UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘTIINȚE POLITICE ȘI

ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

Referat la disciplina Dreptul funciar si

protectia mediului

Tema: Regimul juridic de folosire si protectie

a solului

Realizat de : Schirca Veronica, Gr.301 AP

Chișinău,2018
 CUPRINS
Introducere………………………………………………3
 Necesitatea protectiei juridice a solului……………………………..3
 Efectele poluarii solului……………………………………………..4

Definitia, Principalele functii ale solului ………………..4

Cadastru funciar………………………………………….5
 Fondul funciar………………………………………………………..5
 Cadrul legal instituit in scopul asigurarii protectiei solului …………5

Protectia juridica a terenurilor……………………………6

Concluzie…………………………………………………7

Bibliografie……………………………………………….8

Introducere
2
 Solul reprezinta unul dintre cele mai complexe sisteme de pe Terra, de o
insemnatate fundamentala pentru sustinerea vietii. Intr-adevar, solul, respectiv
invelisul de sol, constituie o foarte importanta resursa naturala a planetei, un mijloc
de productie in agricultura si silvicultura, un obiect al activitatii omului si
principala sursa de obtinere de produse agroalimentare, care ii confera caracterul
de valoroasa avutie de neinlocuit a naturii si societatii. Invelisul de sol formeaza un
imens sistem la scara planetara, subsistem al geosistemelor continentale si
ecosistemelor terestre, care, alaturi de sistemul oceanului planetar, influenteaza
intreaga biosfera si atmosfera si este influentat de acestea. Ia parte activa la toate
circuitele substantelor si ale energiei din natura si contribuie la reglarea
compozitiei aerului atmosferic si a apei de la suprafata Terrei. Consta din
numeroase ecosisteme si peisaje geografice in stransa inlantuire spatiala si coerenta
legatura cu litosfera, biosfera (vegetatia superioara, animale, microorganisme),
atmosfera, cu conditiile ei climatice, si topografia, pentru care joaca rolul de
interfata, mijlocind schimburile de substanta si energie dintre acestea, precum si
variatele procese geochimice si biochimice de la suprafata scoartei.
Solul este limitat ca intindere si odata distrus el nu mai poate fi adus la starea
initiala, naturala decat intr-un timp foarte indelungat: pentru formarea unui strat de
sol gros de 3 cm este nevoie de 300 – 1000 ani, iar geneza unui strat de sol de 20
cm dureaza intre 2000 – 7000 ani. Prin urmare, este de la sine inteles ca solului
trebie sa-i fie asigurata o protectie deosebita.

Necesitatea protectiei juridice a solului

Poluarea solului este rezultatul actiunilor ce produc degradarea solului (fizica,

chimica, biologica), afectand negativ capacitatea sa bioproductiva. Sursele de
poluare a solului sunt: emisii din procese tehnologice 545j91f , pesticidele,
deversarile de petrol, rezidurile industriale si deseurile menajere, exploatarile de
resurse minerale etc. Poluarea solului este un proces complex reprezentat de acele
fenomene negative care prin efectul lor duc la degradarea si distrugerea functiei
sale ca suport si mediu in acelasi timp. Principalele efecte ale poluarii solului sunt:
- acidificarea solului;
- diminuarea rezervei de humus;
- deficitul unor microelemente;
- deficitul sau excesul potential de umiditate;
- eroziunea si saraturarea solului;
- contaminarea cu agenti patogeni, pesticide etc.

Efectele poluarii solului

Efectele poluarii solului se pot manifesta direct sau indirect, putand avea caracter
imediat sau pe termen lung.
Datorita multiplelor forme de poluare la care este expus, a intinderii sale limitate,
a importantei in asigurarea perenitatii ecosistemelor terestre, a resurselor de hrana
3
pe care le detine si le ofera, dar si a unei mari perioade de timp necesare pentru
formarea unui nou strat de sol, sunt necesare mijloace complexe si variate pentru
protectia solului, masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si
amenajare a terenurilor.
Solul este in stransa interdependenta cu subsolul si cu celelalte ecosisteme
terestre, fiind supuse atat regulilor comune de protectie, cat si celor specifice,
impuse de caracteristicile si particularitatile fiecaruia.
Reprezentand un patrimoniu indispensabil supravietuirii, protectia si refacerea
acestuia este deosebit de importanta si necesara. Protectia solului presupune
urmatoarele tipuri de activitati.:
- activitati de imbunatatiri funciare, care se adreseaza de regula, poluarii naturale;
- activitati de prevenire si combatere a poluarii solului, ce se adreseaza, in special,
poluarii antropice.

