Profesor: Dragoș Varga

Student: Smaranda Trifan

Disciplina: Estetică

Despre frumos

Cuvântul „estetică” începe să fie folosit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Întemeietorul esteticii este filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762).
El definește estetica drept știință a cunoașterii senzoriale sau știință a aprecierii critice a
frumosului.

Termenul provine din grecescul „aistetikos” și înseamnă „ceva care se referă la

percepția senzorială”. Estetica studiază frumosul în toate formele sale de manifestare, atât
în natură cât și în toate domeniile creației umane.

1. Ce este frumosul?

Filozoful grec Evanghelos Moutsoupoulos definește obiectul estetic, „acel obiect care,
întâlnit în natură sau în artă, ori realmente creat printr-un elan al lumii spirituale a
artistului, este capabil, prin intermediul caracterelor sale sensibile, să provoace acea
experiență specială ce constă în trăirea de către conștiință, prin corespondența acesteia cu o
organizare structurală și formală, a unui puternic sentiment de satisfacție și plăcere ...”1

Conform acestei definiții, frumosul provoacă în mintea noastră un sentiment puternic

de satisfacție și plăcere. Perceperea acestui „frumos” stă în capacitatea noastră de a-l
recunoaște. În epoca în care trăim , cel mai important lucru este să avem capacitatea să
recunoaștem frumosul, respectiv omul frumos. El nu mai este la modă, la modă este omul
util, eficient. Valorile adevărate ale frumosului nu mai sunt recunoscute din cauza
superficialității. Trăim într-o lume a aparenței , lume în care frumusețea e distorsionată, unde
„nu omul face haina ci haina îl face pe om”.

1
Dragoș Varga, Radu Stanca. Sentimentul estetic al ființei, Editura InfoArt Media, Sibiu, 2010
 Actorul Dan Puric în cartea sa „ Despre omul frumos” spune că omul frumos nu are
imagine, el nu este vizibil și prin gesturile sale transmite unui alt om frumusețea sufletului
său și amintirea acestui suflet îți rămâne întipărită în inimă ca o icoană. Frumusețea acestui
om este o frumusețe izvorâtă din sufletul său frumos care se răsfrânge asupra gesturilor sale,
asupra vorbelor sale și asupra a tot ceea ce este el.

Ion Luca Caragiale spunea că frumosul depinde de gusturile și de cultura fiecărei

persoane: „Și eu și mitocanul privim la lună”... Pentru mine e ceva frumos, pentru el, nimic.
Luna este frumoasă sau sufletul meu? Concluzia: „ Luna este arcușul, eu sunt vioara”. Deci
ca sunetul să iasă, este nevoie de amândouă.” 2Deasemenea frumosul depinde și de
profunzimile sufletești ale ființei. Un om mai superficial nu va contempla niciodată luna, pe
când o fire mai profundă în gândire și simțire, va vedea frumosul unde multe persoane nu-l
văd.

În cadrul unui text, înțelegerea frumosului este ceva mai mult decât pricepere cu
ajutorul rațiunii. Ea se caracterizează printr-o rezonanță profundă și amplă, în întreaga
personalitate a celui ce înțelege. Această rezonanță cuprinde toate domeniile spiritului,
simultan. Frumosul se simte, el este în esența omului încă de la naștere, însă pe măsură ce ne
dezvoltăm spiritual și intelectual învățăm să apreciem frumosul și să-l asociem cu binele și cu
adevărul.

„ Frumusețea este adevăr, adevărul este frumusețe”3, scria poetul John Keats.
Dumnezeu este adevărul și Dumnezeu este frumos. Frumusețea nu este întotdeauna și adevăr,
ea poate fi deasemenea minciună, falsitate, superficialitate însă acestea sunt ca niște
morminte văruite, care pe dinafară sunt frumoase, dar pe dinăuntru sunt pline de oasele
morților și de viermi. Dumnezeu este întruchiparea frumuseții , deci și a binelui. Tot ceea ce
Dumnezeu a creat este frumos, deoarece El este un artist și un iubitor de frumos.

