Capitolul 1. CARACTERISTICA GENER: i cALA SI - TACTICA A DEZASTRELOR MEDIO 1.4. Clasificarea dezastr | Spontane (naturale) [— | Cutremur de pamant | ia aoe drastica | | Bruptide vutean -Avalange in mine, socul | Turburiri,rascoale | ccladirilor | [ror savas] Aran a | sme tee Scant)” | Eman de ahs |rstontse tur ca Hanae Mondial «Sanda popune uma clas ‘+ meteorologice: futuni(aragane, vitjur ciloane, vise) geruri si canicula; : + topologies inundati,avalange de zipada,alunecvi de te- ¢ telurice i tectonice:cutremur de pamint erupi de valean + avari:iesirea din fctime a constructor tence (bare ‘mine, tuner, inendi) Clasficarea calamitafior in netic de: 2) mural lezatior * minore (oumirl rnitilor gi decedatlor ~ 25-100 sau necesita sptalizare 10-50 leva, rs ‘+ medii (numieul ranitilor gi devedajilor ~ 100-1000 sau necesita spitaizare 51-250 lezat + de amploare (numarul rinitilor si decedatilor ~ peste 1000 sau necesita spitalizare mai mult de 250 lezai): ») amploarea raspandirii consecinfelor: * Toeala (cuprinde un compartiment al unei zine, fabrici) et (Fabrica, wzind,instituie de tnvapamant): + regionala (0 regiune, o republic, 0 fara); + globala (citeva tri, continent, intregul glob pamntese- d 1.2, Figele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre ‘Aceste fige de cunoastere au drept scop punctarea problemelor 4e bazi privind fieeare tip de dezastru, in vederea realizaii unor proceduri operationale standardizate de Iueru in domeniul apa Impotriva dezastelor. ‘CUTREMURUL, Caractetistici generale: migcare vibratorie generat de undele seismice, care poate determina prabusiri de teren, replici seismice, ‘tsunami, lichefieri ale terenului si aluneeari de teren, Principalele caracteristci ale unui cutremur sunt: focar (hipocentru) ~ punet teoretic din interiorul pamdntului de declangate a unui cutremur tectonic: epicentru ~ proiectia focarului pe suprafata pamantuluis falie ~ rupturapland sau usor curbs aplrut in scoarfa terestra, dde~a lungul edreia se produc deplasii intensitate seismicd ~ cuantificarea consecinfelor unui cutre- ‘mur (pe 0 scara specified de 12 grade), pornind de la efectele lor supra populate. construtilor si mediului natural, Cele mai cunoscute seri de intensitate sunt: (MM (Merealli modificata) MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnik);izosciste ~ curbe care delimiteaza (pe o hart macroseismica) suprafefele de egal intensitateseismieds magnitudine ~ parametru care masoard cantitatea de energie cliberati de un cutremur, elaborat in 1935 de S.F. Richter, pe o searai de now grade; ‘adincimea focarului (hipocentrului) ~ distanja pe vertcala dimtre epicentru 5 focar. ‘Dupi adncime, cutremurele se clasificdastfl: ~ de suprafata (30 km); — intermediate (intre 50 si 250 km); de adncime (peste 250 km). Microzonare seismici: imparjrea unei regiuni in sectoare ea- racterizate de aceleasi efecte pentru un cutremur previzut, inregis- trate Ia sedri de 1:5000 pina la 1:10000, Predictbilitate:realizarea prognozelor pe termen lung si me- diu cu 0 mare probabilitate de reusité. Pe termen scurt prognozele ‘au o probabilitate de reusité reduss. Predictibilitatea se bazeazi pe ‘monitorizarea activitiit seismice, istoricul acesteia gi observatile in teren, Factori de vulnerabilitate: construirea localitajilor in zonele ex rise seismic ridieat; clidiri cu structuri de rezistenta antiseismicd neadeevate (defecte de proiectare sau executie); densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informare redusa (in spe- cial a populatiei) despre cutremure Efecte: distrugerea sau avarierea construeiior civile (locuinte, edifi- «ii sociale, cultural de cult ete); distrugerea sau avarierea construcfilorindustiale distrugerea sau avarierea retelelor de gospodarie publica (apa, gaz, termoficare, electrcitate,telecomunicafi, canalizare ee), ‘generarea incendilor (in general izolat); declansarea alunecirilor de teren sau surparilor de teren, a nor avalange; avarierea unor construct hidrotehnice sau de hidroameliorare declangarea unor epidemil, ca urmare a degradarit calitaii factorlor de mediu: ‘producerea unor efecte de masa (panic, stres ete.) ‘generarea unor accidente nucleare sau chimice. Misuti de reducere a riscului: proiectarea elidirilor conform normelor de zonae seismice; informarea, pregitirea gi antrenarea populatiei privind normele de aparare impotriva efectelor cutre- surulu ‘Masuri de pregatire specifice: intiintarea populatiei, realiza- rea planutilor de protecte si interventie ‘Masur postdezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor; cutare-salvare; asistenta medicala de urgenfa; ratamentul si recu- perarea medicala a lezatilor. Instrumente de evaluare a impactului: seri de evaluare efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza etc.); program de evaluare probabilisticd (fara noastré dispune de pro- teramul EPI 6, conceput de doctorul in stiinfe medicale Steiner Nicolae), ALUNECAREA DE TEREN ‘2 Cauzele generatoare’ “ natural: ploi torentiale, migeari tectonice, eroziuni, pr busi de grote ete. artificial: explozii, excavafi, lueririhidrotehnice sau de hidrosmeliorare, constructa clidirilor fing& versante et. », Modul de manifestare: ~ fra semane exterioare de manifestare; cu semne exterioare de manifestare: cideri de stine, ert- paturi si fisur, ejectii de apa si nisip, tasarea construct Tor. Predictibiltae:freevenfa aparitci si extinderii fenomenului gi cconsecinfele generate de acesta pot fi estimate In zonele de rise prin studiul zonei geografice (geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie si vegetatie). Factori de vulnerabilitate:cladiri constraite pe versantee dea luritor si muntilor; drumusi i linii de comunicafi in zone muntosse; clidiri eu fundatiislabe; conducte aeriene sau i noasterea efectelor generate de acest hazard. Erect: dlstrugerea sau avarierea constructilor de orice fel; blocarea parfiala sau totald a albici unui réu si crearea unei acumulari de apa cu perico! de inundatie; dlistrugerea sau avatierearejeleloredilitare comunale (apa, ga ze, canalizare ete); blocarea partial sau totald a unor e&i de comunicatie (rutiere feroviare ete) Misuri de reducere a riseului: ealizarea hirfilor cu zone de rise; realizarea unei legislaii in domeniv; asigurazea bunurilor si persoanelor, Misuri de pregatire specifice: educarea comunittil care poate fi afectata; realizarea unui sistem de monitorizare, instiinjare $i “Masuri postlezastn: clutare-salvare;asistenj medical adipos- tirea de urgent a persoanelor sinistate. Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experi INUNDATIA, Principalele caracteristici ale inundatilor sunt: unda de viiturd ~ fenomen de crestere $i descrestere rapid si semnificativa a debitelor si nivelurilor unui curs de apa inte-o ar rita perioads de timp: timpul de crestere ~ perioad de timp in care debitele crese de Ja valoarea scurgerii de baza la valoarea debitului maxim al eulmi- nafieivitoares timpul de descrestere — perioadla de timp in care debitele sead pind la valoarea scurgerit de bazi; debitul maxim (de culminafie) ~ volumul maxim de apa are trece printr-o sectiune a unui ru intr-o secunda; volumul viturii ~ volumul total de apa scurs pe ru in timpul propagarea viturii ~ deplasarea undelor de vitura intre dows sectiuni ale unui curs de apa pate; necu ET edt: darn se tis rs Sie eee,Indra prodscor: cht pent spe in tinpaimnatr chal pnt nomic el ap ai rertea taper a ee cl: ers ee gta je cami Mist de pei sei: seme de dcp amare swear putts comunli ponies ene Masui otras eae efector esti ct svar sea mea apviconua perce set pk & alment: puree ap suave splemologs ae posi tps Instrumente de value impact: moniter efter (tae ana) sectra sg Et ener de pvameti egal errs tempat apn eceane cece cocoa deo de carbon mover (ve pose eso Cras! geld ect tempera pa ales supra acti se fome de mania Spd ds Sede ian norris ate alates thon trenul even drier omc mal de adaptare a fermicrilor). 7 me Pred’ pall c precipi rele sn nose pena ate ssn climatece Pomorie metonep be Pou woos tnpute sep Pst de occ Taco de vlna: abilie habit in 2ne de; teres apt, hip ur eure acrtne datas te eupa sun pac prvndalocars ear in Ie dete: osbnenonme pla nso dea Ins tre id sere genet de es tet schdoen protic apitle, scl smote: crs poor: epee etna era st ees ovale «popula; imbolniirreductes sro de alimetare (utp een energec,dirugrescomunitaor pin creseren Smigansedeea socio rte ; Minus de veluere a nscal sistm de monitors in ine enh Sunde pega specific: dezvolrea un plan iter pavtamental de apérare ‘Manu post devas: menfneea sabi pret, dst- tien camel brane; aigrtesrererveor de alent Ril cuenasiurareaunor ol sive de sient eu api tmniterarea situate! motional « populai Tisrmonte de evlure a ipaetuli montorzare state aneteraogice 5 hdologie ales main prin sti, mon {otra stu nual 9 esonomicosocae POLUAREA MEDIULUT Cousa nomena dverstensubtnelor pont io sain s min: ester global tempertridismugerea Sint e070 str Je vlnerabiltae: ndastiazare cette cons- sna pe cap de oct, pa li in doen: psa esuseor iru contacara is ‘Efecte: distrugerea recoltelor agricole, paidurilor gi sistemului sever disrupt ate nes i de sna o- setae spine agnor ptogeterexrea nivel ma Patch matic ne rexerea tempera educerea ime nna ‘Masur de educere sul stabiea por stndarde de catte a medilu:pomovaea de pol pen proecta Suse- Tarde apa educte Tots pesidlor,pantatea arbors Tenor tel dfn contall produce de aerosol spr Cselore freon Misr de preg speifie: laborare unui plan de protec: sie 3 sgurana medi la nvel ional cerren de programe Fert protectia mediul tocuderea problmelor de medi In Fragrance puvenamentle Je devote‘Miasuri post-dezastru: instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghe- re terestre gi acriene; teste de ealitate a aerulu, solului si apei; ana- liza evolutieiclimei; supravegherea dezvoltariisocial-eeonomice, REDUCEREA SUPRAFETELOR iMPADURITE Cauzele fenomenului incendii in mas’; imbolndvirea copaci lor; exploatarea nerationald Caracteristici generale: defrigarea are consecinje grave: slabi- +a stabilitiiisolului, dispartia unor specii de eopaci Predictbilitate: depinde de politica fart respective in domeniu side existenta unei baze de date Factori de vulnerabilitate: subdezvoltarea; folosirea lemmului rept sursi de energie; lipsa unei politici de explostare; cresterea rapid a populatie; industralizarea si urbanizatea Efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesiti- filor de import; inundati; secet; foamete; desertificare; poluarea medi ‘Masuri de reducere a riscului: protectia padurilor prin legista- tie, masuri manageriale de conservare. Misuri de pregatire specifice: educarea comunitiii; promova- rea unor alternative in folosirea lemmnului drept combustibil Misuri postdezastru: instrumente de evaluare a impactului ccartografierca padurilor, supravegherea acestora (terest si aeriae 18); monitorizarea programelor de reimpadurie, EPIZOOTHILE ‘Cauza fenomenulu: vezi glosarul de termeni Caracteristici generale: se datorea7S asocierii mai multor fac tori: temperatura, introducerea noilor soiuri de plante si animale, folosirea pesticidelor, calitatea apei si migearea ‘Cele mai freevente tipuri de epizooti sunt: ~ pesta ovina pesta porcing; - pleuropneumonia contagioasa a rumegatoarclor mati Predictibilitate: daca exista sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor. “4 Factori de vulnerabilitate: numarul mare gi variat de animale: tipsa controlul asupra importurior; unele zone greu acsesiile, tehnici agrozootehnice primitive. 7 Efecte: imbolnavirea in proportii de mas la nivelul eomunita- tiisfoamete; panied; sediderea indicelui de crestere economica ‘Masur de reducere a riseului: punerea in opera a unor maui de control veterinar gia unei legislait in domeniu; masuri de era- dicare a cazurilor aparute ‘Misuri de pregatire specifice:claborarea unui plan nafional de apirare; programe de pregative a responsabililor guvernamental i fermietilor. ‘Misuri post-dezastru: coordonarea eforturilor nationale si in- temajionale: controlarea situafie; asigurarea unor alimente necon- taminate Tnstrumente de evaluare @ impactului: evaluare prin testare a incidente’ infect’ ‘EPIDEMULE Cauza fenomenului: vezi glosarul de termeni ‘Caracteristci generale: e posibil un mare numar de eazuri de2~ echilibre cconomice si sociale; lipsa personalului medical adecvat; pericol de transmiteretransfrontalier. ‘Cele mai frecvente tipuri de epidemii sunt provoeate de: + acter = holera: ~ antraxel: = bruceloza: variola, ~ febra galbend cencefalitele: + Fickettsi: = tifosul exantematie febra aftoasa, 1s+ ciuperei patogene: nocardioza: ~ coccidioidomicoza, = botulismal Predictibilitate: studile si rapoartele epidemiologice (cunoas- terea situatiei epidemiologice) pot creste capacitatea de diagnoz 5 prognozi, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubati. Factori de vulnerabifitate: siricia; ipsa imunizari (vaceinatii) Ia diferte boli; subutrtia; apa potabilé de ealitae inferioarsis- {emul sanitar organizat ineficient fecte: bolnavi si mort; pierderi economice; disfunctionalitati sociale si poitice; panic. ‘Masuri de reducere a riscului: optimizarea sistemului medical de urgent; elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurse- lor nevesare; stabilirea unor proceduri de avertizare in eadrul siste- rmului de supraveghere de rutind; antrenarea factorilor de decizie in situatile de urgent. Misuri de pregatire specifice: verificarea si confirmarea diag- nosticului; identificarea cazutilor; descoperirea surselor epidemi- ce; controlul evolutiei cazurilor, educarea antiepidemiologica a ‘comunitai Misuri_post-dezastru: sistem medical de urgent: ajutor me- ical international Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemio- 3. evaluarea periodicd a eficien(ei sistemului medical de ur- log ‘pent 1.3. Factorii de risc care pot cauza aparitia pe teritoriul Republicii Moldova a situatilor exceptionale a) Factori cu earaeter natural Pe tertoriul Republicii Moldova este posibild declansarea ur- :atoarelor calamitaji naturale’ Cutremurele de pamant ~ sunt posibile pe intreg teritoriul Republicii Moldova. Epicentrele permanente ale cutremurelor sunt 16 munfit Vrancea (ramifieatile Carpatilor de Est in parle Foegani- Tor). care se afld la o distanga de 110-130 km de hotarele republi- ci, Intensitatea maxima a oscilaiilor