi C.Hipertrofia galandei mamare la bărbaţi
B.Ganglionii apicali D.Hipertrofia galandei mamare la femei gravide
C.Ganglionii supraclaviculari E.Atrofia glandei mamare
D.Ganglionii scapulari
E. Ganglionii mediali 9.Mastoza fibrochistică mamară este frecventă la:
A.Femei între 30-50 ani
3.Semnele de alarmă ale examenului clinic mamar B.Femei la menopauză
cuprind: C.Femei gravide
A.Asimetria mamelonară D.Femei cu inflamaţii cronice mamare
B.Mameloane în plus E.Fetiţe la pubertate
C.Scurgeri mamelonare
D.Pigmentări areolare 10.Fibroadenoamele mamare au următoarele
E.Tumori mamare caracteristici:
A.Nu apar la femeile virgine
4.Semnul "cojii de portocală"este characteristic pentru: B.Apar la fete tinere
A.Tumorile benigne mamare C.Sunt formaţiuni tumorale bine delimitate
B.Inflamaţiile acute mamare D. Sunt nedureroase
C.Neoplasmul mamar E.Sunt mobile pe planurile tegumentare
D.Fibroadenomul mamar
E.Abcesul mamar cronic 11Mamela secretantă cuprinde:
A.Scurgeri seroase
5.Neoplasmul mamar are următoarele caracteristici B.Scurgeri purulente
palpatorii: C.Scurgeri sangvinolente
A.Consistentă scăzută D.Scurgeri apoase
B.Tumori mari delimitate E.Lipsa scurgerilor
C.Tumori mobile pe tegument
D.Tumori mobile pe planurile profunde 12.Factorii de risc în apariţia cancerului mamar sunt:
E.Tumori cu suprafeţe neregulate A.Factorii genetici
B.Prezenta alăptării
6.Mamografîa precizează diagnosticul de tumoră C.Virusurile
mamară, în procent de: D.Menarha timpurie
A.50% E. Vârsta înaintată
B.60%
C.70% 13.Diseminarea tumorilor mamare este:
D.83% A.Din aproape în aproape
E.96% B.Calea nervoasă
C.Calea limfatică
D.Calea hematogenă
E.Calea cutanată

7.Ultrasonografia poate evidenţia tumori sub: 14.Stadiul neoplazic -I- cuprinde

1
A.Tumori până la 0,5 cm A Numai tratament chirurgical
B.Tumori până la 1 cm B.Numai tratament citostatic
C.Tumori până la 2 cm C.Numai radioterapie
D.Tumori până la 3 cm D.Numai tratament chirurgical şi citostatic
E.Tumori până la 5 cm E.Tratament chirurgical, citostatic, radioterapie, hormonal

15.Metastazele frecvente de cancer mamar sunt: 21.Următoarele afirmaţii privind plăgile penetrante sunt
A.Ovariene corecte:
B.Pleuropulmonare A.Străbat mamela până la fascia pectorală
C.Renale B.Străbat muşchii pectorali până la plastronul costal
D.Hepatice C.Străbat toate straturile până la pleura parietală
E.Uterine D.Străbat pleura parietală
E.Pot afecta viscerele intratoracice
16.Carcinomul ductal este:
A.Cea mai frecventă formă de cancer mamar 22.Printre fenomenele fiziopatologice prezente în ARDS-
B.Cea mai rară formă de cancer mamar ul posttraumatic numără:
C.Frecventă la femeia tânără A.Edemul pulmonar interstiţial
D.Caracterizată prin prezenţa celulelor carcinomatoase B.Edemul pumonar alveolar
în "şirag dE mărgele" C.Alterarea surfactantului
E.Asociată frecvent cu alăptarea D.Edemul pulmonar cardiogen
E.Spasmul bronşic
17.Tumora phyllodes are:
A.Potenţial de malignizare 23.Pneumotoraxul este caracterizat clinic prin:
B.Nu are potenţial de malignizare A.Dispnee
C.Formă "conopidiformă" B.Emfizem subcutanat la palpare
D.O creştere lentă C.Matitate la percuţie
E.O creştere rapidă D.Tahipnee
E.Abolirea murmurului vezicular la ascultaţie
18.Investigaţia de elecţie în papilomul intraductal este:
A.CT-ul 24.Hemotoraxul este caracterizat de;
B.Palparea tumorii A.Hipersonoritate la percuţie
C.RMN-u B.Combinarea sindromului respirator cu cel hemoragie
D.Markerul tumoral P53 C.Creşterea frecvenţei şi a amplitudinii pulsului
E.Galactografia D.Abolirea murmurului vezicular la ascultaţie
E.Semnele anemiei acute
19.Carcteristicile intervenţiilor chirurgicale pentru
neoplasmul mamar sunt: 25.Voletul costal este caracterizat prin următoarele
A.Anestezie local fenomene fiziopatologi-
B.Anestezie generală întotdeauna A.Compresiune pulmonară
C. îndepărtarea sânului şi a ganglionilor B.Instabilitate toracică
D.Sectorectomie cu examen histopatologic C.Respiraţie paradoxală
extemporaneu D.Insuficienţă respiratorie
E.Tumorectomie simplă E.Balans mediastinal