Definitie
Solul este o componenta importanta si esentiala a biosferei, avand o ecologie
vulnerabila la influentele negative naturale (inundatii, furtuni, contaminare, poluare
atmosferica) sau artificiale asupra sa. Poluantii acumulati in sol pot tulbura
puternic echilibrul ecologic al acestuia, cu consecinte negative asupra mediului.

Principalele functii

Principalele functii pe care le poate asigura solul si care determina calitatea lui
sunt urmatoarele:
Sustinerea activitatii biologice (cresterea plantelor, dezvoltarea microorganismelor,
cresterea animalelor), a biodiversitatii si productivitatii prin asigurarea unui mediu
fizic, chimic si biologic favorabil dezvoltarii vietuitoarelor si schimbului de apa,
aer, nutrienti si energie;
- Reglarea regimului de apa si de aer (distributia fluxului de apa intre infiltratie si
scurgere la suprafata, stocare si drenaj in adancime) si formarea solutiei solului cu
nutrienti si alte substante;
- Acumularea, reglarea eliberarii si aprovizionarii cu nutrienti si alte elemente
prin reciclarea acestora (cicluri biogeochimice) cu ajutorul vietuitoarelor din sol
(edafon);
- Filtrarea, tamponarea, transformarea, imobilizarea, indepartarea si
detoxificarea materialelor organice sau anorganice (inclusiv deseuri municipale,
animaliere, industriale, incluzand si caderi atmosferice), actionand pentru protectia
calitatii apei, aerului si edafonului;
- Suport pentru cladiri si diferite infrastructuri si protectie pentru comori
arheologice si situri asociate cu locuiri umane vechi.

Cadastru funciar

4
 Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova este organul
administraţiei publice centrale, care realizează politica statului în domeniul
relaţiilor funciare, cadastrului, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii şi este
subordonată Guvernului Republicii Moldova.

Fondul funciar

Din COD Nr. 828 CODUL FUNCIAR

Articolul 2. Fondul funciar şi componenţa lui
Toate terenurile, indiferent de destinaţie şi de proprietate, constituie fondul
funciar al Republicii Moldova.
Fondul funciar, în dependenţă de destinaţia principală, se compune din
următoarele categorii de terenuri:
- cu destinaţie agricolă;
- din intravilanul localităţilor;
- destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii
speciale;
- destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenurile de
valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane şi ale zonelor verzi;
- ale fondului silvic;
- ale fondului apelor;
- ale fondului de rezervă.

Cadrul legal instituit in scopul asigurarii protectiei solului

Principalele reglementari consacrare asigurarii protectiei solului sunt urmatoarele:

 Constitutia;
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului
Legea nr.18/1991;
 Legea nr.84/1996 privind imbunatatirile funciare;
 Legea nr.54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor;
 Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor;
 Legea nr.16/1994 privind arendarea de terenuri;
 Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

Protectia solului – pentru a fi adevarat eficienta – trebuie sa aiba in vedere, in

egala masura, aspectul cantitativ si aspectul calitativ. Protectia cantitativa a solului
urmareste utilizarea lui completa si pastrarea destinatiei economice concrete,
evitandu-se cat se poate de mult micsorarea fondului funciar. Prin protectia
calitativa se urmareste pastrarea potentialului productiv al solului, prevenirea sau

5
stoparea degradarii acestuia ori inlaturarea efectelor degradarii, imbunatatirea sau
refacerea calitatilor sale fizico-chimice si biologice.
Organul administratiei publice centrale de specialitate care aplica politica
guvernului in domeniul agriculturii este Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor care – in indeplinirea rolului sau privind protectia solului – are, printre
altele, urmatoarele atributii:
- asigura in domeniile sale de activitate aplicarea programului guvernului si
implementarea politicilor guvernamentale, cu respectarea limitelor de autoritate;
- elaboreaza strategii si politici specifice in domeniile sale de activitate;
- fundamenteaza si elaboreaza programe privind protectia solului;
- supravegheaza utilizarea, potrivit legii, a fondului funciar de catre toti
detinatorii de terenuri cu destinatie agricola sau silvica, indiferent de forma de
proprietate;
- avizeaza documentatiile privind scoaterea din productie a terenurilor
agricole si silvice, efectuarea de schimburi de terenuri si schimbarea categoriei de
folosinta, potrivit legii;
- coordoneaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie,
cartografie in domeniul de specialitate, precum si introducerea si detinerea
cadastrului agricol si silvic, cantitativ si calitativ si asigura proiectarea si aplicarea
in teren a organizarii teritoriului agricol si silvic etc.
Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri agricole si silvice au urmatoarele
obligatii:
- sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii
solurilor;
- sa asigure amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a
obiectivelor de orice fel, ca si la schimbarea destinatiei terenurilor, conditile
prevazute in acordul sau autorizatia de mediu;
- sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara
autorizatie din partea autoritatii competente pentru protectia mediului;
- sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare in vederea
aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute in proiectul de ameliorare, pastrand
dreptul de proprietate;
- sa respecte regimul silvic pentru impadurirera suprafetelor exploatate,
stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, in acord cu conditiile de utilizare
durabila a padurilor.

