Sunteți pe pagina 1din 385

........

Zoltan Kiss Traian Onet



,

, .

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON

'-of

DUP A SR EN 1992-1

Editura Abel 2008

PREFATA

,

In ultima perioada tehnica betonului annat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucrari remarcabile.

Constructiile din beton armat, avand un domeniu larg de utilizare, prezinta 0 importanta tehnica ~i econornica ridicata. Tocrnai de aceea sustinerea dezvoltarii in acest domeniu este esentiala pentru intreaga industrie a constructiilor.

Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile ~i tehnologiile prezinta diferente mari de la 0 tara la alta. Trebuie sa luam in considerare insa 0 Europa fara granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei tari.

Uniunea Europeans favorizeaza libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre tarile mernbre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directivc- CPD). Parte integranta a acesteia, 0 formeaza elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistcnta.

In tarile membre ale Comunitatii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranta cat si in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care tarile membre, inca de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor In vederea realizarii unei pieti unitare.

Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenta sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). In Uniunea Europeans elaborarea acestora a fost incredintata Cornitctului European pentru Standarde (Cornitc Eurpeen de Normalisation, CEN).

Prime le rezultate ale straduintelor uniformizarii standardelor nationale au aparut la sfarsitul anilor 70 ~i tot atunci au aparut primele recomandari de proiectare unitara, asa numitele Model ~ Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedata de 0 activitate pregatitoare care in principal a constat in evaluarea cornparativii a standardelor nationale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar cii nivelul eel mai scazut de siguranta l-au avut tarile din estul Europei. Proiectarea dupa metoda starilor limita, insa, in aceste tari se folosea de mult, pe cand in tarile vestice inca nu era in uz.

Lansarea rcala a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceasta data tarile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaborarii reglernentarilor proiectarii structurilor de rczistenta, asa numite prestandarde (ENV).

Cresterea vertiginoasa a volumului de informatii a permis imbunatatirea substantiala a prescriptiilor de proiectare ale carer prevederi reflecta mai fidel comportarca realii a constructiilor de beton annat conferind 0 siguranta mai mare structurilor realizate

Prestandardcle au facut posibil ca anumiti parametri si proceduri de calul sa poata fi aleasc in mod diferit in tarile rnembre. Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate.

Tarile membre, pe Hingii prestandarde, trebuie sa pregateasca Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordanta cu specificul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de siguranta care decurg din acestea din urma, pentru tarile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei tari membre UE cele doua se pot folosi doar impreuna,

3

In prezent standardele existente ~i Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ea din anul 2010 in toate tarile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN.

Din pac ate , pana in prezent in Romania nu a aparut Documentul National de Aplicare.

Lucrarea de fata s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au adaugat si prevederile din noul cod PI 00-2006.

Prin continut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza atat studentilor cat si inginerilor din proiectare si executie.

Autorii adreseaza multumiri doarnnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea lucrarii.

Cluj ~ Napoca, aprilie 2008

Autorii

CUPRINS

PREFAT)\·············································· .

CUPIZINS .

NOT.'\. TIL PRINCIPALE .

1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE .

1.1

1.2 1.2.1 1.2.2

Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton .

Scopul ~i cerintele proiectarii .

S I . -"

copu proiectarn .

Cerinte fundamentale .

1.2.3 Cerinte de durabilitate .

1.3 Durata de viata proiectata .

1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil... .

1.5 Aplicarea conditiei de siguranta la studiul structurilor. .

1.5.1 Stabilirea unor stari limita .

1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale .

1.5.3 I\Iletodele de calcul. .

1.6 Semnificatia coeficientului de comportare sigura fJ .

1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limita) .

1.7.1 Stari limits .

1.7.2 Situatii de proiectare .

J .7.3 Principiile de proiectare la starile limita .

J.8 Metoda bazata pe analiza comportiirii sigure .

J .9 Analiza structurala .

1.9.1 Modelarea comportarii structurale .

1.9.1.1 Analiza liniara elastica cu sau tara redistribuire .

1.9.1.2 Analiza plastica .

1.9.1.3 Analiza ne-liniara .

1.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul II

sub incarcari axiale .

1.9.3 Efectele secundare ale precomprimarii .

1.9.4 Conditii de ductilitate de ansamblu si locals .

1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate .

2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR

SI ACTIUNILOR .

2.1 Betonul. .

2.1.1 Rezistentele betonului .

2.1.2 Deformatiile clasticc .

2.1.3 Curgerea lenta si contractia .

2.1.4 Diagrama efort-deformatie .

2.1.5 Betonul confinat. .

2.1.6 Betonul cu agregate usoare .

2.2 Armaturi .

2.2.1 Armatura nepretensionata .

2.2.2 Armatura pretensionata .

"13 A . " ..

L.. ctiuni 111 constructu .

2.3.1 Clasificarea actiunilor. .

') .., ')

~._).~

2.3.3 2.3.4

Intensitatile caractcristiee ale actiunilor. .

Intensitatile de calcul ale actiunilor.. .

Combinatia actiunilor pentru starile limita ultime (fara oboseala) .

5

3 5 11 15 15 17 17 17 17 18 19 20 20 20 22 23 24 24 25 25 26 28 28 29 30 32

32 32 33 34

35

35

35 36 36 39 40 41 43 43 45 46 46 47 47 48

2.3.5 Cornbinatia actiunilor pentru starile limita de serviciu .

3 PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

IN STARt-A LlMITA ULTIMA .

~. -- - 'r

3.1 Incovoicrca cu sau Tara forta axra a .

3.1.1 Ipotezc de calcul. .

3.1.2 Relatii de calcul. .

3.1.3 3.1.3. I 3.1.3.2 3.1.4

3. 1.4.1 3.1.4.2 3.2 3.2.1 3.2.1. I 3.2.1.2

3.2.2 3.2.2.1 3.2.2.2 3.2.2.3

3.2.3 3.2.3.1 3.2.3.2 3.2.3.3 3.2.3.4 3.2.3.5 3.2.3.6 3.2.3.7

3.3 .3 .3.! 3.3.2 3.3.3

3.4 3.4.1 3.4.2 3.4.3

3.4.3. I 3.4.3.~

3.4.3.3

3.5 3.6 3.6.1 3.6.2 3.6.3

Dimensionarca grinzilor. .

Scctiuni drcptunghiulare .

Sectiuni in forma T .

Dimensionarea stalpilor. .

Sectiuni drcptunghiulare .

Scctiuni circulate si inelare .

Forta taietoare .

Determinarca fortei taietoare de calcul V Ed .

Grinzi simplu rezemate sau continue .

Elemente structurale participante la preluarca fortelor seismice .

Calculul la forta taietoare .

Etapele de calcul. .

Elemente care nu necesita armatura transversala din caleu! (VEd < V Rd.c) .

Elcmcnte care necesita armatura transversala din calcul (V Ed > V Rd,c ) ,.

Cazuri speciale de verificare a arrnaturilor transversale .

Forfecarea intre inima si placa grinzilor T .

Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite .

Console scurte .

Col turile grinzilor frante , , .

N oduri de cadru .

lncarcari aplicate pc inaltimea grinzii sau suspendate .

Goluri in inima grinzilor. .

Torsiunea .

Stabilirea sectiunii de calcul... .

Modelul de calcul la torsiune .

Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunii .

S irapungerca .

Perimetrul de control. , .

Dcterminarea efortului de calcul VEd .

Calculul la strapungere .

Etapele de calcul. .

Capacitatea portanta la strapungere a placilor tara arrnatura specifica

(VEd < VRd.c) ........................•.................................................................................

Capacitatca portanta la strapungere a placilor cu arrnatura specifica

(VEd> VRd.c).·· · .

lncarcari locale .

V crificarea in starea limit a de oboseala .

Etorturi pentru verificarea la oboseala .

Procedeul de verificare a armaturilor. .

Procedeul de verificare a betonului .

49

51 51 51 52 55 55 58 59 59 65 67 67 67 69 71 71 72 73 77 77 79 81 84 87 88 89 92 92 93 94 96 96 97

]00 100

100

101 102 ]03 103 106 107

4. VERlFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE........................... 109

4.1 Limitarea eforturilor............................................................................................ 109

4.2 Fisurarea.............................................................................................................. 109

4.2.1 Controlul fisurarii tara calcul direct.................................................................... III

4.2.2 Calculul deschiderii fisurilor.. .

4.3 Deformatii .

4.3.1 Verificarea tara calculul explicit.. .

4.3.2 Verificarea sagetilor prin calcul.. .

5.1 5.1.1 5.1.1.1 5.1.1.2

5.1.2 5.l.3 5.1.3.1

5.1.3.2

5. REGULI DE ALCATUlRE CONSTRUCTIV A. .

Reguli generale pentru arrnare .

Stratul de acoperire cu beton .

Acoperirea minima cu beton, Crnin ........................•....................................... , .

Tolerante admisibile In pozitia armaturilor. .

Distanta dintre barele longitudinale .

Ancorarea si innadirea armaturilor pentru beton arrnat.. .

Ancorarea armaturilor. .

Innadirea armaturilor. .

113 lIS 115 116

119 119 119 119 121

121 122 122 128

5.1.4 Ancorarea si cuplarea armaturilor pretensionate................................................. 132

5.1.4.1 Ancorarea armaturilor preintinse........................................................................ 132

5.1.4.2 Aneorarea armaturilor postintinse....................................................................... 133

5.1.4.3 Cuplarea armaturilor pretensionate..................................................................... 134

5.2 Reguli de armare pentru elemente structurale..., 134

5.2.1 Plilei..................................................................................................................... 134

5.2.1.1 Grosimi............ 134

5.2.1.2 Dispozitii privind armatura din incovoiere......................................................... 135

5.2.1.3 Dispozitii privind arm area la forta tilietoare....................................................... 142

5.2.1.4 Placi tip dala........................................................................................................ 142

5.2.1.5 Realizarea golurilor in placi................................................................................ 145

5.2.1.6 Arrnarea placilor frante (rampa scari si podest) 147

5.2.1.7 Centuri................................................................................................................. 147

5.2.2 Grinzi................................................................................................................... 148

5.2.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale...................................................... 148

5.2.2.2 Dispozitii constructive privind armarea longitudinala........................................ 149

5.2.2.3 Dispozitii constructive privind arrnarea transversala.......................................... 153

5.2.2.4 Armarea la torsiune............................................................................................. 155

5.2.2.5 Armarea de suprafata.i..; 156

5.2.2.6 Armarea in jurul golurilor............................................ 157

5.2.3 Stalpi.................................................................................................................... 157

5.2.3.1 Forma si dimensiunilc sectiunii transversale...................................................... 157

5.2.3.2 Armatura longitudinala de rezistenta.................................................................. 158

5.2.3.3 Arrnatura transversala......................................................................................... 159

5.2.4 Noduri de cadre................................................................................................... 162

5.2.4.1 5.2.4.2 5.2.4.3 5.2.4.4

5.2.5 5.2.5.1 5.2.5.2 5.2.5.3 5.2.5.4

5.3 5.3.1 5.3.1.1 5.3.1.2

Tipuri de noduri monolite .

Armarca coltului de cadru monolit... ..

Armarea nodurilor superioarc mono lite .

Armarea nodurilor de cadre etajate monolite .

Pereti din beton annat ( diafragme) ..

Forme si dimensiuni ..

Armarea peretilor. .

Arrnarea riglelor de cuplare .

Arrnarea intersectiilor de percti la rezervoare si bazine .

Reguli suplimentare pentru. clemente ~i structuri prefabricate .

Plansee ..

Elemente prefabricate de suprafata .

Alcatuirea planseelor. .

7

162 163 164 164 169 169 170 l75 176. 177 In 177 177

5.3.1.3 Decofrarea si montajul elementelor de suprafata .

5.3.2 Grinzi .

5.3.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale .

5.3.2.2 Aparate de reazem ..

5.3.2.3 Montajul grinzilor prefabricate .

5.3.3 Stalpi .

5.3.3.1 Forma si dimensiunile stalpilor .

5.3.3.2 Imbinarea stalpilor, ..

5.3.3.3 Montajul stalpilor. .

5.3.4 Noduri de eadru .

5.3.4.1 Tipuri de noduri .

5.3.4.2 Noduri artieulate ..

5.3.4.3 Noduri rigide sau semirigide .

5.3.5 Pereti .

5.3.5.1 Forma elementelor prefabrieate ..

5.3.5.2 Imbinarea elementelor prefabrieate ..

5.3.5.3 Deeofrarea si montajul panourilor ..

6. PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMA T SI PRECOMPRlMA T

IMPOTRIV A INCENDIILOR ..

6.1 Criterii de rezistenta la ineendiu .

6.2 Apreeierea rezistentei la foe a unui element struetural... ..

6.2.1 Efeetele incendiilor. .

6.2.2 Tabelele de ealeul. ..

6.2.2 Metode simplificate de ealcul... .

6.3 Masuri suplimentare de protectie impotriva focului la elementele

din beton armat. ..

7. EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU 0 STRUCTURA

DfN BETON ARl'vIAT ..

7.1 Planseu curent din placa armata pe 0 directie, grinzi secundare si principale ..

7.1 .1 Date de proiectare ..

7. 1.2 Alegerea materialelor. ..

7.1.3 Predimensionarea sectiunilor de beton .

7.1.4 Placa .

7.1.4.1 Evaluarea actiunilor. .

7.1.4.2 Calculul static ..

7.1.4.3 Dimensionarca armaturilor de rezistcnta ..

7.1.4.4 Ancorarea armaturilor. .

7.1.5 Grinda secundara (nervura) ..

7.! .5.1 Evaluarea actiunilor. ..

7.1.5.2 Calculul static .

7.1.5.3 7.1.5.4

7.l.6 7.1.6. I 7.1.6.2 7.1.6.3 7.1.6.4

7.l.7 7.1.8 7.2

Dimensionarea arrnaturilor de rezistenta .

Determinarea rotirii 8E .

Grinda principala ..

Evaluarea actiunilor. .

Calculul static ..

Dimensionarea armaturilor. ..

Veri ficarea grinzii in stare limita de servieiu .

Stalpul central. ..

Fundatia .

Planseu curent din placa armata pe doua directii si grinzi ..

178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192

193

193 194 194 196 201

206

209 209 209 210 211 212 212 213 214 218 223 223

II'"

~~_)

226 238 241 241 242 246 255 260 263 271

7.2.1 Date de proiectare .

7.2.2 Placa .

7.2.2.1 Evaluarea actiunilor. .

7.2.2.2 Calculul static .

7 ) J 3 D" -'1 d . _

._.~. ImenSlOnarea armatun or e rezistenta .

7.2.3 Grinda transversala GR1-25x50 .

7.2.3.1 Evaluarea incarcarilor si calculul static .

7.2.3.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenta .

7.2.4 Grinda longitudinal a GR2-25x45 .

7.2.4.1 Evaluarea incarcarilor si calculul static .

7.2.4.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenta .

7.2.4.3 Ancorarea armaturilor longitudinale si stabilirea lungimilor. .

7.3 Planseu curent tara grinzi .

7.3.1 Date de proiectare .

7.3.2 Evaluarea actiunilor. .

7.3.3 Proiectarea planseului dala la moment incovoietor., .

7.3.3.1 Calculul static .

7.3.3.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenta .

7.3.4 Verificarea la strapungere .

7.3.4.1 Stabilirea fortei de strapungere VEd •.••.•..............•••••••..........••.•..•...•.••..••••...........•

7.3.4.2 Perimetrul de controI. .

7.3.4.3 Capacitatea la strapungere a da1ei tara armatura specifics .

7.3.4.4 Calculul armarurilor transversale necesare la strapungere .

7.3.4.5 Ancorarea armaturilor. .

ANEXE

1. CERfNTE DE DURABILITATE .

1.1 Generalitati , .

1.2 Clase de expunerc .

I.3 Cerinte minime la stabilirea compozitiei betonului .

II. MODELARE\ GEOMETRIC&'. LA ELEMENTELE STRUCTURALE .

ILl II.2 11.3 11.4 III. IV.

IV.l IV.2 V.

Definirea elementclor structurale .

Detenninarea latimii efective a placii .

Deschiderea efectiva a placilor $i grinzilor.. .

Reducerea momentelor pe reazeme .

IMPERFECTIUNI GEOMETRICE. .

CRlTERlI PENTRU NEGLIJAREA EFECTELOR DE ORDINUL 1I.. .

Criterii pcntru clemente izolate .

Criterii pentru structuri .

METODE DE C\LCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL II SUB

iNCARCARI ~'(IALE .

Metoda generala de analiza .

Metoda bazata pe rigiditatea nominal a a elementului .

Metoda bazata pe curbura nominala a clementului .

[NSTABILITATEA LATERALA A GRINZ1LOR ZVELTE .

Fenomenul instabilitatii laterale .

V.l V.2 V.3 VI.

VI.1

VI. 2 Situatii in care instabilitatea laterala se poate neglija .

VI.3 Procedee de verificare .

VI.4 Solicitarile in reazem .

VI.5 Legaturile de rigidizare , '" .

VII. STABIUREA FORTEI DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA

EFORTURILOR UNITARE .

9

271 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305

309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328

329 329 329 330 332 332

333

341 342

343

VII. I Forta de precomprirnare...................................................................................... 343

VII.2 Forta de pretensionare maxim,'i........................................................................... 343

VII.3 Pierderi de tensiune............................................................................................. 344

VII.3.l Pierderi instantanee In cazul pretensionarii prin preintindere............................. 344

VU.3.2 Pierderi instantanee In cazul precomprimarii prin posuntindere........................ 344

VUJ.2.1 Pierdcri datorita deformatiei instantanee a betonului........................................... 344

VII.3.2.2 Pierderi datorita fredirii...................................................................................... 344

Vn.3.2.3 Pierdcri In ancoraje............................................................................................. 345

VIL3.2.4 Pierderi datorita tratarnentului tennic................................................................. 345

VII.3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armaturi pre sau postintinse........... 345

VIl.4 Limitarea eforturilor unitare in beton................................................... 346

VIII. CALCUUJL STATIC AL PLAcILOR.............................................................. 348

VIII. I Calculul In domeniul elastic................................................................................ 348

VULI.I Placi care lucreaza dupa 0 singura directie (12/11 >2)......................................... 348

VIlLI. I. I Placi ell deschideri egale............ 348

VIII.l.I.2 Pliici cu desehideri neegale........ 348

VIII. J .2 Plac: care lucreaza dupa doua directii (12/11 < 2)................................................ 348

VIILl.2.! Placi cu desehideri egale..................................................................................... 348

VIII.l.2.2 Placi cu desehideri neegale................................................................................. 349

VIII.2 Calculul in domeniul plastic.......................................... 349

VIII.2.l Placi care lucreaza dupa 0 singura directie......................................................... 349

VIII.2.I.I Placi cu deschideri egale..................................................................................... 349

VIII.2.1.2 Placi cu deschideri neegale................................................................................. 349

VIII.2.2 Placi care lucreaza dupa doua directii................................................................. 350

IX. CALCULUL STATIC AL GRINZILOR................................................. .......... 358

IX.l Calculul in domeniul elastie................................................................................ 358

IX. I. I Grinzi ell desehidcri egale............................................ 358

IX.l.2 Grinzi eu desehideri neegalc............................................ 359

IX.2 Calculul in domeniul plastie................................................................................ 360

IX.2.I Grinzi ell desehideri egale........................... 360

IX.2.2 Grinzi eu desehideri neegale............................................... 361

X. i'NNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE................................... 362

X.I Innadirea prin sudura cap la eap................................................. 362

X.2 Innadirea prin suprapunerc......... 362

X.3 Innadirca eu placi de aneorare............................................................................. 362

X.4 Innadirea eu profile metalice............................................................................... 363

XI. CARACTERISTICILE PIESELOR DE IMBrNARE PEIKKO............... ......... 364

XII. APARATE DE REAZEM................................................................................... 367

XILl Dimensiunilc aparatelor de rcazem..................................................................... 367

XII.2 Ancorarea armaturilor in drcptul rcazcmelor...................................................... 368

Xlll. SISTEME DE RTDICARE.................................................................................. 369

XIV. PLASE SUDATE................................................................................................ 371

XV. CODURI DE FASONARE................................................................................. 374

XVI. ARMA.TURI SI LUNGIMI DE ANCORARE................................................... 377

XVII. CONSOLE MET ALICE TIP PETKKO PENTRU REZEMAREA

GRINZILOR SECUNDARE SI ELEMENTELOR DE PLANSEU TT............. 379

BIBLIOGRA.FIE................................................................. 380

NOTATII PRINCIPALE

,

A Actiunea accidentala

A Aria sectiunii transversale

fie Aria sectiunii transversale de beton

Ak Aria de beton cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subtiri

Ap Aria sectiunii armaturilor pretensionate

A, Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat

A"min Aria sectiunii minime de armatura

Asw Aria armaturilor transversale

D Ed Indice de degradare datorita oboselii

E Efect al actiunilor

E,;, E,;(21)) Modulul de elasticitate tangent in origine (Ia un efort (Jc = 0) pentru un beton de masa

volumica normals la 28 zile

Ec'ejj Modulul de elasticitate efectiv al betonului

Eed Valoarea de calcul a modulului de elasticitate a1 betonului

Eon Modulul de elasticitate secant al betonului

EJt) Modulul de eiasticitate tangent in origine (o, = 0) 1a timpul t pentru un beton de rnasa

volumica normala

Ep Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate

E, Valoarca de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat

Fd Valoarea de calcul a unei actiuni

F, Valoarea caracteristica a unei actiuni

Gk Valoarea caracteristica a unei actiuni pennanente

I Momentu1 de inertie a1 sectiunii de beton

K Gradul de precomprimare al sectiunii de beton

MEd Valoarea de cal cui a momentului incovoietor

M/:'T Momentul incovoietor elastic

Nea Valoarea de calcul a fortei axiale

P F orta de precomprimarc

Po Forta initiala la extremitatea activa a armaturii pretensionate imediat dupa tensionare

PI Probabilitatea de cedare

P" Probabilitatea comportarii sigure

Qk Valoarea caracteristica a unci actiuni variabile

Q/at Valoarea caracteristica a incarcarii de oboseala

R Capacitatea portanta

S Momentul static

TEd Valoarea de calcul a momentului de torsiune

Vt.d Valoarca de calcul a fortci taietoare aplicate

a Distanta

a Data geometricu

Ja Toleranta pentru datcle geometrice

b Latimea totala a unei sectiuni transversale sau latimea reala a talpii unei grinzi in forma

de T sau L

b.; Latimea inimii grinzilor in forma de T, I sau L

c Stratul de acoperire cu beton

d Diametrul

d Inaltimea utila a unei sectiuni transversale

d-_; Dimcnsiunea nominal a a agregatului

dm Diametrul domului de indoire

II

j~'m f~tk itm j~k j~O.l

j~{j.lk

fo,»

j;k j~ j~'d j;'k /;.wd

k I

m n

r I1r t

t

to u

u, V. W

.x

x,y, ::

;'(' /'F

)' C./iu I' F.jilt YG Y:v!

)'1' )'Q Ys

Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea

Efortul unitar ultim de aderenta

Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului

Valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe cilindri la 28 de zile

Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directa a betonului

Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pretensionate

Limita de elasticitate conventionala la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale Ia 0 alungire reziduala de 0,2 a armaturilor pentru beton annat

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pentru beton annat Limita de curgere a armaturilor pentru beton annat

Limita de eurgere de calcul a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale

Functia de randament

Inaltirnea total a a sectiunii transversale Inaltimea placii

Raza de giratie

Coeficient, factor

Lungime, deschidere

Masa

Coeficient de cchivalenta Raza

Curbura intr-o scctiune data Grosimea

Moment de timp considerat

Varsta betonu!ui In momentul aplicarii incarcarii

Perimetrul scctiunii transversale de beton a carei arie este Ac Componente ale deplasarii unui punct

lnaltimea axei neutre

Coordonatc

Bratul de parghic al eforturilor interne Coeficicnti de sensibilitate

Coeficient partial pentru actiunile accidentale A Coeficient partial pentru beton

Coeficient partial pentru actiunile F

Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile pennanente G

Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care tine scama de incertitudinile asupra proprietatii insasi. asupra impcrfectiunilor geomctrice si asupra modelului de calcul utilizat

Coeficient partial pentru actiunile asociate precornprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q

Coeficient partial pentru armaturile pentru beton annat sau precomprimat

j"jil1 Coeficient partial pentru armaturile pentru beton arm at sau precomprimat sub incarcarea de oboseala

)It Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model

)'g Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model

(m Coeficient partial pentru proprietatile unui material, numai incertitudinile asupra proprietatii materialului fiind luate in considerare

c5 Increment/coeficient de redistribuire

f:cZl

!i Il

v v

P P1000

r

¢ ¢11

(p( t. to)

(p ( X:; to) III

OJ

Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului

Deforrnatia specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. t~ Deformatia specifica ultima a betonului la compresiune

Deformatie specifica a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim

Valoarea caracteristica a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton arm at sau pretensionate sub efort unitar maxim

Rotirea plastid admisa

Rotirea elementului sub incarcarile de calcul Coeficient de zveltete

Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul

Coeficient de frecare intre armaturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unci variabile aleatoare

Coeficientul lui Poisson

Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forta taietoare

Raportul intre capacitatea de aderenta a armaturilor pretensionate ~I capacitatca de aderenta a armaturilor de beton armat

Pozitia relativa a axei neutre

Masi volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m '

Valoarea pierderii prin relaxare (in %), Ja 1000 de ore dupa tensionare, la 0 temperatura medie de 200 C

Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de armare transversala Efort unitar de compresiune In beton

Efort unitar de compresiune in beton datorita unei forte axiale sau precornprimarii

Efort unitar de compresiune in beton corcspunzand deformatiei ultime la eompresiune ''-'eLI Abaterea variabilei aleatoare g

Efortul unitar tangential

Diametrul unei bare de armatura sau al canalului de cablu de preeomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare

Coeficient de fluaj, definind fluajul intre tirnpii t si to, in raport eu deformatia elastica la 28 de zile

Valoare finala a coeficientului de fluaj

Coeficienti care definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabilc Coeficient

13

1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE

1.1 Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton

In conformitate eu Directiva pentru Produse de Constructii CPD, un produs de constructii poate f folosit in Uniunea Europeana numai dad raspunde mai multor cerinte care se refera la: rezistenta si stabilitate, siguranta in caz de incendiu, igiena, sanatate si mediu, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respeetiv la economia energiei si conservarea caldurii.

Euroeodurile reprezinta un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile si industriale. Aeeste norme sunt folosite ea documente de referinta pentru a dovedi ca lucrarile de ingineric civila si cladirile satisfac cerintele CPD, respectiv ea un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la rcalizarea produselor de constructii.

In continuare se prezinta lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat si beton prccomprimat.

EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR. EN 1991 (ECI) ACTIUNI IN CONSTRUCTII

EN 1991-1-1 Actiuni generale. Densiuui, greutatea proprie si incarcarile utile pentru cladiri.

EN 1991-/-2 EN 1991-/-3 EN 1991-1-4 EN /991-1-5 EN 199/ -/-6 EN 1991-1-7 EN 1991-2 EN 1991-3 EN 1991-2

Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor expuse la foe. Actiuni generale. Actiuni dill zdpadd.

Actiuni generale. Actiuni dill vdnt.

Actiuni generale. Actiuni term ice.

Actiuni generale. Actiuni In timpul executiei.

Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact si explozie. Actiuni din circulatia pe poduri.

Actiuni din poduri rulante si instalatii.

Actiuni pe silozuri si rezervoare.

EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON.

EN 1992-/-1 Reguli generale si reguli pcntru cladiri.

EN 1992-1-2 Reguli genera Ie. Proiectarea structurilor lafoc.

EN ] 992- 2 Poduri din beton.

EN 1992-3 Structuri pentru retinerea si inmagazinarea lichidelor.

EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA.

EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMIC\ A CONSTRUCTlILOR.

E;V /998- / Reguli genera/e. actiunea seismica si reguli pentru cladiri.

Ff'.J J 998-] Poduri.

E.V 1998-3 Consolidarea si metuinerca cliidirilor.

EN 1998-../ Silozuri, rezervoare si conducte.

EN f 998-5 Fundatii si aspecte geotehnice.