poate atinge 6-8 grade co form sedrié Richter in raioanele centrale, de nord si de est si pi Jin 9 grade in cele de sud gi de sud-vest ilunecdrile de teren ~ sunt caracteristice pentra intreg terito riul Republicii Moldova, Actualmente in republica sunt inregistra- te cirea 16 mii de portiuni de alunecari de teren. Cea mai mare tensitate a alunectrifor de teren s-a inregistrat in raicanele din cen- tru spe podisul Tigheci Inundatile sezoniere (vitwrile) ~ sunt posibite in tunile de primivard in luneile rdurilor Nistr gi Prut. Uraganele, virtejurile (vénturile puternice) ~ ou 0 vitezd de 1-34 misee. se pot produce pe intreg tertoriul republicii cu 0 probabilitate de 3-S%, Pot provoca ruperea rejelelor electice gi de comunicati, distrugerea parjala sau completa a acoperigurilor, cconstructilor din lem si lut, cauznd leziuni corporale oamenilor, Incapesivile ~ poarté un caracter neuniform., atét dupa volu- mul precipitaiilor. et si dupa freevenfa lor. Cele mai mati preju- dieit sunt cauzate de inzapezirea transportulu blocdndu-se com- plet circulatia auto si teroviars Poleiul ~ se depune pe retelele electrce si de telecomunicati Se inregistreaza pe timp de iad. pe o perioada de 10-15 zile, eu © grosime a stratului de pheatd de 5-10 mm, iar o data in $ ani — pang la 15 mm. Acest fapt poate conduce la deteriorarea refclelor, sistarea alimentiri eu energie elected, itreruperea comunica lor, afectarea spatilor ver Grindinia ~ se manifesta cel mai freevent in lune julie si au- aust in medie, se inregistreaza 2 zile cu grindin& pe an. In zona de factiune a grindinei este posibild pierderea totala sau partialé a recoltei agricole. rénirea oamenilor si animalelor, deteriorarea aco- perigurilr $i tielei de la geamuri te Secera ~ in tepublicd acest fenomen se repetd cu o freeventi dle 3-5 ani yi cuprinde, in general, sudul si central tri, Seceta provoaca pierderi important 692065 v7 Saar knee ind tietieath |agricoli. Secarea riurilor gi scdderea nivelului ap sunt mari dificultiti in aprovizionarea localitijilor cu apa potabila ') Faetori cu caracter tehnogen Poluarea radioactiva a tertoriului republicii Poluarea teritoriului republicii cu substanfe radioactive este posibild in cazul unor accidente la cele mai apropiate staji atomo- electrice ~ Iujno-Uerainsk. Zaporojsk. Cemobil, Hmelnitki, Ro- ven (Ueraina); Cemavoda (Roménia); Cozlodui (Bulgaria). In acest caz, fondul radioactiv poate depisi normele acceptable de 10-100 ori. Un pericol deosebit va provoca eresterea brusca a nivelului de izotopi si a produselor de dezintegrare (iod. ces. strontiu etc.) in nutreurite verzi, produsele lactate, legume gi fruc~ te. Este posibila spitalizarea grupurilor de populatie eu o absorbire sporiti radionuelizilor de planda tiroida, In afara de aceasta, pe teritoriul republicii pot fi transporiate ‘materiale radioactive periculoase, iar in scopuri stiinifice si de ‘cercetare, in eadrul unor institu curative, intreprinderi, sunt utili- zate 8000 de surse ionizante cu o capacitate totala de 10000 KBk. Un accident la aceste obiective sau pierderea controlului asupra sursei ionizante poate conduce la iradierea personalului gi a popu- [afi alate in zona contaminat Poluarea chimicd a réurilor Nistru $i Prat in urma unor eventuale aceidente la intreprinderile chimice din Novo-Razdolsk, Stebnik si Kalu, amplasate in regiunile Lvov si Ivano-Frankovsk (Ucraina), este posibila poluarea chimic® a apei in bazinul rdului Nistru si suspendarea aprovizionarii cu apa din instaaile de captare a apei a oragelor Chisindu. Balti, R&bni fa, Tiraspol, Bender, Tighina, Dubisari, Soroca. [n urma unei po- sibile poluiri a rdului Prt, prin rul Jijia (Romania), eu degeuri de la intreprinderile chimice din lagi (cu fitotoxice), poate fi suspen: «data complet aprovizionarea cu api a oragelor Leova, Cantemin. Cahul. varie la obiectivele care utilizeazd substante toxice foarte puternice Pe teritoriul republicii sunt amplasate 187 intreprinderi, care utlizeaza in procesele tehnologice clor (50), amoniac (7), ani {4 suluroasd (28), pesticide (2). CCantitatea total de substange toxice putemice consttuie apro- ximativ 1900 tone. in zonele posibilei contaminari in eaz de acci- Gent la obiectivele periculoase din punet de vedere chimic lucre 2 gi locuiese circa 100000 oameni Avarile la obiectivele cu pericol de explozie $1 incendiu ‘Aceasta categorie cuprinde urmitoarele obiective: terminalul petrolier international Giurgiulesti, care include ddebarcaderul pentru tancurile cu petrol, opt rezervoare pen tru pastrarea produselor petroliere cu eapacitatea total de 52 mii tone, un sistem complex de refulare a produsclor petroliere din navele maritime in rezervoare, iar mai apoi in autocisterne; stafile de depozitare gi de alimentare eu produse petroliere (18 obiective) - pericol de incendiu cu eliminatea produse- lor pettoliere arzinde si rispandirea focului asupra obiecti- velor sat caselor de locuit amplasate in apropiete, in spe- cial in oragele Drochia, Calirasi, Donduseni, Soldanesti (stajile de depozitare a petrolului sunt amplasate in raza acestor localititi); staple de colectare a gazului (7) ~ pericol de explozie si incendiere a gazului depozitat in containere si butelis ~ stafile ermoelectrice (7) — pericol de explozie a cazanelor cu presiune inalt; ‘cazangerile (20) ~ pericol de explozie a cazanelor eu pre- siune medi Intreprinderile de prelucrare a lemnului gi de fabricare a mobilei (6) ~ pericol de explozie a prafului de lemn si a ‘vaporilor de lac side aprindere a cherestelei; — combinatele de pasificafie (11) ~ pericol de explozie $i aprindere a prafului de fina 19fabvcile de zie () ~ prco de exloie ape! de za hie cazanelor siti lestice: ~ unset de reepionare a cereallor ~ perc de incendie. reacerelelordepoztat ~ depot de armament i substane expel ‘Avarite la role dra barajle veervareor de ap Cte mai peruse evar in acest prupdeobisctive sat varia a ote hidralce de a Dnestovsk (CHE Novo- nesuovsk cu zona de tampon i Centalahdroctectne de la Du bisari cu rezervorul de apa) poate conduce la inundarea a 700 km? (Pde leat eu 0 populate de 65 mi oament. Fst posi Scones din functiue pe opeioain de 5? ea pau eee via @) sao “sna nol hide Cose-Snes poate conduc lain undareaa 170k (8 de loa cto poplae de 2 mi oamen, varia eu distugereabarjlutrezervorlu de ap de la Ghiigie pote conduse la nndaree, parla. murcptlt Chinn Tanga uli Be; in acest ca, supra anata va constitui 60 km (75 obiective ale economiei. 