2. Frumosul în artă

Charles Baudelaire considera că un artist trebuia să aibă ceva original , datorită căruia
este cine este și nu un altul : „ Din acest punct de vedere, artiștii pot fi comparați cu felurite

2
Dan Puric, Despre omul frumos, Editura Humanitas, Bucuresti, 2009

3
http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=John+Keats
savori, iar repertoriul metaforelor umane nu e destul de vast pentru a furniza definiția
aproximativă a tuturor artiștilor posibili.” 4

Frumusețea operei vine din originalitatea artistului , din autenticitatea profunzimilor

sufletești și revelarea prin operă, a universului interior al artistului. Arta este astfel o
necesitate, o reprezentare idealistă sau realistă a vieții în care se accentueaza nu numai
frumosul ci , deasemenea, urâtul, grotescul, acestea fiind reprezentate cu scopul de a le
critica, de a extrage din ele o învățătură sau cu scop umoristic.

O poveste despre frumos spusă de actorul Dan Puric accentuează faptul că răutatea
omului vrea să distrugă frumosul acestei lumi însă artistul se refugiază în propriul său
univers: „ În îndepărtata China, un împărat a comandat să i se facă cea mai frumoasă
pictură din lume, amenințându-l pe bietul artist că, dacă n-o să-i placă, o să-i ia viața. Și
pictură frumoasă a făcut pictorul curții. Cu munți și văi, cu-n cer de basm și cu un mare lac,
unde se oglindeau norii și unde, pe micile valuri, tremura o barcă. „Nu-mi place!... strigă
împăratul. Decapitați-l” Dar era prea târziu: pictorul se suise în barca pictată de el și acum,
intrat în propriul său tablou, evadase de urâtul acestei lumi, vâslind prin frumos.”5

Din această poveste tragem concluzia că salvarea omului e în artă. Omul nu va putea
niciodată să distrugă frumosul și în definitiv arta, deoarece acest frumos vine din interiorul
nostru și ne definește ca oameni. În acest frumos putem evada oricând dorim. Arta ne
propune o evadare din realul cotidian și o intruziune într-o lume fantastică în care totul e
posibil.

3. Frumosul în literatură

Literatura este un alt domeniu în care se manifestă frumosul. Ea ne propune o călătorie

care are scopul de a ne transforma, de a ne îmbogăți cunoștințele și viziunea despre viață și
nu în ultimul rând, cel mai important, acela de a ne cunoaște pe noi înșine.

4
Dragoș Varga, Radu Stanca. Sentimentul estetic al ființei, Editura InfoArt Media, Sibiu, 2010

5
Dan Puric, Despre omul frumos, Editura Humanitas, Bucuresti, 2009
 „Călătoria înseamnă, pentru cel care o întreprinde, o îmbogățire a experienței și,
deopotrivă, o experiență inițiatică, câtă vreme călătorul nu este, la sfârșitul drumului, identic
cu cel care era la începutul acestuia.” 6

Opera de artă şi opera literară au fost definite de esteticieni literari ca o aşezare

sufletească. Scriitorul devine prizonierul propriilor aspiraţii, visuri, năzuinţe pe care le
exprimă prin scris. Tudor Vianu spunea că opera de artă este produsul finalist, care are
valoare morală și care folosind un material şi integrând o multiplicitate, introduce în realitate
un obiect calitativ nou. Acesta este original şi simbolic în cazul operelor de ştiinţă şi imutabil,
original şi ilimitat simbolic în cazul operelor de artă. Estetica lui Vianu se numeşte structura
artistică.

Pentru Tudor Vianu, obiectul esteticii este constituit de frumosul artistic, înţeles ca
valoare estetică. Tudor Vianu dezvăluie procesul creaţiei operei de artă, emoţia estetică
frumosul artistic trecând printr-un proces de stări afective şi intelectuale „emoţia estetică se
prezintă în strânse relaţii cu alte elemente comune şi arta se prinde prin numeroase fire de
ţesătura vieţii obişnuite”. 7

