M3 – Anatomia si fiziologia omului

07.10.2015

SWANN afirma ca animalele au corpul alcatuit din celule 1839.

CELULA este unitatea morfofunctionala a tuturor organismelor vii. Este un mic compartiment apos.
Celula umana este celula eucariota adica contine cel putin un nucleu.

Alcatuire: Cuprinde :

o membrana plasmatica (plasmalema),

citoplasma cu :

o serie de organite fara membrana_cei mai imp sunt centriolii si ribozomii - ,

organite cu o membrana subtire – reticulul endoplasmatic , aparatul Gilgi, lizozomi si peroxizomi

si organite cu membrana dubla sau anvelopa (nucleu si mitocondrii).

Plasmalema: cuprinde lipide si proteine legate intre ele prin legaturi necovalente

Aranjarea lipidelor si proteinelor in plasmalema corespund unui model numit model mozaic in
fluid.Dublul strat lipidic

Exista doua tipuri de endocitoza:pinocitoza si fagocitoza.

Pinocitoza implica ingestia de fluid particule solubilizate prin intermediul unor microvezicule
(<200 nm in diametru) numite vezicule pinocitozice.

Fagocitoza – este realizata doar de unele tipuri celulare principale fiind macrofagele si
neutrofilele. In fagocitoza, regiuni largi ale membranei plasmatice se extind, ingloband particule mari,
cum sunt microoorganismele sau resturile celulare. Se formeaza astfel vacuole (>1um in diametru)
denumite fagozomi. Fagozomii fuzioneaza in continuare cu lizozomii, iar continutul lor este de obicei
degradat datorita enzimelor lizozomale.

Citoplasma este formata din doua compartimente: citoplasma nestructurata sau hialoplasma
(substanta fundamentala a citoplasmei) si citoplasma structurata reprez. de organitele celulare. Pe langa
organite se mai gasesc incluziuni ergastrice sau celulare, produsi de secretie sau produsi exogeni.

Clasifcarea organitelor celulare.

 I. Organitele sintezei si secretiei celulare: nucleul endoplasmatic, ribozomii complexul
Golgi.
II. Organitele generatoare de energie: mitocondriile.
III. Organitele digestiei celulare: lizozomii, peroxizomii.
IV. Organitele motilitatii celulare: microfilamentele, microtubulii, centrul celular.
V. Incluziuni celulare: substante proteice, de exemplu hemoglobina; lipide, sub forma de
picaturi sferice glicogen, subst. minerale: siliciu.

Reticulul endoplamatice – rol in biosinteza celulara, este invelit de o sg membrana

interconectata de compartimente denumite cisterne. RE este de doua feluri: rugos si neted,
adica cu prezenta sau cu absenta ribozomilor.

RE rugos REr – este sub forma de structuri canaliculare si veziculare cu diametrul de 20nm. Pe
supr acestora sunt atasati robozomii prin subunitatea mare.Este prezent la toate celulele nucleate mai
ales la cele specializate in sinteza proteinelor. Mai sunt situatii cu spatii neacoperite de ribozomi cand se
formeaza vezicule de tranzitie.

RE neted REn – este format dintr-un labirint de tubuli sau canalicule fine ramificate si
anastomozate, care comunica cu sacii REr. In celula musculara striata, REn se numeste reticul sarco-
plasmatic.

Functiile RE:

REn – in metabolizarea lipidelor

- Detoxifiere celulara
- Functii speciale de depozitare

REr – in biosinteza unor proteine membranare

-Prelucrarea proteinelor sintetizate

-Sortarea si transportul catre aparatul Golgi

Tesuturile:

-epitelial

-conjunctiv

-nervos
-musculao

-osos

Tesuturile

Histologia este stiinta care se ocupa cu studiul microscopic al celulei si tesuturilor care
alcatuiesc organismul.

Tesuturile sunt grupari de celule care au aceeas forma si structura si care indeplinesc aceleas
functii.Se impart in mai multe tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele si limfa.

Tesutul epitelial

Acopera suprafata externa a corpului intrand in alcatuirea tegumentului. De asemenea, el

captuseste suprafata interna a organelor cavitare (tub digestiv si la nivelul cailor respiratorii) si
de asemenea, mai participa si la formarea glandelor secretorii. O parte din tesuturile epiteliale
receptioneaza stimuli din mediul extern, adica prezinta terminatii nervoase si va intra in structura
retinei, al epiteliului olfactiv (mucoasa narina) precum si in structura pielii (participa la
transmiterea sensibilitatiii tactile). Tesutul epitelial nu prezinta vascularizatii si se hraneste pe
baza tesutului conjunctiv.