126 case de locuit si obletve de meniesoil- Zeentre de tansfuzie a singelui in cadrul Serviciului de Asistents Medicala Urgemta activeaza in regim non-stop 230 de echipe. in scopul acordisi asistentei ‘medicale urgente populatei in situatii excepfionale si lichidarii consecingelor, in republicd au fost create si se menfin in stare de pregatire 2256 formatiuni medico-sanitare cu un numar total de 22000 persoane, inelusiv: 1015 cchipe sanitare; ~ 620 echipe de asistenta premedicala; — 488 echipe de asistenta medicala; = 90 echipe de asistentd medicalé specializata; 3 detagamente medicale; ~ 40 formatiuni ale medicinii preventive, 14, Caracteristica medico-tactica a focarelor aparute in turma dezastrelor Determinarea situatiet medicale create in focarul dezastrului include urmatoarele clemente de baza (caracteristiea medico-tacti- ea): ~ pul si amploarea (scara) dezastrului ‘numarul populajei din focar, Volumul si structura pierderilor generale umane si sanitare; — prezenga gi starea etilor de acces spre focar, a institutilor ‘medico-sanitare sia cadrelor medicale; = prezenfa contaminart tertoriului $i obiectivelor din focar cu substante toxice, radioactive, bacteriene: jg, iit Snitar-iginicd 5 aniepidmi in focarl des trulu, 4.5. Caracteristica medico-tacticé a cutremurului de pamant (seismul) Scismul reprezinta 0 migcare puternic& gi brusca a scoarfei pimantului, provocata de dislocari subterane, de erupfii vuleanice Conform datclor literaturii de specialitate, seismul ocupa un Joe de frunte in sirul calamitalor naturale ori spontane, in ceca ce priveste consecintele devastatoare. Circa 60% din vietimele tutu- for calamitiilor naturale ii revin seismului. Tabloul general al Seismului se poate compara cu cel al unui bombardament puteric sau al unei explozii atomice. Dupa origine. cutremurele se clastica i — cutremure prin surpare; — eutremure vuleanice: ~ cutremure tectonice, Cutremurele prin surpare au loc stunei end mase mari de roci se prabugese in golurile formate in mod natural sau artificial, dintre rocile scoartei pamintesti ‘Cutremurele vulcanice au loc in timpul eruptilor vuleanice. Aceste dous tipuri de cutremure au un caracter local din pune- tul de vedere al pericolului, deoarece energia degajata este relativ ried si procesul are loc la adincimi relaiv mic. ‘Cutremurele tectonice au loc la adncim de zeci si chiar sute de km in interioral pamntuli si sunt provocate de rupturile apa rute in scoarta pimmdntuloi si in mantia superioard a lui In functie de adncimea focarului, cutremurele pot fi ~ superficiale (pana la 70 km); — intermediare (70-300 km); adaine’ (pana la 700 km). Dupa cum s-a menfionat anterior, din punct de vedere geogr Fic, Moldova se alld intr-0 ond cu acfiune seismiea inalt, cue} ‘central in munfii Carpati (regiunea Vrancea). Cele mai vechi in- formatii despre cutremur pe actualultertoriu al Moldovei se refe- ila anul 1091. in decursul ultimilor 200 ani (1790-1990) au avut Joe 18 cutremure cu magnitudinea de 7-9 grade pe seara Richter, 2imi devasiatare find cele din 1940,1977,19861990, Moldova ste afetatlroaiv des de evtromite,afunlecarora proved sistugen, perder de vie ment lett coyporale rans file populate (Ceva particulars deosbit de yevitce acest gen de eae Jamitate pun in garda intreaga omenire, si anume: : saps aprtslr sg spec ie ad pss locus tmpol producer sismuli, magitainea. epson ns i periodicitatea zguduiturilor; i ) apart simullang, tin tmp Seu, «una nu ; . un num imp nit de perder umane si pai In inde populate! din ona afectata; Pe 3) declansrea alo alamiti—aluecai de tere, inn dati catastrofale, incendii,contaminatea teitoriului cu substante toxioe i raiontive ee ee hnstl ecl sesml este determina de stairs actoriernociv i aetna lor aura organist uma atl. gia specifies apr, formele si metodele de organizare acon. fe aise motile lear, trtamentl 9 ecuperrea me Cala eu exprin medical vedrea determinun capaci de Factri ean i selma sunt divers mecanc conti pig, hai actri, hemora inter ne giexteme, com; ~ fii cles sr, aici; = chimic: intone ~ Social insulieeni condor igence si apariiaboior psihologic deret pice Factor enumera pot ations ssupa organism uma ‘mod diferit: ne ; io Tolan zoe: = incombinaje (ern combina) afectand mai multe regiuni anatomice ew mai multe ele- ‘mente Iezante ale unuia gi aceluiagi factor (traume multi- ple) Tezind, cu un element al unui factor, mai multe regiuni anatomice (Jeziuni asociate; leziuni asociate clasice sunt cele toraco-abdominale). Pentru cadrele medicale care planifiet i organizeazd asigura~ rea medicala in procesul de lichidare a consecinjelor seismului sic important sé eunoased si si aprecieze situatia medical din teritoril afectat de seism. Aceasti apreciere a situajiei medicale ate inclusi in caracteristica medico-tacticé a seismulul, care, la findul su. include mai multe elemente, prineipalele din ele find: = dimensiunile focaruuis — volumul si structura pierderilor sanitare; ~ gradul deteiorariinstituiior sanitare; ~ prezenfa sau absenta contamina teritoriului cu substante toxice si radioactive: starea sanitaro-epidemiologie’ a teritoriulu afeetat de seism, Evident cd aceste clemente pot fi prezente in focaral seismu- ui complet ori partial in functie de localitateaafectata gi de obiec- {ele economice situate in aceasta zona. De aceca, desctierea aces- tor elemente da posibilitate cadrelor medicale de conducere din t ren gi din esaloanele superioare si ia decizit privind asigurarea ‘medicala in provesul de lichidare a consecinfelor seismului, utili- ind 0 tactied sau alta medical, in funetie de situafia medicala ‘conereta la moment si pe parcurs ‘0 deosebita important au valoarea si structura pierderilor ge- nerale gi sanitare, Acestea depind de: ‘magnitudinea seismului; — durata undei maxime; ‘momentul aparitiei setsmulu fipul constructiei din teren, densitatea populajci si locul tunde se afl ea in momentul seismului (in eladiri sau afara lon¢gradul de pregatie a populate’ in vederea comportamentu- Ii corect si acordarea primului ajutor (autoajutor 5 ajutor reciproc), Multi autori considera ca 45% din traume se datoreaza eaderi clementelor constructilor, iar 55% sunt consecinfe ale comporta- ‘mentului incoreet al populatiei, mai cu seams ale panic Tabelul | itlor si mortilor in cele mai devastatoare cutremure de pimnt din Rominia Nami Magnitudl| tgtensita-| Durata Data, anal | nen grade seagate (MSK)| Gece) Touro |~ 74 x 2a | 300-200 [osos.t977 [33x is as Pasar 30.08.1986 | 7.0 viit_[s6 [317 305.1990 vit | ao —}“396 Tabelut cutremurele de pamant din at tri Tarile [Anal Riniti [Turkmenistan | 1948 | 50000 China 1976 | 156000 [Armenia 1988 32500 2010 1000000 | 2010 60000 2010 12000 Convenfional, focarul seismului este implrtt in patra zone, de la periferie spre epicentru: ~ zona distrugerilor usoare; zona distrugerilor mediis zona distrugerior de amploare: ~ zona distrugerilor complet. 