26.Principala complicaţie a hematomului pulmonar


este:
20.Tratamentul cancerului mamar cuprinde: A.Hemotoraxul

2
B.Organizarea C.Inspecţia evidenţiază plaga penetrantă parieto —
C.Difuzia sub formă de infiltrate în parenchimul toracică
pumonar D.Pacientul realizează mişcările respiratorii iară eforturi
D.Infectarea cu formarea unui abces pulmonar deosebite
E.Compresia pulmonară E.Se instalează sindromul de compresiune pulmonară

27.Rupturile bronşice de gradul II sunt caracterizate de 33.Printre semnele clinico-paraclinice ale hemotoraxului
următoarele afirmaţii: major se numără:
A.Interesează bronhia dreaptă şi bronhia stângă distală A.Puncţia pleurală extrage aer
B.Interesează bronhia dreaptă şi bronhia stângă B.Echografia arată prezenţa lichidului pleural
proximală C.Are loc creşterea frecvenţei şi amplitudinii pulsului
C.Sunt extrapleurale D.Apare sindromul de instabilitate toracică
D.Interesează bronhia stângă distală E.Are loc scăderea hemoglobinei
E.Interesează bronhia stângă proximală
34.Avantajele traheostomiei includ următoarele:
28.Pneumomediastinul apare în: A.Umidifierea mai bună a aerului inspirat
A.Leziunile canalului toracic B.Scurtcircuitarea obstacolului supraglotic
B.Leziunile diafragmului C.Ocolirea obstacolului reprezentat de edemulsau
C.Perforaţiile esofagului toracic spasmele glotice
D.Leziunile vaselor mari mediastinale D.Scăderea riscului infecţiei căilor respiratorii
E.Rupturile traheo-bronşice E. Reducerea efortului respirator.
35.Indicaţiile toracotomiei precoce includ:
29.Printre semnele incluse în triada Triada Beck se A.Leziuni majore traheo-bronşice
numără: B.Tamponada pericardică acută
A.PVC scăzută C.Perforaţia esofagiană
B.Hipotensiunea arterială D.Hemoragia intrapleurală cu debit de 50 ml pe oră timp
C.Tahicardia de peste 6 ore.
D.Zgomotele cardiace diminuate E.Insuficienţă cardiacă postruptură de valve.
E.Tahipnea
36.Organul cel mai frecvent lezat din totalitatea
30.Cel mai important examen paraclinic în leziunile traumatismelor abdominale, este:
traheobronşice este: A.splina
A.Radiografia simplă B.ficat
B.Computertomografia C.colon
C.Rezonanţa magnetică nucleară D.rinichi
D.Scintigrafia E.nici una
E.Bronhoscopia
37.Clasificarea traumatismelor abdominale în TA închise
31.Principalele fenomene fiziopatologice respiratorii (contuzii) şi deschise (plăgi), se tace în funcţie de:
survenite în traumtismele toracice includ: Alezarea integrităţii peritoneului
A.Instabilitatea toracică Bagentul patogen (traumatic)
B.Afectarea traheo-bronşică obstructivă C.lezarea integrităţii tegumentare
C. Tamponada cardiacă D.suprafaţa corporală afectată
D.Compresiunea pulmonară E.nici una
E.Şocul hemoragie

