Introducere in Geologie - Prezentare 07 - Petrologie Sedimentara PDF

Prezentarea 07
PROCESE
ȘI
ROCI SEDIMENTARE
Structura
1. Ce sunt rocile sedimentare?
2. Componenţii rocilor sedimentare și formarea acestora
3. Transportul materialului sedimentar
4. Acumularea sedimentelor și sistemele depoziţionale
5. Diageneza sedimentelor
6. Clasificarea rocilor sedimentare
7. Ponderea principalelor roci sedimentare

1. Ce sunt rocile sedimentare?
Rocile sedimentare sunt agregate eterogene, de regulă poliminerale,
formate în bazinele de sedimentare de la suprafața terestră sub controlul
proceselor exogene.
Procesele care controlează formarea componenților rocilor sedimentare

sunt:
- fizico-mecanice
- chimice
- biotice
Domeniile majore în care se acumulează sedimentele și sunt supuse

diagenezei sunt clasificate în:
- continental cu sistemele: fluvial, lacustru, paludal, glaciar, deșertic;
- de tranziție cu sistemele: lagunar, deltaic, limanelor, estuarelor;
- marin cu sistemele: neritic, batial, abisal.

2. Componenţii rocilor sedimentare
și formarea acestora
2.1. Formarea componenților rocilor sedimentare
2.1.1. Procese de meteorizaţie
2.1.2. Procese chimice
2.1.3. Procese biotice
2.2. Componenții rocilor sedimentare

DISTRIBUȚIA ZONELOR CLIMATICE PE GLOB
(Sursa: Gary Nichols, 2011.

Sedimentology and stratigraphy)
Rolul barierelor orografice în distribuția climatelor zonale

2.1.1. Procese de meteorizaţie fizică => comp. clastici (fragmente)
a. Componenți epiclastici
b. Componenți piroclastici
a. Componenții epiclastici
- Eroziunea fluvială, pluvială, marină, glaciară şi eoliană
- Termoclastia
- Crioclastia
- Haloclastia
- Fitoclastia
- Keraunoclastia
EROZIUNE - TRANSPORT - SEDIMENTARE

EROZIUNE - TRANSPORT - SEDIMENTARE

Eroziunea ghețarilor
(din Kendall, 2005 - Clastic Hierarchies and Eustasy)

Eustasy)
(http://sepmstrata.org/Power-Point-Lectures/Seq-Strat-Lectures.html)
Matterhorn (4478 m)
(în fundal)
Urmele lăsate de
ghețarul Findelen
pe
substrat
(Elveția)
(din Kendall, 2005 - Clastic Hierarchies and Eustasy)

Eustasy)
Ghețarul Groves – Kelly’s Island
(din Kendall et al., 2005 - Stratigraphy & Sedimentary Basins))

Roci permiene “lustruite” de ghețari - Australia

Sculptură glaciară – M-ții Himalaya (Everest, Nepal)

Dezagregare)
http://search.vadlo.com/b/q?rel=2&keys=PPT+in+Clastics
Termoclastie în Deșertul Namib, Namibia

Termoclastie în Deșertul Namib, Namibia

Haloclastie
Fitoclastie
http://search.vadlo.com/b/q?rel=2&keys=PPT+in+Clastics
Fitoclastie
Dezagregare
Dezagregarea bazaltelor

Forme de eroziune pe substrat lutitic (argilos) = “pământuri rele”

Forme de eroziune pe
substrat grezos

substrat grezos

substrat conglomeratic

2.1.2. Procese chimice
a. Precipitarea din soluţii suprasaturate poate avea loc în:
Domeniul continental:
- peşteri: unde depunerile de carbonat de calciu formează speleoteme (stalactite,

stalagmite, draperii, etc.);
- la gura unor izvoare bicarbonatate: se formează tufuri calcaroase, travertin,
roci silicolitice;
- izvoarele termale şi gheizere;
Domeniul marin - suprasaturarea se realizează:
- în lagune;
- în bazine marginale, cu circulaţie restrictivă;
- în bazine închise (Marea Caspică);
- în bazine adânci
Diferite căi de saturare a soluțiilor marine și lagunare în silice și carbonați
- Precipitarea sărurilor are loc în sens invers solubilității - Inițial se
depun compușii cei mai puţin solubili și în final ies din soluție compușii
delicvescenți (numite si săruri delicvescente).
(1) - Sulfuri – (8)
Ordinea cristalizării componenților minerali din soluție
Ordinea dizolvării componenților minerali