EN ] 998-6 Turnuri.

Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile si elementele traditionale cat si pentru cele de conceptie noua. Pentru proiectarea unor structuri cu forme speciale sau pentru situatii de proiectare muIt diferite de cele obisnuite se vor utiliza alte reguli fundamentate teoretic si verificate practic.

Totodata conccptul de standardizare europeana realizeaza interfata intre proiectarc, executie si materialele utilizatc (de exemplu cornpozitia si produeerea betonului etc.).

15

in anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi european si standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate si in Romania. Au fost elaborate norme europene si pentru oteluri, dar ~i pentru elemente prefabricate si executarea structurilor din beton.

EN 197

EN 206 EN 10080 EN 10138 EN 13369 EN 13670

Ciment: compozitie, specificatii si eriterii de eonformitate ale cimenturilor uzuale.

Beton: proprietdti, preparare, punere in opera, conditii de ealitate. Otel beton. Otelul sudabil. Generalitdti.

Otel pentru precomprimare.

Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. Executarea structurilor din beton.

In codurile EN, aliniatele marcate cu 0 cifra urmata de litera P sunt considerate principii de baza tara alternative. iar cele numerotate in paranteza sunt reguli de utilizare (conforme cu principiile de baza) .

. in.t(J<;p.lr:iPlfl9J.4?util@~lt¥ie,ffjlntCltes~;pl!tfQlq~i:&i'alt~;refWliidacljs~·dern(JnstrerlZiLe,a.

· sim{conjOi:irz·e·F,t;·pdiii:tpiili?;"rj~ll~a·;fb:G·Qli£~r@.str4fjJ141f;i!~.;sliJ:tl{ant4· mecanicii; '. de:·;utilizare.~i durabiiitateicel'putiniegd!aSlfce(J"~in:.$ur.pedc:lu'rfi/;;~'.', .. '; .... . "

Eurocodurile se pot utiliza in fiecare tara pe baza Documentului National de Aplicare NAD care contine textul complet editat de catre Comisia Europeand de Standardizare CEN (impreuna cu toate anexele) precedate eventual de 0 pagina cu titlul normei si 0 prefata nationals, iar la urma 0 anexa nationala.

Anexa national a poate coniine doar inforrnatii despre acei parametri care au fost lasati deschisi in Eurocod in functie de situatia nationals, cunoscuti ca parametri definiti national (NDP), si care pot fi folositi pentru proiectarea cladirilor ~i lucrarilor ingineresti din tara respectiva. Acesti parametri pot fi:

- valori si clase pentru care se dau alternative in Eurocoduri;

- valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol;

- date specifice fiecarei tari (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zapada;

- procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod;

- detalii despre aplicarea unor anexe informative;

- referinte la informatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea

Eurocodului.

Pentru ca trebuie sa existe concordanta intre specificatiile tehnice armonizate pentru produse de constructii (Agrement T ehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucrari de constructii (EN), toate informatiile care insotesc CE (Marcajul European de Conformitatc) a unui produs (de exemplu un clement prefabricat) trebuie sa mentioneze in mod dar care sunt parametri definiti national ce au fost luati in considerare.

Daca EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificatii tehnice pentru produse de constructii nu este posibila folosirea unor rcguli de utilizare alternative datorita marcajului CE.

Programul de eliberarc a normelor europene contine 0 sene de standarde pentru clemente prefabricate din beton numite standarde de produs:

EN 1168 pr.EN 12794 EN 12843 EN 13224 EN 13225 EN 13693 pr.EN 13747 pr.EN 13978 pr.EN 14843 pr.EN 14991

Fdsii eu goluri. Piloli.

Stdlpi pentru antene.

Elemente de planseu cu nervuri. Elemente structurale liniare. Elemente speciale de acoperis. Pliici pentru sisteme de planseu.

Garaje din elemente de beton precomprimat. Scdri.

Elemente de fundatii.

16

pr.EN 14992 Elemente pentru pereti. Performarua si proprietiuile produselor.

Notatia pr. inaintea normei arata ca acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de redactarea finala).

1.2 Scopul sl cerintele proiectiirii 1.2.1 Scopul prolectarii

Scopul general al proicctarii este acela de a asigura, cu 0 probabilitate acceptabila, ca structura proiectata sa se cornportc satisfacator pe durata de viata programata,

Dupa determinarea starii de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor actiunilor care pot sa intervina in timpul executiei sau a exploatarii ei, urmeaza etapa de dimensionare si alcatuirca elementelor structurale.

In proiectare pot sa apara doua situatii de calcul:

- dimension area unei structuri, cu scopul determinarii dimensiunilor sectiunilor de beton ~i a cantitatii de armatura; aceasta determinare se poate face pe de 0 parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care tin seama de aspectele ce nu sunt reflectate in calcul;

- evaiuarea capacitatii portante a unei structuri cu alcatuirea cunoscuta (dimensiunile sectiunii de beton si armarea elernentelor); in acest caz se determina in general efortul sectional capabil.

1.2.2 Cerinte fundamentale

Cerinta fundamentala fata de 0 structura de rezistenta este aceea de a poseda suficienta siguranta rnecanica, parametrul de care depinde insasi viata si integritatea persoanelor care folosesc constructia respectiva.

De aici rezulta ca rolul principal al unui proiectant este sa evite eventualele defecte sau cedari

prin luarea urmatoarelor rnasuri ingineresti:

- eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supusa;

-- alegcrea unei forme structurale care are 0 sensibilitate redusa la riscurile considerate;

-- alegerea unei forme structurale care sa poata suporta eliminarea accidentala a unui element

sau aparitia unor deteriorari locale acceptabile;

_- evitarea sistemelor structurale care pot ceda tara preaviz; - legarea elementelor structurale intre ele.

1.2.3 Cerinte de durabilitate

o cauza care a condus la comportarea inadecvata in timp a constructiilor a fost si cea a considerarii betonului ca un material durabil In sine, tara sa fie ncccsar sa se ia mas uri speciale. In aceste conditii, proiectanrii de structuri au tendinta sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistenta ale betonului. Eurocodurilc pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitatii constructiilor. Masurile pentru asigurarca duratei de viata depind de conditiilc de mediu ~i de irnportanta constructiei.

Conditii!e de mediu rcprezinta toate actiunile chimice, fizice ~i biofizice la care constructiile sunt expuse si care nu sunt luate in considerare ca actiuni in proiectare. Se pot defini, pe langa conditiile de macroclimat in care se afla intreaga constructie si conditiile de microclimat, din imediata vecinatate a suprafetei elernentului considerat. Pozitia elernentelor in structura (verticala sau orizontala, supra _ sau subterana), expunerea la soare, vant si ploaie, pot detennina conditii de microclimat mult diferite.

Durabilitatea betonului l1U este 0 caracteristica absoluta. Un beton poate f proiectat sa fie durabil in anumite conditii de mediu, utilizarea lui putand fi inadecvata la schimbarea acestor

17

conditii. Din aceasta cauza cste necesar ca betonul sa tie proiectat inclusiv din punet de vedere al compozitiei in functie de conditiile de mediu de exploatare (Anexa I).

1.3 Durata de viata proiectata

Pentru fiecare construe tie trebuie sa existe 0 perioada minima de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici 0 reparatie majora pentru mentinerea starii tehniee a ei.

Perioada de serviciu este de fapt durata de viata proiectata (1) a constructiei, si se obtine din tabelul 1.1 in functie de important a sa.

Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viata proiectata

Clasa Durata de viata Exemple
prescrisa (ani)
I 10 Structuri Erovizorii
Elemente structurale care se pot schimba pe durata de viata
2 10-25 (de exemplu calea de rulare si elemente de fixare ale
podurilor rulante).
3 15-30 Constructii agricole si constructii asemanatoare
4 50 Constructii obisnuite
5 100 Constructii foarte importante.t de exemplu: monumentele,
Eodurile etc.}. Pe durata de viata proiectata T:

OstsT

a unei strueturi este valabila relatia (fig. 1.1):

Prob [R(f) -E(I) = ~RE(t) ~ 0] ~ t;

(1.1 )

( 1.2)

in care PI' = 1 -- PI reprezinta probabilitatea cornportarii sigure (reliabilitatea) si Pf probabilitatea de cedare, iar E(t) este efectul actiunii si R(t) este raspunsul structurii la timpul t. In figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distributiile lor statistice.

E,Ri

!) "-

I ,..-._

I E(t) ~'

'-..------- ._.

t r t

Figura 1.1 Variatia in timp a capacitatii portante (R) si a solicitarilor (E)

La structurilc din beton armat se poate neglija rcducerea capacitatii portante pcntru T:s 50 ani,

tinand cont de:

- cresterea in timp a rezistentei betonului;

- stratul de acoperire cu beton prevazut;

- limitarea deschiderii fisurilor;

- prevederea unor pelicule de protectie ulterioare.

Pentru 0 durata de viata proiectata mai mare de T> 50 ani, in general se va tine cont de 0 eventuala redueere a capacitatii portante.

Trebuie precizat ca dupa trecerea duratei de viata proiectata structura nu l~i pierde imediat eapacitatea portanta sau nu devine inutilizabila. In cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intretinere vor creste,

18

1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil

La proiectarea si realizarea oricarei constructii se urmareste obtinerea urmatoarelor calitati: 0 buna functionalitate, siguranta ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manopera, cost total cat mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime.

Prevederea unui nivel de siguranta ridicat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portanta, dar si 0 crestere a cheltuielilor materiale initiale, pe de alta parte daca s-ar urmarii realizarea unei structuri de rezistenta cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar

, , ,

aparea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste Iimita maxima adrnisibila, deformatii mai mari dedit cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenta acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere si intretinere.

Prin unnare, cheltuielile totale necesare pentru mentinerea unei constructii (fig. 1.2), se compun din cheltuielile initiale (Co) si cheltuielile de intretinere (C1) •

[2.:C]min

. t tale 1 \tuie\l 0

'l.C C ,e _------ .

. ' ~sti\\e

U- '.. _// t..e\tu1eh lie

,// Co co

I /'

, ,/ ,/

, '"

/' !

0/

o

I

L_ ... L

siguranpi siguranta

optima

Figura 1.2 Siguranta optima intr-o fonnularc simplista

in cheltuielile de intretinere C1 se po ate introduce ~i cheltuiclile datorate unor eventuale cedari.

C1 = CI,I + PI' C1," (1.3)

unde: CI,I - cheltuielile efective de intretinere;

C1,2 - reprezinta cheltuiclile datorate pierderilor materiale ~i urnane la 0 eventuala cedare a structurii cu probabilitatea PI-

Siguranta optima cu un rise acceptabil de cedare (pt:opa se obtinc atunci cand valoarea totala a cheltuielilor generalizate este minima [LClmm.

Prin stabilirea sigurantei optime nu se obtine 0 siguranta absolutd a structurii decat se tinde catre 0 sigurantd suficienta.

Siguranta suficienta reprezinta acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viata proiectata asigura 0 utilizare corespunzatoare constructiei. eLI cat nivclul de asigurarc este mai mare eu atat probabilitatea de cedare este mai mica si siguranta structurii cstc mai mare.

Marimea sigurantci optime sau altfel spus riscul acceptabil de ccdarc P/,OpI, difera pentru fiecare structura in parte, dar poate sa difere ~i pentru partile cornponcnte ale sale.

La nivelul societatii civile valorile riscului de cedare (PI), pentru 0 perioada de rcferinta 1 an,

se poate clasifica astfcl: - p(:;. 10-3

- Pr= 10-3 •.. 10-7

- P,> 10-7

inacceptabil; acceptabil; neglij abil.

Valorile probabilitatilor de pierdere a capacitatii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, sc pot diferentia in functie de importanta constructiei, dupa cum unneazi.i:

19

- Pr= 10-6 ..• 10-7 constructii de importanta deosebita;

- Pj= 10-4 10-6 constructii de importanta normala;

- Pj= 10-3 10-4 constructii de importanta redusa.

Este bine de stiut cd fa 0 proiectare mai curajoasd, adicd fa prevederea unui sigurante mai mici decdt cea optima, creste si riscuf de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viatd proiectatd.

1.5 Aplicarea condltiei de siguranta la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor start limita

Elementul eel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor Il constituie filozofia conceptului de siguranta,

Pentru a garanta un grad de siguranta corespunzator la proiectare trebuie luate in considerare toate situatiile periculoase, care pot sa apara pe durata de serviciu (1) a unci constructii. -

Abordarea problematicii sigurantei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacitatii portante optime (vezi pet, 1.4) nu este posibila deoareee in unele cazuri structura devine nepotrivita pentru utilizare datorita unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.).

Pentru a demonstra ca 0 structura nu mai satisface criteriile de performanta pentru care a fost conceputa, este mai potrivit sa se studieze probabilitatea aparitiei unor stari limita, fizic posibile, iar dimensiunile structurale sa rezulte dupa starea limita mai defavorabila.

In functie de particularitatile pe care Ie prezinta, starile limita se clasifica In doua categorii:

- stari limita ultime sunt acele stari limita care sunt In legatura cu siguranta oamenilor si/sau siguranta structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri si oboseala sau alte distrugeri dependente de timp etc.);

- stari limita ale exploatarii sunt acele stari limita care se refera la comportarea normal a a structurilor sau sunt In legatura cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deformatii, fisuri si vibratii excesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.).

1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale

La stabilirea nivelului de siguranta acceptabila la 0 structura se vor lua in considerare

urmatoarele aspecte:

- cauza si/sau modul de depasire a starii limita;

- consecintele vitale si economice ale unei eventuale cedari;

- repulsia publica fata de 0 cedare;

- cheltuielile suplimentare pentru reducerca riscului de cedare.

Se pot utiliza diferitc niveluri de siguranta pentru diferite stari lirnita. Iucadrarea intr-un nivel de siguranta se poate efectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale.

Nivelul de siguranta acceptabila pentru capacitatea portanta si eomportarca in exploatare a

unei strueturi se pot obtine In general, prin doua cai:

a) printr-un calcuI adecvat si masuri de proieetare;

b) prin Juarea un or rnasuri de verifieare a calitatii atat in executie cat si in proiectare, Evident ca aeeste mas uri se pot utiliza eel mai eficient in combinatie:

- masuri privind calculul de rezistenta (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor st alegerea coeficientilor de siguranta partiali);

- masuri privind procesul de proiectare (cerinte fundamentale, integritatea si robustetea structural a, alegerea duratei de viata proiectata, durabilitatea, nivelul si caJitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurator si ale terenului de fundare, precizia modelelor mecaniec utilizate, reguli de alcatuire);

20

- masuri preventive ~i de protectie (de exemplu masuri de protectie active si pasive impotriva

incendiilor sau coroziunii etc.);

- masuri privind reducerea greselilor umane atat in proiectare cat si In executie;

- masuri privind asigurarea calitatii;

- 0 executie cficienta;

- efectuarea tuturor verificarilor prevazute in proiect privind executia lucrarilor.

Pentru stabilirea nivelului de siguranta (referitor la capacitatea portanta) constructiile si structurile se pot incadra in clase de rise In functie de pagubele care apar In urma unei cedari, adica pierderi sau accidentari umane si consecintele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa o similitudine intre clasele de rise si importanta constructiei (vezi pet, 1.4).

Pentru cele trei clase de rise CCl...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare RCl...RC3.

in EN 1990 sunt prezentate, cu titlu informativ, doua modalitati pentru obtinerea nivelului de asigurare la structuri 'in proieetare 'in functie de:

- eoefieientul de comportare sigura /3;

- coeficientul suplimentar de siguranta YFI.

Tabelul 1.2 Incadrarca 'in clasa de rise

lncadrare in Consecinte Exemple de strueturi
clasa de rise
Rise mare in pierderi de vieti Tribune ~i sali eu aglomerari de
CC3 ornenesti si consecinte economice,
soeiale si de mediu foarte mario oameni (de exemplu sala de eoneerte)
Rise mediu in pierderi de vieti Cladiri de loeuit si birouri sau alte
CC2 omenesti si consecinte economiee, cladiri civile
soeiale si de mediu considerabile,
Rise mie in pierderi de vieti Constructii agrieole, in care de obieei
CCI omenesti si consecinte eeonomiee, nu se afla oameni (de exemplu:
soeiale si de mediu miei sau
neglijabile, depozite, sere).
-- In tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientului f3 pentru cele trei grade de asigurare in functie de perioada de referinta.

Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare sigura /3 pentru capacitate portanta

Gradul de Valoarea minima a lui j3
Perioada de Perioada de
asigurare referinta 1 an referinta 50 ani
RC3 5,2 4,3
RC2 4,7 3,8
RCI 4,2 3,3 Pentru obtinerea nivelu1ui de siguranta aeceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atat la actiuni (tab. 1.4) cat si la rczistentele materialelor (folositi rnai rar). Aceasta metoda este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice.

Tabelul 1.4 Coeficienti suplimentari YFl pentru actiuni

Coefieientul Gradul de asigurare
RCI I RC2 I RC3
YFI 0,9 I 1,0 I 1,1 Nivelul de asigurare stabilit pentru 0 structura de rezistenta se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementarilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar ~i prin prevederea unor masuri de asigurare a calitatii si eliminarii unor posibile greseli umane atat In proiectare cat si in executie.

21

in EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt In concordanta cu nivelului de siguranta (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3):

- DSL 3 (RC3) - verificarea de catre un verifieator independent de firma de proieetare;

- DSL 2 (RC2) - verificarea de catre un verificator din eadrul firmei de proiectare, dar

independent de proiectantul responsabil;

- DSL 1 (RCI) - verificare de catre proiectant (autoverificare).

Pe langa verificarile de mai sus se pot aplica si alte masuri ca de exemplu clasificarea dupa nivelul de competenta al proiectantilor si organelor de verificare.

In EN 1990 ca altemativa la asigurarea nivelului de verificare accepta si stabilirea unor metode care permit verificarea amanuntita a tipului si marimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active si pasive de verificare si limitare ale acestor actiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de zapada pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depasirii acestor limite).

Verificarile obligatorii la fata locului a executiei sunt c1asificate astfel: - IL 3 (RC3) - verificare independenta;

- IL 2 (RC2) - verificare in cadrul firmei de executie;

- IL 1 (RC 1) - autoverificare.

Dupa cum se observa verificarile pe santier (IL) sunt in concordanta cu gradul de asigurare (RC).

1.5.3 Metodele de ealeul

Metodele de calcul utilizate in practica de proiectare pentru obtinerea sigurantei structurale folosesc coeficienti de siguranta cu care se Iimiteaza efectele datorate nesigurantelor care apar la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode Tara coeficienti de siguranta,

Initial s-a utilizat un singur coeficient de siguranta care eu timpul a fost divizat ~i a aparut metoda coeficientilor de siguranta partiali,

o analiza probabilista cornpleta a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de distributie ale actiunilor si deformatiilor impuse (contractia si curgerea lenta a betonului, variatiile de temperatura, denivelarile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitarilor produse de aceste actiuni, precum si cunoasterea variabilitatii proprietatilor fizico-mecanice a materialelor, a dimensiunilor geometrice ale sectiunilor si structurilor etc.

In cadrul unei metode probabilistice de cal cui se poate proceda in felul urmator:

- se determina riscul de depasire a unei stari limita (sau nivelul de comportare sigura a structurii) si se compara cu 0 valoarc acceptabila sau

- se determina capacitatea portanta necesara in functie de nivelul riscului acceptabil si se verifica realizarea cerintelor minime ale starilor limita; aceasta varianta se mai numeste si metoda de analiza a cornportarii sigure (de fapt metoda se bazeaza pe coeficientii partiali de siguranta intr-un mod mascat).

In prezent sc utilizeaza metoda coeficientilor de siguranta partiali dar pentru a putea folosi in viitor un calcul probabilist, In EN 1990 au fost introduse si bazele unei metode de "analiza a comportarii sigure" (analiza reliabilitatii),

Valorile coeficientilor de siguranta partiali y si a coeficientilor de simultaneitate 1If. se pot stabili In doua moduri:

- prin valorificarea experientelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeaza acest principiu la majoritatea coeficientilor);

- prin prelucrarea statistica a datelor obtinute experimental sau prin observatii (in general se va utiliza 0 metoda probabilists in cadrul unei analize de comportare sigura).

Indiferent daca se utilizeaza metoda a doua sau in combinatie eu prima metoda detenninarea coeficientilor de siguranta partiali se face in asa fel ca nivelul de siguranta obtinut pentru 0 structura sa fie cat mai aproape de coeficientul de comportare sigura fJ preconizat (vezi pet, 1.5.2).

22

In ECO sunt precizate doua metode pentru determinarea coeficientilor partiali ill cadrul unei analize de comportare sigura (fig. 1.3):

- 0 analiza probabilista completa (nivelul III);

- 0 metoda primara de analiza a comportarii sigure denumita FORM (nivelul II).

~ Metode deterministe Metode probabiliste
I(bazate pe experienta) Metoda primm FORM Analiza probabilistii
(nivelul II) completa (nivelul Ill)

Metode
semiprobabiliste
(nivelul I)

Metoda coeficientilor
de siguranta partiali 1

Figura 1.3 Metode pentru obtinerea comportarii sigure a structurilor

In general atat la metoda de nivelul II cat si la cea de nivelul III gradul de asigurare al sigurantei, la 0 structura, se obtine eu probabilitatea de comportare sigura Ps=(l-Pj), unde Pj este probabilitatea de cedare pentru 0 perioada de referinta.

Daca probabilitatea de cedare este mai mare decat 0 valoare stabilita ca admisibila Po (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punctul 1.4), atunci se considers ca structura respectiva nu prezinta 0 siguranta suficienta,

Probabilitatea de cedare Pj si coeficientul de comportare sigura fJ corespunzatoare sunt marimi imaginare, pentru ca nu reprezinta neaparat un nurnar real de cedari decat valori de comparatie larg acccptate si prevazute in norme.

In Eurocodurile viitoare pentru deterrninarea coeficientilor de siguranta partiali se va utiliza 0 metoda semiprobabilistica (nivell) obtinuta dintr-o metoda probabilista de nivelul II. Un exemplu il reprezinta metoda de proiectare ajutata de incercari experimentale prezentata inforrnativ in EC 1990.

1.6 Semnificatla coeficientului de comportare sigura P

Coeficientul fJ reprezinta exprimarea valorica a sigurantei structurale si are 0 importanta deosebita intr-o proiectare moderna a structurilor.

Legatura intre coeficientul de comportare sigura si probabilitatea de cedare se prezinta in tabelul 1.5.

Tabelul 1.5 Legatura dintre fJ si Pf

Pj lO-1 lO-2 lO-3 lO-4 10-5 10-6 lO-7
jJ 1,28 2,32 3,09 3,72 4,27 4,75 5,20 J

Daca R reprezinta functia capacitatii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relatia.

g=R-E (1.4)

unde R, E si g sunt variabile aleatoare (probabilistice).

Probabilitatea de cedare Pj se poate exprima prin functia de randament g in felul urmator (figura 1.4):

23

(1.5)

Dad functia g are 0 repartitie normala coeficientul de comportare sigura j3 se poate exprima eu raportul:

(1.6)

unde f1g este valoarea medie, iar (Jg abaterea variabilei g.

I 2 2

g < CYg = I/CYE + CYR

Relatia (1.6) poate fi pusa sub forma: j.1.g - j3CYg = 0

iar probabilitatea de cedare devine:

P; = Prob(g ~ j.1.g - j3ag)

(1.7)

(1.8)

(1.9)

In figura 1.4 termenii G.E si G.R au valori lal ~ 1 si poarta denumirea de coeficienti de sensibilitate. Valoarea lui G. este negativa in cazul actiunilor in sens defavorabil si este pozitiva pentru rezistentele materialelor.

g=R(t)-E(t)

aE.~.crE aR·~.crR

/ -~--- / ~---/

R;= Ed (g=O)

E_ft)

• I

I i

I

~-

____ i _

Rm-Em=~g ~'crg

c .. ~. __ /

~'(jg

/ ---- _--- -------- /

E

--

R

Figura 1.4 Probabilitatea de cedare

Daca g > 0 cedarea strueturii nu intervine. Aceasta siguranta a strueturii, ln mod praetic, se poate obtine dad eoefieientul de comportare sigura fJ este mai mare decat 0 valoare prescrisa.

Valorile minime ale coefieientului de eomportare sigura fJ pentru diferite stari limita si pentru o perioada de referinta de 1 an respectiv 50 ani se prezinta 'in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel eorespund unui grad de asigurare RC2.

Tabelul 1.6 Valorile minime ale coefieientului de comportare sigura fJ pt. diferite stan limita ~i RC2

Starea limita Valoarea coeficientului j3
Perioada de referinta [ an Perioada de referinta SO ani
Capacitate 4.7 3,8
portanta
Oboseala I,S - 3,8
~ Exploatare 2.9 [,S 1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor Iimita) 1.7.1 Star! limita

Starile limita ale elementelor din beton armat sunt grupate 'in doua categorii si anume: a). Statile limita ultime sunt:

- pierderea echilibrului partial sau total al unei structuri tara depasirea rezistentei materialelor (EQU);

- cedarea prin rupere sau exees de deformatii (STR);

24

- cedarea prin rupere sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenta pamantului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portanta (GEO);

- distrugeri datorita oboselii sau altor actiuni dependente de timp (FAT). b). Starile limita de exploatare sunt:

- deformatii ori deplasari care afecteaza aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeaza avarii elementelor de finisaj sau nestructurale;

- vibratii care cauzeaza disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau constructiei in ansamblu ori limitari ale functionarii normale;

- fisuri ale betonului care afecteaza durabilitatea, permeabilitatea sau/si aspectul;

- degradari ale betonului in prezenta unei coroziuni agresive care conduc la nncsorarea

durabilitatii,

Trebuie facuta 0 distinctie intre starile limita de exploatare reversibile si ireversibile (dad efectele nu dispar odata cu disparitia actiunilor).

In practica, se efectueaza un calcul detaliat la starea limita cea mai periculoasa (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este stare a limita de rezistenta), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificari prin calcule aproximative, sau se adopta masuri de alcatuire constructiva.

1.7.2 Situatii de proiectare

Verificarile la starile limita trebuiefacute in urmatoarele situatii de proiectare:

• situatii persistente corespunzand conditiilor nonnale de exploatare ale constructiei;

• situatii tranzitorii (de exemplu executie sau reparatii);

• situatii extraordinare (de exemplu foe, explozie, ciocnire sau consecintele unor degradari locale);

• situatii de proiectare seismicd.

1.7.3 Principiile de proiectare Ia startle limita

Metoda coeficientilor de siguranta partiali este folosita la noi sub denumirea de metoda starilor lirnita,

Metoda starilor limita se poate considera ca si 0 metoda semiprobabilistica, In cadrul acestei metode coeficientii partiali de siguranta utilizati pe de 0 parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de alta parte pe baza experientelor acumulate.

Pentru fiecare stare limita este necesar, in procesul proiectarii, un model de calcul care sa includa variabilcle specifice aferente actiunilor prccum si cele aferente raspunsului structurii in ansamblu si a cornportarii elementelor sale eomponente.

V erificarile la starile limita trebuie facute In toatc situatiile posibile de proiectare si pentru toatc cazurile de incarcare.

Pentru 0 situatic de proiectare aleasa se vor stabili situatiile de incarcare critice. La stabilirea eazurilor de incarcare trebuie luatc in considcrare aranjarnentele posibile ale incarcarilor din acelasi timp precum ~i combinatiile cu deformatiile si imperfectiunile posibile. La baza proiectarii sta utilizarea coeficientilor partiali de siguranta (y).

Principiul metodei consta in a demonstra ca starea limita ultima nu va fi depasita in eazul utilizarii valorilor de proiectare (ealcul) atat la actiuni, la rezistentele materialelor, precum ~i la caracteristicile geometrice. Starile limita de exploatare nu vor fi depasite in cazul utilizarii valorilor de baza (caracteristice).

Valorile de baza (caracteristice) se determina astfel:

- la solicitari, media valorilor maxime pe durata de viata proiectata;

-- la rezistentele materialelor valoarea minima inferioara determinata cu probabilitatea de 5%

de a nu fi depasita in sens defavorabil, respeetiv valoarea care poate fi garantata statistic eu probabilitatea de eel putin 95%.