32.Următoarele afirmaţii privind pneumotoraxul închis 38.Leziunile parietale abdominale sunt reprezentate de:
sub tensiune sunt corecte: A.hematoame
A.Venele cervicale sunt colabate B.revărsat Morel-Lavalle
B.Are loc instalarea insuficienţei respiratorii progresive C.rupturi musculare

3
D.rupturi musculoaponevrotice E.puncţie peritoneală
E. nici una
44.PerfOraţiile posttraumatice de intestin, pot
38.Leziunile organelor parenchimatoase pot să fie: determina:
A.punctiforme A.hemoragie digestivă
B.revărsate Morel-Lavalle B.hemoperitoneu
C.rupturi parţiale C.peritonită generalizată
D.rupturi complete D.peritonită localizată
E. toate variantele E.nici una

39.Hemoragia internă poate să producă:. 45.în cazul leziunilor traumatice rectale, se asociază
A.hemoperitoneu frecvent leziuni de:
B.hematoame retroperitoneale A.vezică urinară
C.hematoame peritoneale B.prostată
D.hematoame interstiţiale C.rinichi
E.nici una D.ureter
E.uretră
40.Revărsatul sero-hemoragic Morel-Lavelle se produce
mai ales în lovituri tangenţiale ale flancurilor rezultând 46.Care din investigaţiile de mai jos sunt utile în
un hematom: diagnosticul leziunilor posttraumatice intestinale:
A.supraaponevrotic A.CT-ul
B.subaponevrotic B.radiografia cu substanţă de contrast
C.preperitoneal C.Rx abdominal nativ
D.nici una D.Echo Doppler arterial
E.toate E.RMN-ul

41.Hemoragia internă intra sau retroperitoneală se 47.Transfuzia în centrele de traumatologie se efectuează


poate produce în urma Lezări cu:
A.unui organ parenchimatos A.masă eritrocitară
B.mezenter B.Dextran 70
C.intestin subţire C.plasmă congelată proaspătă
D.colon D.masă trombocitară
E.vaselor mari E.arginin sorbitol

42.Frecvenţa traumatismelor intestinului subţire se 48.Vasele care nu se pot ligatura sunt:


întâlneşte faţă de totalul traumatismelor abdominale A.Arteră iliacă internă
deschise penetrante, în proporţie de: B.a. mezenterică superioară
A.18% C.a. spermatică
B.16% D.a. hepatică proprie
C.30% E.a. aortă
D.5%
E.9%

49.Cauzele aritmiilor şi accidentelor cardiace majore


43.Pentru stabilirea diagnosticului de leziune hepatică sunt:
posttraumatică, investigaţiile paraclinice utile pot fi: A.acidoza metabolică refractară
A.ecografîe abdominală B.coagulabilitate crescută
B.computer tomograf C.hipotermia
C.radiografie abdominală simplă D.INSUFICIENTA RENALA
D.scintigrafie