(2) - Silicaţii – (7)
(3) - Oxizii – (6)
(4) - Fosfaţii – (5)
(5) - Carbonaţii – (4)
(6) - Sulfaţii – (3)
(7) - Clorura de sodiu – (2)
(8) - Sărurile de potasiu – (1)

Concentrația cationică în
apele marine
Rocile de precipitație chimică – raport

procentual
Halit, Marea Moartă, Iordania

Gips în dom. deșertic
Gips marin

Adâncimea
de
compensare
carbonaților
(din Kendall, 2005 - Carbonate Sedimentary Particles))

(http://sepmstrata.org/Power
http://sepmstrata.org/Power--Point-
Point-Lectures/Seq-
Lectures/Seq-Strat-
Strat-Lectures.html)
Lectures.html
Adîncimea bazinului
Favorabilitatea maximă pentru

precipitarea carbonaților
Morfologia bazinului
Enisala, Podișul Babadag – Orogenul Nord-Dobrogean
Calcare cretacice
Orogenul Nord-Dobrogean
Enisala, Podișul Babadag

Masivul Suhard - masiv calcaros
Cheile Bicazului
Calcare și dolomite în Cheile Bicăjelului
Calcare în
Cheile Bicazului
Calcare în
Cheile Bicazului
Calcare în Cheile Bicazului
Piatra Altarului
b. Alterarea chimică constă în descompunerea substanţelor ce
alcătuiesc rocile şi formarea unor noi componenți minerali (compuși de
neoformație).
- Compuși uşor solubili sunt antrenați în soluţii apoase și transportați în

soluție în bazinele de sedimentare.
- O altă parte din componenţii insolubili rezultaţi în urma alterării pot fi

antrenaţi de curenţi de apă şi transportaţi în suspensie, prin saltaţie sau
târâre în bazinele de sedimentare.
- Compușii greu solubili se acumulează „in situ” (nu sunt transportați)

formând depozitele reziduale (= scoarţele de alterare, roci reziduale).
Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea şi hidroliza.

Așezare pe substrat lateritic

Bauxite
http://commons.wikimedia.org/wiki/Laterite
Laterite
http://commons.wikimedia.org/wiki/Laterite
Pilbara, vestul Australiei
Gresii feruginoase

Pilbara, vestul Australiei
Gresii feruginoase

Solurile sunt depozite reziduale, eluviale formate în urma unor
complexe şi îndelungate procese fizice, chimice şi biochimice.
Sunt alcătuite din următoarele faze: minerală, lichidă (soluția solului),

gazoasă și biotică
Faza minerală a solurilor este constituită din silicaţi hidrataţi de Al

(minerale argiloase - filosilicaţi), cuarţ, carbonaţi şi acizi humici rezultaţi din
transformarea substanţelor organice vegetale sub acţiunea bacteriilor
aerobe şi anaerobe, în cadrul procesului de humificare.
Solurile, depozite geologice foarte complexe, formate ca urmare a

interacţiunii dintre atmosferă, hidrosferă, litosferă şi biosferă și fac obiectul
de studiu al pedologiei.
Profil
de
sol

2.1.3. Procese biotice
a. În mări şi oceane vieţuiesc asociații vegetale și animale care îşi construiesc

scheletul, pseudoscheletul sau testul protector din substanţe minerale, în
special carbonat de calciu (algele, coralii şi briozoarele) şi bioxid de siliciu
(silicoflagelatele, radiolarii, diatomeele). Astfel:
- prin acumularea in situ a scheletelor coralilor, algelor calcaroase şi briozoarelor

se formează calcarele recifale (roci bioconstruite), în stive ce pot ajunge
grosimi de mii de metri;
- un rolul petrogenetic impotant îl au diatomeele, radiolarii şi coccolitoforideele,

care prin acumularea testelor primelor două au generat roci silicolitice de tipul
diatomitelor, menilitelor, radiolaritelor, jaspurilor, iar ultimele au format
cretele (roci de bioacumulare);
- în alte situaţii, testele organismelor calcaroase sau silicioase au fost amestecate