25

Valorile de calcul se obtin:

- pentru solicitari, prin inmultirea valorilor de baza cu coeficienti y!, supraunitari;

- pentru rezistente, prin impartirea valorilor caracteristice cu coeficienti Ym, supraunitari.

Conditia generala de verificare a capacitatii portante la starea limita ultima este: - pentru stabilitate (EQU):

Ed dst ::::: Ed stb

, ,

(1.10)

unde: Ed.dst - solicitarile de calcul din actiunile de destabilizare; Ed,stb - solicitarile de cal cui din actiunile de stabilitate.

- pentru rezistenta (STR si GEO):

Ed :::::Rd

(l.II)

unde Ed este valoarea de calcul a efortului sectional (moment sau forta) produs de valoarea de calcul a actiunilor, iar

Rd este valoarea de cal cui a capacitatii portante si se obtin cu relatiile:

Ed = YsdE(r I,I; Frep,i; ad) (1.12)

1 XK,i

R d = - R (-- ; ad) , i > 1 ( 1.13)

r Rd r:

sau intr-o varianta mai simpla:

Ed = E(rF,i;F,'ep,i;ad) XK

Rd = R('lJi _,I ;ad),

YM,;

(l.14)

i > 1

( l.IS)

In relatiile de mai sus:

- Frep este valoarea reprezentativa a actiunii (pet, 2.3);

- XK valoarea caracteristica a rezistentei materialului (pet. 2, 1.1);

- ad valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice;

- Ysd , },R,d coeficienti partiali de siguranta care tin cont de incertitudinile care apar la

model area actiunilor si modelelor de cal cul ale solicitarilor sau ale capacitatii portante;

- y! , Ym coeficienti partiali de siguranta care tin seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a rezistentei materialului de la valoarea caracteristica.

- Y F = Ysd . Yr ' r,\;[ = Y Rd • r m coeficienti partiali de siguranta pentru actiuni respectiv

rezistenta materialelor;

- 1'f coeficient care tine cont de efectele de conversie (de volum, scara, umiditate, temperatura, timp asupra rezistentei materialului).

Valoarea de calcul a caracteristieilor geometriee,

a = a ±f'-...a

d nom

( I. 16)

unde: anom -- valoarea prevazuta In proiect, !J.a - valoarea aditionala,

In general valoarea aditionala sc poate considera f'-...a = O. Valoarea ad poate reprezenta si 0 imperfectiune dad allom =0.

1.8 Metoda bazata pe analiza comportarii sigure

Intr-o metoda de analiza probabilists a sigurantei pentru fiecare variabila a proiectarii trebuie sa se stabileasca 0 valoare de proiectare (caleul). Proiectarea se poate eonsidera satisfacatoare doar atunei cand eu aeeste valori de ealeul niei 0 stare limita nu este depasita.

Valorile de proiectare trebuie sa se obtina din variabilele care apartin punctului proieetat.

26

Punctul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afla eel mai aproape de locul obtinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanta dintre cele doua puncte este fJ (fig. 1.5).

Prin valorile de calcul ale solicitarilor Ed si ale capacitatii portante Rd se inteleg acele valori ale carer nerealizari au probabilitatea:

P(E > EJ = ¢( + a£J3) (1.17)

P(R <;, RJ = ¢( - aRJ3) (1.18)

Daca raportul abaterilor se situeaza intre limite le (fig.1A):

0"

0,16<_£_<7,6 (1.19)

O"R

valorile coeficientilor de sensibilitate se considera aE = -0,7 respectiv aR = +0,8.

Daca relatia (1.19) nu este satisfacuta atunci pentru O"E/O"R> 7,6 se considera a = ± 1, iar dad O"E/O"R < 0,16 atunci a = ±0,4.

Valorile de calcul, in cazul unei repartitii normale ale variabilelor, se obtin cu relatia:

Jl- aJ3O" (1.20)

iar in cazul unei repartitii lognormale Jl exp( -aJ3v )

(1.21 )

daca v = 0" < 0,2 .

Jl

. In relatiile de mal sus 11 este valoarea medie, 0" abaterea st v coeficientul de variatie a variabilelor.

E/aE'

I

(S)

~/A

,p -----

:-; ,

l-: +-1 I I I

(S) Dreapta limita de cedare P Punctul proiectat

Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigura fJ in metoda primara de asigurare (nivelul II) pentru variabile aleatoare independente cu distributie normala

In EC 1990 se prezinta doua tipuri de repartitie:

-- lcgnormala:

-afJV 0"

Jl' e unde V = _- < 0.2

Jl

,Ll- 0,450"{I - fj In[-ln¢(- aJ3)]}

( 1.22)

-- Gumbel:

( 1.23)

In general se poate utiliza repartitia normala pentru ambele variabile (E si R), asa cum se prezinta in figura lA dar si 0 combinatie a celor doua repartitii: normala pentru solicitare

Ed =Em -aefJ(J£ (1.24)

si lognormala pentru capacitate portanta

Rd = Rm . exp( -aRJ3v R) (1.25)

Conform figurii 1.5 stare a limita ultima este satisfacuta dad: g =Rd -Ed;::.:O

sau utilizand relatiile (1.24) si (1.25).

(1.26)

27

Rm = EJ1- adJv E )exp(aRjJv R)

Dad coeficientul global de siguranta se considera: r m = (1- aEjJv" )exp(aRpv R)

relatia (1.27) devine:

s; ~rmEm (1.29)

Valoarea medie a efortului sectional Em, de fapt contine solicitarile produse de actiunile permanente G« si temporare Qm (vezi pet. 2.32):

Em = Gm + Qm (1.30)

(1.27)

( 1.28)

Relatia (1.27) se poate pune sub forma

Rill ~ lCm(l- acjJv c)+ Qm(l- aQjJv Q)J. exp(aRjJvR)

(1.31 )

d GmvQ• _ QmvQ . RdVR

une~=I~r'~-I~r'~=I~r

Iai2 = 1

~I(k} = ~(Gmvc)2 + (QmvQY + (RdvRY

Dad se noteaza Qm = f.1Gm, coeficientul global de siguranta se obtine cu relatia:

r: = Rm =[_l_(l-ac!3VG)+_E__(l-aQ!3VQ)].exp(aR!3vR)

G m + Qm 1 + .u 1 + .u

in conceptia EC coeficientul de variatie VR a fost extins fata de 0 abordare obisnuita fiind dependent de trei coeficienti de variatie:

( 1.32)

(1.33)

(1.34)

(1.35)

in care VR'f = O"iR - variatia rezistentelor masurate;

R ' ,

m

(JiR - abaterea calculata pe baza valorilor particulare ale parametrilor participanti Ia functia capacitatii portante

VRm - nesiguranta modelelor de calcul:

VRG - nesiguranta datelor geometrice.

La fel se stabilesc in cazul solicitarilor coeficientii de variatie ae, aR si vQ.

1.9 Analiza structurala

1.9.1 Modelarea comportarii structurale

o proiectare eficienta trebuie sa garanteze siguranta structurii raportata la to ate situatiile defavorabile care pot sa intervina pe parcursul functionarii ei, in primul rand prin metodele de calcul dar si prin aprecierea comportarii cat mai aproape de realitate a materialelor si a strueturilor.

o constructie de beton armat se schernatizeaza prin sisteme rezistente la actiuni vertic ale si laterale, legate sau nu prin plansee considerate ca niste diafragme orizontale.

Analiza structurala are ea seop determinarea distributiei solicitarilor (eventual a eforturilor), deforrnatiilor si deplasarilor sub efectul actiunilor pentru intreaga structura sau a unor parti componente ale acesteia.

Combinatiile de incarcari considerate trebuie sa tina seama de eazuri de incarcare pertinente, permitand stabilirea conditiilor de dimensionare determinante in toate sectiunile structurii sau intr-o parte din acestea.

Atunci cand interactiunea sol-structura are 0 influenta semnificativa asupra efectelor actiunilor in structura, proprietatile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul.

28

Calculele trebuie efectuate modeldnd geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelata considerand ca structura este alcatuita din bare liniare sau curbe si din suprafete plane sau curbe (Anexa II).

In general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: -- comportare elastic-liniara cu sau rara redistribuire;

- comportare plastid;

- comportare neliniara,

Metodele de calculliniar si neliniar se aplica atat starilor limita de serviciu cat si starilor Iimita ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru stan Ie limita ultime.

La cladirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie sa reprezinte cat mai fidel configuratia generala geometrica, dar ~i distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inertie ale maselor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de amortizare.

Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeaza metode de cal cui care descriu

comportarea structurii la actiunea seismica: - metoda de calcul dinamic liniar;

- metoda de calcul dinamic neliniar.

Pentru proiectarea curenta, insa, in functie de caracteristicile structurale ~l de importanta

constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de ca1cul:

-- metoda fortelor laterale asociate modului de vibratie fundamental;

- metoda calculului modal cu spectre de raspuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de cladiri,

in metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasta baza metoda se mai numeste ~i metoda statica echivalenta.

1.9.1.1 Analiza liniarii elastica cu saufiirii redistribuire

Calculul elementelor poate fi efectuat pe baza teoriei elasticitatii, acceptand ipoteza sectiunilor nefisurate, a relatiei efort-deformatie liniara si considerand valorile medii ale modulului de elasticitate.

Capacitatea de rotire nu se verifica daca procentul de armare a elementului se incadreaza intre procentul minim si maxim de armare. La elementele care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectata conditia x / d ::;; 0,45 pentru betoane pan a la clasa e50/60 respectiv x / d ::;; 0,35

pentru betoane obisnuite peste clasa e55/67 si betoane usoare.

Pentru efectele deforrnatiilor din temperatura, tasarilor si contractiei la starea limita ultima, se poate admite 0 rigiditate redusa, corespunzatoare sectiunilor fisurate, neglijand participarea betonului intins, dar tinand seama de efectele curgerii lente. Pcntru starea limita de serviciu, se recomanda sa se considere 0 evolutie graduala a fisurarii.

La grinzi si la placi continue (fig.I.6) al carer raport intre deschiderile adiacente este cuprins intre 0,5<leJPi/ejj;2<2,0 se po ate face 0 redistribuire a momentelor incovoietoare Hira verificarea capacitatii de rotire, dad sunt satisfacute urmatoarele conditii:

a) pentru clase de beton <s C50/60

520,44 + 1,25~ (1.36)

d

pentru cIase de beton > C50/60

5:>054 1') (06 0,0014JXIl

u __, + ,~5 , ) + -

£('112 d

( 1.37)

A

'8

c

LJJ.I < /";J,2

Figura 1.6 Grinda sau placa continua eu doua deschideri inegale

29

b) pentru armaturi de clasa B sau C 5?_ 0,7 (1.3S)

pentru armaturi de clasa A 5?_ O,S (l.39)

in care 5 = M Ed este raportul dintre momentul dupa redistribuire si momentul elastic (fig.I. 7);

!'vI el

Xu este inaltimea axei neutre la stare a limita ultima dupa redistribuire; d este inaltimea utila a sectiunii;

Geu2 este deformatia limita a betonului la compresiune.

La calculul stalpilor, se recornanda sa nu se tina seama de nici 0 redistribuire a momentelor elastice provenind din efectul de cadru.

-I<

/\

MEd=5M(/' \

/ \

Figura 1.7 Redistribuirea momentelor Intr-o analiza liniar elastica

1.9.1.2 Analiza plasticii

Proprietatile de deformare postelastica a elementelor structurale prezinta importanta pentru structurile de beton in urmatoarele cazuri:

- in situatiile in care prin redistribuirea eforturilor in structura in raport cu distributia corespunzatoare cornportarii elastice liniare se pot obtine solutii mai avantajoase din punet de vedere tehnic si economic (fig. 1.S);

- in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul fortelor seismice, asigurarea unei capacitati substantiale de deformare postelastica reprezentand un obiectiv esential al proiectarii (vezi pet. 1.9.4).

pF)lGgtyoq

~ JJJJJ1[tIr~ ,~

4 i 4

+- , --+'/---,----Cf-

articulatie plastica

, "fl ~<==*_1-Y-;;-72<~A

Figura 1.S Rcdistribuirea momentelor intr-o analiza plastica

Analiza plastid a placilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul 'in eare ductilitatea sectiunilor critice este suficienta pentru ea mecanismul de rotire sa se produca,

Ductilitatea ceruta poate fi considerata suficienta daca sunt satisfacute conditiile:

a) aria armaturilor intinse este limitata in toate sectiunile la:

30

~:::;0,25 d

pentru betoane < C50/60;

Xu < 0 1'-; d - ,-

pentru betoane > C50/60;

b) armaturile utilizate apartin clasei B sau C;

e) raportul dintre momentele pe reazemele intennediare si momentele din camp este cuprins intre 0,5 si 2,0.

Atunci cand se efectueaza analiza plastica a placilor, se recornanda sa se tina seama de orice neunifonnitate a armarii, de fortele din armaturile ce impiedica ridicarea colturilor si de torsiunea in lungul laturilor libere.

Metodele plastice pot fi extinse la placi a carer sectiune nu este plina (placi nervurate sau cu goluri) dad acestea au 0 comportare similara unei placi pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunii.

In cazul stalpilor se recomanda sa se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legaturi. Acest moment trebuie inclus in calcululla strapungere la plansee dala.

Metoda simplificata utilizata pentru grinzi si placi continue annate pe 0 singura directie este bazata pc capacitatea de rotire a unor portiuni de element cu 0 lungime egala eu 1,2 inaltimea sectiunii.

Daca este nevoie de verificarea capacitatii de rotire in starea lirnita ultima, se determina rotirea Bs sub incarcarile de calcul considerate, utilizand proprietatile de ca1cul ale materialelor, valoarea medic a precornprimarii in momentele de timp relevante si se compara cu rotirea plastid admisa Bpl,d'

B, < K).Bp/,d (l.40)

Valorile de baza a rotirii admisibile Bpl,d se obtine din figura 1.9 in functie de clasa de ductilitate a armaturilor si raportul xu/d. Pentru betoane cu clasa cuprinsa intre C50/60 si C901l05 se interpoleaza, Coeficientul K), se determina in functie de flexibilitatea la forta taietoare cu relatia:

(1.41 )

In cazul betoanelor cu agregate usoare valorile rotirii Bpl,d din figura 1.9 se multiplica cu factorul c/cuz/ccuz (vezi punctul 2.1.2 si 2.1.6).

Or/,d

[mrad]

35

30

" 1'""

I 'I .......... ,

I I .....

I I I

I I

1/

20 II

I

15

C 51)16 0

25

.....
..... .....
..... .....
..... .....
...... "'-
..... .....
..... .....
..... .....
..... clasa B clasa C

C90/105

...... ' ......

..... .....

..... .....

..... .....

..... .....

10

..... .....

..... .....

..... .....

....

5

C9Q/1Q,5 xu! d

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45

Figura 1.9 Valorile de baza a rotirii admisibile Bpl,d.

31

La 0 analiza plastica se poate utiliza si modelarea prin biele si tiranti. Aceasta modelare consta in a defini biele, care reprezinta campuri de eforturi de compresiune, tiranti care reprezinta armaturile, si noduri care asigura legatura lor.

1.9.1.3 Analiza neliniarii

Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare trebuie sa reflecte rigiditatea lor in mod realist si sa !ina seama, in acelasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare.

Calculul poate fi de ordinul I sau II.

1.9.2 Considerarea tmperfectlunilor geometrice si a efectelor de ordinul II sub lncarcarl axiale

Analiza elementelor si structurilor trebuie sa tina seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfectiuni geometrice pre cum si de abaterile in pozitia incarcarilor (anexa III). Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienti partiali de siguranta, De aceea, aceste imperfectiuni nu sunt inc1use in analiza structurii. Pentru calculul elementelor comprimate, 'in starea limita ultima, se indica 0 excentricitate minima.

Eforturile determinate tara a lua in considerare deformatiile structurale dar incluzand efectele imperfectiunilor se numesc efecte de ordinul 1. Cresterea eforturilor din cauza deformatiilor structurale se numesc efecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija dad reprezinta mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunzatoare. In anexa IV se prezinta criterii simplificate pentru elemente si structuri privind posibilitatea neglijarii acestor efecte.

Efectele de ordinul II trebuie luate in calcul atunci cand acestea afecteaza semnificativ stabilitatea in ansamblu a structurii precum ~i atingerea starii ultime in sectiunile critice. In anexa IV se prezinta 0 metoda generala bazata pe 0 analiza neliniara si doua metode simplificate: una bazata pe rigiditatea nominala, iar cea de a doua pe curbura nominala.

1.9.3 Efectele secundare ale precnmprimaril

Efectele precomprimarii pot fi luate 'in calcul ca 0 actiune sau ca 0 rezistenta obtinuta printr-o deformatie initials.

Forta de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transrnitere se considers egala cu proiectia dupa axa barei a rezultantei eforturilor din armaturile din sectiune. Stabilirea fortei de precomprimare se face dupa evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII).

In cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarea nu produce reactiuni exterioare, sistemul fiind in echilibru. in cazul grinzilor static nedeterrninate efectul de precomprimare, reprezentat prin actiunea unor forte introduse initial, conduce in mod consecvent, la aparitia un or stari de eforturi secundare (parazite), datorate legaturilor suplimentare, care se opun deformarii lib ere.

1ntr-o analiza liniara trebuie considerate atat efectele primare cat si cdc secundare ale precomprimarii, inainte de a lua in considerare orice redistribuire de forte ~i de momente (vezi punctuI 1.9.1.1).

In analiza plastid si in analiza neliniara, efectele secundare ale precornprimarii pot f tratate ca rotarii plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitatii de rotatie. Precomprimarea exterioara poate genera momcnte de ordinul II.

La elementele realizatc cu armaturi postintinse se poate admite existenta unei aderente bune intre otel si beton dupa injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armaturile sunt considerate neaderente.

32

1.9.4 Conditil de ductilitate de ansamblu ~i local a

Ductilitatea unei sectiuni a unui element sau a unei structuri din beton annat reprezinta aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere.

Conceptia actuala de proiectare antiseismica impune ca structurile sa reziste in domeniul elastic numai la solicitari moderate; energia suplimentara degajata de cutremurele puternice urmand a fi disipata prin frecari interne si absorbita prin deformari plastice si prin deteriorari locale tara formarea mecanismului de cedare. Ca urmare, inzestrarea structurilor cu 0 capacitate corespunzatoare de deformare in domeniul postelastic este hotaratoare pentru supravietuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a energiei (plastificare) trebuie sa apara in mod favorabil:

- la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice sa apara mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si mai tarziu si in sectiunile de la baza stalpilor, iar nodurile sa raman a in domeniul elastic;

- in cazul structurilor cu pereti (diafragme), deformatiile plastice sa se dezvolte in grinzile de cuplare (daca acestea exista) si in zonele de la baza peretilor.

Indiferent de tipul structurii, zone le disipative trebuie sa fie distribuite relativ uniform in intreaga structura, evitandu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel), iar deplasarile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul pierderii stabilitatii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul II.

De fapt, rnarimea deplasarilor laterale reprezinta parametrul esential pentru caracterizarea (calitatea) raspunsului seismic al structurilor pentru ca de acestea depinde marimea degradarilor elementelor structurale si nestructurale.

Verificarea formarii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizand calculul dinamic neliniar cu accelerograme compatibile spectrului de proiectare.

Zonele plastice potentiale capata 0 alcatuire speciala prin controlul zone1or comprimate din sectiune, prin masuri de confinare, prin masuri care sa impiedice ruperea prematura a elementelor etc. (vezi capitolul 5).

o structura de beton annat poate fi proiectata pentru clasa de ductilitate inalta (H) sau pentru clasa de ductilitate medie (M). In primul caz forta laterala de proiectare este mai midi dedit in cazul al doilea, dar masurile pentru asigurarea ductilitatii locale ~i de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10).

F! Elastic

F(H)

c1asa (M)

FM>FH Llli < ~admis

f

l\

//

F(NI)

clasa (H)

o

----~

~H ~

Figura 1.10 Relatia forta-deplasare pentru elemente eu ductiIitate malta, respectiv medie

Incadrarea in cIasa M este indicata rnai ales in situatiile In care cladirea se proiecteaza la forte laterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului mici ag ~ O,I2g) ~i

armaturile rezulta constructive.

33

1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente ~i structuri prefabricate

Aspectele de luat In considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: - situatii tranzitorii;

- aparate de reazem (provizorii si permanente);

- inclinari intre elemente.

Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pana la zona de depozitare, depozitarea cu rezemarea si incarcarea specifica, transportul pana la santier, montajul ~i asamblarea. Dad este cazul, trebuie tinut cont de efectele dinamice in situatii tranzitorii, printr-un cal cuI exact sau prin multiplicarea eu un coeficient corespunzator al efectelor statice.

Analiza structurala trebuie sa tina cont de urmatoarele:

- comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizand caracteristicile geometrice si proprietatile valabile in stadiul considerat) si interactiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat mono lit sau cu celelalte elemente prefabricate);

- comportarea sistemului structural tinand cont de deformatiile ~i rezistenta reala a imbinarilor, de imperfectiunile geometrice si tolerantele de pozitionare ale elementelor.

Nu pot fi luate in considerare efectele favorabile ale frecarii intre elementele prefabricate, de cat in zonele tara cutremure si doar atunci cand;

- stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeaza numai pe frecare;

- alcatuirea reazemului exclude posibilitatea unei acumulari de lunecari ireversibile a

elementelor;

- eventualitatea sarcinilor de impact importante este eliminata.

Planseele din elemente prefabricate pot fi considerate ca saibe rigide dad:

- modelul structural adoptat tine seama de compatibilitatea deformatiilor saibei cu cele al elementelor verticale de rezistenta;

- se tine seama de efectele deformatiei orizontale pentru to ate partile structurii implicate in transmiterea sarcinilor orizontale;

- se prevede in placa 0 armatura care sa permita preluarea eforturilor de intindere indicate de modelul structural;

- se tine seama pentru definirea alcatuirii constructive a armaturii, de concentrarile de eforturi la nivelul golurilor si rosturilor.

34

2. CARt\CTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR

,

2.1 Betonul

La realizarea elementclor si strueturilor din beton armat sau din beton preeomprimat se pot utiliza betoane de rezistcnta normala (pana la clasa CSO/60) sau de malta rezistenta (la clase mai mari). Dupa densitatea aparenta in stare uscata betoanele pot fi de densitate normala (eele eu densitatea peste 2200 kg/rrr') sau betoane eu agregate usoare avand struetura inchisa, densitatea pana la 2200 kg/m'' si continand agregate artifieiale sau naturale eu densitatea particulelor sub 2000 kg/rrr'.

Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuie sa Ie suporte si cerintele de ordin economic si functional.

2.1.1 Rezistentele betonului

Rezistenta la eompresiune a betonului este definita de clasa de rezistenta a acestuia care reprezinta rezistenta caracteristica (cu riscul de S%) pe cilindru (f~k), sau pe cub (fck.cub), determinata la 28 de zile.

Caraeteristicilc de rezistenta ale betoanelor de densitate normal a, necesare la proiectare, sunt date in tabelul 2.1, reprodus dupa EC2.

j ntre rezistentele caracteristice la eompresiune pe cilindri j~k si rezistentele medii la compresiune pe cilindri /~m si rezistentele medii la intindere axiala /~tm din tabel exista urmatoarele relatii:

r; = I: +8 (MPa)

L; = 0,30 'l:~/3 pentru=; CSO/60

t.; = 2,12 'In(l + O,l.J;.J pentru> CSO/60

(2.1) (2.2) (2.3)

Rezistenta caracteristica la intindere axiala cu fractilul de 5(10, notata eu j~tk.O.05 respectiv cu fractilul de 9S%, notata CU!ctk.O.95 se obtine in functie de valoarea medie/~tm eu relatiile:

llk,a.os = 0,7 . fClm

flk,09S = 1,3· L;

(2.4) (2.S)

Rezistenta la intindere axiala /ct po ate fi stabil ita In functie de rezistenta la despicare /~·t.sP eu relatia:

j. - 0 9· I.

, ct - , . ct ,sp

(2.6)

Rezistenta medie la intindere din incovoierc (j~IIIl./l) depinde de rezistenta medic la intindere axiala (f~·tm) si de inaltimea sectiunii transversale (h) potrivit relatiei:

llm)l = max{(1,6 - h/l 000 );:1111 ;j~llII)

(2.7)

in care h se introduce in mm.

Relatia de mai sus se poate aplica si pentru valorile caraeteristice ale rezistentei la intindere. Rezistentele betonului la compresiune fcm(t) si intindere .!ctm(t), la 0 varsta t si la 0 temperatura de 20°C, pot fi estimate eu relatiile:

/::m(l) = pjt). fern j~lm(I) = [pcJt)r . L:

(2.8) (2.9)

35

in eare:

(2.10)

s - eoeficient care depinde de tipul cimentului,

s = 0,20 pentru ciment cu rezistenta superioara si intarire rapida, s = 0,25 pentru ciment normal si intarire rapida,

s = 0,38 pentru eiment eu intarire lenta;

t - varsta betonului in zile; a = 1 pentru t < 28,

a = 2/3 pentru t ~ 28.

Rezistentele de calculla compresiune (!cd) si la intindere (fetd) se stabilesc eu relatiile:

I. - aceld

cd -

Yc

f = ac1fctk.005 . ctd

yO'

unde: ace si act sunt coeficienti care iau in considerare efectele de lunga durata si efeetele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incarcarilor;

Yc - eoeficientul partial de siguranta pentru beton,

Yc = 1,5 pentru situatii de proieetare permanente si tranzitorii; Yc == 1,2 pentru situatii aecidentale.

Coeficientul acc variaza intre 0,8 si 1,0. In EC2 valoarea recomandabila pentru ace si a., este 1,0. Dad rezistenta betonului este determinata la 0 varsta t> 28 zile. valorile ace si aCt se redue prin multiplicarea lor cu factorul kt = 0,85.

(2.11 )

(2.l2)

2.1.2 Deformatille elastice

Valorile modulului de elasticitate secant (intre a; = ° si 0,4 l~m) Ecm sunt date in tabelul 2.2. Variatia modulului de elasticitate in timp poate fi estimata eu relatia:

(2.13 )

unde!cm(l) este data in relatia (2.9), iar!cm se ia din tabelul 2.l.

Coefieientul lui Poisson se ia egal eu 0,2 pentru betonul nefisurat si ° pentru eel fisurat.

Coefieientul de dilatare termica liniara se poate lua egal cu l O x 1O-6/°C.

2.1.3 Curgerea lenta ~i contractia

Deforrnatia de curgere lenta a betonului Gcc(oo,to) la timpul t compresiune o; constant in timp poate fi calculata cu relatia:

6·(.)~, to) = rp( w,to XO'j Eco)

00 pentru un efort de

(2.14 )

unde: rp(oo,to) este coeficientul final de curgere lenta, stabilit cu procedeul din figura 2.1; Eco - modulul de elasticitate tangent la timpul to;

Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt:

to - varsta betonului in zile la incarcare; ho = 2Aclu - dimensiunea nominal a;

Ae - aria sectiunii transversale de beton;

u - perimetrul partii care este expusa la uscare;

S, N, R - eiment cu intarire lenta, normala, respectiv rapida,

36

VI o

VI 0'\

---

o

00

U

VI 00

---

o

r--

U

VI r-

---

o

'-0 U

o '-0

C3

VI

U

o VI

--o

,..

