5/25/2017 Salata de gradina - Lăptucă (Lactuca sativa) | Horticultorul.

ro

Denumire populara: Salata de gradina, lăptucă, lăptuci, laptuc, lătiuc, marole, marule, salata cu

capatana, salata mica, salata roşie, sălată, etc.

Denumire populara in alte limbi: engleza -Lettuce, Cabbage lettuce, Garden lettuce', italiana - Lattuga; germana — Lattich.

Grupa Legumicola: Legume de la care se consuma frunzele, Verdeţuri Utilizare: leguma, planta medicinala Denumire ştiinţifica: Lactuca

sativa Origine
Salata de gradina este o specie erbacee anuala a cărei origine are la baza specia salbatica de Lactuca serriola intalnita in Turcia, Caucaz si Orientul Mijlociu. In
regiunile riverane Bazinului Mediteranean a fost cunoscuta ca leguma din anii 4.500 i.Hr. Salata a fost cultivata inca din antichitate de egipteni (anii 2.500 i.Hr.)
in scopuri alimentare si affodisiace. Romanii, grecii si egiptenii consumau salata verde la sfârşitul mesei. Salata s-a extins si cultivat in intreaga Europa, după
secolul XIV.
Sortimentul de soiuri si hibrizi (FI) la Salata:
• Salata cu capatana: Clarion, Lobela, Brighton, Hilton, Trinette, Mafalda, Estelle, Tuareg, Alanis, Sandrine, Justine, Analena, Lobela, Pronto, Eliana,
Sunstar, Daguan, Tizian, Cosima, Merkurion, Bertilo, Brighton, Mensana, Allegiance, Medusa, Gardia RZ, Markies RZ, Pia RZ, Centore, Hanna,
Pantlika, Domiziana, AS 106, AS 104, Tokio, Cambria, Sunny, Flandria RZ, Jolito RZ, Nadine RZ, Sprinter RZ, etc;
■ Salata creata tip Lotto: Nika, Estrosa, Sanguine, Kriska, Lollo Bionda, Matador, Fristina, Aleppo RZ, Carmesi RZ, Constance RZ, Livigna RZ, Locarno
RZ, Nation RZ, Bachus, etc;
• Salata creata tip Batavia: Aficion RZ, Floreal, Mohican RZ, Aquarel, Model, Funtasia, etc;
■ Salata tip Iceberg: Expression, Tevion, Aviram, Argentinas RZ, Fiorette RZ, Silvinas RZ, Estival, Stallion, etc;
• Salata de Frunze: Red Salad Bowl, Rossa Ricciolina, Salad Bowl, etc;
• Salata Romana: Mortarella Verde D’lnvemo, etc;
• Salata Oakleaf (frunze de sterjar): Kitare RZ, Murai RZ, etc.
Soiuri si hibrizi romaneşti de salata: De Arad, Ileana (din 2012), Marilena (2007), etc.
Bazine legumicole in care se cultiva salata
Salata se cultiva in tara noastra pe intreg cuprinsul tarii (unde intruneste condiţii favorabile) pe suprafeţe intinse atat in spatii protejate (sere, solarii) cat si direct
in camp sau gradina.
• Cultura salatei in solar si camp este puternic dezvoltata in zone ca: Matca -Tecuci, Adunaţii Copaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni-Sarbi, Seleusi (Arad),
Macea - Curtici, Braila, Colibasi (Giurgiu);
• Cultura salatei in sera se mai regăseşte doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucureşti (Popesti-Leordeni).

Utilizare: leguma, planta medicinala

Factori Ecologici Limitativi:

Temperatura (căldură) - salata se incadreaza la plante putin-pretentioase fata de căldură.