material epiclastic, luând naştere gresii lumaşelice, lumaşele, etc.
Viața
în
oceanele siluriene
Trilobites
Brachiopods
Corals (Tabulate and Rugose)
Cephalopods
Crinoids
Eurypterids (Sea Scorpions)
(http://search.vadlo.com/b/q?rel=2&keys=PPT+in+Clastics)
Colonie de corali
Corn fosil silicifiat
b. Un alt proces biogen se leagă de activitatea microorganismelor bacteriene
(procese geobacteriene), cu un rol foarte important în petrogeneză. Astfel:
- bacteriile chimiotrofe cum sunt: ferobacteriile, tiobacteriile, nitrobacteriile,

fosfobacteriile, calcibacteriile, etc, au contribuit la formarea acumulărilor de fier, sulf,
nitraţi. fosfaţi, calcare, etc;
- microorganismele au rol decisiv în transformarea materialelor vegetale din mediile

paludale eutrofe sau oligotrofe în turbă, material precursoar al cărbunilor;
- în domeniile marin-oceanic sau lacustru euxinice, bacteriile anaerobe au transformat

acumulările de substanţe lipidice din sapropeluri (amestecul materialelor pelitice cu
zooplanctonul şi fitoplanctonul din bazin), care în condiţii specifice de temperatură şi
presiune se transformă în kerogen şi apoi în hidrocarburi (petrol şi gaze naturale)
- o altă categorie de bacterii aerobe şi anaerobe au jucat un rol esenţial în

transformarea biochimică a materialului vegetal în acizi humici, componenţi specifici ai
solurilor, cu rol principal în asigurarea fertilităţii acestuia.
Stromatolite – în Bahamas
(din Kendall, 2005 - Stratigraphy & Sedimentary Basins))

2.2. Componenţii rocilor sedimentare
a. În funcţie poziţia ariei de formare, raportată la bazin:
- Alogeni - componenţi care iau naştere în afara bazinului de sedimentare şi

ulterior sunt transportaţi în bazin (componenţi epiclastici, piroclastici, subordonat
bioclastici); intră în alcătuirea rocilor clastice;
- Autigeni - formaţi în bazinele de sedimentare în special prin precipitare din

soluţii, subordonat prin procese fizico-mecanice; formează rocile de precipitaţie
chimică sau cimentul rocilor clastice;
b. În funcţie de natura clastelor:
- claste monominerale, alcătuite dint-un singur mineral, în principal din

cele rezistente la eroziunea mecanică şi alterare: cuarţ, minerale grele
(turmalina, zirconul, sfenul, ilmenit, rutil, etc.), feldspaţi potasici, feldspaţi
sodici, etc;
- litoclaste, fragmente poliminerale (alcătuite din două sau mai multe

minerale);
- bioclaste, fragmente provenite din părţile minerale ale organismelor; de

ex. corali, alge calcaroase, briozoare, care au rolul cel mai important în
formarea rocilor de bioconstrucţie (de ex. calcarale recifale), sau prin
acumularea mecanică a fragmentelor de cochilii aparţinând diferitelor
specii de gasteropode, lamelibranchiate, brachiopode, etc, rezultând
rocile de bioacumulare (de ex. falunele – depozit necimentat de bioclaste
şi lumaşelele – roci cimentate alcătuite dintr-o aglomerare de bioclaste);
Componenţii ai rocilor sedimentare (microscop)
Clastă monominerală (Q)
Litoclast (cuarţit) Ciment calcitic

Litoclaste de şisturi verzi în Claste rotunjite şi subangulare
gresii microconglomeratice în depozite arenitice necimentate
Q
Bioclaste
în calcare bioclastice
(imagine la microscop
din calcarele de
Doamna
-
Flișul extern carpatic)
c. În funcţie de natura procesului de fragmentare:
- epiclaste, fragmente provenite prin procese fizico-mecanice exogene;
- piroclaste, fragmente provenite în urma proceselor endogene (erupţiilor

vulcanice).
St. Helens
Vezuviu
b. Componenți piroclastici

Tenerife, Spania
Lapili și bombe vulcanice

Tenerife, Spania
Bombe vulcanice

Antarctica

3. Transportul materialului sedimentar
Agenții de transport:
Apa:
- Rețeaua fluvială și torențială
- Curenții, curenții de turbiditate, valurile, mareele
Ghețarii
Vântul (dinamica atmosferică)
Gravitația: alunnecări, surpări, curgeri debritice, solifluxiunea

Formele de transport prin apă: târâre – saltaţie – suspensie - soluţie
Transport fluvial și marin