U

u

o .- N

.2

1)

...0 ro

r--

VI
0
--< ,.. =, 00 '-0 '-O~ ,..~ ('f) '-0
---
0 ,.. N N N N ..... N N
0'\
U
VI
0'\ oo~ 00 VI '-0 ,..~ <"'i '-0
--- N
0 ,.. N N N N .- N N
00
U
VI
00 t--~ 00 ,..~ t--~ VI 0 r-.
--- ...... ,..~
0 N
t-- ,.. N N N N ...... N
U
VI
t-- '-O~ 0 ('f) O'\~ '-0 0'\ 0'\
<, 0'\
0 ('f) N ('f) N N ...... .- N
'-0
U
t--
'-0 v:, N 0i VI 00 .-
--- 00 ...... t--
VI ~
VI ('f) N ('f) N ('f) ...... .- ('f)
U
0
'-0 VI
--- t-- ,..~
0 ('f)
VI N
U
VI
VI ,..~
--- '-0
VI M N
,..
U
0
VI
--- VI ~
0 M N
,..
U
VI
=r VI
--- ,.. 0i
VI M
('f) N
U
t--
M N~ 0 0 0 0 VI 0
--- N VI 0 v:, =, t-- VI
0 M N
('f) M N ('f) N .- M
U
0
M ......
--- .-
VI ('f) N
N
U
VI
N O~
--- 0
0 ('f) N
N
U
0
N 0'\
-~ 0-
'-0 01 .-
.-
U
VI
.-
<, t-- 00
N N .-
.-
U
1) -- ~ -- -- .--._ ,--..,
"'Cl >=: .--._ 0 0 0 0 0
E: ro *- *- 0 *- *- *-
ro 0 *-
V) .... ~6 '-' '-' '- '-' :::: '-' '-'
- '" r<"l
ro 1) - '" C M ;:::
- ...0 '-' '-l <:j GJ Cl .(j
U C<) C<) C<) C<) a) in interior to

I ._

RH=50% s

10

20

30 50 i I

100 7.0

5.0

4.0

3.0

2.0

6.0

1.0

<p(:0 ,to)

----------_ .---------.-~- --------"---------"~--·l

I !

____ J

o 100 301l 500 700 900 1100

1300 1500

ho(mm)

, I '!

)-:<1 ~+~"l- I

113,

Nota: - punctul de intersectie al liniilor 4 si 5 poate fi si deasupra punctului 1;

- pentru to > 100 este suficient de exact sa se considere to = 100 (si sa se utilizeze linia tangenta).

-Y

1-

b) in exterior to RH=80(% I

2

3 I

10

20

30

50

100'-----··

6.0 5.0 4.0

--- _

3.0 2.0 1.0

l __

o 100 300 500 700 900 1100 1300 1500

ho(mm)

Figura 2. I Metoda pentru determinarea coeficientului cp( oo,to) pentru beton in conditii nonnale de mediu.

Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta to depaseste valoarea 0,45 !ck(tO) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lenta obtinut cu relatia:

(jJk (00, to) = <p(oo, to )exp[I,5(ka - 0,45)]

\

ka = o] h,Jto)

(Jc estc efortul de cornpresiune;

j~m(tO) -- rezistenta medie la compresiune in momentul incarcarii.

Deformatia total a de contractie a betonului (Ges) rezulta prin insumarea deformatiei de contractie la uscare (ced) si a deformatiei de contractie endogene (c:ea).

Valoarea finala a deformatiei de contractie fa uscare (ced, 00) este:

unde:

(2.15)

Gcd"Xj = k, . Gcd,o (2.16)

'in care: kh este un coeficient care depinde de dimensiunea nominala ho si are valorile din tabelul 2.3; eed,O - deformatia final a de contractie la uscare libera, cu valorile din tabelul 2.4.

Dezvoltarea 'in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeaza relatia:

38

unde:

BeAt) = fJdJt - t} kh . Bed,a

p (t _ t ) = t - ts

ds S (t -tJ- 0,04[hr(mm)

t - varsta betonului in momentul considerat in zile,

ts - varsta betonului (zile) la inceputul contractiei la uscare (sau a umflarii).

(2.17) (2.18)

Tabelul 2.3 Valorile coeficientului kh

ho kh
100 1,00
200 0,85
300 0,75
~500 0,70 Tabel 2.4 Valorile nominale ale contractiei lib ere la uscare a betonului Gcd.O

.fcJfck,cub Ced.O (ill %0)
Umiditatea relativa (In %)
(MPa) 20 40 60 80 90 100
20/25 0,64 0,60 0,50 0,31 0,17 0
40/50 0,51 0,48 0,40 0,25 0,14 °
60175 0,41 0,38 0,32 0,20 0,11 °
80/95 0,33 0,31 0,26 0,16 0,09 °
90/105 0,30 0,28 0,23 0,15 0,05 ° in care:

Deformatia de contractie endogene (t - in zile) se stabileste cu relatia:

Bea(t)= f3as(t).Bca00 f3as(t) = 1- exp(0,2tO,5) Bea 00 = 2,S(fck -10).10-6

(2.19) (2.20) (2.21 ).

2.1.4 Diagrama efort-deformatie

Diagrama efort-deformatie a betonului solicitat la un efort de compresiune axial de scurta durata este descrisa prin expresia:

(2.22)

si este reprezcntata in figura 2.2. Mai sus s-au notat:

k = 1,05· Eem ·IBelll r.;

n = B IB

'/ c'l d

Gcl- eu valorile din tabelul 2.2.

Pentru dimensionarea sectiunilor transversale se poate utiliza diagrama parabola-dreptunghi din figura 2.3, descrisa prin relatiile:

CT, ~;:+ -(1- ~J] pentru 0 S e; S e, (2.23)

(Jc = Jed pentru Ge2 S Gc S Gcu2

unde: Ge2, Gcu2 sunt deformatiile cu valorile din tabelul 2.2; n - exponent dat in acelasi tabel.

(2.24)

39

Gc !

fcm·

a

0.4 fern

I .

--~~---------- .. ~---------.--.---. --

Eel Ecul cc

Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structurala neliniara

Se pot utiliza si alte diagrame o; - e; simplificate, cum ar fi diagrama biliniara din figura 2.4, cu valorile Be3 si ccu3 din tabelul 2.2.

Ge •
fck
'"
,
I
fed Gc

- -- r - - - - - - - - - --

fck

I I

fcd

o ce2

------ ... -~

ccu2 Ec

o

--------,~ ----._ -_-- -------_'_----- ~

ce3 ceu3 cc

Figura 2.3 Diagrama parabola-dreptunghi pentru betonul eomprimat

Figura 2.4 Diagrama biliniara

2.1.5 Betonul confinat

Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversals adecvata, conduce la modificarea relatiei efort-deformatie, constand in sporirea rezistentei si a deformatiilor critice, asa cum rezulta din figura 2.5 si este descrisa prin relatiile:

erl=fck c

,

ere !

- - - - - - - - - - - - - f ek,e

....

"',; fek

/ ,,'------ f cd,c

/,<

r'

:/ i neconfinat

er2

o

Ecu ce2,e

--

ceu2,c cc

Figura 2.5 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat

(2.25)

40

j~k,c = ;:'k(1,125 + 2,50()z/ fcJ pentru 0"2 > 0,05/ck £e2,( = Ge2 (fck,c / j~k r

(2.26) (2.27) (2.28)

Valorile E:c2 si Ecu2 se iau din tabelul 2.2.

2.1.6 Betonul ell agregate usoare

Clasele de rezistenta ale betonului eu agregate usoare sunt preeedate de simbolul LC.

Caracteristicile de rezistentd ale betonului usor sunt date in tabelul 2.5 si sunt notate suplimentar eu indieele 1.

Unele din aeestea au valori distincte, iar altele se obtin prin multipliearea earaeteristieilor betonului de densitate normala (din tabeluI2.1) eu un eoeficient

n. = 0,40 + O,60p/2200 (2.29)

care depinde de densitatca In stare uscata p corespunzatoare limitei superioare din tabelul 2.6.

Tabelul 2.5 Caraeteristieile de rezistenta ale betonului usor (MPa)

Clasa r. OG N 00 M 00 "" 0 on 0 \0 r- oc
:::: :::: N N M ~ ::t on on \0 '\0 r- oc
---- '<, -<; '<, '<, '<, -<, '<, ----
de ('~ \0 0 on 0 <r. 0 on 0 on 0 0 c
~ ~ N N M cr, "" "" on on \C r- oc
beton :.J U U U U '-< U v U U U U c...;
I ....l ....l ....l ....l ....l ,_, ....l ....l ....l ....l ....l ....l ....l
lick 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80
.lick cube 13 18 22 28 33 38 44 50 55 60 66 77 88
Item 17 22 28 33 38 43 48 53 58 63 68 78 88
hctm L; = t.: . 'l1
~""'."' j;ctk,005 = j~,tk,005 -n,
crk.O,95 f/ctk ,0.05 = htk ,0.95 • 'll Tabelul 2.6 Clasele de densitate (masa volumica) si densitatea de calcul corespunzatoare a betonului eu agregate usoare

, Clasa de densitate 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
Densitate in stare 801- 1001- 1201- 1401- 1601- 1801-
l uscatii.£_(kglm3) 1000 1200 1400 1600 1800 2000
\ Densitatea Beton 1050 1250 1450 1650 1850 2050
simplu
I (kg/rrr') Beton
! 1150 1350 1550 1750 1950 2150
I
I armat Rezistentele de calcul la compresiune: [, = alec!;",

. 'cd

V

I C

(2,30)

t = a"t!;(rk (I .., 1 )

ictd ~.j

Yc

in care: a.lec si a.lel sunt coeficienti ell valoarea recornandata 0,85;

lick, A'lk .- valorile earaeteristiee ale rezistentelor la eompresiune, respeetiv la intindere, eu valorile din tabelul 2.5 corespunzatoare fraetilului de 5% sau de 95%;

Yc-' eoefieientul partial de siguranta eu valorile de la punctul 2.1,1.

Caraeteristieile de deforrnatie ale betonului usor sunt date in tabelul 2. 7 si sunt marc ate suplimentar eu indicele I.

41

Ele se obtin prin multiplicarea caracteristicilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficientul apentru modulul de elasticitate si cu coeficientul n, pentru deformatii.

Coeficientul de di1atare termica depinde in principal de tipul agregatelor utilizate si variaza intre 4 x 1 0-6 si 14 x 10-6 IK si se poate lua egal cu 8 x 10-61K.

Curgerea lenta se poate evalua multiplicand valoarea deformatiei corespunzatoare betonului

cu densitatea normals (data de relatia (2.14)) cu doi factori: 77£ = (/{200)2 ~i

1'/2 = 1,3 pentru J/ck ::; LC 16/20,

112 ,= 1,0 pentrujjck::: LC 20/25.

Valoarea finala a deformatiei de contractie fa uscare poate fi obtinut prin multiplicarea valorilor din tabelul 2.4 cu factorul:

'73 = 1,5 pentrujick::; LC 16/20, '73 = 1,2 pentru jick ::: LC 20/25.

Diagrama efort-deformatie a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile eel si CClli; ec2 si ecu2 respectiv cd si ceu3 se inlocuiesc cu valorile corespunzatoare Clc I si Clcu i; c/c2 si c/c1l2 respectiv clc3 si c/cu3 din tabelu12.7.

Tabelul2.7 Caracteristicile de deformatie ale betonului usor

F Clasele de rezistenta pentru betoanele eu agregate usoare
lick 12[16 J20 125 )30 35 140 I 45 1 50 55 60 70 80 !i
(MPa)
E/cm (GPa) E'cm = Ecm . '1£; '7£ = (p/2200Y
G/cl (%0) Icftcm I{E/c1 • 17e); k = 1,1 pentru betonul eu adaos de nisip
k = 1,0 pentru toate betoanele eu agregate usoare
G/cul (%0) C/cl
G/c2 (0/00) 2,0 2,2 2,3 2,4 2,5
C/cu2 (%0) 3,5 IJI 3,1171 2,91'/1 2,7'11 2,61'/1
n 2,0 1,75 1,6 1,45 1,4
C/c3 (0/00) 1,75 1,8 1,9 2,0 2,2
eicu3 (%0) 3,5 1'/1 3,1171 2,91'/1 I 2,71'/1 2,61'/1 Diagrama efort-deformatie pentru betonui confinat din figura 2.5 poate fi utilizata si in cazul betonului cu agregate usoare prin sporirea caracteristicilor de rezistenta si deformare dupa cum urmeaza:

(2.32)

in care k = 1,1 pentru betonul eu adaos de nisip;

k = 1,0 pentru betonul eu agregate usoare tine si grosiere.

t:/c2,c = Glc2 V/Ck,C / j;ck r

G/cII2,c == G/cu2 + 0,2CJ2lt;ck

unde C/c2 si c'/cu2 se iau din tabelul 2.7.

(2.33) (2.34)

42

2.2 Armaturi

2.2.1 Armatura nepretensionata

Armaturile din otel utilizate la betonul annat (denumite si arrnaturi pasive), se realizeaza din bare, sarme (derulate din eolaei), plase sudate si grinzi eu zabrele bi sau tri - dimensionale realizate din bare eu profil periodic. Proprietatile aeestor armaturi trebuie sa fie in concordanta eu EN! 0080 si se refera la:

- limita de eurgere (fyk sau fo,2k) , eu /o,2k s-a notat efortul unitar corespunzator unei deforrnatii

remanente de 0,2%;

- limita de eurgere reala maxima (fy,max);

- rezistenta de rupere la intindere (fJ;

- duetilitatea (cuk $ij;l/yk);

- aptitudinea de indoire;

- caraeteristieile de aderenta (fir-aria relativa a nervurilor transversale sau faetorul de profil);

- dimensiunile sectionale si tolerantele;

- rezistenta la oboseala;

- sudabilitatea;

- rezistenta la forfeeare a imbinarilor sudate la plase sudate si la grinzi eu zabrele (carcase sudate).

Limita de curgere ~i rezistenta de rupere sunt definite ca valori caraeteristiee a fortei de eurgere respectiv a fortei maxime, divizate prin aria nominal a a sectiunei transversale.

Diagrama reala (J-c pentru armaturile din otel laminate la cald sau prelucrate la reee, se inlocuieste in ealeul eu 0 diagrama idealizata biliniara ea in figura 2.6. Pentru proiectarea curenta se poate utiliza oricare din urmatoarele diagrame de caleul:

- 0 diagrama eu ramura superioara inclinata, eu alungirea limita Cud si efortul maxim egal eu kJ;,Jys, sau

- 0 diagrama cu ramura superioara orizontala si tara limitarea deformatiei.

crt

I

kfyk

diagrama idealizata

__ - - - kfyk __ - - _; kfyIdys

fyk fyd=fyIdys

J---

r

---

diagrama de calcul

k=(fJfy)k

Ofyd/Es

-

Sud

Euk S

Figura 2.6 Diagrama efort-deformatie idealizata si de cal cul pentru armatura obisnuita (intinsa si comprimata)

Coeficientul partial de siguranta Ys are valorile:

Ys = 1,15 pentru situatii persistente $i tranzitorii de proiectare. Ys = 1,00 pentru situatii aceidentale.

Valoarea de cal cui a alungirii limita (cud) se stabileste in functie de valoarea caracteristica (cS'uk) eu relatia:

(2.35)

Otelurile reeomandate pentru armaturi, dupa EC2, au limita de eurgere caracteristica pana la I«: 600 MPa.

43

Normele europene restrictioneaza si metodele de sudare a acestor armaturi in runctie de modul de incarcare al elementelor structurale si de natura efortului din bare.

Proprietatile armaturilor utilizate la realizarea elementelor din beton armat sunt date in tabelul 2.8. in plus otelurile trebuie sa Indeplineasca cerinte referitoare la rezistenta la oboseala, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerintele minime de aderenta (fR,rnin) si la abateri maxime de masa,

Tabelul 2.8 Proprietatile armaturilor pentru beton armat

Forma armaturii Bare si sarme Plase sudate
Clasa A B C A B C
Limita de curgere
caracteristica Irk sau 400 la 600
fozk(MPa)
Valoarea minima 21,05 21,08 21,15 21,05 21,08 21,15
k=(j/!;)k <1,35 <1.35
Deformatia I
caracteristica la forta 22,5 2:5,0 27,5 22,5 25,0 27,5 I
maxima Guk (%) I Produsele de otel, autohton sau import, utilizate ca armaturi in tara sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere si a rezistentei de rupere sunt cele minime admise. Dupa litera S urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm2.

Tabelul 2.9 Caracteristicile armaturilor flexibile

Maroa otel Diametrul Limita de curgere Rezistenta de Denumire Proveniental
nominal (mm) hk [N/mnl) ruperej; rN/mm2) cornerciala
S 255 6 ..... 12 255 360 OB 37
S 235 14 .... .40 235
S 355 6 ..... 14 355
S 345 16 ..... 28 345 510 PC 52 Ro.
S 335 32 .... .40 335
S 420 6 ..... 12 420
S 405 14 ..... 28 405 590 PC 60
S 395 32 .... .40 395 I
I
S 500 6 ..... 28 500 550 (525) Bst 500S Ro.,D .. H.
S 490 10 .... .40 490 590 B60,50 H.
Ro. - Romania, D. - Germania, H. - Ungaria. Tabelul 2.10 Caracteristicile armaturilor pentru plase sudate

Diametrul Limita de Rezistenta de Denumire
Marca otel nominal (mm) curgere j.; . ) comerciala Provenienta
[N/mm2'] ruperej; [N/mm-]
S 490 3 .... .4 490 590 (600) i
S 440 4,5 ..... 7,1 : 440 540 (550) STNB Ro.
S 390 ~ 8 ..... 10 390 490 (500) j
S 500 3 ..... 10 500 550 (525) Bst 500M Ro., D .• H.
S 460 I 6,8, 10 460 510 SPPB Ro. J In general utilizarea otelului OB 37 nu este economica, iar impreuna eu otelul PC52 nu se incadreaza intre limitele de curgere prescrisa in tabelul 2.8.

In cazul otelurilor europene proiectantul poate sa precizeze pe plansele de executie S500, S345 etc. sau denumirea comerciala a otelului (de exemplu Bst 500S sau B50,60 etc.).

Otelul OB37 si PC52 se considera avand clasa de ductilitate C, iar la otelul S500 se va indica obligatoriu ~i clasa de ductilitate.

44

Este de preferat utilizarea unui singur tip de otel la 0 lucrare, mai cu seama in fabricile de prefabricate, pentru a e1irnina posibilitatea greselilor datorita incurcarii marcilor,

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate E, poate fi luata egala eu 200000 N'mm', iar valoarea medie a densitatii 7850 kg/m''.

2.2.2 Armatura pretensionata

Arrnaturile pretensi onate (denurnite si armaturi active) se realizeaza din sarme, bare si toroarre. Ele constituie asa zisele tendoane pretensionate ale structurilor din beton precomprimat si trebuie sa satisfaca cerinte de rezistenta, ductilitate, oboseala si eoroziune.

Tendoanele pretensionate pot fi clasificate in functie de:

- rezistenta definita de valoarea limitei de elasticitate conventionale hO,lk, de raportulht!j~o,lk

si alungirea la sarcina maxima Cuk;

- clasa, indicand comportarea la relaxare;

- dimensiuni;

- caraeteristici de suprafata.

Mai sus s-au notat:

fpk - rezistenta caracteristica la intindere a armaturii pretensionate; fpo,lk - efortul unitar corespunzator unei deformatii remanente de 0,1%. Euroeodul 2 defineste trei c1ase de relaxare:

• Clasa 1- sarme ~i toroane (tendoane pretensionate obisnuite);

• Clasa 2 - sarme si toroane eu relaxare redusa;

• Clasa 3 - bare laminate la cald si bare prelucrate.

Pentru fieeare din aeeste clase se preserie picrderea de tensiune din relaxare (.0.apr) raportata la efortul initial din preeomprimare (api), in functie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (PIOOO), de timp (t in ore) si de rap 0 rtul f..l=apmv(f~k' apmv fiind efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer.

Fieeare lot de armature va fi insotit de un eertifieat continand toate informatiile necesare pentru identifieare referitor la criteriile de clasificare mentionate mai sus, preeum si informatii sup limen tare acolo unde este necesar.

Cerintele de rezistenta si deforrnare pentru armaturile pretensionate sunt refleetate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie sa insoteasca eertifieatul eliberat de producator ~i din care sa rezul te ,[po, I k, j~k si [uk.

Valoarea de ealcul a efortului unitar din armatura se stabileste eu relatia:

t = fp(J,lk (2.36)

, pd

y,

in care coefieientul partial de siguranta Ys are aceleasi valori ca si pentru armatura nepretensionata (vezi pet. 2.2.1).

Pentru proicetarea sectiunilor se poate adopta una din urmatoarcle ipoteze:

- diagrama idealizata biliniara notata eu A in figura 2.7, se poate inlocui eli 0 diagrama de ealeul (notata eu B) avand ramura superioara inclinata si deformatia Iimitas.., = O,9t:uk, sau in !ipsa unor valori mai exacte E:ud = 0,02 ~iJ;)O,lkl fJk= 0,9.

-- diagrama biliniara idealizata A se poatc inlocui eu 0 diagrams de calcul B avand ramura superioara orizontala si rara limitarea deformatiei.

Cerintele de ductilitate si de oboseala ale armaturii pretensionate sunt specificate in EN 10138. Ductilitatea adecvata se considera satisfacuta dad tendoanele pretension ate ating raportul fpO,lk / i;Jk prescris de norme. Valoarea recomandata este f~O,lk / L, = 0,9 .

Valoarea de caleul a modulului de elasticitate (Ep) poate fi luat egal cu 205 OPa pentru sarme si bare. Valoarea reala poate varia intre 195 si 210 OPa, in functie de procesul de fabricatie. In cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 si 205 OPa si se poate lua egal cu 195 OPa.

4S

Densitatea medie a tendoanelor pretensionatc poate fi admisa in mod normal la proieetare egala eu 7850 kg/rrr',

Ci ! ~ diagrama simplificata

fpO.lk f pd=fpo.lIJys

I

J---

___ - fptJys

r

Figura 2.7 Diagrama efort-deforrnatie idealizata si de calcul pentru armatura pretensionata Produsele de otel sub forma de toroane TBP (703 ... 5) sau sarme 03 ... 7mm si faseicule de sarme utilizate In tara se prezinta in tabelul 2.11. Fata de otelurile obisnuite la cele pentru precomprimate dupa litera S urmeaza rezistenta la rupere minima.

Tabelul2.11 Caracteristicile otelurilor pentru precomprimare

Marca otel Rezistenta 1a curgere Rezistenta de
!oO.lk [N/mm2] rupere!ok [N/rnm2]
S 1660 1494 1660
S 1770 1593 1770
S 1860 1679 1860 Toroanele produse in tara sau aduse din UE. sunt trecute in tabelu12.12.

Tabelul 2.12 Caracteristicile toroanelor

Diametrul Tara de
Toron nominal Ap (mrrr') Otel
(rnm) provenienta
TBP9 9,2 50 S 1770 Ro.
9,5 55 S 1770 D.,H.
12,2 90 S 1660 Ro.
TBP12 12,5 95 S 1770 D.,H
12,9 100 S 1770
TBP15 15,2 140 S 1860 D.
15,7 150 S 1770 2.3 Actiuni in constructii

, ,

2.3.1 Clasificarea actiunilor

Actiunile (F) se clasifica in primul rand dupa variatia lor in timp:

- actiuni permanente (G), ea de exemplu greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe; a caii la poduri sau contractia betonului si deformatia inegala a reazemelor, etc;

- actiuni variabile (Q), ca de exemplu incarcarile utile ale planseelor, grinzilor, acoperisurilor sau incarcarile din zapada, vant si variatia temperaturii etc;

- actiuni accidentale (A), ea de exemplu explozii, incendii, impactul de la vehicule sau miscari seisrnice (AE).

Incarcarile provenite din actiunea lichidelor, in functie de variatia presiunii in timp, pot fi

considerate actiuni permanente si/sau variabile.

Actiunile se mai pot clasifica si dupa urmatoarele criterii: - origine (actiuni directe sau indirecte);

- pozitia in spatiu (fixa sau mobila);

- natura si/sau raspunsul structurii (statice sau dinarnice).

46

2.3.2 Intensitatile caracteristice ale actiunilor

Valoarea reprezentativa principala a actiunilor este intensitatea caracteristica Fi, fiind specificata ca:

- valoarea medie, minima sau maxima, sau ca valoare nominala (care nu corespunde unei distributii statistice);

- valoarea impusa in documentatia proiectului, corespunzand principiilor din EN 1991. Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente poate fi: Gk atunci cand variabilitatea intensitatii este mica, sau Gk,inf respectiv Gk,sup atunci cand variabilitatea este semnificativa.

La determinarea valorii reprezentative a precomprimarii (Pk) se va tine seama de variatiile posibile ale fortei prin definirea a doua valori caracteristice, superioara si inferioara, la starea limita de serviciu:

Pk,sup = rsupPm Pk inf = T;nfPm

(2.37) (2.38)

Valorile recomandate pentru rsup si nnf sunt urmatoarele:

- pentru armaturi preintinse si armaturi neaderente rsup=1,05 ~i rinFO,95;

- pentru armaturi postintinse cu armaturi aderente rsup= 1,1 0 si rinf=0,90;

- cand se iau masuri corespunzatoare pentru determinarea exacta a fortei de precomprimare

(de exemplu masuratori directe) rsup=rint=l,OO.

Valoarea medie a fortei de precomprimare Pm(t) se obtine din anexa VII. In starea limita ultima se va utiliza 0 valoare medie P met).

Valoarea caracteristica a unei actiuni variabile Qk poate fi:

- 0 valoare superioara cu 0 anumita probabilitate de a nu fi depasita sau una inferioara cu 0

anumita probabilitate de a fi atinsa, pe anumite perioade de referinta.

- 0 valoare nominala in cazurile cand 0 distributie statistica nu este cunoscuta.

In cazul actiunilor variabile se mai au in vedere urmatoarele valori reprezentative:

- valoarea de combinatie If/OQk, folosita la verificarile la starile limita ultime si starile limita ireversibile de serviciu;

- valoarea frecventa If/lQk, folosita la verificarile la starile limita ultime cand sunt implicate si actiunile accidentale si la verificarile la starile limita reversibile de serviciu.

In cazul constructiilor civile ~i industriale valoarea frecventa se considera acea valoare pe care actiunea 0 depaseste in 0,01 din timpul de referinta; in cazul podurilor valoarea frecventa se considera actiunea revenita la 0 saptamana.

- valoarea cvasipermanentd If/2Qk, folosita pentru evaluarea efectelor de lunga durata, precum si in cazul verificarilor specificate la valoarea frecventa. Cu aceasta valoare se lucreaza si in cazul actiunilor dependente de timp.

In cazul constructiilor civile si industriale valoarea cvasipermanenta se considera acea valoare pe care actiunea 0 depaseste in 0,5 din timpul de referinta; pentru actiunea vantului sau a convoaielor mobile (la poduri) valoarea cvasipermanenta este nula (1jf2 = 0).

2.3.3 Intensitatile de calcul ale actiunilor

Intensitatea de calcul Fd a unei actiuni F este:

Fd = r jF,.ep

(2.39)

in care: Frep = 'P . Fk este valoarea reprezentativa a actiunii;

r I coeficientul partial al actiunii, care tine cont de posibilitatea abaterilor defavorabile ale actiunii de la valoarea reprezentativa;

'P 0 valoare dintre 1,0 sau % si 0/1 sau 0/2 (tab. 2.13).

47

Conform relatiei 1.12 la detenninarea valorii de calcul al efortului sectional Ed valoarea de ealcul a actiunilor se obtine eu relatia:

, , ,

(2.40)

in care: Isd este coeficientul partial al actiunii, care tine cont de incertitudinile ale modele lor de caleul adoptate sau in unele cazuri chiar la modelarea actiunilor.

Tabelul 2.13 Valorile recomandate pentru coeficientii 1fIla cladiri

Actiuni r; 1JI1 1J12
Incarcarile utile (EN 1991-1-1) ,
Locuinte si birouri: 0,7 0,5 0,3
Sali de adunare si spatii comerciale: 0,7 0,7 0,6
Depozite: 1,0 0,9 0,8
Circulatia vehiculelor, vehicole :s 30kN: 0,7 0,7 0,6
30 kN < vehicol :s 160 kN: 0,7 05 0,3
Acoperisuri: 0 ° °
Incarcari din zapada (EN 1991-1-3)
Pentru amplasamente situate la altitudini H > 1000
peste nivelul marii 0,7 0,5 0,2
Pentru amplasamente situate la altitudini H :s 100O
peste nivelul marii 0,5 0,2 0
lncarcari din vant (EN 1991-1-4) 0,6 0,2 0
Actiuni din variatii de temperaturi (EN 1991-1-5) 0,6 0,5 0- Valoarea coeficientilor partiali ai actiunilor IF sunt prezentati in tabelul 2.14.