2% in majoritatea cazurilor. consecinjele medicale ale seismulul sunt evaluate de: ‘volun pierderilor generale; — volumul pierderlor sanitare; ‘volumal pierderilor nerecuperabile; ‘numarul lezajilor care vor necesita spitalizare. Din experienta lichidarii consecinlelor medicale ale calamita- tilor,savanfii din Rusia, prin metoda de analiza si expertiza, au jbfinut urmatoarea informatie: in zona distrugerilor usoare: ~ pierderile generale ~ 15-20% pierderile sanitare ~ 96-98% din pierderile generale; ~ pierderile nerecuperabile ~ 2%: = de internare vor necesita 5%. in zona distrugerilor medi: = pierderile generale ~ 20-25%: pierderile sanitare ~ 85-90%: — pierderile nerecuperabite ~ 10-15%: 4e internare vor necesita 30%, {in zona distrugerilor de amploare: ~ pierderile generale ~ 25-30%; pierderile sanitare ~ 80-85%: pierderile nerecuperabile ~ 15-20%. de internare vor necesita 25%. in zona distrugerilor complete pierderile generale ~ 40% — pierderile sanitare ~ 55-60%: — pierderile nerecuperabile ~ 40-45%: de internare vor necesita 40%. In medie pe toate zonele pierderile generale ~ 36%; = pierderle sanitare — 64-65% — pierderile nerecuperabile ~ 25-30%; de internare vor necesita 35%. ”Tabelud 3 cutremurele de pimant in raport cu mumarul ‘otal de pierderi sanitare (%) Structura leriuni | Localize | | carscera eto ieitecren stel7l sys anu wat io] wot oy Tea Guatecareacaie | "| a6] 1213 | aif 33 | 35 | 38 | Fardafeces olor | 190) 184 | 178152 |185 180/188 | | Tale 90 | 8a ne | 72 | te ‘wafectaren oaselor Os | 08 | ‘Cu afectarea oaselor - 102 ard afectarea organcor | Urogencnlicaselor | 4,0 Cabanasectialy” | 30 | 30 | Gisicorerosder |” | es Fidatecuscatr | 30 | 33 Mente seo sto] ss Grae anete, | 30 | bccn in| 22/25] | Fatt afectarea oaselor, | $3,0 7 ‘0 #94] 460) 457/380 12 | 2a 2) 83 Bef oa] 3 BU 1331s Sirvctra perder santare (pt loclzatea eral) de. inde de peta organism in moment ere Conform unoranlize de experi, majoiaca taunel a set perder snare, vor mull (pinata 17-18) ae ‘ciate (pind la 75-80%). Traumele izolate vor constitui doar 2- . dine cave ev $2 - | statipe, ine cae ex SZ ~ 2 Tabelul 4 Structara pierderilor sanitare in eutremurul de pimnt ‘din martie 1977 [Pato Gitre absolute Fériopedice 1603 Chirursicale 1862 Prihiatrice 337 Toxicologice 336 Combustionale 400 | De soc 700 | Neuochirurgicale 700 | Cardologice 1082 [Total 980 0 deosebita atenjie webuie acordat sindromului de zérobire, care va avea o cota de pind la 20-24%, gi lezatilor cu arsuri pind la 0.4-0,5%, De exemplu, ia Armenia cota lezafilor eu arsuri ‘1 constituit doar 02% din numarul total al lezatilor spitalizai, isa, conform datelor din literatura de specialitate, se poate ‘coneluziona ct numaul acestora poate atinge 57% (in functie de ‘umdeul $i amploarea incendiilor aparute in timpul eutremurului) Tabetul 5 Gravitatea pierderilor sanitare in fanctie de magnitudine in ‘cutremural de pimdnt (metoda analizel de expertizs) “aaa 5 to iB as is | ke ; an nes feescismului apr fee dregli peice, Cam acstor dere psihice serioase, care necesita ajutor medical si tratament. in cu- hice, care necesitau spitalizarea. in focarul seismului, trebuie si se cium, lst pa curemur a fost stat problema necesita sca ja medical eapetc leafiloespalza ou lean a ann ef aprontmatv 20% na aveau neve de sistent te terpevte, 33% necesita diagnostic de contol 9 45% velvent Je aistenta medical terapeutcd, majoiatea Je i Toate acess dvteazh necesita dea ava Tn cdr sc ior hirugeae un servi terapeutc, ‘ci priest nivcul morbiiti prin bli contagioase, acest, snare rss va depinde de statin sanitaro-igiened si aniepi- in Creat dpa seis, DisrgereaToeuinelor, detrocrea deme or de canlzaie i apeduct a sistemelorclectsee, migea- Sensi vor due la erestereaniveluls morbiditait pin bol aerate, Avesta va depnde side tml producer sesma sami tama soy de tra). Evident, dach masuril sanitao- (sence vr fonganizte 5 fectune paralel cu eee de salve i seer oasis medizale, nivel morbiiai pin bol conta Sows pst feds. rural de pant afctaza i, descr, scoate din fn sume tattle motieae, De exempt, cuemaral de pant din Ain (19KS) cists 250 de insti santa. Din 36 de sp IAC eu eapactte mare 24 a fost dstrse complet, iar 8 partial De Stoachen Ut poli! si cere saitar-cpidemiologie. Rs fot aarne 97 plitinic. 70% din personal medical ms- AA Aproimatty acenstaie = fareisoat tin eter de tage di Taskent (1960), Din fone acestea ries ch tebuie de eval ci i eay de cuemur de plmdnt, vor 1 afecate, iar eee sar esrae insite sntre cara medical, fat ce (sete ntoducere ia focr a noilor fre st miloace medica n sane eect suse! medial lezajilor. St chiedac cadre- TeeGate din tetra fet vor rine vi, randamental mun- (irToe te a reduce considera, din eaiza str psino-emofionale mma sca daca perdu apropin ‘interes deoshit petra noi prea calclee efestuate de cate cules din Romania prvind categorie de vitime probable sa ste ensmice pentw un curemur de 8.2 grade Richer, pro 3clus nosptea, cu epicentrul in regiunea Vrancea. Re aptea, cu regiunea Vrancea. Republica Moldo- va, aflindu-se in zonele seismice Ils II, poate avea aceleasi cate ‘gorii de vietime probabile casi zonele din Romania, Tabelul 6 Categorile de victime probabile in urma unui cutremur de 7,2 grade Richter din zona seismicd Il, produs noaptea ~] Raines] icine [Vine —) | Urban | Rue ban | Kura Sagar ge alee a | 20 9 4 {| 265 | 26 2 aoa catenins ban [ra Uae | Ra ‘Neurochirur~ att pelea icale + x | oF fie | Intoxicati | Din cele expuse rezulta urmatoarele coneluzi |, Seismul. dupa consecinfele sale, este una din cele mai de- ‘astatoare $i periculoase calamitati naturale °. Periodicitatea apart’ si declangdri seismului cu magnitu- inca de 8-9 grade Richter pe teritoriul Roméniei gi al Moldovei teste de 40-100 ani 3. In structura pierderilor sanitare vor predomina leziunile traumatice, care, in majoritatea cazurilor, vor avea un caracter rmultiplasi asociat 4. Patologia aparuta in urma scismului este una specifics si trebuie studiaté si cunoseuta de cadrele medicale, in vederea diag- nosticdrii, acordaei asistenfei medicale si tratamentului, De ase- menea, este necesar de studiat managementul sanitar In lichidarea Consecinfelor medicale ale seismulu, ealamitate cu particularitati specifice. pe care trebuie si Je cunoased conduestori instituiilor medicale si ai Ministerului Sanat 5. In focaru seismului, de rnd cu pierderile generale umane, vor ies din functiune institutile sanitare si medicale 66 Inprevizibilitatea aparitiei seismului dupa loc si timp, pierderile generale umane in masa, aparute in urma lui, necesits din partea statului, organelor executive locale, a tuturor conduct torilr, gefilor obiectelor economici nationale, formatiunilor medi cale ale Ministerului Sanatajii a altor ministere si departamente de 4 labora un plan de rispuns la aceasté calamitate bine chibzuit 51 coordonat, 1.6, Caracteristica medico-tactica a inundatillor catastro- fale Inundafile catastrofale pe suprafete mari influenfeaza asupra ‘acticié organelor de conducere ale ocrotirii sindtaii,protetieicivi- le si asupra servciilor medicale ale ministerelor, departamentelor de fora antrenate (implicate) in ichidarea consecinfelor, asupra orga- nizari 5 folosiaiforelor si mijloacelorserviciului medical. in aceste cazuri, o mare Tnsemnatate au suprafa(a (proportiile) ‘erenului inundat si numaral populayici rimase fir adapost, pro- 3dluse alimentare, apa; fr asistenta medicala gi social in primele clipe (ore. zile) de inundatie. Populatia din aceasta zona va f supu si actiuni apet cu temperatura sedzuts, vantului, umidiviii aerului siaaltorfactori meteorologici Inundajite catastrofale constituie circa 33-35% din toate cae lamitatile. Ele pot i provocate de: ploile abundente, revirsarea la- caurilor de acumulare ale stailor hidroelectrice, iazurilor, topirea bbrusea a zapezii, ehetarilor; de valurile de apa de pe litoral.tsuna- Defectarea (spargerea) barajelor, digurilor poate provoca alt nec de teren, cutremur ete Dimensiunile focarului de inundayie depind de: = volumul apeis = relieful zonei: ~ durata si intenstatea ploilor. Asupra volumului i structurii pierderior sanitare in focarcle de