COMPOZIȚIE ARHITECTURALĂ 2017

Cursul de compoziție arhitecturală reprezintă ultimul curs de teorie şi singurul de-a lungul celor cinci ani de studii
însoțit de lucrări. În acest sens, tema propusă studenților urmărește să ilustreze legătura strânsă dintre teoria şi
practica de arhitectură, să deschidă câteva direcții posibile referitoare la « cercetarea » în arhitectură şi să
reprezinte un exercițiu de scriere în preambulul licenței din anul următor sau a continuării studiilor teoretice
post-universitare. În acest sens, propunem studenților analiza unor lucrări de arhitectură contemporane.

STUDIUL OPEREI UNUI ARHITECT CONTEMPORAN

În funcție de preferințe, împreună cu îndrumătorul, colectivul de studenți va alege un arhitect contemporan/birou

de arhitectură/grup de arhitecți a/ale căror lucrări și mod de lucru pot fi considerate interesant de analizat.

Analiza va urmări:

FAZA I (Studiu teoretic)

- Elemente de biografie profesională (studiile arhitectului, locul unde își desfășoară

activitatea, parcurs profesional);
- Identificarea unor principii de lucru, pe baza lucrărilor realizate și nerealizate, a propriilor
afirmații ale arhitectului, a criticii existente;
- Încercare de încadrare/afiliere la un curent contemporan în functie de câteva concepte cheie, cum
ar fi:
o Concepția despre context (fizic sau abstract, istorie, cultură),
o concepția despre spațiu (reprezentare a acestuia și a obiectului finit),
o Principii forte care conduc creația (semiotica, ecologia, populismul,
consumerismul, efemeritatea, utopii, geomorfologie, morfogenetica etc)
- Descrierea și analiza câtorva lucrări considerate mai importante (minim 3 lucrări),
încercare de clasificare/ierarhizare a acestora în cadrul întregii activități;
- Încercarea de a încadra exemplele de mai sus luate in lucru intr-unul sau mai multe modele
de creație studiate la curs an V semestrul I și anume: modelul contextualist (sau
transformațional), modelul integrator (sau al colocării), modelul semiotic sau cel
imaginar;
- Analizarea tehnicii de reprezentare a exemplelor de mai sus.

Mod de lucru, piese predate:

Se va lucra în colective de câte 2 studenți. Lucrarea va urmări structura de mai sus și va conține patru
categorii de material.
Toate aceste elemente se vor concretiza într-o lucrare format A4 a căror caracteristici sunt descrise la finalul
temei.
FAZA a II-a (proiect )

Se va elabora un proiect in spiritul de lucru al arhitecților analizați. Programul proiectului, de mici

dimensiuni, va fi ales împreună cu îndrumătorul. Se vor păstra colectivele de la prima fază.

- situl ales va avea o suprafata de 1000-1500mp;

- situl va avea un "datum" - de exemplu: va fi un sit la mare (golf/plaja/faleza abrupta); un sit la liziera
padurii sau la munte, marcat de stanci sau de ape importante - in orice caz, de o natura dramatica,
puternica;
- suprafata desfasurata va fi de maxim 400 mp, iar numarul de niveluri va fi maxim P+2/ S+P+1/ P+E+M;
 - scara planului de situatie va fi 1/500, iar a planurilor, sectiunilor si fatadelor, 1/100;
- se porneste de la un arhetip, de la suma unor valori, procedee sau forme ce se repeta in opera
arhitectului, intr-o anumita faza de creatie, si care sunt reiterate consecvent.

Calendar general al temelor:

2 martie 2017 - Prezentarea temei.
9, 16, 23, 30 martie, 6, aprilie 2016 – Corecturi.
12 aprilie 2016 – Predare faza I.
20, 27 aprilie, 4, 11, 18 mai 2016 – Corecturi.
25 mai 2016 – Predare.
Număr minim de corecturi: 3 pentru Faza I.
2 pentru Faza a II-a.

Note de redactare:
Toate piesele scrise (aferente primei faze) se vor pagina pe A4, vor avea litere de dimensiune 12
Calibri, la un rând, cu semnele diacritice şi ortografia din limba română. Toate piesele desenate
(aferente fazei a 2-a) se vor preda în format A3. Ambele predări vor fi însoțite de predarea digitală.

Citarea se va face conform regulamentului de redactare a lucrărilor de licență, regulament din care transcriem
mai jos modul de indicare a surselor. Plagiatul se va considera motiv de respingere a lucrării.
Pe parcursul lucrării se vor indica sursele informației (text și ilustrații) în note la subsolul paginii.
Orice reproducere exactă a unui fragment de text se prezintă ca fiind citat (în ghilimele) și se indică sursa. Dacă
informația este prezentată în reformularea studentului, se indică de asemenea sursa la sfârșitul paragrafului
respectiv, în notă de subsol.
Sursele se indică cu maximă precizie.
Exemple ale modului de indicare a sursei:
- cărți:
Vasilache, Vasile, Arhitectura înainte și după 23 August, Editura Tineretului, Galați, 2001, pp. 221-225 (nume
autor, prenume, titlul cărții în italic, editura, oraș, an, paginile citatului/ale fragmentului interpretat)
- articole în reviste:
Bloody, Mary, "Architectural Stunts", în: Architectural Record nr.420/2007, pp. 5-6
(nume autor, prenume, titlul articolului în ghilimele, numele revistei în italic, numărul revistei, pagini)
- articole în volume colective:
Lebeau, Vincent, "On la veut toujours grande", în: L'Architecture trompeuse, Marie Sale (ed.), Ed. Lully, Bruxelles,
1999, p. 15
(nume autor, prenume, titlul articolului în ghilimele, numele volumului în italic, numele editorului
volumului, editura, oraș, an, pagini)
- site-uri Internet:
www.vasileroaita.com/index/34?xv7/hvcjglx/blockhausBerlin (firma de arhitectura Vasile Roaită,
proiectul Blockhaus Berlin, accesat iunie 2011)
(adresa site-ului, o explicație despre ce site e vorba, o explicație despre la ce anume din site se face referință,
data accesării sursei)
Sursele se pot indica, la alegere, și in sistemul numit "Harvard":
http://libweb.anglia.ac.uk/referencing/harvard.htm

Resp. disciplina, prof. emerit. dr.arh. Adriana Matei