4
E.insufiCIENTA tromboflebită profundă a memebrelor
inferioare 56.Cauzele abdominale ale peritonitei sunt:
A.Chistul ovarian rupt
50.Creşterea presiunii intraabdominale după B.Anevrismul de aortă
laparorafie la bolnavul cu coNtuzie abdominală se C.Hepatita acută
datorează: D.Pancreatita acută edematoasă
A.edemului renal E.Cistita acută
B.aerului din cavitatea peritoneală
C.lichidului intraperitoneal 57.Simptomatologia abdomenului acut chirurgical nu
D.greşelilor de tehnică chirurgicală cuprinde:
E.hipomobilităţii diafragmatice A.Durerea abdominală
B.Icterul
51.Măsurarea presiunii intraabdominale se face prin: C.Vărsăturile
A.sondă nazogastrică D.Oprirea tranzitului intestinal
B.manometrie intraperitoneală E.Alterarea stării generale
C.manometrie intravezicală urinară
D.măsurarea presiunii în vena jugulară 58.Translaţia dureroasă este:
E.laparotomie exploratorie A.Durerea în punct fix 6. Durerea difuză abdominală
C.Durerea în bară
52.Complicaţiile leziunilor colice operate sunt: D.Durerea iradiată în umăr
A.hemoragiile arteriale E.Durerea care se mută dintr-o regiune în alta a
B.fistulele colice abdomenului
C.abcesele fesiere
D.abcesele intraabdominale 59.Durerile în abdomenul acut pot să apară:
E.Complicaţiile stomei A.Brusc
B.Progresiv
53.Manevra Pringle este: C.Nu apar deloc
A.pensarea a. gastroduodenale D.Sunt precedate de emisii fecale
B.pensarea v. porte E.Apar după eructaţii
C.pensarea pediculului hepatic
D.hemostază pe tranşa hepatică 60.Tuşeul rectal este important în diagnosticul
E.plasarea unui filtru în vena cavă inferioară abdomenului acut chirurgical din cauză că:
A.Pune în evidenţa fecale în ampula rectală
54.Cel mai frecvent organ lezat în traumatismele B.Descoperă colecţii în Douglas
abdominale este: C.Pune în evidenţă hemoroizi
A.splina - 30,2 % D.Pune în evidenţă sânge
B.splina - 26,2 % E.Poate constata formaţiuni tumorale prostatice
C.rinichi - 24,2 %
D.rinichi - 44,2 % 61.Hiperleucocitoza cu devierea formulei spre stg. este
E.ficatul -33.6% relevantă pentru:
A.Afecţiuni cronice luetice
B.Afecţiuni inflamatorii virale
C.Afecţiuni inflamatorii acute
D.Nu prEzintă relevanţă
E.Afecţiuni inflamatorii SIDA
55.Cauzele abdomenului acut chirurgical sunt: 62.Bariul pasaj se indică în:
A.Apendicita acută A.Ocluzii intestinale
B.Ulcerul perforat B.Perforaţii ulceroase
C.Ulcerul duodenal în puseu acut C.Pancreatite acute
D.Colica renoureterală D.Ulcer duodenal în puseu acut
E.Infarctul splenic E.Cancerul rectal

5
63.Diagnosticul diferenţial în abdomenul acut se va 70. Forme clinice de strangulare sunt:
face cu: A.Volvuîusul intestinal
A.Infarctul miocardic acut B.Invaginaţia intestinală
B.Colica renală C.Strangulări prin bride postoperatorii
C.Anevrismul disecant al aortei D.Tumori ocluzive
D.Peritonita tuberculoasă E.Ocluzii prin pareza intestinală
E.Pleurezia bazală
71.Cauzele peritonitelor acute difuze secundare sunt:
64.Diagnosticul pozitiv al abdomenului acut chirurgical A.Perforaţia gastrică
se pune pe baza B.Apendicita acută
A.Examenului laparoscopic C.Hematomul retroperitoneal
B.Examenul clinic şi tuşeul rectal D.Abcesul subfrenic închistat
C.Flebografia venei cave inferioare E.Infecţia cu streptococul hemolitic
D.Echografîa abdominală
E.CT abdominal 72.Peritonitele localizate secundare genneralizate
pornesc de la abcese:
65.Nivelele hidroaerice apar la bolnavii cu: A.Pulmonare
A.Ocluzii intestinale B.Prostatice
B.Oamenii sănătoşi cu colite acute sau aerofagi C.Subfrenice
C.Bolnavi cu sclerodermie trataţi cu cortizon D.Parietale
D.Bolnavii la care s-au efectuat clisme E.Subfrenice
E.Bolnavii cu stenoză pilorică
73.Durerile insidios apărute într-o peritonită acută
66.Diagnosticul diferenţial al ocluziilor intestinale se pledează pentru:
face cu: A.Peritonită fecaloidă
A.Infarctul miocardic acut B.Apendicită acută
B.Infarctul mezenteric C.Pielonefrită acută
C.Peritonitele generalizate D.Cistită acută
D.Pleurezia bazală dreaptă E.Diverticulita Meckel
E.Sarcina extrauterină ruptă
74.Palparea în cazul peritonitelor acute difuze poate
67.Ocluziile înalte sunt: surprinde:
A.Jejunale A.Tumori abdominale
B.Colice B.Distensia abdominală
C.Rectale C.Contractară musculară
D.Pilorice D.Apărarea musculară
E.Sigmoidiene E.Elasticitatea peretelui abdominal