Redistribuirea materialului sedimentar în domeniu marin prin intermediul
curenților de turbiditate și curgerilor debritice
Capacitate mare de transport – la viituri şi în cursul superior
(Sursa: http://wikipedia.org/)
Depozit ruditic
Depunerea predomină
în
cursul inferior
Con aluvial
Transportul materialului de către gheţari
http://sepmstrata.org/Power-Point-Lectures/Seq-Strat-Lectures.html
Curgerea ghețarului Robinson – Columbia britanică

Transportul eolian
Deplasarea în suspensie şi prin saltaţie a clastelor
TRANSPORT EOLIAN

Dune – vântul deplasează nisipul în susul flancului în bătaie prin saltaţie sau
creep; acesta se acumulează de marginea dunei, iar când unghiul de repaus
este depăşit se produce o avalanşă de granule pe flancul adăpostit; granulă
cu granulă duna se mişcă în direcția vântului
Deflaţie şi coraziune
Formarea hamadelor
(pavajul deșertic) prin
deflație și concentrarea
fracțiunii granulometrice
grosiere
Transport gravitațional
- Subaerian
- Marin

Trene de grohotiș
Pirineii centrali, Spania

Cugeri debritice
Conuri de grohotiş
Gradienţi ai pantelor active şi

de repaus mari (25-400)
Lacul Loiuse, Alberta, Canda



Regiunea Annapurna, Nepal
Alunecări (slump)

Noua Zeelandă

Sudul Pirineilor, Spania


Introducere in Geologie - Prezentare 07 - Petrologie Sedimentara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in Geologie - Prezentare 07 - Petrologie Sedimentara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentarea 07

1. Ce sunt rocile sedimentare?

2. Componenţii rocilor sedimentare și formarea acestora

3. Transportul materialului sedimentar

4. Acumularea sedimentelor și sistemele depoziţionale

6. Clasificarea rocilor sedimentare

7. Ponderea principalelor roci sedimentare

Procesele care controlează formarea componenților rocilor sedimentare

Domeniile majore în care se acumulează sedimentele și sunt supuse

- continental cu sistemele: fluvial, lacustru, paludal, glaciar, deșertic;

- de tranziție cu sistemele: lagunar, deltaic, limanelor, estuarelor;

- marin cu sistemele: neritic, batial, abisal.

2.1. Formarea componenților rocilor sedimentare

2.1.1. Procese de meteorizaţie

2.1.2. Procese chimice

2.1.3. Procese biotice

2.2. Componenții rocilor sedimentare

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

- Eroziunea fluvială, pluvială, marină, glaciară şi eoliană

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(din Kendall, 2005 - Clastic Hierarchies and Eustasy)

(din Kendall, 2005 - Clastic Hierarchies and Eustasy)

(din Kendall et al., 2005 - Stratigraphy & Sedimentary Basins))

(din Kendall et al., 2005 - Stratigraphy & Sedimentary Basins))

(din Kendall et al., 2005 - Stratigraphy & Sedimentary Basins))

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

a. Precipitarea din soluţii suprasaturate poate avea loc în:

- peşteri: unde depunerile de carbonat de calciu formează speleoteme (stalactite,

Domeniul marin - suprasaturarea se realizează:

(1) - Sulfuri – (8)

Ordinea cristalizării componenților minerali din soluție

Ordinea dizolvării componenților minerali

(3) - Oxizii – (6)

(4) - Fosfaţii – (5)

(5) - Carbonaţii – (4)

(6) - Sulfaţii – (3)

(7) - Clorura de sodiu – (2)

(8) - Sărurile de potasiu – (1)

Rocile de precipitație chimică – raport

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(din Kendall, 2005 - Carbonate Sedimentary Particles))

Favorabilitatea maximă pentru

Enisala, Podișul Babadag

- Compuși uşor solubili sunt antrenați în soluţii apoase și transportați în

- O altă parte din componenţii insolubili rezultaţi în urma alterării pot fi

- Compușii greu solubili se acumulează „in situ” (nu sunt transportați)

Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea şi hidroliza.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

(Sursa: Gary Nichols, 2011.

Sunt alcătuite din următoarele faze: minerală, lichidă (soluția solului),

Faza minerală a solurilor este constituită din silicaţi hidrataţi de Al

Solurile, depozite geologice foarte complexe, formate ca urmare a

(Sursa: Gary Nichols, 2011.