Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Referat GENETICĂ
Heterozisul și utilizarea lui în
horticultură/agricultură
1
Pe de o parte, fenomenul heterozis afectează caracterele cantitative, cum ar fi
elementele de productivitate, însuşirile biochimice, însuşirile fiziologice etc. Pe de o altă
parte, acest fenomen afectează şi o serie de carctere calitative, precum culoarea şi forma unor
gene, etc.
În funcție de natura caracterelor şi de însuşirile afectate se disting următoarele tipuri
de heterozis (Gustafsson, 1951):
heterozis reproductiv – când în F1 sporeşte productiviteatea de semințe
şi respectiv, producția de fructe;
heterozis somatic – când în F1 creşte considerabil masa vegetativă;
heterozis adaptiv – când în F1 se înregistrează o creştere a rezistenței
plantelor la anumiți factori de mediu; acest tip de heterozis apare mai ales la
încrucişările îndepărtate.
Efectul heterozis ( HF1) se calculează frecvent în două moduri, şi anume:
2
(Fenomenul adaptării organismului la fluctuațiile condițiilor mediului intern și extern numit
homeostazie este frecvent asociat cu heterozigozitatea) (Crăciun, 1981, p. 407)
Teorii care explică fenomenul heterozis. Dintre teoriile care încearcă să explice fenomenul
heterozis, cele mai acceptate sunt următoarele:
a) teoria dominanței (A.B. Bruce şi B.C. Davenport, 1910) care presupune că vigoarea
hibridă este atribuită acțiunii factorilor dominanței asupra creşterii şi vigorii plantelor,
fiecare cuplu de alele heterozigote având o valoare fenotipică egală cu perechea
homozigotă parentală dominantă, adică Aa = AA.
Potrivit teoriei dominanței heterozisului, liniile consangvnizate sunt homozigote
pentru loci diferiți favorabil și nefavorabili. Ca urmare, prin hibrizarea unor asemenea linii
poate rezulta un heterozigot care, datorită dominanței, va produce o expresie maximă în F1.
Rezultă că cu cât liniile parentale cumulează mai multe gene diferite pentru creșterea vigorii,
cu atât heterozisul va fi mai pregnant. (Crăciun, 1981, p. 407)
Exemplu: să acceptăm că un anumit caracter cantitativ este controlat de 4 perechi
de grupe multiple şi că fiecare genă activă contribuie la realizarea fenotipului cu 2 unităŃi,
iar fiecare genă neutrală cu o unitate. Rezultă că:
P AAbbCCdd x aaBBcccDD
2+1+2+1 = 6 1+2+1+2 = 6
F1 AaBbCcDd
2+2+2+2 = 8
3
P AABBCCDD X aabbccdd
2+2+2+2 = 8 1+1+1+1 = 4
F1 AaBbCcDd
2.5+2.5+2.5+2.5 = 10
Rezultă că, hibridul F1 are o valoare fenotipică mai mare decât părintele homozigot
dominant.
c) teoria heterozigoției (G.H. Schull, E.M. East şi H.K. Hayes, 1912) se bazează pe
faptul că, cu cât în F1 se acumulează mai multe gene opuse (heterozigote), cu atât
efectul heterozis este mai puternic, atingând valoarea maximă la hibrizii F1 cu
heterozigoție la toți locii. Deci, efectul heterozis este direct proporțional cu numărul
de gene în stare heterozigotă.
Alte teorii explică insuficient fenomenul heterozis sau se referă la cazuri limitate.
4
de fertilitate, precum şi a posibilităților de polenizare se asigură premize rapide de ameliorare
a unor specii autogame foarte importante cum sunt : grâul, orzul, mazărea, fasolea, soia etc.
Dintre plantele legumicole, tomatele, ardeii, vinetele, castraveții, pepenii etc.,
manifestă un pronunțat efect heterozis. La plantele pomicole a fost semnalată o creştere a
vigorii hribride la prun şi piersic. (Casian, 2010, p. 46)
5
METODE GENETICE DE FIXARE A HETEROZISULUI
6
Înmulțirea vegetativă poate fi astfel utilizată și pentru fixarea heterozisului la nivelul
generației F1. În acest scop, plantele F1, rezultate din hibridarea controlată a unor linii
consangvinizate (la alogame) sau linii pure (la autogame), cu capacitatea combinativă
specifică ridicată, se înmulțesc vegetative. Este astfel înlăturată meioza și fecundarea, fapt
care face ca descendența vegetativă să păstreze nealterată structura genotipului heterozigot
F1.
Utilizarea unor mutante favorabile și a unor tehnici adecvate va permite obținerea de
hibrizi F1 la toate speciile cultivate, inclusiv la pomii fructiferi și vița de vie, iar aplicarea
procedeelor de cultivare in vitro a celulelor și țesuturilor va permite clonarea nu numai a
speciilor înzestrate cu mecanisme de reproducere vegetativă, ci a tuturor formelor cultivate,
inclusiv a soiurilor speciilor anuale și bienale (adaptate doar la înmulțire sexuată). (ibidem, p.
415)
7
Exemplu: Gura leului
Gura leului (Antirrhinum majus) este una din cele mai placute flori de gradina,
deoarece infloreste abundent si aproape pana la primul inghet. Se foloseste in straturi sau
borduri, dar si ca flori taiate.
Varietăți:
1
Andrea Becker, Exemple de heterozis, disponibil în limba engleză la adresa: http://education.seattlepi.com/2-
examples-heterozygous-traits-4076.html
8
Ilustrare:
9
10
Bibliografie
11