Sunteți pe pagina 1din 2

Notiuni de virusologie

S15(15-19 I 2018)

Genul Rickettsia

- cuprinde microorganisme care din punct de vedere filogenetic ocupă un loc


intermediar între bacterii şi virusuri.
Acestea sunt forme cocobacilare Gram negative, obligatoriu intracelulare, care
se multiplică în celulele eucariote.
Infecţiile provocate de rickettsii sunt transmise omului prin intermediul
artropodelor
Tabloul clinic al infecţiilor include cel mai frecvent manifestări cutanate,
pulmonare sau cerebrale.
Severitatea acestora este extrem de variabilă, de la afecţiuni uşoare
autolimitante până la forme fulminante, cu potenţial letal crescut
Rickettsiozele, infecţiile cauzate de microorganismele genului Rickettsia sunt
împărţite în două grupuri majore:→ grupul febrelor pătate
→ grupul tifosului

Încadrate între virusuri

- dimensiuni f. Mici

- nu se pot cultiva în afara celulelor vii.

Încadrate între bacterii

- au perete celular rigid,

- membrană citoplasmatică,

- citoplasmă cu ARN,

- nucleu cu ADN şi

- echipament enzimatic (redus).

Se multiplică prin diviziune (colonii intracitoplasmatice).

Sensibile la medicamente anti-bacteriene.

- transmise de obicei de către artropode (păduche, purice, căpuşă)

- patru specii (R. rickettsii, R. conorii, R. tsutsugamushi, R. akarii) –

transmise tras-ovarian
Notiuni de virusologie
S15(15-19 I 2018)

- bolile rickettsiene, cu excepţia febrei Q se exprimă clinic prin febră, erupţii şi


vasculite.

-Se caracterizează prin asocierea unui sindrom infecţios sever cu un exantem

Clasificarea după mai multe criterii

-după principalele caractere clinice şi epidemiologice (vectori), 4 grupe

1. tifosul de păduche sau purice

2. grupul febrelor butonoase (febrele peteşiale)

3. grupul tifos tropical

4. tifosul pulmonar sau febra Q poate fi transmisă şi de căpuşe