Pentru actiunile accidentale, valoarea da calcul Ad trebuie sa fie specificata in fiecare proiect, iar pentru actiunea seismica, valoarea de calcul AEd trebuie stabilita pe baza valorii caracteristice AEK sau se prescrie pentru fiecare constructie pe baza raspunsului dinamic al structurii, tinand cont de

specificatiile cuprinse in EN 1998. -

Tabelul2.14 Valorile coeficientilor partiali de siguranta

Starea limita Actiuni permanente Actiuni
ultima YGj,sup YGj,inf temporare
1'0.1 sau YOi
EQU 1,1 0,9 1,5
STR 1,35 1,1 1,5
GEO 1,0 1,0 1.35 2.3.4 Combinatia actiunilor pentru stirile limita ultime (fara oboseala)

- Combinatiile fundamentale se constituie pentru situatiile de proicctare persistente ~l tranzitorii in baza relatiei:

~ y~ G"+"y P"+"y 0 ,,+,,~ ')I' IIF Q

L__, c.) k.] I l' Q,I_k,1 L..", Q,iY (},I k .:

10,1 ,>1

(2.41)

sau ca alternariva la starile limita STR si GEO cea mai defavorabila situatie dintre urmatoarele doua expresii:

~ G""o pit ", Q n II,\, Q

L-YC,j k.] + rp + rQ,IIf/f},1 k,l + L...rQ,llf/o,1 k,j

~ N

LS;Y G,jGk,j "+"1 pP"+"y Q,IQk,1 "+" 2:r Qi!f/a,iQk,i

J"?! 1>1

(2.42)

(2.43)

unde ~ = 0,85 coeficient de reducere in cazul in care Incarcarea permanents actioneaza in sens defavorabil cu valoarea recomandata.

48

- Combinatiile accidentale se pot obtine cu relatia:

"\'G "+"P'+"A n+"(llf sauip; \r._ "+""'If/)Q, L...; k.] d 't'1,1 -,1 Uk,! L...; _,I k.:

(2.44)

j?J

i>1

Alegerea intre If/t,1 Qk, t si 1f/2,1 Qk, t se face in functie de caracteristica situatiei de proiectare accidentala (impact, incendiu respectiv situatia dupa un eveniment exceptional).

In general combinatia accidentala contine 0 singura actiune exceptionala A (incendiu explozive sau impact) sau se refera la 0 situatie dupa un eveniment exceptional cand A = 0.

Precomprimarea este destinata, in majoritatea situatiilor, sa aiba efecte favorabile; de aceea, pentru verificarile in starea limita ultima se utilizeaza coeficientul Yp,fav= 1,0. Aceasta valoare poate fi utilizata si in verificarile la oboseala,

Pentru verificari la starea limita de stabilitate, in prezenta precomprirnarii exterioare, daca 0 crestere a valorii precornprimarii poate fi defavorabila se utilizeaza coeficientul partial Yp,nefav= 1,3.

Pentru verificari ale efectelor locale se va utiliza coeficientul Yp,nefav= 1,2. Valoarea medie a fortei de precomprimare Pm se obtine din anexa VII.

- Combinatia in situatie de proiectare seismicd se obtine cu relatia:

'" G "+" P'+" A "+n'" If/ ,Q _ L...; k,J Ed ~ 2,1 k,1

(2.45)

j?1

i>1

La combinatiile de mai sus valorile de calcul ale actiunilor in starea limita ultima sunt trecute in tabelul 2.15,

Tabelul 2.15 Valorile de calcul ale actiunilor in starea limita ultima

Actiuni variabile care nu
Actiuni permanente sunt dominante dar
actioneaza in acelasi
Actiuni timp
Combinatie Relatia variabile
dominante Actiunea
Favorabil Defavorabil principala Rcstul
(daca actiunilor
exista)
Fundamen- (2.41 ) JIG-suo, Gk,suo JlGinf, G_jrj_,inf _JlQ,I~1 - JlOj ~f{),iOki
tala (2.42) JlG- suo. Gk- suo JlG- inl- Gk int' - Jlo 1 IfFO,lQkl Jlai ~fOiOki
(2.43) JlG- SUD' Gk,suo IG- inf, G, inf YO.lQkl - Yo i Ijfo iQk i
Accidentala (2.44) Gkj,sup Gkj,inf Ad 1J'1.lsau 1fF~.2 IJ'UQk,i
Qkl
Seismica (2.45) Gksu) Gk•inf AEd - 1J'2.iQk_i 2.3.5 Combinatla actiunilor pentru startle limita de serviciu

Pentru verificarile la aceste stari lirnita se defincsc urmatoarele trci situatii:

- Combinatii caracteristice pentru starile limita ireversibile de scrviciu, conform relatiei:

'" G ,,"+"pn+"Q "+"'" Iff ,Q

L k./ k.l L't' 0,1 k.i

(2.46)

i>1

~ Combinatiifrecvente pentru starile limita reversibile de serviciu, conform relatici:

"'G -"+"P"+"1f/ Q ,,+n"'lf/o'O, ~ k,J t.r k,I L...; _,i_k.1

(2.47)

i>1

Combinatii cvasipermanente pentru efectelc de durata ~i aspectul structurii (fisurarea si deformatiile), conform relatiei:

'" G"+" P"+"'" If/~ -Q '

L...; k,J ~ _,I ki

;2:1 ;>1

(2.48)

49

Daca EN 1991-EN [999 nu dispune altfel, in cadrul starii limita de serviciu coeficientii partiali YF vor avea valoarea 1,0 (tabelul 2.16).

Tabelul 2.16 Valori1e de calcul ale actiunilor utilizate in combinatii

, ,

Cornbinatii Actiuni permanent, G d Actiuni variabile, Od
Defavorabile Favorabile Dominante Altele
Caracteristice Gkj,sup Gkj,inf o.. If/O,iQk,i
Frecvente I Gkj,sup Gkj,inf If/UQk,1 1f/2,.Qk,.
Cvasipermanente Gk'SUD Gk'inf 1f/2lQkl 1f/2iQiG
_. 50

3. PROIECTAREA ELEMENTELOR IN STAREA LIMITA.

ULTIMA

3.1 Ineovoierea en san lara forta axial a

,

3.1.1 Ipoteze de cal cuI

Analiza unei sectiuni transversale in vederea determinarii rezistentei ultime a ei necesita adoptarea urmiitoarelor ipoteze simplificatoare:

- sectiunile raman plane dupii deformare;

- deformatia specificii a armiiturii aderente, la intindere ori la compresiune, este aceeasi cu a

betonului inconjuriitor;

- rezistenta la intindere a betonului se neglijeazii;

- eforturile din betonul comprimat se deduc din diagrama de calcul efort-deformatie din

figura 2.3 sau 2.4;

- eforturile din armiitura obisnuita sau pretensionatii se obtin din diagrama prezentatii in figura 2.6 sau 2.7;

- deformatia specific a a betonului din sectiunile transversale supuse la compresiune aproximativ centrica (el h < 0, I) se limiteazii la ce2 = 2%0 pentru betoane cu jck ~ 50 Nzmrrr', iar pentru valori mai mari conform tabelului 2.2;

- pentru sectiunile transversale care nu sunt in intregime comprimate, deformatia Iimita la compresiune se ia CC1l2 = 3,5%0 pentru betoane CU!ck ~ 50 Nzrnm", iar pentru restul cazurilor conform tabelului 2.2;

- pentrucazuri intermediare, deformatia specifica la compresiune se obtine presupunand ca sectiunea se roteste in jurul pivotului C (fig. 3.1).

J

-! --r--~7j f

, !(I-C,21c~')1h

• •



i, (I-/;,J//;",)Ih

C, {

~c I £."

-~--------~----~----I-------~

(

_1-

. . .

s,

~.-r--'. Ec

o C"( Cd) C,"'( £,., )

Figura 3.1 Distributiile posibile de deformatii in sectiunea transversal a

Daca se va utiliza diagrama efort-deformatic din figura 2.4, cele de mai sus raman valabile, inlocuind £e2 eu Ec3, respectiv £c1l2 CU £e1l3.

Deformatia specifica totala a armaturii pretensionate in starea limita ultima este:

e = G" +!3s

P 1'(0) P

In care: Ep()) este deformatia specifica din precomprimare;

!3Ep -- deformatia specifics aditionala (cresterea deformatiei specifice a armaturii pretensionate Ap din momentul decompresiunii betonului in fibra adiacenta pana in momentul atingerii scurtarii limitii a betonului in zona cornprimata scu2 ).

Deforrnatia specifica pentru armaturile obisnuite ~i cele pretensionate se limiteaza la valoarea Cud conform paragrafelor 2.2.1 respectiv 2.2.2.

Distributia eforturilor unitare pe inaltimea zonei comprimate de beton rezulta de forma parabolica dreptunghiulara daca se utilizeaza diagrama rJc-cc din figura 2.3. Avand in vedere mecanismul destul de laborios de caleul, exista posibilitatea ca pomind de la diagrama specificata rJc-£c din figura 2.4, sa se foloseasca 0 diagrama dreptunghiulara pentru distributia eforturilor unitare de comprsesiune in beton, conform figurii 3.2.

51

Figura 3.2 Distributia deformatiilor si a eforturilor in sectiunea transversala

Faetorul A din figura 3.2 defineste inaltimea efectiva de calcul Xc a zonei comprimate de beton si se stabileste astfel:

2 = 0,8 pentru j~k < C501 60;

2 = 0,8 - ;;.~~:O pentru ick > C501 60,

iar coeficientul x de reducere a rezistentei betonului tine cont de efectele de lunga durata si efectele nefavorabile rezultand din modul de aplicare a incarcarii ~i se determina dupa cum urmeaza:

'7 = 1,0 pentru j~k ::; C50 160;

n = 1 0 - !"k - 50 pentru I. > C50/60.

'/' 200 }ck

Dad zona comprimata descreste In directia fibrei extreme comprimate, valoarea 1] .fed se reduce cu 10%.

3.1.2 Relatii de calcul

Determinarea momentului incovoietor capabil se face utilizand cele doua ecuatii de echilibru static pre cum si relatiile dintre deformatiile specifiee, relatii ce rezulta din ipoteza sectiunilor plane. De asemenea, atunci cand este necesar, se folosesc curbele earacteristice ale eelor doua materiale pentru a stabili efortul unitar in functie de deformatia specifica.

In tabelul 3.1 sunt date schemele si relatiile de calcul pentru sectiunile de forma dreptunghiulara solicitate la ineovoiere cu sau tara forte axiale.

Calculul sectiunilor de forma T se face dupa scheme le si relatiile de calcul din tabelul 3.2.

In cazul solicitarii la intindere cu midi excentricitate (eo =MEd/ NEd < hl2-dd nu se conteaza pe participarea betonului la preluarea eforturilor. Relatiile de cal cuI in acest caz sunt:

NEd = (Ad + AS2)j~d

M Edsl= M Ed - NEd' y" = c-As2 . j~Ad - dl)

:\11 Eds2 = M Ed + NEd' (d - Ysl - d2) = A,2 . f~'d (d - dl)

(3.13) (3.14)

(3.15)

in care Mtdsf si M£ds2 reprezinta momentele de incovoiere in raport cu eentrele de greutate ale armaturilor ASl respectiv A,2.

La solicitarea.de intindere centrica, capacitatea portanta a sectiunii are valoarea:

NEd = A,' t; (3.16)

in care As este aria totala de arrnatura dispusa simetric in sectiune.

Atunei cand momentul incovoietor este insotit de 0 forta axiala de compresiune, valoarea momentului incovoietor de calcul, obtinut din analiza statica va fi egala cu eel putin eoNEd in care eo = h I 30 2: 20mrn.

Calculul sectiunilor solicitate la incovoiere se face cu relatiile prezentate mai sus, in care se considera NEd = O.

Starea limitd ultima indusd de deformarea structurald (flambajul) se refera la structuri sau la elemente flexibile, solicitate indeosebi la compresiune, a carer capacitate portanta este influentata in mod sernnificativ de deformatiile lor.

52

-- -- ,.--., ,.--., -- - . . ~ ,.--.,
..... N M ~ V) \C r- oo
M M M M M M M M
'-' '-" '-" '-" "--' "--' "--' "--'
+
N --
~ N ~~
;:Q., ~ ~~ ,,---....
l.ls> 1 ~"'I~
* <'< ~ ..-
"B b":' If') "-'"' l.ls> 1
u o~ b~ 1 l.ls> l.ls>
(ij ~":, 1 ~ "V> '--../ ----
U ..... '" '" '" ~N
--- ~~ " tJ}
1) + l.ls> t.J" 1
'"0 '" " + II II ~
:= b~ ~ " ~~ ~~ N ...
'...:: . ,_
..... '" <'< b~ ..- ~
~ ~
..... ~ II '" ----- ..- .5 N
1) ~ :.: ~N N '-Vi
I ~ "'l:!~
~ ~ "S 1 I "'l:! <'<
~ ;>\ ..... ~ >-: :.: + If') +
rlJ, t:l II :.: on
-- ... "'l:!";,
~ -- '" '" ~
" N " " I
~ t.J" t.J" .._
1+ ~ N - +
~ ---
<'< t:l I II II .l:;) § ~~ -e
I ~ ~ ti § '-Vi .l:;)
~ -........- ... - !::- ..._ ~
II N ..... ."
II b~ ~~ ~~ II <'< ~
<;J .1 II
s N II II ~ :1 II
~ ~" N § " ;;j
+1 ~ + 6" b~ ~ -s: ~ ... ~
.....
::s II
U )~ 1) ~ ,~
1) - :... S ~ C;
:... e <;1:1
<;1:1 .- '1::! 1) § .-
'0 .- >< ...::::
..... 1) >< .- "-.l' ~"R
.- .- <;1:1 <;1:1
.~ 0 V >- ..... II 1\
::I '" ,~
'0 >- ,<;1:1 ~ 0 N § ~~ + 1::"' ~
0 1::"' u ~ '"
CZl o ~ ~ U ~- , 0
~ <- II Ill" ~
<-
:.: II
/ ,
'" z
~II " ~~
t...
II If') ~
t _1 _1_ NO' ~;
_ . . _----.
c:l :'ll
~ ~I
~' +1
-\Y +
~ I ~
" ~L
:; '-.._
u :=, ._ T~-
(;j :'l .:<: M
o ~\ + M
11) +
'"0 Jp :"d
:...
:"d :::
e _ bi)
V ~
.c '"
Q W
ir:
X ",t
_-
e:,'" ."
~t"'l:! 8 ~I ~
I,: ~. ,
..
T //
/ P 'P,
If .-



.-

CIl

i

o :... o ·C

~ .S 1)

u

.~

~ ~ ~ ~
:t\ 0 ......... 01
M ......... .........
'-' M M M
<;» '--' '--' +
N ,.-.._
* ~
"3 M
X ~
() 'lJ> I
"@ "< ~
() b~ ltI '-'
Q) 0 M
"'!j ""1:i" I b~
._ ...., N
._ '-' ~"
...... + 'lJ>
ro N '" +
Q) b" 1?
~ -e
N "< ~
~~ II N
~
I "§_ ~
;::: ---
'"1::s M ~
~ ."
"' M ('f')
< ,.-.._ '-'
." '-'
~ 1+ ~N ro .~
~ ._
I ...... ......
"< ;;J ro ro
I ~ - .......
~ '-' Q) Q)
II N I-< I-<
II b" ::s ::s
~ {l N () ()
< "' ~~ N
+1 ~ + b- b~
>ro ~
I-t
..... ~ lr)
::s ::s /\1
Q) ro
c: VI CIl '"
ro ~ ~ ...Q
o» ....__
>< ...Q
--< '-'
"'I'
~, Ik; ~t
"" (-1.
C.J I ' i
?LH k.1 i
--:--;~1
-e -e
"" "'
co ~.
f\"Y <I -e ~'
I +p ~\;:'i
E-<
I-< '"
..9 IN 1
'2 w~~+cc:- --1]
.2 ....... I
::s
...... ()
()
Q) ro
CIl o
"3 Q) x
"3 "tj
o ro
...... a
ro
o Q) '> Is,f
..c:
2 ()
..... VJ ~ "
c: 0
Q) ..Q r' .~ "<;1 ..c
0..
. _
._
......
ro
Q) If
~
N P 'P
M
"3 T
......
Q)
..0 'If
ro
E-< ."
~
bO ~
,.-.._
~" '-'J,
"<
-i- ltI
N o·
b~ I
....,
N '-'
~" 'V>
"<
I N
." ~
~ d
+
'lJ> _.-._
"< '<,
~ -e
" ltI
~ 0
+ I
'" ~
;::S._
d '"
-s:: ,..-.._
~, N
I ..Q ~
~ I I
.:=; ~
I ~ '--'
II .:=:; N
b"
;;J ~ N
< ,,<:0
+1 ~ +
~
/\
~ .q-
M
ro -,
I-<
::s
,~
i.l-. x

ip

, __
. __
c:
::s
'(j)
Q)
I-<
0..
a
0
o
I-<
0
.;::
~
,5
Q)
()
I-<
,~
._
.;::
Q)
"'!j
.5
.....
c:
<-
<1)
"'!j
c:
::s
0..
CIl
Q)
I-<
0
o
.",
l,_)
lr) <
M 2
ro .....
I-t c:
::s <1)
00 0..
i.l-. ...
0
...
Q)
0..
::s
CIl
......
::s
c
a
Q)
CIl
._
._
......
ro
~
...
c:
c ........
* Proiectarea la stabilitate structurala tinand seama de efectele de ordinul doi trebuie sa ofere siguranta ca, pentru cele mai defavorabile combinatii de actiuni in starea limita ultima, nu se produce pierderea echilibrului static (local sau al structurii in ansamblu), sau rezistenta sectiunilor transversale individuale solicitate la incovoiere ~i forte longitudinale nu este depasita.

Comportarea structurala trebuie sa fie verificata in orice directie in care ruperea datorita efectelor de ordinul doi poate aparea,

Posibilele incertitudini referitoare la rigiditatea conexiunilor trebuie luate si ele in considerare.

Aspecte ale analizei efectelor de ordinul II sub incarcari axiale sunt prezentate in anexa IV.

3.1.3 Dimensionarea grinzilor 3.1.3.1 Sectiuni dreptunghiulare

Conform relatiei din tabelul 3.1 si a figurii 2.6, pentru otelul S500 se obtine ¢lim, apoi utilizand relatia (3.6) se pot calcula valorile coeficientului ,ulim in functie de clasa betonului (tabelul 3.3).

Tabelul 3.3 Valorile cceficientilor ~lim si ,ulim in functie de c1asa betonului pentru otel S500

:~ < C50/60 C55/65 C60175 C70/85 C80/95 C90/105
I n
A 0,8000 0,7875 0,7750 0,7500 0,7250 0,7000
r- '7 1,0000 0,9750 0,9500 0,9000 0,8500 0,8000
C;:lim 0,617 0,588 0,572 0,554 0,545 0,545
'ulim 0,372 0,347 0,328 0,296 0,269 0,247 Pentru betonul usor avand clasa LC S 50/55 si otel S500 valorile ~lim si plim sunt trecute in tabelul 3.4 pentru diferite clase de densitate.

Tabelul3.4 Valorile coeficientilor ~lim si fllim pentru otel S500 si beton usor LC S 50/55

p < 800 < 1000 < 1200 < 1400 <1600 < 1800 < 2000
(lim 0,4988 0,5199 0,5393 0,5572 0,5738 0,5892 0,6030
'ulim 0,319 0,329 0,338 0,346 0,354 0,360 0,366 Utilizarea otelurilor PC52 si OB37 la betoane cu clase superioare nu este rentabila, din acest

motiv se prezinta valorile ~lim si ,ulimpentru betoane pana la clasa C50/60:

OB37 ~lim = 0,769; I-'Iim = 0,425

PC52 ~Iim = 0,700; I-'Iim = 0,403

PC60 ~lim = 0,665; I-'Iim = 0,390

STNB ¢4,5 ... 7,1 ~Iim = 0,647; I-'lim = 0,383

Valoarea relativa a momentului incovoietor iviEds se obtine cu relatia:

II = A1 Eds r- bd2' .led

(3.17)

Armarea simpld se foloseste daca fl S ,LLlim, aria de armatura calculandu-se cu relatia de mai jos:

A = ca-b=d fed ± NEd (3.18)

S I, I.

yd yd

in care:

(3.19)

Coeficientii ¢ si to se determina in functie de p din tabelul 3.5a pentru betoane S C60175 si 3.5b pentru betoane > C60175 indiferent de marca otelului,

55

Tabelul 3.5a Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare simplu annate supuse la incovoiere cu/fara forta axiala, pentru beton ::::; C50/60

<C50/60 <C55/65 <C60/75
f1 ~ w e, ][0/00 1 ~ to &,][%oJ ;; co G~s][%o 1
'e <"
0,010 0,0126 0,0101 25 0,0131 0,0101 25 0,0137 0,0101 25
0,015 0,0189 0,0151 25 0,0197 0,0151 25 0,0205 0,0151 25
0,020 0,0253 0,0202 25 0,0263 0,0202 25 0,0275 0,0202 25
0,025 0,0317 0,0253 25 0,0330 0,0253 25 0,0344 0,0253 25
0,030 0,0381 0,0305 25 0,0397 0,0305 25 0,0414 0,0305 25
0,035 0,0445 0,0356 25 0,0464 0,0357 25 0,0484 0,0357 25
0,040 0,0510 0,0408 25 0,0532 0,0409 25 0,0555 0,0409 25
0,045 0,0576 0,0461 25 0,0600 0,0461 25 0,0626 0,0461 25
0,050 0,0641 0,0513 25 0,0668 0,0514 25 0,0698 0,0514 25
0,055 0,0708 0,0566 25 0,0737 0,0566 25 0,0770 0,0567 25
0,060 0,0774 0,0619 25 0,0807 0,0620 25 0,0842 0,0620 25
0,065 0,0841 0,0673 25 0,0876 0,0673 25 0,0915 0,0674 25
0,070 0,0908 0,0726 25 0,0946 0,0727 25 0,0989 0,0728 25
0,Q75 0,0976 0,0780 25 0,1017 0,0781 25 0,1062 0,0782 24
0,080 0,1044 0,0835 25 0,1088 0,0836 25 0,1137 0,0837 23
0,085 0,1112 0,0890 25 0,1159 0,0891 24 0,1211 0,0892 21
0,090 0,1181 0,0945 25 0,1231 0,0946 22 0.1287 , 0,0947 20
0,095 0,1250 0,1000 25 0,1303 0,1001 21 0.1362 0,1003 18
0.100 0,1320 0,1056 23 0.1376 0,1057 19 0,1438 0,1059 17
0,105 0,1390 0,1112 22 0,1449 0,1114 18 0,1515 0,1115 16 ,
,
0,110 0,1460 0,1168 20 0,1523 0,1170 17 0,1592 0,1172 15
0,115 0,1531 0,1225 19 0,1597 0,1227 16 0,1670 0,1230 14
0,120 0,1603 0,1282 18 0,1672 0,1285 15 0,1748 0,1287 14 .
0,125 0,1675 0,1340 17 0,1747 0,1342 15 0,1827 0,1345 13
0,130 0,1747 0,1398 17 0,1823 0,1401 14 0,1907 0,1404 12 I
0,135 0,1820 0,1456 16 0,1899 0,1459 13 0.1987 0,1463 12 I
0,140 0,1893 0,1515 15 0,1976 0,1518 13 0,2067 0,1522 11 i
0,145 0,1967 0,1574 14 0,2053 0,1578 12 0,2148 0,1582 11 I
0,150 0,2042 0,1633 14 0,2131 0,1638 11 0,2230 0,1642 10
0,155 0,2117 0.1693 13 0,2210 0,1698 11 0,2312 0,1703 10
0,160 0,2192 0,1754 12 0,2289 0,1759 10 0,2396 0,1764 9
0,165 0,2268 0,1815 12 0,2369 0,1820 10 0,2479 0,1825 9
0,170 0,2345 0,1876 11 0,2449 0,1882 10 0,2564 0,1888 8 i
0,175 0,2422 0,1938 11 0,2530 0,1944 9 0,2649 0,1950 8 i
0.180 I 0,2500 0,2000 11 0,2612 0,2006 9 0,2735 0,2013 8
0.t85 0,2578 0,2063 10 0,2694 0,2070 8 0,2821 0,2077 7 I
0,190 0,2657 0,2126 10 0,2777 0,2133 8 0,2908 0,2141 7 I
0,195 0,2737 0,2190 9 0,2860 0,2198 8 0,2996 0,2206 7
0.200 0,2818 0,2254 9 0,2945 0,2263 7 0,3085 0,2272 6
0,205 0,2899 0,2319 9 0,3030 0,2328 7 0,3175 0,2338 6
0,210 0,2980 0,2384 8 0,3116 0,2394 7 0,3266 0,2404 6 I
0.215 0,3063 0,2450 8 0,3202 0,2460 7 0,3357 0,2471 6
0,220 0,3146 0,2517 8 0,3290 0,2528 6 0,3449 0,2539 6
0.225 0,3230 0,2584 7 0,3378 0,2595 6 0,3542 0,2608 5
0,230 0,3314 0.2652 7 0,3467 0,2664 6 0,3636 0.2677 5 I
I
! 0.235 0,3400 0,2720 7 0,3557 0,2733 6 ! 0,3731 0,2747 .:;
I 0.240 0.3486 0,2789 7 0,3648 0,2803 5 0.3827 I 0.2818 5 i
0,245 0,3373 0.2859 6 0,3740 0,2873 5 0,3924 D,2889 I 4
0.250 I 0,3661 0,2929 6 0,3833 0,2945 5 0,4023 0.2962 I 4
I 0,255 I
0,3750 0,3000 6 0,3926 0,3017 5 0.4122 0.3035 I 4
! 0,260 0,3840 0.3072 6 0,4021 0,3089 5 0,4222 D.3 J09 4
0,265 0,3930 0.3144 5 0,4117 0,3163 4 0.4324 0,3183 4
0,270 0.4022 0,32 J 8 5 0,4214 0,3238 4 0,4426 0,3259 4
0,275 0,4115 0,3292 5 0,4312 0,3313 4 0,4531 0,3336 4
0,280 0,4208 0,3367 5 0,4411 0,3389 4 0,4636 0,3413 i 3
0,285 0.4303 0,3443 5 0,4511 0,3466 4 0,4743 0,3492 3
0,290 0.4399 0,3519 4 0,4613 0,3544 4 0.4851 0,3571 3
0,295 0,4496 0,3597 4 0,4716 0,3623 3 0,4960 0,3652 3
0,300 0,4594 0,3675 I 4 0,4820 0,3703 3 0,5071 0,3734 3
0,305 0,4694 0,3755 4 0,4926 0,3784 3 0,5184 0,3817 3
OJI0 0.4794 0,3836 4 0,5033 0,3867 3 0,5298 0,3901 3 56

:s_C50/60 :s_C55/65 <C60!75
Ji CS1[o/OO] , CS1[o/OO] ( Es1[%0]
<; w ca to
0,315 0,4897 0,3917 4 0,5142 0,3950 3 0,5414 0,3986 2
0,320 0,5002 0,4002 3 0,5254 0,4037 3 0,5535 0,4075 2
0,328 0,5169 0,4135 3 0,5432 0,4173 3 0,5725 0,4215 2
0,330 0,5211 0,4169 3 0,5477 0,4208 3
0,335 0,5319 0,4255 3 0,5593 0,4297 2
0,340 0,5429 0,4343 3 0,5710 0,4387 2
0,345 0,5540 0,4432 3 0,5829 0,4479 2
0,347 0,5585 0,4468 3 0,5878 0,4516 2
0,350 0,5653 0,4523 3
0,355 0,5769 0,4615 3
0,360 0,5886 0,4708 2
0,365 0,6005 0,4804 2
0,370 0,6126 0,4901 2
0,372 0,6175 0,4940 2 Tabelul 3.Sb Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere cu/fara forta axiala, pentru beton > C60175