inundafe eatastrofala influenteaza un si de factor 1) instiinarea la timp a populate’ din zona eu rise de inunda- fie; 2) gradul de pregatire pentru evacuarea populatieis 3) densitatea populate’ in zona respectivas 4) caracterul constructilor: 5) perioada zlei (noapte, 21; 6) anotimpul; 7) distanta dintre locatitat (sat, oras) si bara; 8) inaltimea valului de inundafe, timpul de parcurgere, tem- peratura apei; 9) inrdutairea stiri social-economice in zona. Eficacitatea in acordarea asistenfei medical sinistrajilor si in folosirea fortelor 51 mijloacelor serviciului asistenjei medicale de Urgent va creste considerabil, daca vom imparji conventional focarul de inundatie in patru zone. Volumul si structura pierderlot sanitare variazi in funetie de viteza ape, inltimea valului de apa distanta de la localitai pan la obieetul hidrologic cu fenomen de inundatie (tafun, tsunami, tulburari ale mari, oeeanului ete). M Caracteristiea zonelor de Tabelul 8 urate nin. | inne aso 30-60 mit Wi sane ms i sunse ede [iv Sarere lent | s6ore_ scura pierderi fer de ructura pierderilor sanitare in diferite zone ida noapte, vor fdiferite c, in perioada de zi sa i jinundatie ‘ca pierderilor in zonele de i (Ch in raport eu numdrul populatiei din zon) abel 9 ierderlor generale [Diener generale Perder sanitare Noaptea wo 50 30.0. 00. ea consecinjelor inundatilor cata sterul Sin jul medical local (protect civil, Minister ‘din timp planari de asigurare medical a popula ‘Aminisearea forstor yi: miloaelor aistn unger vederen igi sa executi prin intern tr cxepionaley ate, nm tale edie len oat epublica. strofale, servi= ati) prewateste si sinistrailor fei megicale de rocesului de evacuare gi salvare a s- mediul presedingilor comisilor pen- re majoritate, administreaza insti-© mare importany in Fichidarea e are cunoasterea stirii sanitaro-epidemi fnrautajeste datorita distrugerié sistemel de canalizare, poluari fntnilor ete ‘Toate reziduurile si gunojul afecteaza 2ona de inund: Pindind-se si in alte locale amplasate in prea ‘unreal pericol de raspaindire a morbiditai infections. Acumularea unui numar mare de oameni pe 5 inriuttirea stiri social-economice din zona Provoca izhuenirea si raspéndirea infectilor transmusible si zoos nozelor (descompunerea cadavrelor animalelor eitoarclen) {a lchidarea consecinelorinundatilor eaastrofale vor pat ia force si mijloacee protectci civile, Minister Sanat 9 {ormatiunite medicale ale ministerelor de fort. In focar vor fl te. ‘mise echipe speciale (brigizi) pentru a acorda ~ ajutorul premedical (cu fee); = primul ajutor medical (cu medic), Persoanele care participa la salvarea nemijlocita a sinistratilor trcbuie sfc bine instruite (pregitite) si asigurate cu mijloace de salvare (centuri, cereuri, vesta de salvare) i mijloace plutitoore (barei). In focar vor activa si brigazi de asistenta medicalt de Urgent (cu felcer, medic), detasamente mobile ale Ministerulu; Sinitaji, ministerelor de fora si protectei civile Pentru organizarea masurilorsanitaro-igienice gi aniepidemi- ein focarul de inundate vor f trimise echipe de recumoagtere nitaro-epidemice, brighzi de sistent sanitaro-epidemicd, formae Pe baza centelor de medicina profilactia (raionale,ordgenest, re, publicane), -onsecinelor calamitaior iologice din zoné, care se lor de alimentare cu apa si late, ras. devenind © suprafas mica de asemenea pot 17, Gonsecingele medico-sanitare ale accidentelor gi ca- tastrofelor in transportul feroviar Catastrofele mai consecinge a 1) actiunilor factorilor externi (calamititi naturale, catastrofe tehnologice Ia intreprinder, explozi,incendit $a), 4a obiectele transportului feroviar pot fi 36 2) inca regulilor de ae hi 3 asst tence ncalifet inci llr fe 14) nerespectarit de cdtre personal a ceri portarea int in multe cazur, aceste catastofe sunt victime omenegti, de mari pierderi material fe exploatare technic’ ea cor feate; “turilor cu caracter inflamabil si exploziv. anut] Caracteral fc catastrofe sunt insofite de traume si si ecologice Tabelul 10. in sindal iuica cantata a plerderiorsanitare i proveate de catanrfte din tim 85 ais oy |_Numiiral de catartroeor | | semi Sala Ar | Saja Berenoics Pople | ey (Sankt Peter ToR7 | Crane arf. unl de sage ‘ir ten de sbutz) | 1988 | pasagri 989] Explozia gaa sat at i F985 | Explants une csterne or | AinicAacaay [198 | aa ; f = plein Sabai Sa Sverdow——|T9 | Els = {in urma avariei in timi- ‘Situafia exceptionala poate aparea in urm tele stati feroviare. De obiet sare numir ibe tices epee ‘ ‘tate mare a populatiel. Ai ode se afla un mi sl ova Tate sete pot eH See indine t urma incendiorsexlaior placer doar aun vagon concer exp plu, explozi stailor ci, in preajma staf ‘de vagoane cu difer rumar mare de oameni ” si nodurilor feroviare, eu un rite incdreaturi, inelusiv substante faese construct ordyenesti cu in afara de personalul feroviar, fin vagoane, pe peroane si i? ritia unui foear mare Spre exem- vain timpulde trei ori vc at diceopen oa fara de obiectele rtirovocinaa (1988) a depa ‘ trugerilor care au avut loc la a state i ele din ju a fost 20 de obi "urative-profilactice, 239 de intreprinderi a Ciale, 35 de seoli $130 de gradi to aaa ce ne Mat ml de'10 00 de oa ent SHAD Ic privnd plaice sf onan hei ot props gradi catnofcoe anes 1: Dap ipa de rec 8) caasrofe ci tena de pager 5) eatastrote en tena de marl a. Rpsaastof eu emu de posnger cu tent de mar upa caracterul accidentului: mie 4) amponar, b) deere, ©) linen; 4) acide combine “tamponae dese; ~ tamponare + ince ~ deraiere + incendiu; ~ tampons + dear + ince, 3. Dupa urmarile medicale: 2) Dupa gravitatea urnaitor metal [Sage SESE | semis anoam ] fe | | Arzamas, ) Dupa caracterullezarlor: eu aume sub forma de combusti 38 ~ Ga tezae prin raat: tu Trin combina 4. Dupt urmirlesanitaro-gienices ecologic: [Categoria catstrofe de transport = | jars sonei ge mtectre | Tete de azn nme de nfectare | fe v [Pinta 3m 30-300 m 300-500 m [300-1000 [Ma mult de 1000 m La aleatuirea regulamentelor de baz privind acordarea ajuto- rului medical sinistrajlor in catastrofele feroviare trebuie si se ia in consideratie marimea si structura pierderilor, particularitatile patologiei focarelor de lezare Pierderile in urma accidentelor feroviare sunt diverse. In cele ‘mai multe cari in urma tamponari si deraierit trenului, vietime devin membrii brigzilor de locomotive. ‘Numarul rinitilor consttuie 50% din numdrul total al sinistra- lilor. in struetura pierderilor dupa caracterul lezarilor pe primul loc se afld traumele mecanice (90%). in accidentele cu incendii, 20% le revin lezitilor termice si combinate (combustii~ traume). Lezi- rile combinate pot aparea in accidentele trenurilor ce expediaza Incdrcituri chimice, radioactive et. [Levi mecanice, in cele mai multe eazuri, sunt rnirea tesutu- rilor moi, fractrile inchise ale membrelor, comotile cerebral sindromul strivirii indelungate, care necesita ajutor de urgent in 20% din carr ‘Avdind in vedere ed catastrofele feroviare deseori au loc noap- tea, departe de centrele populate, este necesara o informafie opera tiv in ceea ee priveste locul accidentului $i amploarea lui, pentru ‘a ttimite, in eel mai seurt timp, detagamentele corespunzatoare, cu scopul de a lichida urmarile aceste eatastrofe gi a acorda ajutorul medical necesCaracteristica medico-tacticd a focarelor chimice provocate de substante toxice puternice (STP) in eaz de eutremur de plimint in Republica Moldova Multi compusi chimici, care se utlizeaza in economia nationa- 1, au o toxicitate inalti gi, in anumite conditi, pot provoca intoxi caf in masa la oameni si animale, pot duce Ia poluarea mediului ambiant. Aceste substanfe se numese subsianfe toxice puternice. Jn caz de cutremur de pamant sau in alte situapiiexcepyionale, Jn urma aceidentelor la obiectele economice, care in tehnologia lor utilizeaza STP, se pot produce intoxicatii in masd. Aceste obiecte fac parte din categoria obiectelor periculoase din punct de vedere chimic. Pe teritoriul Republicii Moldova functioneaza circa 227 obiecte de categoriile 3 si 4, care utilizeaza peste 1700 tone de ssubstanfe toxice puternice, ‘Anual, pe tertoriul Republicii Moldova se transport circa 3,5 mil tone de STP pentru asigurarea necesitajilor economiei na- fionale. Particularitatile de baci ale substantelor toxice puternice: + serispandese, cu ajutorul vntului, la distante mari; + patrund cu aerul poluat in incaperis * limiteaza posibilitatea de a elabora i produce surse indivi- duale de protectie eficiente (masti antigaz. respiratoare etc.) + multe STP actioneazi nu numai direct, dar si prin poluarea ape, solului, produselor alimentare, obiectelor etc. {in simpul accidentului la un obiect chimie periculos este posi- bila si poluarea aerului cu doi sau mai multi agenti toxici, care se formeaza in urma reactiilor secundare. In consecinj2, pot aparea actiuni asociate asupra organismului omului, efectul toxic tind ‘mai inal (sinergism) sau diminuat (antagonism), © panicularitate important a STP este densitatea relativa a vaporilor for. Daci densitatea este mai mica de 1, substanta este ‘mai ugoard decat aerul si se disperseazi repede (amoniacul, mono- xidul de carbon $a). 40 tke lungé durata asupra omului. 2 ‘cu activitate alchilica (bromidul de ‘metil); a eae tain na, rat 4 t easena dup cia vn ted Fe potuare tetera nerioste sure STP, cee rae alrentun se panese asa no Secs Usenet Graal de poluare a Zonei deine de “SI Sr dena act, de propeile fiw cimice Sec meterloic Comper a; 2 oni. de poluare ~ si toxicvantului, gradul stabilititiiverticale @ aerului) de relieful solulu, Prezenta constructilr, plantelor ete, Granitele zonei poluate se apreciazA dupa doza inhalatoare toxiculi, care provosc’ intoxicajii eu manifesta clinice Teritoriul, in fimitele edruia au fost afectati in mass oameni, ‘animale gi plante de actiunea STP, se numestefocar chimte Focarul, din punet de vedere medico-tactic, se earacteri- ear prin: + contaminarea mediului ambiant: + aparija pe neasteptate a leziunilor omogene si in mass; prezenja unui numir mare de leziuni grave, _Prezenta unui numar mare de leziuni combinate (intoxicati cu STP + combusti,intoxicatii cu STP + traume ete.) Focarele chimice, in functie de durata poluari teritorialul gi timpul manifestacii aciunii lezante (pierderi in randul populatii), sunt de 4 tipuri: 1) focar nepersistent cu actiune rapida (acid cianhidric, amo- hiae, monoxid de carbon $..): 2) focar nepersistent cu actiune lent (Fosgen, clorpicrin, acid azotie $a) 3) focar persistent cu actiune rapida (anitina, furfurol 5.) 4) focar persistent cu actiune lenta (acid sulfuric, tetractil de plumb a.) Tobetul 11 Caracteristicn focarelor dupa durata actiuniilezante si timp Pierderilorin rindul_ populatiei sii | Timpal aparitiel pt tcras | Dart | Tela | | anda pope i a atone api oon [cide mint persistent et actine lets | hepersstent simul de ort | mide | zeci deminute | 7eci de minute ide minute __| zei de ore 2 Pare omit (in elteva minbte) @ un MES ‘ ficitul de timp nu le permite organelor ocrotirlt sanatatit Seeane ‘o rezerva de timp: 1 Sguele oer sna digpun de - onstel cordoa atv in crespnde 6 Si a de orzaniza i ptece msi de char a e+ ror nl popula «rested an foer se feta pe masa aes tr, Dach STP pri ma mule oe Se Seni et ice pas 8 I gua reabsorbed STP de pe Rane #91 8 i ul u bees wansorl pit atte pitrundere a STP i organism = Mtl ile espn pin pile roa: 1 peretant pri pi a + PBSua (cue prodsele mente po 7 er Gata pedeilorsanae In endure popula ei in focal chimice epi de mal milli tr State procul STP + Sapa ocr, adensitatea popula J Bczenta miloacelor de protectie ete. Protect eficienta este asiguraté doar de ed teetie colectiva. in cazul re i cl. nance opi a nein qe au exe ssizuat eu mice de pte indie oe in intepime,cdpting tevin de dtane grade de gravitate lard toae de protect, per avail tos tires n ncper Votumal st ral chi de gravitas : eur 25% + rv mae an = ert incompatbie , in cazul aceic sn obit psi see 28 ident lu abe pels i ic sunt posibile pierder pee + moxie pn a 60-65%, + tne = pin n25% combust pint I 13% Cirea 5% din leziuni soni Pot fi combinate: STP + trauma; STP + act populist se sigur 100% eu mis ni aig 105 (ut nc nd i la timp a mijloacelor de protectie adi edu eee santa pind 3h Dlerderlr saniare posite in foca Primului ajutor in focar: |) autoajtor st after reine Protein eranelor de epraic (nas #7 aswel, ‘masca din tifon si bumbac), eee [Ritues si degaarea STP persiseme de pe pice Ssoterrars 7 lor. imbracaminte (tratare sanitara a fala a aan urgent din focar; ae jurul membrlorechipctors ~ cdutarea lezatilor; fae ~ tijl medical dip gravitate lezin a para organelor de respiratie, : tea i deazaeapeltarior de STP persistent 44 administrarea antidoturitor, ~ evacuatea urgent din zona contarninat Principiile de baza ale ajutorului toxieo-terapeutic: tratazea sanitard (STP persistente); rmasuri de dezintoxicare; ‘pdministrarea antidoturilor(terapia specific’); ~ ‘terapia simptomatied profilaxia complicailor. STP. PARTICULARITATILE (REA AJUTORULU! MEDICAL ufocants fe cu acfiune specifica INTOXICATHLE CU LEZIUNILOR SI ACORDAI “Substantele cu actiume preponderent s Din aceasti grup fac parte substanel supra organelor respirao ‘ianfestarea de baz in tabloul clinical intoxicate este ede- nul pulmonar acu. Cloru, trictorura de fosfor in momental on: restful ita mucoasele ochilor si cAilor respiratori_superioare; literior, dupa faza de iritare, in fesuturile ctor res schimbariinflamator-necrotic, ‘STP din aceasta grup au o acfiune toxics evolutia lez decurge fix8 perioada ascuns’. Sceasta. grup (fosgenul, difosgenul, clorura de sult, capaci de initare considerable, nv provoaed schimbii ins ator necrotic, din motival c& in tabloul clinic persist perioada theunct sf invovieafia evolucazd Tent Prin urmare, cle sunt subs- tanje cu actiune lent “Principle de acordare a ajutorului medical 1, Primal ajutor in foear: wide imbricat masea antigaz. ‘ca sol. biearbonat de sodiu (239% de incalzt gi linistitlezatl: we evacuat imediat din focar eu un mijloc de tansport (culeat. 