Protectia juridica a terenurilor

In scopul protectiei solurilor, legislatia in vigoare stabileste o serie de obligatii
pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu, protectia juridica fiind considerata
mijlocul cel mai eficient de conservare si ameliorare a calitatii acestora.
Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea
completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri, a fertilitatii lor, etc), cat si

6
protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a solului
pe baza de studii si proiecte, prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-
chimice si biologice).
Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a
protectiei juridice a mediului, fiind o problema de interes atat public, cat si privat,
ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de
teren, care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte
proprii, fie cu aportul unitatilor specializate.
Dispozitiile constitutionale (art.46) consacra o obligatie generala pentru
detinatorii de terenuri cu orice titlu si pentru autoritatile publice, de intocmire de
studii si proiecte de lucrari de protectie si ameliorare a calitatii solului, dar si
executarea acestora.
Legea privind protectia mediului cuprinde dispozitii care prevad obligatia pentru
toti detinatorii de terenuri de protectie a solului, subsolului si ecosistemelor terestre
prin masuri de gospodarire, conservare si amenajare a teritoriului complexe si
adecvate.
Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune, cu exces de umiditate, pietris,
bolovanis, nisipoase, saraturile, terenurile acide, cu deseuri, etc.) care si-au pierdut,
total sau partial, capacitatea de productie, sunt supuse unui program de recuperare
si ameliorare.2
Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare, sub forma
de constructii hidrotehnice, lucrari de prevenire si inlaturare a secetei, inundatiilor,
umiditatii excesive, eroziunii, etc., in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a
terenurilor neproductive. Aceste lucrari se executa in corelare cu lucrarile de
gospodarire a apelor, de amenajare a teritoriului, in acord cu interesele
proprietarilor de teren.
Pentru ca regimul juridic al solului sa fie reglementat eficient, printr-o legislatie
adecvata, in scopul protectiei si imbunatatirii calitatii sale, este necesar a se lua in
considerare particularitatile specifice ale terenurilor.
Protectia si ameliorarea solului se realizeaza si prin lucrari de prevenire si
combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene
naturale sau cauzate prin activitati economico-sociale. Acestea se stabilesc pe baza
de studii si proiecte si se executa de catre detinatorii terenurilor sau, prin grija
acestora, de catre unitati specializate in executia unor asemenea lucrari.
Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportand
partial sau total cheltuielile, in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor
de fundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare, insusite de
organele agricole de specialitate judetene si aprobate de catre Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.

Concluzie
7
 Importanta cruciala a solului rezida in faptul ca, folosit in mod corespunzator,
contribuie la asigurarea securitatii alimentare, fiind factorul primar de care depind
cantitatea si calitatea produselor necesare hranei vietuitoarelor (inclusiv omul). La
acestea se adauga rolul esential al solului in indeplinirea unor functii si servicii
necesare vietuirii.
Ne aflam intr-o situatie aparent paradoxala : cresterea populatiei Globului impune
cultivarea unor suprafete din ce in ce mai mari de sol, ceea ce antreneaza, la
randul sau, o degradare din ce in ce mai accentuata a acestuia, deci o scadere
considerabila a productiei agricole.
Pe masura epuizarii solului, tarile se vad obligate sa importe alimente pentru
satisfacerea chiar si a nevoilor minime ale populatiei.Zeci de tari slab dezvoltate
constata ca problemele legate de datoria lor externa se agraveaza in continuare, din
cauza dependentei cronice de importuri de alimente.
Nerespectarea prevederilor legale prin care se impune conduita de urmat in scopul
asigurarii protectiei solului atrage – in sarcina persoanelor fizice si juridice
care le-au nesocotit – stabilirea raspunderii juridice, care poate imbraca formele
clasice: raspundere contraventionala, raspundere penala sau raspundere civila, ca si
in cazul incalcarii normelor juridice consacrate apararii celorlalte elemente naturale
ale mediului.

8
 Bibliografie

http://www.scritub.com “Protectia solului” – geografie ;

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/Protectia-solului

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie

CODUL FUNCIAR COD Nr. 828 din 25.12.1991