<C70/85 <C80/95 <C90n05
Jl ( Cs1[%0] ¢ EsJl%o] CS1[o/OO]
to W <:; ca
0,010 0,0149 0,0101 25 0,0163 0,0101 25 0,0180 0,0101 25
0,015 0,0224 0,0151 25 0,0246 0,0151 25 0,0270 0,0151 25
0,020 0,0300 0.0202 25 0,0328 0,0202 25 0,0362 0,0203 25
0,Q25 0,0376 0,0254 25 0,0412 0,0254 25 0,0454 0,0254 25
0,030 0,0452 0,0305 25 0,0496 0,0305 25 0,0546 0,0306 25
0,035 0,0529 0,0357 25 0,0580 0,0358 25 0,0639 0,0358 25
0,040 0,0606 0,0409 25 0,0665 0,0410 25 0,0733 0,0411 25
0,045 0,0684 0,0462 25 0,0751 0,0463 25 0,0828 0,0463 25
0,050 0,0763 0,0515 25 0,0837 0,0516 25 0,0923 0,0517 25
0,055 0,0841 0,0568 25 0,0923 0,0569 25 0,1018 0,0570 23
0,060 0,0921 0,0621 25 0,1011 0,0623 23 0,1115 0,0624 21
0,065 0,1001 0.0675 24 0,1099 0,0677 21 0,1212 0,0679 19
0,070 0.1081 0.0730 22 0,1187 0,0731 19 0,1310 0,0734 17
0,Q75 0,1162 0,0784 21 0,1276 0,0786 18 0.1409 0,0789 16
0,080 0,1243 \l.0~39 19 0,1366 0,0842 16 0,1508 0,0845 15
0,085 0,1325 0,OX94 18 0,1456 0,0897 15 0,1608 0,0901 14
0,090 0.1408 0,0950 16 0,1547 0,0953 14 0,1709 0,0957 13
0,095 0,1491 0.1006 15 0,1639 0,1010 13 0,1811 0,1014 12
0,100 0,1574 0,1063 14 0,1731 0,1067 12 0,1914 0,1072 II
0,105 0,1659 0,1120 14 0,1825 0,1124 12 0,2017 0,1130 10
0,110 0,1744 0.1177 13 0,1918 0,1182 II 0,2122 0,1188 10
0,115 0,1829 0,1235 12 0,2013 0,1241 10 0,2227 0,1247 9
0.120 0,1915 0,1293 11 0,2108 0,1299 10 0,2333 0,1307 9
OJ25 0.2002 0.1.35 I 11 0,2205 0,1359 9 0,2441 0,1367 8
0.130 0.2090 0.1411 10 0.2302 , 0,1418 9 0,2549 0.1427 8
I
;
0,135 0.2178 Ill·-I70 10 0,2399 0.1479 8 0,2658 0,1488 7
0.140 0.226- 0.1 :'30 9 0,2498 0.1539 8 0,2768 0.1550 7
0,145 0,2356 0.1:'91 9 0,2598 0,1601 7 0,2879 0,1613 6
0.150 0.2447 0,: 652 8 0,2698 0,1663 ..., 0,2992 0,1675 ! 6
I
0,155 0.2538 1).1" 13 8 0,2799 0,1725 7 0,3105 0,1739 6
0,160 0.2630 0,ln5 8 0,2902 0,1788 6 0,3220 0,1803 5
0,165 , 0,2722 0.1838 7 0,3005 0,1852 6 0,3336 0,1868 5
0,170 0,2816 0,1901 7 0,3109 0,1916 6 0,3453 0,1934 5
0,175 0,2910 0.1964 7 0,3214 0,1981 5 0,3571 0,2000 5
0,180 0,3005 0,2029 6 0,3321 0,2046 5 0.3691 0,2067 4
0,185 0,3101 0,2093 6 0,3428 0.2113 5 0,3812 0,2135 4
0,295 0,5508 0,3718 2
0,296 0,5533 0,3735 2 57

Armarea dubla este necesara daca u> ,ulim, ariile de armatura determinandu-se cu relatiile 3.1, 3.2 si 3.4 dupa cum urmeaza:

A, = M Eds - J.ilimbd2/'d (3.20)

s : (d - d )

O"s2 2

A.d ,= fl (Ar;f~d~limbd + A'20"s2 ± NEd) (3.21)

yd

Daca cs2 > cyd se considera (Js2 = jvd' iar relatiile (3.20) si (3.21) se pot pune sub forma:

A = J.1- f-llim bd' j~d (3.22)

s2 d -d2 J'vd

A = til. bd jed + A ± NEd (3.23)

sl ~hm j s2 J,

yd yd

In relatia 3.18 si 3.21 semnul superior corespunde intinderii, iar sernnul inferior compresiunii. Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton usor se utilizeaza relatiile de mai sus inlocuind Z., eu lied (conform punetului 2.1.6).

3.1.3.2 Sectiuni in formii T

Daca btb;> 5, in general axa neutra este in placa x:::; h;; sau daca estc satisfacuta conditia:

,u= Mids 5or;!!_ hf[I_0,5hf) (3.24)

bwd fed blV d d

In aceasta situatie dimensionarea sectiunilor de forma T se face cu relatiile de la sectiunile dreptunghiulare, inlocuind latimea grinzii cu latimea placii.

Daca axa neutra se afla in grinda (x > hi) se determina momentul redus

JI" = JI - '7 ~ (~ - I X I - 0,5 ~ ) (3.25)

si se compara cu valoarea limita din tabeluI3.3.

• daca zz, I :S ,ulim se foloseste armarea simpla; din tabelul 3.5 se obtin coeficientii w si (" cu care se determina alia de armatura:

As = [OJ + r;(1- bw) hf ]bd fed ± N .. Ed (3.26)

b d i; t;

, 1 - .. . I' - .. 0,0035(1-;)

III cazu respectarn mega itatn 811 = ~ ~ cyd ;

• dad ,us I ::::: ,ulim este necesara armarea dubla

hI ( b)( hI I

1/-1/. =tl :': --1 1-05 .. j

r: rhm db' d .'

A 1 ~ IV b d' led

s : d -d IV f

2 ~

(3.27)

A = rb dJ,.,J: + (b - b )h ]'7f~d + A ± NEd

sl ~ w '='hm IV I j' s2 I.

yd yd

(3.28)

In relatiile de mai sus NEd se considera eu sernnul ,,-" in cazul eompresiunii si cu ,,+" in cazul intinderii.

58

3.1.4 Dimensionarea stalpllor 3.1.4.1 Sectiuni dreptunghiulare

In mod curent, stalpii se armeaza simetric ASl = As2. Determinarea armaturii totale A70I = ASl + As2= 2A,1 se face pe baza valorilor:

dl _ d2 h h

(3.29)

cu ajutorul figurii 3.6, pentru betoane cu clasa s C50/60

(3.30).

Daca cantitatca totala de armatura se repartizeaza uniform pe cele patru fete ASIOI /4 se vor utiliza tabelele din figura 3.7. Coeficientul (VIOl corespunde de asemenea pentru betoane cu clasa j; C50/60.

Stalpii solicitati de 0 fortil axiala Ned si un moment incovoietor MEd, la care planul de actiune al momentului incovoietor nu coincide eu planul de simetrie al sectiunii se considera solicitati la compresiune excentrica oblicii.

A vand in vedere ca la marea majoritate a structurilor solicitarile se obtin cu ajutorul unor programe de cal cul tridimensionale, la stalpi se obtin momente dupa axele prineipale ale sectiunii MEd'.v si Ahdz (fig. 3.8a) .

• v 1.80~- -

d1/h=O.05 As2

0.80

1.60

'h

As1 'r b

1.20

1.00

0.60

0.40

0.20

).l

1 .~

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 OAO OA5 0.50 0.55

Figura 3.6 a) Diagrame pentru caleulul stalpilor dlh=0,05

59

, v 1.801-

1.00

: d, Ih=O.1 0' ~2

i~---- -~~ ~=d1

h

i .Ld

+ 1

~1

1_ c. _

b I .------'

I ~--i.· --~ ---~ ~--"'-+--"'r----~~t-----· -----~

I

_. - ---_--_- -------

!

0.80

0.60

0.40

f1

_'--c_.

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50

Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stalpilor dlh=O,lO

• v 1.80---- -_

1.00

0.80

0.60 "

0.40

0.20--

I I-

I

h Ag1 I

_ _j_-- ~---

_.1 d

-t 1

As1=As2

b

..... -----___..

!l

".c .. __ ~

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stalpilor d/h = 0,15

60

.. v

1.80 L·-----...~ .... ---r---T---T----~-

c----:'........_--+-"'_-"d----~----,---7 ---i---

i : I

--1--- --I ----l----.--j

~+-,.-~---"...,--,~- -+-- ~ot -- L---1

L_ .i, ~

d, Ih=O.20 I,

-_._---'

Ag2 "

_L

--r- d2=d1 I

0.80

OAO

0.20

. ~l

. __ .. c_~ _ ____..

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50

Figura 3.6 d) Diagrame pentru calculul stalpilor d / h = 0,20

,VEd

,

3.00 I -----~~~----

C 12/15-C50/60

-- ---._-----

~/h=0.10

~-- b -_.. ~- ,I

, d h

2.20

2.00

I ............ _ :.1._,

1.80

1.60

1.40

1.20

1.00

0.80,

0.60 .

0.40

0.20

---- --------""7""------- .. t__

, ,

-----:-- ;----- ~Ed

o -~--'-~

o 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.001.05

Figura 3.7 a) Diagrame pentru calculul stalpilor d1lh=0,10

61

!VEd
3.00
2.80
2.60
2.40
2.20
2.00
1.80
1.60
1040
1.20
1.00
0.80
0.60
0040
0.20
0
0 :==l~:-~-'--~~ T-~ '~j=t-~=~j--r---- ...

_+I_,~+ --~-'-l-

, 1_-: __ +- __ ,

___ .~_L t- I I

I I' I

~·-+--'-+-~",_"-',-,,~-+--~"--j-f--.---'+---T _!_~-_l__ : ~-T=-+-=~

F~'-c*+"t,-\~\'---' -t-----r-=l=;=:f=-tr_~j

r-i -i---r---i--T-----, ~-+---4-'~~I~>P-'-c++-+i\-~'~-_f~:t=t-=J=;_=i____ -'-_ : .. ---1

'; I'll 'rt

f---~~.,_'+"_~+c~.+Tic-\-'~-+'c-~_+_ -~ I i I I ; : _.!

'-d'\--~-d-~T-+-'---+--I-'-i-r-i--: -, i -

'~'.,.-~-I-+--'__"+"-~,"',\c-\ii+++-\-,~-+-\-~' ----t-~-I-iT-' ----~-i -i ~~

!i --r: ' '-, ,._L.._~ __ -r-t

-TJH-i+-,tt-t-t-;ri-+'-t+-\- itt-,~l-r-·,:~t· .' I ' __ L ._ ,

Ii, i +

• • =r~=--=t -;-:-=~=-=~~~--=-I-=

"i'r-f-lr-+,I--i-.'+-i-/- I, Ii' ' , ~Ed

_ ... J '_._'._' _~ __ ~~ .~

0.10 0.20 0.30 0040 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.00105

Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stalpilor d1lh=0,20

C12/15-C50/6o

.-_--_._----------

~/h=O.2o

I

i'-,-,e- ,

'---L~t-j_- -

-b .-1

-~Tf

II I

I d h

-J~,

In absenta unei metode detaliate, se accepta un calcul de dimensionare separat pe cele doua directii principale ale sectiunii, asa cum s-a aratat mai sus dupa care se verifica sectiunea obtinuta la compresiunea excentrica oblica cu relatia de mai jos:

(MEd.v/MRd.vf" + (MEdz/MRdZY" ::;;1 (3.31)

unde: J\![Edy si l\![Edz sunt momentele incovoietoare de calcul pe cele doua directii, inc1usiv efectele de ordinul doi;

MRdv ~i MRdz sunt momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii, calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul NEd;

an este coeficientul care se determina din tabelul 3.6 in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de compresiune NEd si de forta axiala capabila la compresiune centrica

NRd == bhfcd + A"oJ~'d .

Tabelul 3.6 Valorile coeficientului an [ NEjNRd

L an

0,1 LO

0,7 1,5

Dimensionarea armaturilor se po ate face si eu ajutorul diagramelor de interactiune din figura

3.9. Aceste diagrame de interactiune sunt reprezentate pentru tipurile de armaturi din figura 3.8: - armaturi concentrate in colturi (fig. 3.8b);

- armaturi uniform repartizate pe patru laturi (fig. 3.8c);

- armaturi repartizate pe doua laturi (fig. 3.8d);.

Se calculeaza coeficientii

v - !'!_rEd . _ Mt:d.v

d - bhf ,f.iEdy - bh2j'

'J cd cd

. MEdz

si f.iEdz = b2 hi - .J cd

(3.32)

62

a) M'd~ b) c) d)
di=d, di=d. di=d,
f + t
'I -7 • • ", "'~
Mvd \As,lot~ ; ASlal As,lot_
h .----- /L \-- --~----.--
N " ; 4 4 2
I ....
1/
dll • • dlI dll
JL d2~il il- de~d,

Figura 3.8 Compresiune excentrica oblica

Daca JiEdy ~ JiEdz atunei pentru modurile de armare din figura 3.8b ~l 3.Se se considera Jil = JiEdy si Ji2 = JiEdz , altfel Jil = f.lEdz si Ji2 = JiEdy'

Pentru modul de armare din figura 3.8d Jil = JiEdv si Ji2 = JiEdz .

Din diagramele prezentate in figura 3.9 se obtine eoefieientul Wtat eu care se determina eantitatea de armature eu relatia 3.30.

0.40

0.50 I

o 10~ ~

r . '111

',' .. 000

I .1J.l,

·;~-i

- -;010

y;';':-0,41 ------0.50

-."-_h'_"-C~~T~t-' --L- Y.±l\~ .. O.6- I,~}

-z, --~- .. _L.-'---C"'--_---=~L~LL4L. • • .. .,. J.I:1

J.I:1 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 J.I:1

111 111

0.50

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, M,

63

C12/1_5-C50/60 ~~ d,/h=O.10 b/b=O.10

• •

41As.".,{ 1-

. .' ~_~~___I

b)

0.30.-

0.20f--:-·--

1-

f-li

0.00

0.10 !-----1~+':--+-T_lt__'crt__",.:.,·~,T+-' ·"'~-"-cf--'-'-4T ~-'~~~'~~~~~~~~4±.~"'~~

020! :

~--~·~~~rt__~~f~~·~~~~~~~~~r~~~~~--+-~~~--+-~~~~ 030 i --1-'--f-~~-'-vf'C-,,~.-7,-"-c"""""~-"'·~""---+-:*'-~f-+-A<idV+-40~'-!-""7---I, 0.30

--t--I! 0.40-~;1l_~~-

0.5°k' - -~T""~i '-11-';-

-,- v=-=ll.8"--1

fl2 / ~~ .. __ l_L __ [ __ .

fl2 0.50 0040 0.30 0.20

'-"'--'~+~c:--~+---~r--f7_' 'T':~-'-'-l,c._~':tlI'-'--",--- -"---~ 0040

74·f'/..L--;;"-cTtT-r--l- -F·+-J._~+~~4'

X-~+~·i~·-:-+"'-~f--:JII!'·--r· : ~~:, t+t-J-;0.50

• -.-:- --t-c---: -v~::'(j p-+~-I

-'~-! _, -~-' _:_ ..... __J fl2

0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 fl2

f-ll !!,

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, }';fy, M,

c)

fl2 0 50 0.40 0.30 0.20

fl2r--: -I~-r- r '-,-r--'_.

'~. "'.. I---k-~--I a 50 ~----',; - 1_ --l-~-----L---~

" I,' " I I

:-v~'::'IT: -l++-

0040 'i' - .. ~ ... ···l.-:"'--r .

r- . -~-~ ---. ~.~. - -J '1'

i . ",-- :

0.30! ----,-- . ---+--"---::4-: -

! I -. ~

0.10

, If!,

-f~O.OO If-l,

0.30

,0.30

-040

0.50f

- v;,--=ori-'--fl2T4-- --------.--

fl2 050 0.40 0.30 0.20

0.20

.Jfl2

0.30 DAD 0.50 il2

0.10 0.00 0.10

J.L, ].1,

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, u; Mz

64

C12/15-C50/60

----------

ct,/h=0.10 b,/b=0.10

C 12115-C50/60 d,/h=O.10 b,/b=0.10

~A,.tOI

-,

d,' ,

3.1.4.2 Sectiuni circulare ~i inelare

Armatura rezultata din ea1cul se distribuie uniform pe perimetrul sectiunii, dispunandu-se eel putin sase bare.

Aria totals de armatura rezulta din relatia:

A = ro. Afcd

S[01 ,Of c' r

. yd

(3.33)

pentru sectiuni circulare coefieientul ffitot se obtine din figura 3.10 in functie de d1/h

. _ }v1 Ed ~ . _ N Ed ~ A _ Jlh2 (3 34)

respectiv J1Ed ---- ,,1 V Ed - -_ ill care c - - •

A,hfd Afcd 4

- pentru sectiuni inelare eoeficientul Wlat se obtine din figura 3.11 pentru rapoartele: 'i = 0,90

r.

respectiv ( d1 ) = 0,5 in functie de coeficientii /-lEd si VEd deterrninati cu relatiile 3.34 in care aria

r -r

a I

de beton se obtine cu relatia Ac = 0,597ra2 = 0,149h2 •

Diagramele sunt valabile pentru betoane cu clasa :s C50/60.

c 12/15~c50/6o--1

-- .. ~------

~/h=0.10

2.60

2.40

2.20

2.00 .

1.80

1.40

, ___ J

1.00

0.80

0.60

OAO

0.20

o

).lEd

__ L _.

o 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.65

Figura 3.10 a) Diagrame pentru calculul stalpilor eireuJari dlh = 0,10

65

3.00

C12/15-CS0/60 ~/h=0.20

2.20

~

!

2. 00 ""'-"'-'+--"~--"+"""'-'-'S-",.~.c~",= ~

~~,~---,-=-t --I

-+.--+--1-----1----,

1.60 c---'--C"---'-F:-- .c:.-".~.-___+~-C~_"I.-~~c_+-_c-_~=-+ --t =1~~

~::: .~-"~--,,_____,.~'="" --+!--+-+: _-_':~=_-1+-, ---+-i =l

-~~~~fi .• 1 ~-~

-;-'---I\-:,-\.-;-r;--,--\-\-\ --\--\+\--\:-- I 1 -t--;-----r---

T----'-=-~---=t-----T=:= __

0.20--=T~_ - • -t !.

, I ~Ed

o I _j___ .i, ~_.

I) 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.65

Figura 3.10 b) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari dJh = 0,20

, VEd 3.00 . - -T------

2.80 "'--~,___""'o,,,-->-----,

1 C12115-C50/60

I ri/r;.=0.90 i

l~/( r;. ~ )=O_~O _~

2.60

I d,

2.20

2.00

1.40

1.20

0.80

0.20

0.00

. :~_~J

0.10 0.20 0.30 040 0.50 0.60

Figura 3.11 Diagrama pentru calculul stalpilor inelari

66

3.2 Forta taietoare

,

3.2.1 Determinarea fortei taietoare de calcul VEd 3.2.1.1 Grinzi simplu rezemate sau continue

Forta taietoare de calcul VEd, se determina, intr-o sectiune considerata, din incarcarile exterioare aplicate si din precomprimare (arrnaturi aderente sau nu).

Ca si la moment incovoietor verificarile se efectueaza la valoarea maxima a fortei taietoare. In urma calculului static forta taietoare maxima se obtine in axul reazemului.

In apropierea reazemelor 0 parte a incarcarii poate fi preluata de reazem prin transmiterea directa, deci, se poate admite 0 reducere a fortei taietoare de solicitare (fig. 3.12).

a)

d

r~ ~C.~ _

b)

d/4

c)

p

As;

d~.

t

VEd VEJ VEd

Figura 3.12 Preluarea directa a fortelor uniform distribuite a), b) ~i a celor concentrate c) de catre

reazeme.

Astfel daca pe 0 placa sau grinda actioneaza incarcari uniform distribuite, VEd,red se poate determina la distanta d masurata de la fata reazemului in cazul unui reazem direct (fig. 3.l3.a) si la fata reazemului in cazul unei rezemari indirecte (fig. 3.13.b).

b)·r-'--il~. L L .

1+ ¢ 'L._± ± ' ... j__~q

a).

VEd' VEd.rcd

_.::l,,_n ~~--T

VEd V Ed.red

Figura 3.13 Reducerea fortei taietoare la 0 placa sau grinda in cazul unei rezernari directe a) sau indirecte b)

Si in cazul fortelor concentrate aplicate la 0 distants de O,5d S a; S 2,Od de la fata reazemului, se poate admite transmiterea directa la reazem a unei parti din incarcare. (fig. 3.12.c). Dad distanta dintre forta si reazem este mai mica decat a; S O,5d se poate considera in calcule a; = O,5d.

Reducerea fortei taietoare de cal cuI VEd, pe portiunea situata intre reazem si forta concentrata P se poate obtine eu relatia:

~Vp = Vp(l- fJ) (3.35)

unde fJ este un eoeficient subunitar si se determina dupa cum urmeaza:

67

fJ =!!Y_ 2d

(3.36)

In figura 3.14 se prezinta un exemplu de determinare a fortei taietoare de caleul tinand cont de redueerile de mai sus.

Figura 3.14 Forta taietoare de ealcul VEd la 0 grinds sirnplu rezemata

La elementele eu inaltime variabila forta taietoare de ealcul VEd pe Hinga eele aratate mai sus, se mai poate coreeta si eu eomponentele vertic ale ale fortelor inclinate (fig. 3.15).

(3.37)

Vccd - eomponenta fortei de eompresiune din beton, paralela eu VEd, daca fibra comprimata este inclinata;

V;d. Vpd - eomponenta fortei din armatura intinsa (obisnuita sau precomprimata), paralela eu VEd, dad fibra intinsa este inclinata.

-,

MEd

, ~

;& NEd

- --~

i/

VFd,iJ

VEd

~F Vl'd,:}

I'd

-_·~Vld ~

- Fld

-, -,

Figura 3.15 Corectia fortei taietoare la elementele eu sectiune variabila

V .MEd

ccu = s tgrpc

z

(3.38)

v = ( M Eds + N )t(7rp

td Ed b ,

Z

(3.39)

(3.40)

68

in care: M Eds = M Ed - NEd . Z s

F pd = Pmt - forta de precomprimare medie probabila (vezi anexa VII).

3.2.1.2 Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice

a) Structuri In cadre multietajate

La grinzi, pentru fiecare sectiune de capat, se calculeaza doua valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima VEd,max ~i minima VEd.min corespunzand valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative IV/db" care se dezvolta la cele doua extremitati (i = 1 si 2) ale grinzii si incarcarea verticala din gruparea seismica:

V = IMdhll+IMdb21 + (g+1fI2Q)tc/

M I 2

c/

in care: MRb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor;

'/Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, pentru clasa de ductilitate malta (H) YRd = 1,2; iar pentru cea medie (M) YRd = 1,0;

LMRc ~i LMRb - sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 3.16); valoarea LMRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stalpi in situatia asociata sensu lui considerate al actiunii seismice.

U- Mdbl='j1?MRb,{,fJvbJfMRb) g+f//2q

I -- "'iM& ~--l I 1--- ~ -c-r s- I 'mTr

~t'ftj!T I • Me, l,tt~it2tirtrllttt~t!'~";*rj..1tti:!IMdii2::::;:~[1.

~Jw"aw (=[ -Jt [BFG

I.lvbb>'IMRc '~LMRc,t-----· old 2

If

Momentele de la extremitati se determina conform figurii 3.16.

-1 • ( IMRCJ

«: -YRdMRb,imm l'IMRb

~--I u..l..1..I.u.!

fel

2

l'

Figura 3.16 Determinarea valorilor de proiectare ale fortei taietoare

69

(3.41)

(3.42)

La stdlpi valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la fie care niveI, sub momentele de la extremitati, corespunzand pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii articulatiei plastice care apare in grinzile sau in stalpii conectati in nod (fig. 3.16):

V JM dc,II + IN/ de,21

Ed I

cl

(3.43)

Momentul de la cele doua extremitati se determina cu relatia:

. ( LMRbJ

lv/de,i = YRd1'V/Rc,i mm 1, LMRc

in care: Ms-; este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, corespunzatoare sensului considerat;

'i.Li\l/Rc si IMRb - ca si la relatia 3.42; valorile momentelor capabile in stalpi sunt stabilite pe baza valorilor fortelor axiale din situatia corespunzatoare sensului considerat al actiunii

(3.44)

seisrmce.

Coeficientul YRd se deterrnina astfeI: - clasa de ductilitate malta (H):

YRd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei; rRd = 1,2 pentru restul nivelelor.

- clasa de ductilitate medie (M):

YRd = 1,0 indiferent de nivel.

La noduri valorile fortelor taietoare orizontale se pot stabili cu urmatoarele expresn simplificate:

- pentru noduri interioare:

Vjhd = YRAAsi + -.»; - VEd - pentru noduri marginale:

Vihd = Y RdAsi/~d - VEd

(3.45)

(3.46)

in care: As I, As2 - ariile armaturilor de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzilor;

Vc - forta taietoare din stalp corespunzatoare situatiei considerate obtinuta cu relatia (3.41) si (3.43);

rRt;F 1,2 - factor de suprarezistenta.

b) Structuri cu pereti si sisteme duale

Structurile in care peretii verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incarcarilor verticale ~i orizontale sunt sistem tip pereti, iar structurile in care incarcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spatiale, in timp ce incarcarile laterale sunt preluate partial de cadre si partial de pereti sunt numite sisteme duale.

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se stabilesc cu expresia:

V1id = C'· n V'/:'d \

eu respectarea conditiei

1,5V'/:'d < VEJ <::: qV'Ed

(3.47)

(3.48)

in care: V'Ed -- este forta taietoare rezultata din calculul structural la incarcarile seismice de proiectare;

Q - raportul dintre valoarea momentului de riistumare (momentul capabil), calculat la baza suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare a peretelui (sau peretilor cuplati) si valoarea mornentului de rastumare rezultat din calculul la incarcarile seismice de proiectare; la cvaluarea momentelor capabile se va considera un coeficient de suprarezistenta r «r- 1,1;

G - coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibratie; G = 1,2;

70

q ~. factorul de comportare care se obtine in functie de clasa de ductilitate: (H)q = 4 si (M)q = 3 pentru pereti si (H)q = 5 si (M)q = 3,5 pentru cadre, sisteme duale si pereti cuplati.Tn cazul structurilor neregulate pe verticala aceste valori se reduc cu 20%.

Incertitudinile legate de distributia eforturilor in raspunsul inelastic se pot lua in considerare in mod aeoperitor prin adoptarea unei diagrame infasuratoare de momente de proiectare ca in figura 3.17. S-a notat: M's« - momentele rezultate din calculul structuralla incarcarile seismice de proiectare;

MEd - momentele de proiectare obtinute prin deplasarea diagramei de calcul M'Ed (cele cu linie punctata);

h, - inaltimea primului nivel de deasupra bazei.

Momentele incovoietoare de dimensionare se pot redistribui intre elementele verticale ale structurii in limita a 30%, iar intre elementele orizontale in limita a 20%, pe baza capacitatii inalte de deformare plastica realizata prin aplicarea masurilor prevazute in [28].

La dimensionarea la forta taietoare a peretilor care fac parte din structuri duale se va utiliza diagrama infasuratoare din figura 3.18 pentru a tine seama de efectele modurilor superioare de vibratie,

In urma redistributiei, valorile insumate ale eforturilor nu trebuie sa fie inferioare eelor obtinute din calculul structural.

In figura 3.18 diagrama ( a) reprezinta valorile fortelor taietoare obtinute din calculul structural la fortele seismiee de proicctare, diagrama (b) este cea asociata mecanismului de plastificare (momentului de rasturnare capabil), iar diagrama (e) este infasuratoarea de proiectare.

O,5Vw,D

7""---:_-~--.'"

M'Ed

M'Ed

u;

MEd

-,

."

~

"

sistem cu perete

sistem dual

v.,

/

Figura 3.17 Infasuratoare de proiectare a mornentelor incovoietoare in pereti zvelti

Figura 3.l8 Infasuratoarea de proieetare a fortelor taietoare in peretii unui sistem dual

In cazul peretilor scurti, cu raportul inaltime/lungime Hw/11V 'S 2, valorile de proicetarc ale momentelor sunt cele obtinute din calculul structuraiia incarcarile seismice de proiectare.