68.Ocluziile înalte sunt caracterizate de:


A.Dureri abdominale difuze moderate
B.Dureri abdominale intense
C.Vărsături precoce
D.Vărsături tardive
E.Meteorism precoce puţin exprimat 75.Tratamentul peritonitelor prin perforaţie de organ se
69.Ocluziile prin obstrucţie sunt cauzate de: face:
A.Strangularea externă herniară A.sutura stomacului
B.Invaginaţie colică B.sutura duodenului
C.Calcul biliar impactant C.hemigastrectomie pentru perforaţia stomacului
D.Ghem de ascarizi D.anus iliac stâng pentru perforaţia duodenului
E.Bezoare

6
E.rezecţie şi anastomoză T-T pentru leziunea limitată de 83.Organele herniate pot să fie:
intestin subţire A.Anse intestinale
B.Apendice
76.Afecţiunile cauzatoare de subocluzie sunt: C.Pancreasul
A.porfîria D.Stomac
B.amiloidoze E.Epiploon
C.guturaiul
D.stenoza completă tumorală a lumenului sigmoidian 84.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte în cazul
E.vasculopatii. herniilor ombilicale ale adultului:
A.Apar la sugari
77.Periodicitatea colicilor abdominale în funcţie de B.Apar la femeile obeze
intestinul interesat este: C.Pot fi însoţite de infecţii tegumentare ombilicale
A.10-15 minute ileonul D.Nu se ştrangulează frecvent
B.14-16 minute jejunul
C.3-5 minute jejunul 85.Următoarele afirmaţii privind tratamentul unei hernii
D.10-15 minute colonul femurale simple sunt corecte:
E.25-28 minute colonul A.Este urgent din cauza complicaţiilor posibile
B.Se poate temporiza până la apariţia ştrangulărilor
78.Scorul Ranson la internare cuprinde: C.Este obligatoriu la sugari
A.Ca seric sub 8mg/dl D.Este precedat de rezolvarea celorlalte hernii
B.Pa02 sub 60 mmHg
C.Vârsta peste 40 de ani 86.Caracteristice herniilor strangulate sunt:
D.leucocite peste 16.000/ml A.Reductibilitatea
E. glicemia peste 200mg% B.Coercibilitatea
C.Protruzionarea doar în ortostatism
79.Tratamentul pancreatitei acute edematoase este: D.Posibilitatea opririi tranzitului intestinal
A.Chirurgical întotdeauna E.Durerea la efort fizic
B.medical cu remisia bolii
87.Herniile interne sunt:
80.Pereţii canalului inghinal cuprind: A.Exteriorizarea subcutanată a unor organe interne
A.Tendonul conjunct B.Exteriorizarea subcutanata a unor saci peritoneali
B.Ligamentul inghinal conţinând organe interne abdominale.
C.Aponevroza oblicului extern C.Formaţiuni care, uneori, pot fi reduse prin taxis
D. Ligamentul lui Coopef D.Caracterizate de prezenţa în cavitatea abdominală a
orificiului şi a sacului hemiar.
81.Caracterele specifice herniilor simple sunt: E.Exteriorizabile doar când sacul este de dimensiuni mari,
A.Reductibilitatea în timpul unor eforturi majore de tuse
B.Expansiunea la tuse
C.Durerea în repaus
D.Impulsiunea la tuse
E.Protruzionarea în ortostotism

