- cuprinde microorganisme care din punct de vedere filogenetic ocupă un loc
intermediar între bacterii şi virusuri. Acestea sunt forme cocobacilare Gram negative, obligatoriu intracelulare, care se multiplică în celulele eucariote. Infecţiile provocate de rickettsii sunt transmise omului prin intermediul artropodelor Tabloul clinic al infecţiilor include cel mai frecvent manifestări cutanate, pulmonare sau cerebrale. Severitatea acestora este extrem de variabilă, de la afecţiuni uşoare autolimitante până la forme fulminante, cu potenţial letal crescut Rickettsiozele, infecţiile cauzate de microorganismele genului Rickettsia sunt împărţite în două grupuri majore:→ grupul febrelor pătate → grupul tifosului
Încadrate între virusuri
- dimensiuni f. Mici
- nu se pot cultiva în afara celulelor vii.
Încadrate între bacterii
- au perete celular rigid,
- membrană citoplasmatică,
- citoplasmă cu ARN,
- nucleu cu ADN şi
- echipament enzimatic (redus).
Se multiplică prin diviziune (colonii intracitoplasmatice).
Sensibile la medicamente anti-bacteriene.
- transmise de obicei de către artropode (păduche, purice, căpuşă)
- patru specii (R. rickettsii, R. conorii, R. tsutsugamushi, R. akarii) –
transmise tras-ovarian Notiuni de virusologie S15(15-19 I 2018)
- bolile rickettsiene, cu excepţia febrei Q se exprimă clinic prin febră, erupţii şi
vasculite.
-Se caracterizează prin asocierea unui sindrom infecţios sever cu un exantem
Clasificarea după mai multe criterii
-după principalele caractere clinice şi epidemiologice (vectori), 4 grupe
1. tifosul de păduche sau purice
2. grupul febrelor butonoase (febrele peteşiale)
3. grupul tifos tropical
4. tifosul pulmonar sau febra Q poate fi transmisă şi de căpuşe