O operă literară cu valoare estetică are această valoare nu datorită faptului că ar milita
pentru ceva anume ci pentru faptul în sine ca este o operă literară frumoasă din punct de
vedere estetic, după cum spune scriitoarea Rodica Grigore : „Literatura este viabilă - dacă
este astfel şi acea literatură care este cu adevărat astfel! - pentru că are valoare estetică, nu
pentru că susţine drepturile femeii ori ale altui grup, minoritar sau nu, ori pentru că ar lupta
pentru cine ştie ce.” 8

4. Frumosul în Biblie

Dumnezeu este creatorul frumosului. Dan Puric scrie că nașterea frumosului pe pământ
s-a născut din umilirea lui Iisus Hristos. „Prin coroana sa de spini, prin bice, hulituri și
pietre aruncate, se strecura sus Frumusețea Mântuitorului. Ochii lui Iisus murmurau

6
Rodica Grigore, Călătorii în bibliotecă –eseuri, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016

7
Tudor Vianu, Estetica, Editura Orizonturi, București, 2010

8
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/rodica-grigore-literatura-este-viabila-pentru-ca-are-valoare-
estetica-nu-pentru-ca-sustine-drepturile-femeii-ori-ale-altui-grup-minoritar-sau-nu-ori-pentru-ca-ar-lupta-
pentru-cine-stie-ce-9122936
iertarea, privind dincolo de mâna care îl lovea. Și poate de atunci inima noastră a primit
sămânța iubirii.”9

În ochii lui Dumnezeu, frumosul înseamnă iubire, blândețe, bunătate, smerenie –

calitățile sufletului unui om. Dumnezeu nu se uită la oameni așa cum oamenii se uită unul la
celălalt. Pentru El nu contează cum arătăm în exterior , ci doar frumusețea sufletului nostru
este importantă.

În proverbele lui Solomon, Dumnezeu ne spune că nu tot ce pare frumos este frumos:
„ Femeia frumoasă și fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.” (Proverbele
lui Solomon 11:22)10. Frumusețea exterioară, lipsită de frumusețea sufletului și de o purtare
înțeleaptă produce ceva care arată urât și respingător, cum e cazul acestui inel de aur în râtul
unui porc.

Un alt verset din Biblie ce îndeamnă omul să își păstreze sufletul frumos este
următorul: „ Podoaba voastră să nu fie cea de afară, ...ci să fie persoana ascunsă a inimii în
veșmântul nepieritor al unui spirit blând și liniștit, care este de mare valoare în ochii lui
Dumnezeu. ” (Petru 3:3,4)11

În zilele noastre se pune un accent exagerat pe aspectul fizic, care promovează omul ca pe un
obiect, în special în cazul femeii. De pildă mass media ne bombardează cu imagini și
videoclipuri în care femeia este expusă ca un obiect sexual. Îmbrăcată extravagant și
machiată în exces , femeia devine ”ceva de dorit” pentru unii bărbați și un „model” pentru
tinerele fete. În acest caz, ceea ce este considerat „frumos” este defapt ceva artificial, o
mască sub care se ascunde adevărata frumusețe.

În concluzie, frumusețea există și fiecare om o percepe în felul său. Închei acest referat prin
sintagma: „De gustibus non est disputandum”12 dar după părerea mea, frumosul este perceput
cu adevărat doar de oamenii care vor să pătrundă în profunzime, nicidecum de cei
superficiali.

9
Dan Puric, Despre omul frumos, Editura Humanitas, Bucuresti, 2009

10
Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, traducerea Dumitru Cornilescu, 2015

11
Ibidem

12
Gusturile nu se discută
 Bibliografie

1. Dragoș Varga, Radu Stanca. Sentimentul estetic al ființei, Editura InfoArt

Media, Sibiu, 2010
2. Dan Puric, Despre omul frumos, Editura Humanitas, București, 2009
3. http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=John+Keats
4. Rodica Grigore, Călătorii în bibliotecă –eseuri, Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2016
5. Tudor Vianu, Estetica, Editura Orizonturi, București, 2010
6. http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/rodica-grigore-literatura-este-viabila-pentru-
ca-are-valoare-estetica-nu-pentru-ca-sustine-drepturile-femeii-ori-ale-altui-grup-
minoritar-sau-nu-ori-pentru-ca-ar-lupta-pentru-cine-stie-ce-9122936
7. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, traducerea
Dumitru Cornilescu, 2015