Seminţele de salata germinează incepand cu 5 °C si au nevoie de 15 zile pentru a germina. Temperaturile optime pentru germinare sunt situate in intervalul
15...25 °C (germinează in 4.. .2 zile).
Salata (Lactuca sativa) prefera temperaturi in intervalul 11.. ,20°C. Temperatura minima suportata este de 4°C iar cea maxima 29°C.
Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -1°C (diferă de la varietate la varietate). Pragul de minim de la care creşterile tinere simt
afectate de inghet este de 0°C.
Lumina: salata este din punct de vedere al fotoperioadei o planta de: zi scurta (<12 ore), zi neutra (12-14 ore), cu cerinţe moderate fata de lumina (semiumbra -
soare), Se cultiva in perioada rece din an (in spatii protejate) si primăvara, toamna (in camp, gradina).
Umiditatea (apa):
Salata este o cultura cu cerinţe ridicate fata de umiditatea din sol, prefera solurile reavene. Irigarea prin picurare sau aspersie este aproape obligatorie la cultura
de salata. Atentie !!! - umiditatea in exces poate conduce la apariţia bolilor specifice.
Solul - Salata este o specie cu cerinţe moderate fata de sol, vegetează bine pe soluri mijlocii-usoare, fertile (bogate in materie organica), bine drenate, reavene,
afanate. Planta prefera solurile luto-nisipoase, aluviale (zona de lunca a râurilor), argilo-nisipoase, lutoase, etc. Salata suporta si solurile grele- compacte:
argiloase, argilo lutoase.
Reacţia solului: salata prefera un pH intre 6.5-7.2 dar vegetează in valori mai largi de pH intre 5.5-7.2:

Descriere:

Salata este o specie erbacee anuala.

• Frunzele de salata formează o rozeta sunt scurt petiolate, glabre (fara perişori), forma este ovala, culoarea verde-deschis, roşie sau purpurie (in funcţie de
varietate). Atunci când beneficiază de spaţiu suficient plantele de salata formează capatana (Vezi fig.). Limbul frunzei poate fi: intreag, creţ, gofrat, buclat,
franjurat, frunza de stejar, etc. Frunzele din interiorul capatanii de salata sunt mai fragede. Prin rupere planta secreta latexul de culoare alba (Vezi fig.);
■ Tulpina este scurta, ingrosata si acoperita de frunzele dispuse in spirala pe aceasta;
http://www.horii cultorul.ro/legum e/salata-de-gradi na/ 4/15
5/25/2017 Salata de gradina - Lăptucă (Lactuca sativa) | Horticultorul.ro
• Florile de salata sunt galbene, hermafrodite, grupate in inflorescenţe de tip capitul, infloreste in iulie-august. Tulpina florifera este bine-ramificata, are 1-1.2
m inaltime si apare la 50-60 zile de la răsărit sau plantat rasad in camp;
• Fructul este de tip achena-alungita cu o singura samanata, de culoare alba, cafenie sau neagra prevăzut cu papus (Vezi fig.).
• Rădăcină este pivotanta iar inradacinarea este superficiala (inspecial la plantele provenite din rasad).

Fertilizarea se poate face utilizând produse de la: YARA. Sumi Agro. Nufarm.
Recoltarea capatanii se face manual, pe măsură ce aceasta a atins dimensiunile specifice varietatii. Plantele sunt bune de recoltat la 30-50 zile de la răsărire sau
plantarea răsadului.

Utilizare: salata se utilizează in stare cruda (in salate) sau in diverse preparate culinare, înmulţirea si Înfiinţarea culturii de salata se poate face prin:

• seminţe semănate pentru producerea de rasad in diferite perioade ale anului — corelat cu tipul de cultura utilizat, spatii protejate, camp sau gradina;
• seminţe semănate direct in camp sau gradina toamna sau primăvara devreme.
Boli la salata: Putregaiul răsadurilor (Pvthium SDDX Mana salatei (Bremia lactucae). Putregaiul umed al tulpinilor si frunzelor (Sclerotinia sclerotiorum),
Putregaiul (Botrytis spp.), Fuzarioza (Fusarium spp.). Antracnoza salatei (Microdochium panattonianum), Rizoctonia (Rhizoctonia solani), Cercosporioza
(Cercospora longissima), etc.

Dăunători la salata: Uimaxul cenuşiu (Deroceras aereste). Limaxul mare ILimax maximus1. Musculita alba de sera tTrialeurodes vavorariorum1. Musculita
alba a verzei (Alevrodes brassicae). Omizile, Puricii cruciferelor (Phvllotreta spp.). Viermi sarma (Aeriotes spp.). Afidele. Păduchele verde al piersicului
(Mvzus persicae). Păduchele verde al castraveţilor (Avhis mssvpii). Coronisnita (Grvllotaloa orvllotalna). Cartita. Musca miniera (Liriomvza spp ). etc.

Fig. 1 Salata cu capatana (Lactuca sativa)

Fig. 2 Salata de frunze (Lactuca sativa) http://www.horii cultorul.ro/legum e/salata-

de-gradi naI 5/15