Dupa forma, epiteliile se clasifica in:

- epiteliul scuamos, care captuseste vasele sangvine si cavitatile corpului si are rol de a diminua
frecarea dintre suprafete;
- epiteliul cubic formeaza peretele glandelor endocrine si are rol in producerea de mucus
protector
- epiteliul cilindric este prezent la nivelul organelor interne, in special la nivelul stomacului si
intestinului. Are rol in elaborarea secretiei mucusului protector;
- epiteliul pseudostratifica ciliat se gaseste in mucoasa respiratorie;
- epiteliul stratificat este prezent la suprafata corpului si intra in alcatuirea tegumentelor. Permite
evaporarea apei si a toxinelor, adica transpiratia, producand astfel termoreglarea.

Tesutul conjunctiv

Are rol trofic (de hranire) si mecanic (de rezistenta) si intra in alcatuirea tuturor organelor. Este
format din celule, substanta fundamentala si fibre. Are proprietatea de a se metaplazia
(transforma), de a-si modifica structura in functie de nevoile organismului.
Clasificarea tesuturilor conjunctive se face in functie de rolul indeplinit in organism:

 Tesuturi conjunctive trofice (de hranire)

 Tesuturi conjunctive mecanice (de rezistenta)

Tesuturile conjunctive trofice se clasifica in:

  Tesutul conjunctiv lax - este distribuit in toate organele corpului, insoteste vasele de
sange si nervii pe traiectul lor spre organe si, de asemenea, intra in alcatuirea
tegumentului formand Hipodermul.
 Tesutul conjunctiv adipos - are un continut foarte mare in grasimi si reprezinta o rezerva
a organismului care poate fi utilizata la nevoie.Se distribuie preponderent sub tegument
dar si in jurul organelor interne cu rol de protectie (rinichi)
 Tesuturile conjunctive mecanice

In aceste tesuturi predomina fibrele conjunctive in detrimentul celulelor si a substantelor

fundamentale. Sunt de mai multe tipuri:

 Tesutul conjunctiv fibros - formeaza fasciile de invelis ale muschilor precum si capsula
unor organe interne. De asemenea, alcatuieste dermul, capsula si ligamentele articulare.
 Tesutul conjunctiv tendinos - intra in alcatuirea tendoanelor;
 Tesutul conjunctiv elastic - intra in alcatuirea vaselor sangvine contribuind la realizarea
pulsului arterial;
 Tesutul conjunctiv cartilaginos - se dezvolta in zonele de presiune si frecare pentru a
asigura rezistenta. Exista 3 tipuri de tesut cartilaginos:

1. cartilaj hialin - alcatuieste scheletul traheei, bronhiilor, cartilajul nazal, cartilajul de

crestere al oaselor;
2. cartilajul elastic: pavilionul urechii si al laringelui
3. cartilajul fibros intra in structura discurilor vertebrale si al meniscurilor articulare

Tesutul osos

Tesutul osos este cel mai rezistent si dur tesut, este format din celule osoase, substanta
fundamentala - substanta osoasa.
Celula osoasa se numeste in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiu adult osteocit.
Osteocitele (forma adulta) sunt adapostite in mici cavitati separate in substanta fundamentala
numite osteoplaste, Din peretii osteoplastelor pleaca canalicule subtiri care se leaga intre ele in
forma de retea, cu canaliculele osteoplastelor vecine. Aceste canalicule sunt strabatute de
prelungirile osteocitelor. Osteoplastii au rol secretor, participand la formarea oseinei si se pot
transforma in osteoclaste.
Osteoclastele au rolul de distrugerea si delimitare a formarii tesutului osos in functie de
necesitatile fiziologice ale organismului. In functie de structura sa arhitehtonica exista 2 tipuri de
tesut osos:

1. Tesut osos compact - prezinta o serie de canale numite Havers, care contin capilare
sangvine, terminatii nernoase si tesut conjunctiv lax. In jurul canalelor Havers substanta
osoasa (oseina) este depusa in lamele concentrice in care se gasesc osteoplastii si
osteocitele.Aceasta structura asigura o rezistenta foarte mare a osului. Un canal Havers
impreuna cu lamelele concentrice din jur formeaza osteomul sau sistemul haversian. Intre
sistemele Haversiene se gasesc arcuri de lame osoase numite sisteme intrahaversiene.
2. Tesutul osos spongios este format din lame osoase numite trabecule. Aceste lame
delimiteaza cavitati de marimi diferite numite areole. Aceste cavitati vor da osului un
aspect de burete.