Forta taietoare de proiectare se calculeaza cu expresia:

VEd = IVllid V'Ed:S;; qV'Ed lvlEd

in care valorile lylRd si MEd sunt determinate la baza percti lor. iar q ca si la relatia (3.48),

(3.49)

3.2.2 Calcululla forta taietoare 3.2.2.1 Etapele de calcul

Etapele de calcul sunt:

- stabilirea diagramei fortelor taietoare de calcul VEd;

- corectarea diagramei cu reducerile posibiIe;

-- caleulul capacitatii portante a sectiunii de beton VRd,c;

- se veri fica conditia:

Vt:d,red < r.:

(3.50)

dad inegalitatea este satisfacuta armaturile transversale se aleg constructiv,

71

- 'in eazul in care VEd > VRd,c' se calculeaza capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max in functie de tipuI de armatura transversala utilizata (verticala sau inclinata) ~i se verifica conditia:

VEd::;;VRd,max (3.51)

daca inegalitatea nu este satisfacuta se maresc dimensiunile sectiunii de beton;

- se calculeaza capacitatea portanta a armaturilor transversale VRd,s prin alegerea unui diametru si a unei distante dintre bare Asw/s dupa care se verifica conditia:

VEd,red ::;; VRd,s (3.52)

- in lungul elementului raportul Aswls se alege in concordanta eu diagrama VEd.

3.2.2.2 Elemente care nu necesitii armaturii transversale din calcul (VEd < VRd,c)

Forta taietoare capabila a elementului Tara armatura transversala specifica VRd,c se determina cu relatia:

VRd,C = [ CRd,J71k(100pJ,J~ + kp'cp }wd dar avand eel putin valoarea:

VRd,c = {v min + kp'cp "pwd in cese.f.; este rezistenta caracteristica la eompresiune, Nzrnm";

k = 1 + ~2~0 ::;; 2,0 in care d este 'in mm;

PI = A".::;; 0,02 - coeficientul de armare longitudinala; blVd

As/ - ana armaturii longitudinale intinse; Asl trebuie sa depaseasca sectiunea de caIcul

considerata I-I cu 0 lungime 2: hatd (fig. 3.19);

lbd - lungimea de ancorare a armaturii longitudinale; b; - latimea minima a sectiunii in zona intinsa, in rnm;

aLp = NEd lAc < 0,2ied - efortul unitar mediu sub efectul fortei axia1e NEd (NEd> ° pentru compresiune) in Nzmm";

Ac - aria sectiunii transversale de beton, in mm";

CRd,c, Vmiil si k, sunt date in anexe1e nationale, valori1e reeomandate fiind:

C Rd c = 0,181 r, pentru beton greu

CRd,c = 0,151 r. pentru beton user (3.55)

(3.53)

(3.54)

. = ° 035k3!2j'l!2

vmm' .r.«

pentru beton greu

v . = ° 030k1 2 f'1I2 pentru beton usor

mm' . ck If

\

k; = 0.15

tl, = 1,0 pentru beton greu

lJI conform punetului 2.1.6 pentru beton usor

(3,56)

.J!!":= J~_"_

45

..:.___...t-..- .J . __ .

45

1.

Figura 3.19 Definirea ariei de armature As] in sectiunea considerata 1-[

72

Forta taietoare de calcul VEd, determinata lara reducerea cu fJ pe portiunea av, trebuie sa satisfaca relatia:

VEd < 0,5TJ1bwdifcd (3.57)

in care v este factorul de reducere a rezistentei, care tine seama de fisurarea betonului datorita fortei taietoare, avand valoarea recomandata:

v = 0,6(1 - fk ) pentru beton greu 200

v = 0,5171(1- /..Ck) pentru beton usor (3.58)

250

Pentru elementele de beton precomprimat cu 0 singura deschidere, care nu au armatura pentru forta taietoare, forta taietoare capabila in zone fisurate la incovoiere poate f calculata cu relatia (3.54). In zone Ie nefisurate la incovoiere (in care efortul de intindere din incovoiere este mai mic decat feck,O,05 / Yc)' se limiteaza capacitatea la forta taietoare prin rezistenta 1a intindere a betonului.

In aceste zone forta taietoare capabila este indicata de:

VRd,c = I ;w . ~(feld Y + al . (Yep' fecd (3.59)

'in care: f este momentul de inertie;

b ; - latimea sectiunii la nivelul centrului de greutate, prezenta canalelor fiind luata in calcul

conform expresiilor:

- bll'.llom = bw - 0,5Lq) pentru canale injectate , cu diametrul q) > bw/8 ;

- bw.llom = bw pentru canale injectate, cu ¢ < bw!8 ;

- bw,nom = b; -1,2Iq) pentru canale neinjectate.

S - momentul static al suprafetei situate deasupra axei ce trece prin centrul de greutate, in raport cu aceasta axa;

a, = It /lpl2 :s; 1,0 pcntru armaturi preintinse

= 1,0 pentru alte tipuri de armaturi pentru beton precomprimat;

l, este distanta de la sectiunea considerata la originea lungimii de transmitere;

fpt2 este limita superioara a lungimii de transmitere a armaturii conform expresiei Ipt2 = I,2/pI ;

O'cp este efortul de compresiune in beton la nivelul centrului de greutate sub forta axiala datorita incarcarilor si/sau precornprimarii (O'cp= NEd/Ac 'in MPa, NEd> 0 la compresiune ).

Pentru scctiunile drepte la care latimea variaza in functie de inaltime, efortul principal poate fi maxim in alt loc de cat la nivelul centrului de greutate.

in acest caz, valoarea minima a fortei taietoare capabila se stabileste calculandu-se VRd,c fata de diferite axe ale sectiunii,

3.2.2.3 Elemente care necesitii armiiturii transversalii din calcul (VEd > VRd•c)

Calculul armaturilor transversale se face 'in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:

VEd < VRd

(3.60)

in care: VRd este forta taietoare capabila a elementului eu armatura transversals specifica, definita in cele ce urmeaza.

Calculul dupa modelul grinzii cu zabrele (figura 3.20) se bazeaza pe ipoteza ca ruperea se poate produce fie prin cedarea armaturilor transversale intinse (VRd = VRd,s) , fie prin zdrobirea betonului din diagonalele comprimate (VRd = VRd,max). Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar sa fie satisfacuta (VRd,s:::: VRd,max),

Valoarea unghiului () trebuie sa respecte limitele:

73

21,8° < t9 :s; 45" , ( 2,5 ~ ctgt) ~ 1,0)

(3.61 )

a).

VRd.n=

~ .. ---.-~-~ ~---~-. -.~~---~. F,,,

~ .'- - - -,'" - - - .., - - - -, ~

r , A",,' , I

, , , , !

r -'7' , NI

, , , ,

,'8 ' / ,

VRd.nw<

, ~,- - ,

.(8

, ,

N

,

' ....

s '

+--~~ ~~- ~---+

}\"

bare comprimate bare intinse

c).

, bw

~ lUI

I

4------;..-

Figura 3.20 Modelul de ealeulla actiunea fortei taietoare a) armat eu etrieri; b) armat eu bare inclinate

~~~~~==~~~~-=~~~~~

Forta tiiietoare cupabild a elementelar armate eu etrieri (fig. 3.20a) este valoarea eea mai mica datil de relatiile:

(3.65)

74

(3.66)

in care: Asw - aria tuturor ramurilor de armatura dintr-un plan transversal;

f)1lvd - rezistenta de ca1cul a armaturii transversale; dad t.: s: 0,8 j~k' in relatia (3.61) se ia

t.: = O,8f~, ;

z - bratul de parghie al fortelor interne, pentru ca1cul se poate adopta valoarea aproximativa

z = 0,9 d (daca nu exista forta axiala); S - distanta dintre etrieri (fig. 3.20a);

b.; -latimea minima a sectiunii transversale (fig. 3.20c);

VI - factorul de rcducere a rezistentei; valoarea recomandata pentru VI este v din relatia (3.58);

dad fywd s: O,8j~k ' se ia VI = 0,6 pentru betoane cu fck s: 60 Nzmm ' sau

VI = 0,9 -- t;,k > 0,5- pentru betoane cu f'k > 60 Nzmm" .

200 ' c

acw = 1,0 - pentru betonul armat daca anexele nationale nu dau alta valoare; acw = 1 +(JcP!!cd -- pentru ° < (Yep s: 0,25 j~d ;

acw = 1,25 - pentru 0,25 fed < (Yep < 0,5 fed ;

acw = 2,5( l-acp!j;'d) - pentru 0,5 f_d < (Yep s: 1,0 I; '

unde (Jcp este efortul unitar de compresiune In beton din forta axiala de calcul.

In vederea asigurarii unei ruperi ductile, sectiunea etrierilor nu va depasi valoarea maxima data de relatia:

A t

sW,max ywd < a,s, r

b -, acwvjJ cd

ws

(3.67)

Faria taietoare capabila a elementelor annate cu bare inclinate (fig. 3.20b) este cea mai mica valoare data de relatiile:

A

Vlld s = ~z' j~'\\'J(ctgB + ctga )sina (3.68)

, s -

V - b 7 I. (ctgB+ ctga)

IId,max - acw w- VI cd (1 + ctg2e)

(3.69)

Valoarea maxima a ariei sectiunii armaturii transversale se obtine cand ctg61 = I cu relatia:

A t

SlV,max ywd < a,5aCwvlfcd

b",s - sina

in cazul in care la elementele cu incarcari concentrate s-a luat In considerare reducerea cu j3 a fortei taietoare de calcul VEil aceasta trebuie sa respecte si relatia:

(3,70)

v < A t. sin a

I~d SH •. vwd

(3,71 )

in care: AnI este armatura transversala care intersecteaza fisura inclinata dintre forta concentrata si reazem, luand in considerate doar cele de pe intervalul 0,75av (fig. 3,21).

2,75 (~ ,

------

Figura 3.21 Cazuri speciale de preluare a fortei taietoare

Calculul la forta taietoare dupa modelul grinzii cu zabrele conduce la 0 valoare mai mica a efortului de intindere F« in armatura longitudinala in raport eu situatia reala.

Forta de intindere aditionala din armatura longitudinala este data de relatia: t1F;d = o,5vEActgB - ctga) pentru armaturi inclinate,

Mi;d = O,5VEdctgB pentru etrieri (3.72)

cu conditia:

lv! Ed + M. <!vI Ed ,max (3.73)

td -

Z z

in zonele unde nu sunt discontinuitati ale lui VEd (de exemplu, pentru incarcari uniform distribuite), determinarea armarurilor pentru forta taietoare pe 0 lungime 1= z(ctgB + ctga) se poate face utilizandu-se cea mai mica valoare VEd de pe aceasta lungime.

In figura 3.22 se prezinta dependenta dintre valoarea aleasa pentru ctgti , armatura

transversala (distanta s) si armatura longitudinala (lungimea de ancorare hd) pentru 0 grinda simplu rezemata actionata de 0 incarcare uniform distribuita si armata transversal cu etrieri verticali.

><

S

'0'

UJ

~~--"-L...L..L.LLLLU~_j__[__l.j ~

I=O,9d ctgf

-t-

,rannare constructiv<!+

ai + d < O,9d . ctgB ,

A . J, , "7 , ctgt)

sw Fwd'"

S ~ .

C VEd,;

Figura 3.22 Calculul distantei dintre etrierii s si lungimea de ancorare a barelor longitudinale Ibd la 0 grinda simplu rezemata actionata de 0 incarcare uniform distribuita

Dupa cum se observa pentru ctgB = 1 rezulta 0 cantitate mai mare de etrieri (distanta s mai mica) dar forta la care se ancoreaza armatura longitudinal a este mai mica si invers, dad se alege pentru ctgt) 0 valoare peste 2, distanta dintre etrieri rezulta mai mare (un consum mai mic de

76

etrieri) dar forta la care se ancoreaza este dubla (lungime de ancorare mai mare sau 0 cantitate de armatura longitudinal a mai mare).

La elementele cu armaturi pretensionate inclinate, se prevad armaturi longitudinale pasive (ne pretensionate) la fata intinsa pentru a prelua forta de intindere longitudinala datorata fortei taietoare, calculata cu relatia (3.72).

_____ 1\P __ .

Asl

sau

/» ,/A ------- lbd - ---

.. Iw/Asl=F E/ f yd

/-~'7L/

Figura 3.23 Asezarea armaturilor longitudinale pasive la elemente cu armaturi pretensionate inclinate

3.2.3 Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale 3.2.3.1 Forfecarea intre inima si placa grinzilor T

La grinzile cu sectiunea transversala in forma de T, suprafata de legatura a inimii cu placa hjM, transmite un efort de lunecare longitudinal VEd (fig. 3.24) dat de relatia:

M.

v = cd

cd h .~r

I

(3.74)

in care: hrestc grosimea placii in sectiunea de imbinare cu grinda; Mcd - variatia fortei normale in aripa pe lungimea M;

M - lungimea considerata (fig. 3.24), care se ia eel mult jumatate din distanta dintre punctul de moment nul ~i eel de moment maxim; In cazul fortelor concentrate, M este eel mult distanta dintre doua forte concentrate.

<.

p

+--___h.. -- --f

+--_o_)''___,,'. . .. h _+

Figura 3.24 Modelul pcntru lunecarea intre inima si placa dad placa se afla in zona comprimata

77

Variatia fortei normale IlFcd este:

, ,

- daca placa este in zona comprimata a sectiunii (pentru

comprimata de beton luata in considerare sa se limiteze prin x = h j )

M = _!_. ili\i/ . bejJ - bw

cd 2 z bel!

- daca placa este in zona intinsa a sectiunii si 0 parte din armatura longitudinala As s-a asezat in zonele de placa aferente

1 IW/ Asj

M =-·_·->OSA . r (3.76)

cd 2 z As-' sjJyd

in care: Asf- este partea din armatura intinsa As plasata in aripile sectiunii (fig. 3.2S);

/j,.lv! - variatia momentului incovoietor pe lungimea Ax;

z::::; (d -hfI2) - bratul de parghie,

F orta taietoare capabila a elementului din zdrobirea diagonalelor comprimate de beton, trebuie sa respecte conditia:

VEd ~v'fcdsinf)jcosf)j (3.77)

unde v este factorul de reducere a rezistentei, definit la punctul 3.2.2.2.

,--

::t ~ ,1 .0

.:«: - Vi

I I I

I --+-+--~---+-_,_-+-I.

, ::t ;;

I.e

~~~-~~+---+-r---r-~-~~ v

AsFAsf,1 +Asf,2 As=Asr+A»:

x 2: h j se admite ca sectiunea

(3.75)

Figura 3.25 Modelul pentru lunecarea intre inima si placa dad! placa se afla in zona intinsa

Aria armaturii transversale a,ipe un metru de placa se determina din conditia: hl,sr

asf 2: VEd -j.-ctgf)/

vd

(3.78)

In cazul in care intre placa si inima solicitarea este de forta taietoarc combinata cu incovoiere pe dircctia transversals (fig. 3.26), aria de armatura trebuie sa tie cea mai mare valoare dintre cea rezultata din relatia (3.78) ~i suma dintrc aria de armatura necesara din incovoiere si jumatate din aria rezultata din relatia (3.78).

Mplaca as,inc+O,SasJ>as,r Mplaca

(----.----.-_-.-------_- )

o.sa..

Figura 3.26 Asezarea armaturilor in placa pentru solicitarea cornbinata forta taietoare cu incovoiere

78

Dad VEd::::; kj~td' unde j~ld este rezistenta de ca1cul la intindere, nu este necesar calculul armaturii, fiind suficienta armatura rezultata din calculul placii la incovoiere; coeficientul k este dat de anexele nationale, valoarea recomandata fiind k = 0,4. In caz contrar armatura transversals asf se calculeaza cu relatia (3.78).

Valoarea recornandata a unghiului 8feste:

4Y ~ Bj ~ 26,5 (1,0::::; ctgi), ::::; 2,0) - pentru aripi comprimate

4Y ~ Bj ~ 38,6 (1,0::::; ctgBj ::::; 1,25) - pentru aripi intinse

(3.79) (3.80)

3.2.3.2 Verificiiri ale zonelor de contact dintre betoane turn ate in etape diferite

In planul de contact dintre betoanele turnate in etape diferite, de exemplu intre un element prefabricat si stratu1 superior tumat ulterior (fig. 3.27 a si b) sau intre elementele prefabricate (fig.3.27c), se prevad conectori sub forma de etrieri (fig. 3.27), iar suprafata prefabricatului in planul de contact se executa rugoasa sau profilata,

a)

b)

T"""

,

,

,

c)

Figura 3.27 Exemple de suprafete de contact

Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:

(3.81 )

Efortul unitar tangential intre fetele de contact se obtine din forta taietoare de cal cui dupa cum urmeaza:

Vtdi = fJ~Ed zb,

in care: f3 = ;<jj_ - raportul dintre forta longitudinala in betonul tumat ulterior si forta longitudinala

cd

(3.82)

totala (din zona comprimata sau intinsa a elementului) calculate pentru sectiunea considerata (fig. 3.28);

79

VEd - forta taietoare de calcul; z - bratul de parghie;

b, - latimea suprabetonarii (fig. 3.27)

axa neutra

axa

tieum

/3=1

- beton turnat in prima etapa

Figura 3.28 Stabilirea coeficientului fJ pentru axa neutra: a) in suprabetonare; b) in betonul tumat in prima etapa

BIIl- suprabetonare

Efortul unitar tangential rezistent din rost sc determina cu relatia:

VRJi = Cfcld + ua ; + pj~d(Jlsina + cosa) S; 0,51j~d

(3.83)

in care: c si f1 sunt coeficienti care depind de rugozitatea suprafetelor de contact; j~td - rezistenta de calculla intindere;

(In < 0,6 fed - efort unitar de compresiune din forta exterioara normala minima pe rost, care poate actiona simultan cu forta taietoare;

daca (In este intindere atunci Clcd = 0:

p = AsiA. - raportul dintre aria de armatura care traverseaza rostul de tumare, incluzand armatura transversals obisnuita (daca exista), ancorata suficient in ambele betoane (As) si suprafata rostului (AJ;

a- unghiul armaturii transversale care traverseaza rostul de turnare, care poate varia intre 45° si 90° (fig. 3.29);

v _- factor de reducere a rezistentei (vezi relatia 3.58).

45"< a-: 90'

beton turnat ulterior

beton turnat

in prima faza

Figura 3.29 Rost cu amprente

In absenta unor inforrnatii suplimentare coeficientii c si f1 se pot lua in functie de urmatoarea cIasificare a suprafetei de beton:

- foarte neteda (de exemplu 0 suprafata turnata in tipar de otel, plastic sau cofraje speciale din lemn) c = 0,25 si f1 = 0,5;

- neteda (de exemplu suprafetele elementelor turnate in cofraje glisante, sau 0 suprafata libera lasara rara alt tratament dupa vibrare) c:::: 0,35 si f1 = 0,6;

- dura (de exemplu 0 suprafata rugoasa, cu denivelari de eel putin 3 nun la eel mult 40 nun distants intre ele, obtinuta prin profilare) c = 0,50 si Jl = 0,7;

- amprentata (de exemplu realizarea unor amprente eu respectarea dimensiunilor din figura 3.29) c = 0,50 si f1 = 0,9.

La elementele solicitate dinamic sau la oboseala, coeficientul c se injumatateste [ata de

valorile de mai sus.

In cazul in care rostul dintre elementele prefabricate (fig. 3.27c) este fisurat in lung, eoeficientul de rugozitate se considera c = ° pentru suprafete fine ~i dure si c = 0,5 pentru rosturi amprentate.

Se poate folosi 0 distributie in trepte a armaturii transversale, dupa cum este indicat in figura 3.30.

, X

t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t

11111111111 1111 I II

/ /:;1

r- V Edi P JAJi sina + cosa)

-----J- . c j;,,1+ uo:

---------.- .. ---.-~-.--. -~--,.------- :-~--

Figura 3.30 Distributia etrierilor conectori in lungul grinzii

Contributia armaturilor din rost la VRdi se poate lua si ca suma fortelor din fiecare armatura cu conditia ca unghiul de intrare a barei sa fie intre 45°< a <135°.

In cazul planseelor alcatuite din elemente prefabricate si incarcate cu 0 sarcina uniform distribuita forta taietoare de calcul care actioneaza in lungul imbinarilor se determina cu relatia:

V = qEd' be [kN/m] (3.84)

td 3

in care: qEd este valoarea de calcul a solicitarii de exploatare [kN/m]; be - latimea elementului.

3.2.3.3 Console scurte

In mod teoretic se considera console scurte ace lea la care:

«. < 2"

(3.85)

in care: a; este distanta de la punctul teoretic de aplicare a fortei pana la sectiunea de racordare cu stalpul sau grinda;

z; -- distanta la forta orizontala (F1d) din armatura longitudinala si intersectia bielei comprimate cu scctiunea de racordare a consolci cu stalpul (fig. 3.31); inclinarea bielei estc limitata de 1 0 < taO < 2 5.

, - b - ~

In mod practic se poate utiliza rclatia de verificare:

a] h" ::; 1 (3.86)

in care he este inaltimea eonsolei la sectiunea de racordare cu stalpul (fig. 3.32).

In afara fortei vertic ale FEd pe consola, de obicei, actioneaza si 0 forta orizontala Hss. Se recornanda ca forta orizontala sa respecte conditia:

H Ed ~ 0,2FEd (3.87)

h ?:. 5,75FEii·

C b;. F .

. .. Jed'

;'n. care b este 'liifi;n~~ c&,nsoiei.

81

Consolele seurte se armeaza eu armaturi longitudinale si etrieri orizontali sau verticali in functie de rnarimea raportului a.lh.. In unele cazuri se pot prevedea si armaturi inclinate.

1'0'

Ni C

.~...s;:;

I_,_

biela comprimata

tirant

Figura 3.31 Model biela-tirant pentru 0 consola scurta

Armatura longitudinala se determina eu relatia:

A . = FEdctg(} + H Ed = FEdac + H EAaH + Z(}) > ° 5 FEd

s.mam I' - ,

J; ZoJ yd jyd

in care Zo se determina conform figurii 3.31 sau se considera in mod acoperitor la valoarea Zo = 0,85d , iar HEd chiar dad nu rezulta din calculul static se va considera la 0 valoare minima de

0,2 FEd.

/ ac_/

_/ ac /

(3.89)

Figura 3.32 Forme uzuale ale consolelor scurte

\

Armatura transversal a sub forma de etrieri se determina dupa cum urmeaza (fig. 3.33):

• dad ~c S; 0,5 se prevad etrieri inchisi orizontali sau inclinati, eu

c

A > 0,25A .

s,lnk - s,mmn

(3.90a)

• dad 0,5 < ~c S; 1 si FEd> VRd,c se prevad etrieri inchisi verticali, cu

c

FEd A"lnk ~ 0,5-j.

yd

VRd,c se obtine cu relatia (3.53) sau (3.54).

(3.90b)

a)

b)

:
l -
/ I-~
'_ -, I
!
':
! , >~~
! Etnen v erticaJ i

Figura 3.33 Armarea consolelor scurte pentru: a) a.ih; ~ 0,5;b) a.lh.> 0,5

Consolele scurte ale grinzilor si placilor se armeaza cu bare longitudinale si etrieri verticali sau bare longitudinale si bare inclinate In conformitate cu cele doua modele bazate pe .Jneletiranti",

Decuparea elementelor la capete poate avea diverse forme si dimensiuni (fig. 3.34). Consolele scurte se pot realiza la grinzi si la placi groase. Daca raportul h.lh 2 0,5 se poate alege pentru armare modelul din figura 3.35a), iar dad decuparea este foarte mare, adica hc1h < 0,5 se va utiliza varianta cu arrnaturi Inclinate din figura 3.35b).

h)h>0,5

hclh=0,5

hclh<0,5

hc!h<0,5

Figura 3.34 Consola scurta la capatul grinzilor prefabricate de beton armat

a)

HEd~l

FEd

I T

bl.

"I

~, Fel

• H1cl'+-j

FEd

- I ~ '\:: ~i

r: /3

,_

a:

. .

e

biela comprimata tirant

Figura 3.35 Modele biele-tiranti la 0 grinda decupata a) armaturi orizontale si etrieri verticali, b) armaturi orizontale si inclinate

Ariile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obtin eu relatiile: 4 - FEde+ HEAaH +zo)

, sl - j~dZO

A 0 = FEd

L 0,8j~d

A = _F""'Ed'---_

s3 sin j3 . 0,8 fYd

(3.91 )

(3.92)

(3.93)

83

in care e este excentricitatea fortei FEd fata de centrul de greutate al etrierilor verticali (fig. 3.35 si 3.36) situati pe 0 lungime maxima z/2, masurata de la capatul decupat, iar Zo = O,85d.

