ENIGMA OTILIEI, G CĂLINESCU

Fişă de lucru – recapitulare

Pasul 1 Clasa este împărţită în 5 grupe, fiecare grupă primeşte o sarcină, timpul de lucru fiind de
10 minute

Grupa 1

Precizaţi ce tip de roman este Enigma Otiliei de G Călinescu, argumentaţi alegerea făcută

Grupa 2

Interpretaţi titlul romanului Enigma Otiliei de G Călinescu

Grupa 3

Precizaţi care este tema romanului

Grupa 4

Plecând de la partea din incipitul şi finalul romanului, prezentaţi relaţia incipit – final

Grupa 5

Prezentaţi succint subiectul romanului

Fiecare grupă îşi prezintă cerinţa şi notează pe tablă informaţiile găsite

Pasul 2 fiecare grupă primeşte un personaj pe care trebuie să-l caracterizeze folosind fişa din
Anexa1, astfel:

Grupa 1

Caracterizaţi personajul Felix Sima, folosind informaţiile din Anexa 1

Grupa 2

Caracterizaţi personajul Otilia folosind informaţiile din Anexa 1

Grupa 3

Caracterizaţi personajul Costache Giurgiuveanu folosind informaţiile din Anexa 1

Grupa 4

Caracterizaţi personajul Pascalopol folosind informaţiile din Anexa 1

Grupa 5

Caracterizaţi personajul Stănică Raţiu folosind informaţiile din Anexa 1

Anexa 1

 Are puterea să depăşească eşecul în dragoste, să-şi domine suferinţa şi deziluzia, îndeplinindu-se
în plan profesional: devine un medic cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate
 Autocaracterizarea: „sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă”, „eu am un temperament
nefericit, mă plictisesc repede, sufăr dacă sunt contrariată”, „Eu sunt o zăpăcită, eu sunt pentru
oamenii blazaţi care au nevoie de râsul tinereţii”
 Avocat fără procese
 Bună cunoscătoare a psihologiei umane, aşa cum se observă în discuţiile cu Felix, pe care
încearcă să-l pregătească pentru viaţă, să-i ofere o imagine reală asupra lumii în care trăieşte şi
mai ales asupra femeii, în societatea timpului: „rostul femeii este să placă, în afară de asta nu
poate fi fericire”, „pentru o fată, reuşita în viaţă nu este o chestiune de studiu şi de energie…”
 Caracterizare directă – descrierea casei: amestecul de stiluri arhitecturale, degradarea casei –
zgârcenia şi lipsa de îngrijire, numeroase obiecte de mobilă – tendinţa de a tezauriza
 Caracterizare indirectă: mimica: „clipea des ca bufniţele speriate de o lumină bruscă”, bâlbâiala,
utilizată ca tehnică de tergiversare
 Caracterizat direct – portret fizic grotesc: „capul atins de o calviţie totală”, „faţa aproape spână şi
din cauza asta pătrată”, „dinţii ca nişte aşchii de os”, „buzele galbene de prea mult fumat”
 Caracterizat direct prin tehnica pluriperspectivismului
 Caracterizat indirect prin descrierea camerei, care dezvăluie dualitate, diversitatea preocupărilor,
cochetăria, imprevizibilul, dezordinea.
 Discret şi delicat este pentru Otilia nu numai un sprijin material, ci şi unul moral, simţind din
plin ocrotirea pe care acesta o revarsa asupra ei cu nobleţe şi eleganţă.
 Dorinţa de a urca pe scara socială. Dorinţa sa de îmbogăţire cu orice preţ.
 Era un om cam de vreo cincizeci de ani oarecum voluminos, totusi evitand impresia de exces,
carnos la fata si rumen ca un negustor, insa elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a
mustatilor carunte. Parul rar, dar bine ales intr-o carare care mergea din mijlocul fruntii pana la
ceafa, lantul greu de aur cu breloc la vesta, hainele de stofa fina, parfumul discret in care intra si
o nuanta de tabac, toate acestea reparau cu desavartire, in apropiere, neajunsurile varstei si ale
corpolentei”.
 Este pasionat de muzica, stie sa cante la flaut si apreciaza cu ureche de cunoscator interpretarea
bucatilor muzicale ale Otiliei.
 Extrem de suspicios, temându-se de cei din jurul său că i-ar putea fura averea
 Fire analitică şi interiorizată
 Foloseşte un discurs demagogic
 Ia bani cu împrumut de la Pascalopol, fără a-i returna
 Integru, ambiţios, îşi conduce viaţa după principii clare şi ferme
 Ipocrit, simulează îndurerarea şi evlavia, jucând teatru cu o inimaginabilă uşurinţă.
 Ipostaza străinului care pătrunde în o lume nouă
 Îi fură banii lui Costache
 Îl cunoaşte pe Pascalopol încă din copilărie şi îl îndrăgeşte pe moşierul care îi îndeplineşte toate
capriciile
 Îl iubeşte dezinteresat pe Costache, fiind cea care îl înveseleşte şi îi temperează avariţia
 Îl supune pe Felix la o probă a raţiunii şi maturităţii: petrece o noapte castă în camera lui, pentru
ca apoi, convingându-se că tânărul are puterea de a-şi controla sentimentele, îl părăseşte, plecând
la Paris cu Pascalopol. Gestul ei dovedeşte puterea sacrificiului pentru iubire, superioritatea
tinerei care reuşeşte în acest mod să plaseze iubirea într-un plan ideal.
 Înţelege avariţia bătrânului şi nu-i reproşează nimic
 Limbaj îngrijit, neologic, de specialitate – gradul de cultură şi educaţie
 Lipsit de scrupule: ţese intrigi pentru a-i învrăjbi pe unii împotriva celorlalţi
 Maturul împlinit profesional
 Numele anticipează fericirea pe care o va cunoaşte prin împlinirea visurilor sale de a deveni o
personalitate în lumea medicală
 O iubeşte pe Otilia, pe care o numeşte „fe-fetiţa mea”
 Perfect adaptat lumii în care trăieşte
 Personaj dinamic, surprins în devenire
 Personaj eponim al romanului
 Personaj masculin principal
 Personaj secundar al romanului
 Personaj static, nu se modifică pe parcursul desfăşurării evenimentelor
 Personajul se defineste singur: „sunt un fel de boem”
 Provine dintr-o familie de macedoneni înstăriţi, care au trecut Dunărea şi şi-au cumpărat o moşie
la Giurgiu
 Reprezintă enigma feminităţii
 Se considera un om ratat si vrea sa se faca util celor care au nevoie de el.
 Tipul arivistului, parvenitului
 Tipul avarului
 Trăieşte chinurile unei iubiri adolescentine cu toate stările ei: nelinişte, incertitudine, adoraţie,
fericire, gelozie
 Tutorele lui Felix şi al Otiliei, fratele Aglaei şi prieten apropiat al lui Leonida Pascalopol.
 Un foarte bun antreprenor: obţine bani din orice: cărţi, cursuri, etc
 Vestimentaţia: „nădragii largi de stambă colorată, legaţi jos, în lipsa şireturilor rupte, cu bucăţi
de sfoară” – trădează lipsa preocupării de sine, zgârcenia personajului
 Vestimentaţia: „uniforma neagră îi era strânsă pe talie ca un veşmânt militar, iar gulerul tare şi
foarte înalt” arată statutul social al personajului, rigoarea educaţiei dar şi sobrietatea, eleganţa şi
distincţia acestuia