Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anatomie M3
Anatomie M3
07.10.2015
CELULA este unitatea morfofunctionala a tuturor organismelor vii. Este un mic compartiment apos.
Celula umana este celula eucariota adica contine cel putin un nucleu.
Alcatuire: Cuprinde :
citoplasma cu :
Plasmalema: cuprinde lipide si proteine legate intre ele prin legaturi necovalente
Aranjarea lipidelor si proteinelor in plasmalema corespund unui model numit model mozaic in
fluid.Dublul strat lipidic
Pinocitoza implica ingestia de fluid particule solubilizate prin intermediul unor microvezicule
(<200 nm in diametru) numite vezicule pinocitozice.
Fagocitoza – este realizata doar de unele tipuri celulare principale fiind macrofagele si
neutrofilele. In fagocitoza, regiuni largi ale membranei plasmatice se extind, ingloband particule mari,
cum sunt microoorganismele sau resturile celulare. Se formeaza astfel vacuole (>1um in diametru)
denumite fagozomi. Fagozomii fuzioneaza in continuare cu lizozomii, iar continutul lor este de obicei
degradat datorita enzimelor lizozomale.
Citoplasma este formata din doua compartimente: citoplasma nestructurata sau hialoplasma
(substanta fundamentala a citoplasmei) si citoplasma structurata reprez. de organitele celulare. Pe langa
organite se mai gasesc incluziuni ergastrice sau celulare, produsi de secretie sau produsi exogeni.
RE rugos REr – este sub forma de structuri canaliculare si veziculare cu diametrul de 20nm. Pe
supr acestora sunt atasati robozomii prin subunitatea mare.Este prezent la toate celulele nucleate mai
ales la cele specializate in sinteza proteinelor. Mai sunt situatii cu spatii neacoperite de ribozomi cand se
formeaza vezicule de tranzitie.
RE neted REn – este format dintr-un labirint de tubuli sau canalicule fine ramificate si
anastomozate, care comunica cu sacii REr. In celula musculara striata, REn se numeste reticul sarco-
plasmatic.
Functiile RE:
- Detoxifiere celulara
- Functii speciale de depozitare
Tesuturile:
-epitelial
-conjunctiv
-nervos
-musculao
-osos
Tesuturile
Histologia este stiinta care se ocupa cu studiul microscopic al celulei si tesuturilor care
alcatuiesc organismul.
Tesuturile sunt grupari de celule care au aceeas forma si structura si care indeplinesc aceleas
functii.Se impart in mai multe tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele si limfa.
Tesutul epitelial
Tesutul conjunctiv
Are rol trofic (de hranire) si mecanic (de rezistenta) si intra in alcatuirea tuturor organelor. Este
format din celule, substanta fundamentala si fibre. Are proprietatea de a se metaplazia
(transforma), de a-si modifica structura in functie de nevoile organismului.
Clasificarea tesuturilor conjunctive se face in functie de rolul indeplinit in organism:
Tesutul conjunctiv fibros - formeaza fasciile de invelis ale muschilor precum si capsula
unor organe interne. De asemenea, alcatuieste dermul, capsula si ligamentele articulare.
Tesutul conjunctiv tendinos - intra in alcatuirea tendoanelor;
Tesutul conjunctiv elastic - intra in alcatuirea vaselor sangvine contribuind la realizarea
pulsului arterial;
Tesutul conjunctiv cartilaginos - se dezvolta in zonele de presiune si frecare pentru a
asigura rezistenta. Exista 3 tipuri de tesut cartilaginos:
Tesutul osos
Tesutul osos este cel mai rezistent si dur tesut, este format din celule osoase, substanta
fundamentala - substanta osoasa.
Celula osoasa se numeste in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiu adult osteocit.
Osteocitele (forma adulta) sunt adapostite in mici cavitati separate in substanta fundamentala
numite osteoplaste, Din peretii osteoplastelor pleaca canalicule subtiri care se leaga intre ele in
forma de retea, cu canaliculele osteoplastelor vecine. Aceste canalicule sunt strabatute de
prelungirile osteocitelor. Osteoplastii au rol secretor, participand la formarea oseinei si se pot
transforma in osteoclaste.
Osteoclastele au rolul de distrugerea si delimitare a formarii tesutului osos in functie de
necesitatile fiziologice ale organismului. In functie de structura sa arhitehtonica exista 2 tipuri de
tesut osos:
1. Tesut osos compact - prezinta o serie de canale numite Havers, care contin capilare
sangvine, terminatii nernoase si tesut conjunctiv lax. In jurul canalelor Havers substanta
osoasa (oseina) este depusa in lamele concentrice in care se gasesc osteoplastii si
osteocitele.Aceasta structura asigura o rezistenta foarte mare a osului. Un canal Havers
impreuna cu lamelele concentrice din jur formeaza osteomul sau sistemul haversian. Intre
sistemele Haversiene se gasesc arcuri de lame osoase numite sisteme intrahaversiene.
2. Tesutul osos spongios este format din lame osoase numite trabecule. Aceste lame
delimiteaza cavitati de marimi diferite numite areole. Aceste cavitati vor da osului un
aspect de burete.