2. Ajutorul premedical ‘de seos masca antigaz: 45 piratorii apat rapida side accea ‘Alte substanje din eu toate €& sau masca de tifon imbibatide cliberat calle respirator: ~ (kcal piclea si mucoasele eu sl. bicarbonat de sod 2%); ~ de picurat in ochi sol, novocaind (2%): ~ VAP (in deteglarle respiratori Subcutanat: cordiamind - 1 ml. eofeina —1 mil (10%), in caz de laringospasm ~ atropind | ml (0.1%) subcuta: hat i termofor in regiunea gatuli ~ jnhalatif cu sol. bicarbonat de sodiu (0.5%): ~ de evacut in etapa I sau la spitalul apropiat Groral ~ gu: densitatea vaporlor ~ 2.5: solubil in ap a evapora, formeaza eu vaporii de apa un nor eu actiune toxin Focarul—instabil, cu actiune rapid. Staea de apregare i fo ER, Streas. Noral contaminat se rispindeste in va. la prmele elaje ale cléditilor. Depistarca: gaz galben-ve Joateaplantclors le vesteests Uczarea de bad ~ prin inhale, mai pun ~peretana Acc time inant puemic:dureri ocular, lcrimare, tee chee a Cie, fae, tlh dspepie In plone ase ces . dspnce,cianora mucoaselor, Este ravi, n 502% edem pulmonar tonic Dozatoxied de lezare = 0.6 mg min/ docs tence eon 6memint Contingent ezatilr: de gravitate medics Tot leat webu st fc evacuate roti organcorrespitatori mile indus aga ip 3.B-8, BKF, M sau un sergarinmuint nol Blestona ee Preluerare snitar' muse fae Deccntaminareatertoriu eu var stn. soa bazice Principle de acordare a gjorutus necical 1. Primal ator tn far autojutorsecpeey de spilt ochi cu apa eure ~ de imprcat masa antiga, masce de ion saw un stergar Inman so, bzarbonat se), a 46 rau. cu miros iritant: modified eu ravi sgumentelor afectate cu solufe de spun vases ‘a focarului (mai bine cu mijloace de Morais imei aoe spenn sinistratilor; : in caz cA masca antigaz : iii, cavitatea bucald, nasul oc ey naar din ear Lipsey, se preluerea tine iL eu sol bicarbonat ( ‘ pe targa sau eu ajutorl =e le colectare a sinistratilor: 4. Altra remedial inocu de alec Tevatul se dezbracd de masca antigaz si haine Soe eeu intitle meal ae mnctiva ochilor sol. dicaind (0,5%) eu a cite 23 pat; de poet oi de lumi inal de oxi i = Gaeaz de stop respirator si se intoduce sl cto: a ie tar de spasm laingin: tno Tropa la necesita —trahenstomie [Meter sina act aie “sPemgcepc on abt cas ae, in iritare a c&ilor respiratorit su ey inca a sa asa (2%, earn Beenie a ete 10 minute: rear de se persistent adi jtratl este intubat,intravenos regiunea gitului inistrarea codeine’, dioni- tn i oculare: dicaina (0.5%) cate 2-3 pic- real -aturi de ulei de vaselin’s Se ool mofor in regiunea gatul ta ia 1p ee in oo ola ead wat; la necesitate ~ ond inal cae eu bean cede ‘vezi amoniu; thar de ede pliner~ linia tone cardiovascular (oti cord corglicon etc.). : Acidet sat Prop ie Mh le ro, incl se eves et incl evapora em, formes Cet sand pte nae pans Proce cosine Fe majors metal: ete un Spc tne Sb in ap Tangri 9 frmearh vapor de abd sulfa, me wd doe acidul sulfuric; oe nu arde; inflamabil cu solvent organici si uleiuri: reactio- hneaza cu apa, elimindnd caldura si stropi; norul aerosolic ‘ste mai greu decat serul; se sedimenteaza pe sol; focarul este stabil, cu actiune lent Pericolul si simptomele afectari ~ substanté cu toxicitate inal, periculoasa la inspir, ingestie si nimerire pe picle; irité puternic eaile respratorii super la contactul eu pielea produce arsuti puternice, ulcerai, crust. Prelucrarea sanitar spilarea ochilor eu sol. bicarbonat (2%): ~ spilarea abundenta cu apa curata (15 min.) a locusilor des- coperite ale tegumentelor. Protect organelor de respiratie: ~"mig nds sgt tp B,B-, BK, M, espitrti RPG-67B; pment = ase de ion bate 0 biarbonat 2 Primal stor mica. ~"evacinea ist a ae He, inhale pecat a vaporilor de alcool etilic, eter; f : ~ intr de lip a respi! se face respite ania prin toda grt ag ~ de baut late so bsrbonat nec dese odin Ae intra este de aid de pe pile fave cae Cat ‘is ). tate mare de apd, de aplicat pansament cu sol. biearbonat 3%) F Fri ech 2-3 pictur sl novocain (2%) 08 sl hein (0%) cuadrenain, oii pan langan temo Tn regina cervical aaa papavernt plain la necestate~ acolo __ BA, de stop respirator: vetiaie pulmonar aici eu onigen seme cardiovascular: = Shlizaremedath ‘cial clorhidrie opr ee re retncalor, eu mizs infptor formeazA pte gaene pie arene ale panel, Fee bine solu napa corozv per majoras si a nteracimeacuttalle seeliinghirogen tingurwpr inflamed Pesci simpomel let “awa eu tonal, pica Cu piel si mucosee: — produce as Par my rear oxiorcu sol bicabonat (2%) © SIRES Chundent eu ap cua aocailordescoperite le teyunentlor Protein organcior de respira: Prot acral aga tp B. B-8, BKF, M, respirator tip RG-67B = asl de ion imbibt eu so baron (290) Prima jutor medical Peuacure sat lar ibe pelt espai se face espa aril pin loas a inspi. contactul in caz smetoda gun la gur~ daci acidul nimereste in stomac. se facet Se face lava = gastric prin de Piura in och 2-3 picatr sol. novocaind (2%) sau so (3%) eu adrenalinas in caz de spasm laringian: termofor topind papacrin, Patina a neces nahn infamabil poste forma amestecd ‘ Pentru majoritates metalelor. i — Prelerara Santa locurile descoperite ale tegumentelo eit cuat (10°13 mine) nn oe aa ane cu ~ mast industrial anti ind tigaz tip B, B-8, BKF, M. respirator tip ~ _masca de tifonimbiy Primul ajutor medical ~"de indi sista eine sinistral, dent restr de = io si rey na mare de apa; adsileesbestat icurat in ochi 2~3 picaturi sol . ican 5%) adrenaing "OE O49) st so in ea de spat i Jn a de spas lan: emote in reins *pind, papaverina, platifilina; la necesita aheosonaes 50 ulmonara antificialé ew i explozive; coroziv th; produce arsuri puternice at cu sol. bicarhonat (2%), Tuaheostomie. jnceaz de stop respirator: ventilatie pulmonar artificial eu oxigen — remedii cardiovasculare; = Spitalizareimedia Substantele cw actiume toxicd general Mecanismal de actiune toxict generald al acestor substanie este givers In caz de intoxicare cu substantetoxice eu acfiune ast: ote singel, se deregleaza transport de oxigen cite fst Pe volta hipoxia tsular8, Accasta poate fi rezultatul hemolizei cite la imioxicarea cu toxice hemolitice (arsen) sau al inter Sciunit toxicului cu hemoglobina (monoxid de carbon), ceea ce ‘fave la pierderea capacitai ultime! de a transporta exigenul Ia etapa respiraieitisulare ‘Substanfele toxicetisulare se impart in inhibitor: ai enzimelor laulu respirator (acid cianhidrc), eeea ce deregleaza procescle aieowidare an fesuturi, gi substante care scindeazd leghtura dintre Thoferilare si oxidare (dinitrofenol), ceca ce duce Ia inhibita sinte- 72 proieice, acizilor nuclei ete Acidul elanbidric — lichid incolor, transparent, cu miros. de tnigdate. Vapor sunt mai usori deedt aerul. Temperatura de fher~ bow +27,59C, Este un toxic cu acjiune rapidd, Blocheaza respira Tevisulard, evea ce provoac’ hipoxie gi, ea urmare, dereglari ale {turor sisemelor, in primul rind ale SNC. In caz de otrivire pe ciale inhalatorie cu acid cianbidric In cantitati mari, intoxicatia se ‘Jeavolta foarte rapid: dispaee pronunfat tahicardic, exeitatie mo- ovis de scurla duratd, stop cardiac si respirator. Decesul survine in ttma paralizietcentrilor respirator si cardiovascular, Aceasta fore wande atrivire se numeste fulminant, Intoxicatia Tenta se dezvolta rept iar deeesul survine in urma paraliziei centro respirator. Principle de acordare a ajutorutui medical 1. Prinmul ajutor in focar: de imbrteat masea antigazs ‘Ge administrat inhalator antidotul amilnitet (se sparge fiola se pune sub masea antiga2) 3