In capatul grinzii, pentru ancorarea armaturilor longitudinale de rezistenta As se prevede 0 armatura As4 in forma de agrafa (fig. 3.36). Sectiunea acestor bare va fi egala eu sectiunea etrierilor

suplimentari As4 = As2'

r

Asl I

~~~AS4~i~1

~ "As

Figura 3.36 Armaturile caracteristice capatului de grinda cu consola

In cazul in care reactiunea orizontala HEd nu se determina in mod explicit, se va considera aproximativ la valoarea H£d = O,2FEd ' iar relatia (3.91) se scrie sub forma:

A = FEd. e+O,25zo

sl j~d 20

(3.94)

Cantitatile efective de armatura se verifica cu urmatoarele relatii:

(Asl Zo + O,8Ad cos /3jj\'d Zo ~ FEd

e . e+O,25z0

(AS2 + As3 sin jJ )j:,d ~ 1,75 FEd

(3.95)

(3.96)

3.2.3.4 Colturile grinzilor friinte

In cazul elementelor solicitate la incovoiere, cu sau rara efort axial, care prezinta unghiuri intrande in zona intinsa a sectiunii (fig. 3.37) exista pericolul smulgerii armaturilor longitudinale de rezistenta de pe traiectoria prevazuta in proiect. In aceasta situatie, in functie de particularitatile de armare ale zonei frante, se dispun etrieri suplimentari cu rol de armaturi de suspendare.

a

/v/ Ed .

...

iVJ Ed

., MEd

Figura 3.37 Tipuri de grinzi frante Cli unghiuri intrande in zona intinsa

84

La grinzile frante eu a :S 10°, se admite ca armatura intinsa (Asl) sa fie dusa eontinuu peste unghiul intrand, In zona schimbarii de directie a armaturii longitudinale in afara etrierilor din forta taietoare se prevad etrieri suplimentari de suspendare pe 0 lungime s/2 de 0 parte si de alta a unghiului intrand (fig. 3.38).

Lungimea pe care etrierii se considera aetivi ea armatura de suspendare, se determina eu relatia:

3 s=h.tg--(180° -a)

8

(3.97)

a)

b)

axa geometnca

'etrieri suplimentari (As,,)

Figura 3.38 Zona de armare eu etrieri suplimentari la a) grinzi frante eu a:S 10°, b) grinzi eu vute

Aria totals a etrierilor (Asw) se obtine din inegalitatea:

A. ~ A fyd ctg(90° _ a)

)IV sl f 2

ywd

Daca armaturile din zona intinsa se intersecteaza in sectiunea de frangere si sunt prelungite pana in zona cornprimata a sectiunii, eu respeetarea lungimilor de ancorare hd, nu este neeesar un ealcul al etrierilor ea arrnaturi de suspendare.

Etrierii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de aneorare a armaturilor longitudinale intinse (fig. 3.39).

(3.98)

a<45

etrieri suplimentari

a=90

I ,(

Figura 3.39 Variante de arm arc pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive (etrierii din forta taietoare nu sunt figurati)

Solutiile alternative de annare, prezentate In figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente pozitive moderate. Daca solicitarile sunt mari, pentru prevenirea aparitiei unor fisuri care se dezvolta incepand din frantura spre interiorul grinzii, se prevede armatura suplimentara (Ass) (fig. 3.40).

85

0.>100

a

etrieri suplimentari

a=90

Ass

Figura 3.40 Variante de arrnare pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive mari (etrierii din forta taietoare nu sunt figurati)

Cand ancorarea armaturilor longitudinale intinse se face Tara bucle sau inaltimea sectiunii este mai mare de 100 em (in acest caz nu se poate dovedi eficienta buc1ei) se prevad etrieri suplimentari si/sau armaturi inclinate.

Cantitatea de armatura Ass se determina din tabelul 3.7 in functie de procentul de armare longitudinal p si unghiul franturii c,

Tabelu13.7 Determinarea armaturii Ass

a '0

Cazuri de zrinzi frante

max ;% )

> 1,0 Ass::: 1,0 max A'i

< 0,4

annare constructiva

::: 0,4 < 1,0

::: 45 < 100

Ass::: 0,5 max AS!

hi si h2:s 100 em

Etrierii din forta taietoare nu sunt fi ati

in toate eazurile

cste nevoie de vuta Ass::: 1,0 max A"

> 100

In cazul in care din anumite motive se renunta la armatura suplimentara Ass, armatura longitudinal a Ad trebuie suplimentata cu 0 cantitate de armatura ~ As! (fig. 3.41) care in mod obisnuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii fJ = 45°) se considera la valoarea:

M.d = 1,2Ass

(3.99)

86

a) [\,<"

b) [\;~

c)

Aswh

Ms)

'As)

'---1uEd

Figura 3.41 Variante de armare la un nod de cadru

Deoarece asezarea etrierilor suplimentari in pozitie inclinata este dificila (rezultand lungimi diferite pentru fiecare etrier) si ingreuneaza betonarea nodului, se prefera prevederea unor etrieri orizontali si vertic ali (fig. 3 Al c), avand aria:

Aswh = Aswv = 1,2A sw

(3.100)

La grinzile de acoperis poate sa apara situatia in care talpile nu sunt paralele (fig. 3.42). In acest caz fortele de compresiune Fed isi schimba directia, dand nastere la 0 forta de intindere pe verticals U = 2Fcd sin(a/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari.

a/E~~---

cd

( etrieri

________________ ~~~-'s-u-p-li-m-e-n-tan--·-------

)

Figura 3.42 Armarea cu etrieri suplimentari la 0 grinda de acoperis

3.2.3.5 Noduri de cadru

Pentru comportarea sigura a nodurilor de cadre la actiunea seismica este necesar sa se asigure o sectiune suficienta de beton (pentru a evita ruperea fragila a stalpului de la partea inferioara), si 0 armare corespunzatoare a nodurilor.

Forta de compresiune inclinata (produsa in nod de mecanismul de diagonala comprimata) nu va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere. Aceasta cerinta se considera satisfacuta dad:

- la noduri interioare:

r: "U· t: ~l - Vd hA, (3.10 I )

'7 .

in care: u = 0,6(1- f~k/250)

Vi = /If Ed - forta axiala normalizata in stalpul de deasupra;

, A ·f' .

c cd

b; = min{hc;(blV + 0,5hJ} - latimea de proiectare a nodului (be, he dimensiunilc sectiunii

transversale ale stalpului, b; latimea grinzii);

hie - distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului. - la noduri exterioare:

r; "0,8v· fed ~l- ~ bJhj, (3.102)

Armatura transversal a sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dimension a pe baza relatiilor:

87

- la noduri interioare:

Asw,hfvwd ~ 0,8( Ad + As2 )fyA 1 - 0,8v d)

(3.103 )

- 1a noduri exterioare:

A'M,,,fvwd ~ 0,8 As 2fyd (1- 0,8vd)

(3.104)

- _"

.. _:+ = r~_r-! __ bi!re vertical_e in nod

a

~ !

I

I

..c:!

a

~----- ""-- I--t--tc--I ~----'--I---l!--+"""'-; I

grinda

"

----"_ I--t--h--I , ."'

- l etrieri orizontali _

-

: in nod (A"'J,)

I

Figura 3.43 Armarea nodurilor cadre lor rezistente la seism

F orta axiala normalizata v d corespunde stalpului inferior. Relatiile (3.1 03) si (3.104) sunt valabile dad exista grinzi care intra in nod in directia transversala. In caz contrar coeficientul 0,8 se mareste la 1,0.

3.2.3.6 inciirciiri aplicate pe inidsimea grinzii sau suspendate

Cateva cazuri de solicitare cu forte concentrate se prezinta in figura 3.44.

In cazul rezemarii unei grinzi pe 0 alta grinda, armatura de suspendare din grinda purtatoare, va fi dispusa si calculata sa preia intreaga reactiune adusa de grinda purtata (fig. 3.45).

a)

, '7"-.J..

tp!2

J--~

P!2 ~

·,.1

"-r' ip

t__j1- grinda purtata t:-

P/2 I~- grinda purtatatoare i PI2

---=:';1

~/ /] I,,:i.i

--f:

_:_ -_-_.---- .--~-~.--.---'/."

b)

c)

d)

--~-~---,;>ina din profil J

Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plansee mono lite sau prefabricate; c) conducte si/sau tavan fals; d) grinzi de rulare

·~ft-

"ill

_ gnn _

de beton annat

placuta ~.-l.d_......"..:me.:.:.:-"=-tallca mglobatii

Armatura de suspendare va fi de preferinta, alcatuita din etrieri si armatura principals a elementului purtator, Parte din acesti etrieri vor f distribuitii in exteriorul volumului de beton, care este comun celor doua grinzi, conform indicatiei din figura 3.46.

grinda purtatoare eu inaltimea hi

+

~1 ~I .vt_l

___@ndii .. seculldafa

/

,

r-: - ------~.-.-

..

~dii/

pnnclpafii

Asl

grinda purtata ell inaltirnea hz(h2<hl)

Figura 3.45 Modul de armare la intersectii de grinzi

Figura 3.46 Pozitionarea armaturii de suspendare in zona de intersectie a doua grinzi

Armarea transversala se calculeaza eu relatia:

F < A I, . 4 j' sin f3

Ed - vu-I . .1"1'11 T , sw2 yd

(3.105)

A = FEd_

nv [,

. ya

(3.106)

3.2.3.7 Goluri in inima grinzilor

Pentru a permite trecerea unor instalatii pe inaltimea grinzilor, este nevoie de prevederea unor goluri in grinzile de planseu la cladirile etajate sau in grinzile de acoperis la halele parter.

Forma, dimensiunile si pozitia golurilor pe lungimea grinzilor poate fi foarte variata (fig. 3.47a, b si c), dar si solicitarile pot fi diferite (fig. 3.47d).

a).

b).

c).

d).

M.

tv! -,

Figura 3.47 Clasificarea golurilor in inima grinzilor dupa:

a) dimensiuni, b) forma, e) pozitia in lungul grinzii, d) tipul solicitarii

89

Deoarece in jurul golurilor traiectoria eforturilor unit are principale prezinta un sistem complex de linii calculul eforturilor este 0 problema dificila. In principiu se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul:

- procedeul modelului de bare;

- procedeul echilibrnlui eforturilor.

Principiul modelului de bare consta in inlocuirea zonei in care ipoteza sectiunilor plane a lui Bemaulli nu este respectata ca un sistem de bare, sistem al carui alcatuire se stabileste pe baza starii de tensiune. Directia acestor bare este determinata de directiile majore de scurgere ale eforturilor unitare principale (fig. 3.48). In general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele intinse de armaturi, Pentru fiecare caz de aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda are avantajul ca armarea corespunde cazului dat, dar si dezavantajul ca dezvoltarea unui model global folosibil, In limite de timp acceptabile in practica, necesita experienta In domeniul modelelor de armare.

.. '1. ·'L~;i,",.:--_ ..
-_ , I , ._ --'_ .. '
--·-.. ... -0 -..'
, # ",'
,,"'" " "
,1 III'
~" I". v

~ )L\Mv

Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor

Dad diametrnl golului circular nu depaseste 0,4 h sau la cele dreptunghiulare dimensiunea maxima a laturii este mai mic dedit 0,35 h. transmiterea fortei taietoare se poate face cu analogia grinzilor cu zabrele (fig. 3.49).

--~.------ ... ---. _. __ ----- ------.-~--....--.-.., ~

<p<s0,4h max(a,hl)sO,35h'

Figura 3.49 Analogia cu grind a cu zabrele la gauri nu foarte mari

In cazul golurilor insiruite distanta minima dintre ele se determina din conditia (fig. 3.50).

(J' = VEd ~f

c ~

0,6hbbw sin a

(3.107)

Figura 3.50 Stabilirea distantei minime dintrc goluri

La goluri avand lungimea mai mare de 0,5 h calculul se va face dupa un model folosit la cadre, similar cu 0 grinda Vierendeel. Transmiterea fortei taietoare depinde in mare masura de rigiditatea talpii superioare ~i inferioare. Se recomanda ca eforturile sa se distribuie in raport cu rigiditatile efective ale talpilor asa cum se prezinta in figura 3.51.

90

Y. :~~ I VEd

inf inf

I I : .. J>-.:

: inf . -:' ",' ."; Ac,inf

~------~------~I ------~----~~~~l

Msup, Ai,sup- Ac,sup+(n-l )AS2

Minf Ai,inf=nAsl

n EslEcm

2

Ii,sup= Ie,sup +( n -1 )As2 11 sup

Ii,iru-- Ai,inf llIru

1= Ii,sup + hinf

Figura 3.51 Modelul de cadru pentru calculul eforturilor la goluri mari

2a +--------------------t

Vsup~up I

I I

: sun

I

~N-E~d : i&> , MEd ~

I

Ysup,Vinf

N

... ~' ._ ,-.

." ':" .

F orta axiala, forta taietoare si momentul din talpi se obtin cu relatiile:

N = N TJinf + M Ed

sup Ed Z Z

N . = N TJsup + M Ed

int Ed

Z Z

t

V =V ~

sup Ed I '

I

t r

V V r.rn

mf = Ed-I-

I

M --V

sup - + supa,

M f = + V fa

10 m

(3.108)

(3.109)

(3.110)

(3.111)

In relatiile de mai sus NEd, VEd respectiv MEd sunt solicitarile de calcul din incarcarile exterioare, in mijlocul golului.

Daca axa neutra intcrsecteaza golul trebuie sa se verifice dad betonul si armaturile din talpa cornprimata ramasa pot prelua forta de cornpresiune.

Pentru situatiile in care in exploatare se presupune 0 talpa infcrioara fisurata sau cu 0 arie de beton foarte mica se poate utiliza 0 metoda mai simpla pentru detcnninarca forte lor taietoare:

Vsup = (0,8 - 0,9 )VEd f!;nf = (0,2 - 0,1 )VEd

(3.112)

(3.113)

In cazurile curente se propune urmatoarea regula simplificata de dimensionare: - dimensionarea grinzii in afara golului la incovoiere si forta taietoare;

- dimensionarea la forta taietoare a talpii inferioare si superioare pentru valorile obtinute cu

relatiile (3.112), (3.113);

- dimensionarea talpilor la forta axiala si moment incovoietor;

- langa gol pe ambele fete se prevad etrieri suplimentari dimensionati la 0,8 VEd;

- la grinzile mari se prevad armaturi inclinate la coltul golurilor.

91

3.3 Torsiunea

3.3.1 Stabilirea sectiunii de calcul

Rezistenta la torsiune a elementelor eu sectiuni simple se calculeaza inlocuind sectiunile transversale pline eu sectiuni echivalente cu pereti subtiri (fig. 3.52).

Sectiunea eu pereti subtiri este caracterizata de urmatoarele valori:

Ak - aria cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subtiri care formeaza sectiunea,

inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluri; teD - grosimea efectiva a peretelui sectiunii echivalente;

u - perimetrul exterior al sectiunii de arie A;

z, - lungimea laturii i masurata intre punctele de intersectie a liniei mediane a sectiunii eu pereti subtiri.

A

linie medians

'\ DETALIU A

\

.~[."'~

" ....

_Y-

" A

~-!'_ ~~

~I~~

Figura 3.52 Sectiunea echivalenta de ealculla torsiune

Grosimea efectiva a peretclui sectiunii se determina cu relatia:

A

t - =~ ej U

in care: A - aria total a a sectiunii transversale, inclusiv aria golurilor interioare daca acestea exista (sectiunea chesonata),

Valoarea astfel obtinuta nu poate fi mai mica decat dub luI distantei dintre marginea sectiunii si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in eazul sectiunilor chesonate nu po ate depasi grosimea efectiva a peretelui.

In figura 3.53 se prezinta pentru cateva sectiuni simple earacteristicile sectiunii echivalente.

Bk

(3.114)

Jld2/4

k

Figura 3.53 Sectiuni simple (pline sau eu goluri) solicitate la torsiune

Daca sectiunea are forma mai complexa, ea se subdivide in forme simple, apoi aeestca se modeleaza prin sectiuni echivalente eu pereti subtiri. Impartirea sectiunii trebuie realizata astfel in cat sa se obtina rigiditatea maxima la torsiune.

Calculul fiecarui element se face separat dupa ce momentul de torsiune este distribuit proportional cu rigiditatea la torsiune a elementelor, determinata in stadiul elastic, nefisurat. Capacitatea portanta la torsiune este in acest caz suma capacitatilor portante individuale ale elementelor.

92

in figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de forma I, L si S eare se descompun in sectiuni dreptunghiulare. Momentele de torsiune aferente aeestora se calculeaza eu relatiile:

T = ~'--T

Ed,i n Ed

Lfl'

'.el

+- _ ___}J, f

~,A;€; =:J4

2 • • I

(3.115)

beff

t

Q)

o

TEdI

Figura 3.54 Sectiune compusa din dreptunghiuri

Momentul de inertie la torsiune se determina eu relatia:

Iii = '7;h;h;" (3.116)

in care coeficientul '1 este dat in tabelul 3.8 in functie de raportul laturilor hib a sectiunilor dreptunghi ulare.

Tabelul 3.8 Coeficientul '1 pentru ea1culul momentului de incrtie la torsiune a sectiunilor dreptunghiulare

c=&~/b_r-_~~~~~ __ ~+-_~'~~-4_~-+~~~~~~~

L_IJ 0,140

3.3.2 Modelul de calcul la torsiune

Elementul real, solicitat la momentul de torsiune TEd, se modeleaza sub forma unei grinzi cu zabrele spatiale, alcatuita din patru grinzi cu zabrele plane, de tipul eclor utilizate la ca1culul la forpi taietoare (fig. 3.55), fiecare ferma eu zabrele plana urmand sa suporte 0 forta taietoare VEd. Intrucat procentul de annare al etrierilor este acelasi in toti peretii sectiunii casetate echivalente, rezulta ca diagonalele comprimate de beton vor ave a aceeasi inclinare, In aceasta situatie se poate considera ca actiunea momentului de torsiune poate fi inlocuita eu 0 forta de lunecare Tt,i uniform distribuita in lungul conturului Uk.

-r- .:1.

\,,/,j

'1'

w,~

:.2~~_~+::3-o/ .'

7,-A .:

Figura 3.55 Modelul de calculla torsiune

93

Armarea sectiunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri si bare longitudinale suplimentare. Armatura longitudinal a necesara din torsiune rezulta:

"" A = TEdu k ctgt)

~ sl 2A J'

kJ ,'d

ill care: () este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton si armatura Iongitudinala intinsa (fig. 3.20) j;d- rezistenta de ca1cul a otelului din care este confectionata armatura longitudinala As!.

Armatura longitudinal a din torsiune se distribuie pe perimetrul ui; numai in cazul sectiunilor de dimensiuni mici, poate fi dispusa concentrat, in colturile sectiunii,

Armatura transversals sub forma de etrieri necesari din torsiune rezulta:

il( Anv) = TEd te f)

7A . b

\ S T - kJ yd

In cazul solicitarilor combinate, se poate utiliza 0 metoda simplificata, in care se considera separat fiecare solicitare. Ariile de armatura se determina pentru incovoiere, forta taietoare si pentru torsiune, urmand apoi sa fie aditionate (fig. 3.56).

(s).

b) ... ~_ _ ="": _ (Asw)v __ ~~.

~I 1 r~··· 1 1--'------'--1 1 .n 1 1

In cazul torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina eu relatia:

TEd

1: . = '.1 7A t - k ef'.,

in care TEd este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static.

Forta taietoare rezultanta VEd intr-un perete este data de relatia:

V-d = Tt".Z

E t.c eJ ,I i

3.3.3 Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunii

+-{- - r-J--Ir--]

(S)VT

/ /

(3.117)

(3.118)

(3.119)

(3.120)

(Aswls)r

(A mls)v+ (A .,,,is)T

Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii

a) dispunerea armaturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (Asw - aria tuturor ramurilor forfecate, As - sectiunea transversala a barei)

Armatura longitudinala dispusa din calculul de incovoiere se modifica astfel: in zona intinsa cantitatea de armatura se mareste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona cornprimata poate fi redusa, in functie de marimea fortei de compresiune.

Armaturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (As!) pot suplimenta (eel putin partial) ariile armaturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (A~) eu conditia ca asezarea armaturilor in sectiunea transversal a de beton si traseul acestora sa satisfaca deopotriva

94

prevederile de alcatuire a elementelor (date in cap. 5) pentru cele doua solicitari. Se recornanda insa ca armatura longitudinala dimensionata la torsiune sa fie dispusa, pe cat posibil, uniform pe periferia sectiunii transversale de beton si in acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a acestor armaturi difera de cele dimensionate la incovoiere.

Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de regula in corelare cu dimensionarea etrierilor la forta taietoare data fiind afinitatea intre diagramele eelor doua solicitari.

Armatura transversala rezultata din calculul la torsiune se poate insuma cu eea dimensionata la actiunea fortei taietoare numai daca aceasta din urma este .asezata la periferia sectiunii transversale de beton.

In cazul in care se folosesc etrieri cu doua ramuri de forfeeare pentru dimensionarea la forta taietoare, se adopta acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune.

Unghiul e dintre diagonalele comprimate de beton si armatura longitudinala intinsa in cazul actiunii combinate a fortei taietoare ~i a momentului de torsiune este limitat la 1 :::; ctg e:::; 2,5. In acelasi timp, trebuie subliniat ca inclinarea diagonalelor comprimate e pentru torsiune trebuie sa fie aceeasi cu cea rezultata din calcululla forta taietoare.

Distanta dintre etrieri, ce urmeaza a se prevedea in element se determina pe baza principiului:

(3.121)

cu relatia:

STSV

s= --- (3.122)

ST +sv

Distanta dintre etrieri (sau barele transversale cand se utilizeaza carcase sudate) cat ~l diametrul acestora trebuie sa respecte prescriptiile constructive mention ate in capitolul 5.

Capacitatea portanta maxima a elementului cu sectiune plina supusa la efectul fortei taietoare si a momentului de torsiune este limitata de cedarea diagonalelor comprimate, conform conditiei:

_TEd + VEd :::; 1 (3.123)

TRd,max VRd,max

in care: TEd - momentul de torsiune de calcul; VEd - forta taietoare de calcul;

TRd,max - momentul de torsiune capabil cc poate fi preluat de sectiune Tar:i a se produce zdrobirea betonuJui comprimat;

VRd,max - forta taietoare capabila a elementului.

Momentul de torsiune capabil se obtine cu relatia:

(3.124)

in care Vi si (XCIV au valorile definite la punctul 3.2.2.2.

Forta taietoare capabila a elementului se determina cu relatia (3.66), in care in loc de b.; se introduce ter:

a tzv[j'.

Tl = ell' t'f I • ca

lid.max t () t e

cg + g

In elementele cu sectiunea transversala apropiata de un dreptunghi, se poate dispune doar armatura constructiva, dad este indeplinita conditia de mai jos:

(3.125)

(3.126)

in care: TRd,c - momentuJ de torsiune de fisurare, care se determina luand T/,i = fCtd ; VRd,c - forta taietoare capabila din relatia (3.53), (3.54), (3.55) si (3.56).

95

3.4 Strapungerea

3.4.1 Perimetrul de control

Verificarea la strapungere se face in lungul unor perimetre de control (fig. 3.57).

Daca placa are inaltimea constanta, sectiunea de control este perpendiculara pe planul placii.

Daca placa are inaltimea variabila (de exemplu, talpa fundatiei), d se mascara la perimetrul ariei incarcate (fig. 3.58).

_r--.-_fconl ,._ / .. ~ __ rc~_~{-

~.--~--~-------.~------ -- -- ---- •... -----~--

Aeon!

-------~---- -~,. -r------------:

/ __ 2d~ -<:'--J ...

i sectiunea de control

I de baza

f - 8>arctg(1/2)=26,6°

.,1IoDd

2d

aria incarcata

r

. .A\

',.rcont

.. --.

al doilea perimet:nll perimetrul de control

de control !1o"" ----de baza.uo -

-- -------- ~

I.L _...JRL,v;.- _<. .... --~I--_.&._--&..~=== .• ~-" __ ~._:_ __ _j i: ~

Figura 3.57 Perimetrul de calcul pentru strapungere

Inaltimea utila a placii in mod curent se considers constanta, fiind egala cu media inaltimilor utile pe cele doua directii, d; si d;

d = (dy + dJI2 (3.127)

Perimetrul de baza de control u, se considera Ia distanta 2,Od fata de aria incarcata si se construieste astfel incat sa aiba 0 Iungimea minima (fig. 3.58a).

a) ~

2dY---

u,

'~

-"c-

perimetru de

control u,



2d

b)

6d

/ ~----

,

2d

Figura 3.58 Perimetrul de control de baza pentru diferite situatii

In situatii in care 0 forta concentrata este aplicata mai aproape de 2,Od fata de Aloud, se ia in considerare un perimetru de control la 0 distanta mai mica de cat 2,Od (perimetrul de control trece prin punctul de aplicatie al fortei).

Daca aria incarcata este situata Ifmga un gol, 0 parte din perimetrul de control este considerata inactiva, asa cum se arata in figura 3 .58b). In cazul in care aria incarcata este situata in apropierea marginii sau in coltul placii, perimetrul de control se determina ca in figura 3.59.

Alte peri metre de control u, din interiorul sau exteriorul ariei de control de baza, vor avea aceeasi forma ea si perimetrul de control de baza.

96

<2d

--------_ ... '

---+-----

-'/UI



.

• u! '+--

Figura 3.59 Perimetrul de control pcntru stalpi marginali sau de colt

Placile rezemate pe stalpi circulari prin intermediul unor capiteluri circulare cu IH::;; 2,OhH (fig, 3.60a) se verified la strapungere numai intr-o sectiune de control situata la distanta reont fata de centrul de greutate al sectiunii stalpului:

a) Iff >2hH

capite! cu data

capitel simplu

" C ;, 8>arctg(1/2)=26,6°

" -=. " .o:-..., • .----..r-- .... - .... ---. ...... ', ~~ ~"

"'\---~:to . '- ~--....

Ii""\:: ~;

81 B>dj ...

'--.l--'-- -,

B • / IH /

/

I /

III

A

A - sectiunea de control de baza

B - suprafata incarcata

--/

Figura 3.60 Modelul de calcul pentru strapungere - stalp cu capitel

rW1I1 = 2,Od + lH + 0,5c (3.128)

unde: IH - distanta de la fata stalpului la marginea capitelului;

c - diametrul stalpului.

Daca stalpii si capitelurile au forma rectangulara, cu IH :S 2,Od, pentru reOll1 se alege valoarea cea mai midi data .de relatiile:

<: = 2,Od + 0,56.ji1; (3.129)

reollt = 2,Od + 0,69/1 (3.130)

unde: II = Cl + 21Hl, 12 = C2 + 21H2 cu conditia 1/ :::: h-

In situatiile in care IH > 2,Od, se verifica atat sectiunea ce trece prin capite I (perimetrul interior), cat si cea care trece prin placa (perimetrul exterior), conform figurii 3.60b).

Prevederile referitoare la perimetrul de control de baza, respectiv la calcul se aplica inlocuind d cu dH(fig. 3.S60b).

Distantele de la centrul de greutate a sectiunii stalpului pana la sectiunile de control pot fi tuate (fig. 3.60b).

f:'(ll!r.cxr = If{ + 2,Od + O,Sc r:'ollrint = 2,0(d + hff) + 0,5c

(3.131) (3.132)

3.4.2 Determinarea efortului de ealeul VEd

Valoarea efortului de calcul VEd se determina din relatia:

VEJ =f3~:dd (3.133)

ui

unde d este inaltimea utila medie, conform relatiei (3.127);

u, este lungimea perimetrului de control considerat, care poate fi perimetrul stalpului sau perimetrul de control de baza;

97

j3 este un coeficient care depinde de distributia eforturilor unitare de strapungere. Coeficientul j3 se calculeaza cu relatia:

f3 = 1 + k MEd !!J._ (3.134)

VEd ~

unde UI este lungimea perimetrului de control de baza;

k este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor sectiunii stalpului c I si C2, avand valorile date in tabelu13.9;

WI este 0 functie de UI pentru distributia fortei taietoare din figura 3.61a.

he
b) S 1,5d; S O,5C2
t-1 -"'.-.-
:i-T~t ,2d
I IC2
*
I Ul
~ ..c
Cl 2d
I
I VEd
c) < 1 5d' < 0 5C2
- , ,- , I he

+ -~ ui

2d

S 1,5d; SOj5C,

Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placa-stalp a) nod central, b) nod marginal, c) nod de colt

Functia WI corespunzatoare distributiei fortei taietoare din figura 3.61a se determina cu relatia:

(3.135)

o

unde dl este lungimea elementara a conturului, iar e distanta de la lungimea elementara dl pana la axa in raport cu care actioneaza momentul MEd.

Pentru un stdlp dreptunghiular interior, tinand seama de relatia (3.135), WI este:

98

2

C, 2

WI = - + C,C2 + 4c2d + 16d + Lndc, (3.136)

2

unde C j si C2 sunt dimcnsiunile sectiunii stalpului, considerate conform figurii 3.61 a.

Pentru un stdlp circular interior, valoarea coeficientului fJ se determina cu relatia: e

j3=l+O,6/7 (3.137)

D+4d

unde D este diametrul stalpului circular.

Pentru un stalp drcptunghiular interior unde, incarcarea este excentrica fata de ambele axe, se poate utiliza relatia aproximativa:

r------

P~I+I,8 (:J "(:J (3,138)

unde ey si e, sunt excentricitatile MEdfVEd in lungul axelor y si z;

by si b, sunt dimensiunile perimetrului de control (fig. 3.58a).

Pentru un stalp dreptunghiular marginal, daca exista excentricitate dupa ambele directii

ortogonale, ~ se poate determina din relatia:

j3 = 5_ + k!!.L e (3.139)

• TA7 par

U1 rr,

unde: u, este lungimea perimetrului de control de baza din figura 3.57;

u, * este lungimea perimetrului de control de baza redus din figura 3.61b;

epa,. este excentricitatea paralela cu marginea placii, rezultand dintr-un moment aplicat ca in

figura 3 .61 b);

k se poate determina din tabelul 3.9, in care raportul CjfC2 se inlocuieste cu cjl2c2; Wj este calculat pentru perimetrul de control de baza u, din figura 3.58a.

Pentru un stalp dreptunghiular ca in figura 3.61 b, WI rezulta:

o

C; d2

~ = -; + c,c2 + 4c,d + 8 + ndc,

Dad excentricitatea este dirijata spre exteriorul placii, se utilizeaza relatia (3.134).

La calculul Wj, excentricitatea e trebuie masurata de la centrul de greutate al conturului de calcul.

Pentru un stalp de colt unde excentricitatea este dirijata spre interiorul placii, fJ se determina eli relatia:

(3.140)

f3 = u~

u1

Dad excentricitatea este spre exteriorul placi i, se utilizeaza relatia (3.134).

Pentru structuri la care stabilitatea laterala nu depinde de interactiunea de cadru intre placa si stalp ~i la care dcschiderile adiacenta nu difera eu mai mult de 25%, se pot utiliza valori aproximative. In anexele nationale se precizeaza valorilc pentru IJ: valorile recomandate pentru jJ sunt date in figura 3.62.

(3.141)

.:ijJ

C ~=1,5

''7(.',

~-

Hi

AI- stalp interior 131- stalp marginal C- stalp de colt

A

\Hj ~=1,15

Figura 3.62 Valorile recomandate pentru coeficientul fJ

99

S-ar putea să vă placă și