82.Următoarele afirmaţii privind herniile inghinale 88.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
congenitale sunt corecte: A.Hernia ischiatică este frecventă
A.Apar strict la naştere B.Hernia inghinală este, de obicei, bilaterală
B.Pot să apară şi mai târziu C.Hernia obturatorie este rară
C.Conţin numai anse ileale D.Hernia Spiegel se asociază frecvent cu hernia ombilicală
D.Sacul este înconjurat de elementele runiculare

7
89.Următoarele afirmaţii privind hernia ombilicală a A.Medical
copilului sunt corecte: B.Medical şi chirurgical de urgenţă
A.Trebuie operată imediat după naştere C.Posibil prin taxis
B.Operaţia poate fi temporizată până la 5 ani D.Cu posibilitatea de temporizare
C.Nu se poate opera decât după vârsta de 5 ani
D.Trebuie operată de urgenţă în cadrul ştrangulării 96.Evisceraţiile sunt:
A.Exteriorizări ale organelor a abdominale prin plăgi
90.încarcerarea este: abdominale
A.Nereponibilitatea conţinutului herniar din cauza B.Ieşirea subcutanată a organelor abdominale prin
aderenţelor intrasaculare puncte slabe ale peretelui abdominal
B.Ştrangularea conţinutului I intrasacular C.Caracteristice operaţiilor septice
C.Precedată de ocluzia intestinală D. desea consecinţe ale defectelor de tehnică chirurgicală
D.Determinată de efortul fizic
E.Cauzată de inflamaţia frecventă a conţinutului sacular 97.Următoarele afirmaţii privind tratamentul
evisceraţiilor sunt corecte:
91.Eventraţiile protruzionează subcutanat prin zone de A.Se operează în urgenţă imediată
slabă rezistenţă a peretelui musculo-aponevrotic de B.Nu se operează ci se pansează compresiv
cauză: C.La început se va trata afecţiunea respiratorie apoi
A.Congenitală evisceraţia
B.Traumatică D.Cazurile fiind foarte grave renunţăm la intervenţia
C.Datorată scăderii ponderale marcate chirurgicală
D.Operatorie
E.Datorată vârstei înaintate cu scădere a masei muscul0 98.Prognosticul evisceraţiei este:
aponevrotice A.Bun cu vindecare chirurgicală definitivă
B.Rezervat din cauza leziunilor organelor abdominale
92.Printre cauzele eventraţiilor postoperatorii se C.Rezervat din cauza bolilor sistemice ale bolnavilor
numără: D.Rezervat cu mortalitate mare
A.Supuraţiile postoperatorii
B.Utilizarea unor materiale de sutură inadecvate 99.Tratamentul evisceraţiei cuprinde:
C.Greşeli de tehnică operatorie A.Repunerea anselor tratamentul leziunilor interne şi
D. Lipsa efortului fizic plastia cât mai fermă a plăgii
B.Repunberea conţinutului eviscerat cu plasarea unui
93.Evisceraţiile sunt caracterizate de următoarele grefon polies-teric intraperitoneal obligatoriu
afirmaţii: C.Contenţia ortopedică şi sutura tegumentului si sutura
A.Se pot reduce prin taxis în primele 6 ore de la debut tegumentului
B.Cazurile selecţionate pot fi tratate ambulator D.Rezecţia anselor exteriorizate apoi sutura plăgii
C.Sunt însoţite adesea de leziuni viscerale
D.Prezintă o mortalitate mare, de peste 20 %
E.Sunt însoţite adesea de stări de şoc

94.Eventraţia ştrangulată este caracterizată de:


A.Durere la nivelul eventraţiei
B.Oprirea tranzitului intestinal
C.Febră
D.Prezenţa granulomului de fir

95.Tratamentul eventraţiei ştrangulate este: